analiza - anr.gov.ro implementarii strategiei... · ceea ce stă scris pe site-ul – sânt ani...
TRANSCRIPT
1
ANALIZA
IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
GUVERNULUI NR.1221/2011
GUVERNUL ROMÂNIEI
Agenţia Naţională pentru Romi
2
Lista tabelelor
Tabel nr. 1. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN Tabel nr. 2. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN Tabel nr. 3. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS Tabel nr. 4. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP Tabel nr. 5. Indicatori generali MAI Tabel nr. 6. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MCPN Tabel nr. 7. Indicatori generali protecția copilului Tabel nr. 8. Numărul beneficiarilor romi a măsurilor active implementate de ANOFM Tabel nr. 9. Tipuri de campanii desfășurate în 2013 de direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a sănătății. Tabel nr.10. Proiecte derulate în 2013 de MS în parteneriat cu autorități locale, instituții și/sau ONG-uri Tabel nr. 11. Locuințe sociale și centre comunitare construite/reabilitate de MDRAP Tabel . nr. 12. Proiecte finanțate de ANR în anul 2013.
Lista graficelor
Grafic nr. 1. Procent experți locali pentru problemele romilor angajați în primarii. Grafic nr. 2. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru problemele romilor
Abrevieri
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Ministerul Educației Național (MEN) Ministerul Sănătății (MS) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) . Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN) Secretariatul general al Guvernului (SGG) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Direcția de Protecție a Copilului (DPC) Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASP) Direcția Generală pentru Învăţământul în Limbile Minorităţilor (DGÎLMPPS) Biroul Regional al ANR (BR/ANR) Biroul Județean pentru Romi ( BJR) Grup de Inițiativă Locală (GIL) Grup de Lucru Local (GLL) Plan Local de Acțiune ( PLA) Grup de Lucru Mixt (GLM) Fondul Social European Programul Operațional Domeniul Resurse Umane (FSE/POS/DRU Boli cu Transmitere Sexuală (BTS) Tuberculoză - boală infecțioasă provocată de microbacterii (TBC) Sindromul Imunodeficienței Dobândite - afecțiune a sistemului imunitar caracterizată prin infecții oportuniste ( HIV/SIDA)
3
Cuprins
Pagina
Scurt rezumat al procesului de elaborare și implementare a Strategiei
guvernamentale pentru romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011
CAPITOLUL I.. Analiza stadiului implementării strategiei guvernamentale
pentru romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011
4
10
CAPITOLUL II. Monitorizarea Strategiei la nivel central 18
CAPITOLUL III. Monitorizarea strategiei la nivel local 31
CAPITOLUL IV. Monitorizarea structurilor de implementare a Strategiei 40
CAPITOLUL V. Probleme identificate/soluții 45
Anexa 1. Model de raportare conform procedurii operaționale a ANR 48
Anexa 2. Proiecte implementate de ANR în anul 2013. 49
Documentele transmise de instituțiile monitorizate 53
4
SCURT REZUMAT AL PROCESULUI DE ELABORARE ȘI
IMPLEMENTARE A STRATEGIEI GUVERNAMENTALE PENTRU ROMI
ADOPTATĂ PRIN H.G. NR. 1221 /2011
Dan Oprescu Zenda, Consilier Compartimentul politici publice
Elaborarea, în cursul anului 2011, a noii Strategii guvernamentale pentru romi (i.e.:
HG nr. 1221 din 14 Decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea
I, nr. 6bis din 4 Ianuarie 2012), a fost un proces dificil pentru reprezentanţii ANR; dacă
la începutul anului 2011, în procesul elaborării noii Strategii pentru romi au fost
implicate doar două persoane (Mariea Ionescu şi Alina Ene – MI şi AE), în afara
Preşedintelui Ilie Dincă (ID), după apariţia anumitor tensiuni în interiorul grupului
restrâns ce lucra la noua Strategie a avut loc, pe de o parte, retragerea formală a MI
din acest grup, precum şi introducerea, tot formală, a mai multor salariaţi ANR (Plebis
Ivan, Mariana Buceanu, Mariana Rovenţa şi Dan Oprescu Zenda – PI, MB, MR şi
DOZ). În toamna anului 2011 ciorna Strategiei a fost integral preluată de către
reprezentanta SGG (Mihaela Teoader) şi de consiliera Vice-prim ministrului Marko
Bela. Din anumite motive, ce nu îşi au locul aici pentru a fi dezvoltate, Primul ministru
Emil Boc a însărcinat, după 2010, pe Secretarul de Stat Valentin Mocanu din cadrul
Ministerului Muncii1 cu responsabilitatea asumării guvernamentale a problematicii
romilor din ţara noastră, la început doar cu privire la situaţia romilor din afara graniţelor
României (în urma cazului Mailat), iar mai apoi în ceea ce priveşte toate chestiunile
referitoare la romi, inclusiv reprezentarea guvernamentală la manifestările organizate
la Bruxelles sau Strasbourg.
Aşadar, Strategia pentru romi cunoscută astăzi sub forma HG nr. 1221 din 14
Decembrie 2011 este produsul muncii (1) Mariei Ionescu (până la un moment dat) şi a
(2) colectivului SGG coordonat de Mihaela Teoader (ceea ce nu presupune însă şi o
egală împărţire a erorilor ce par să abunde în respectivul text). În acest sens, mi se
1 Desigur, acest minister a purtat alte nume de-a lungul perioadei despre care este vorba aici; pentru
simplificare, şi numai din acest motiv, voi folosi denumirea prescurtată de Ministerul Muncii.
5
pare pe deplin semnificativ faptul că fostul Preşedinte al ANR ID nici nu a semnat
Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobată Strategia, ci a însărcinat pentru
aceasta pe consiliera sa personală, AE; deoarece nu există, pe site-ul
www.anr.gov.ro, vreun raport al activităţii ANR pentru anul 2011, nu cunosc ce
activităţi importante îl vor fi făcut pe Preşedintele agenţiei să nu semneze personal
acest document ce reprezintă, totuşi, politica Guvernului României faţă de romi pentru
perioada dintre 2012-2020.
Capitolul XI din strategie (cf. MOf nr. 6bis din 4 Ianuarie 2012, pp. 27-29)
prevede ca rapoartele anuale de monitorizare şi evaluare a Strategiei să fie elaborate
de un Compartiment Central de Monitorizare şi Evaluare (CCME), condus de un
Consilier de Stat din aparatul de lucru al Guvernului; nu e lipsit de interes să
menţionez aici faptul că CCME nu a fost înfiinţat încă, că nu a fost elaborat nici un
raport de monitorizare şi evaluare2 complet, că pentru anul 2014 nu există planuri
sectoriale de activităţi pentru Strategie (deci, pentru 2014 nici nu se poate face vreun
raport) etc. Poate că o discuţie aparte ar merita situaţia – foarte interesanta în sine – a
aşa-zisului Punct de Contact pentru strategia pentru Romi .
Ministerul Muncii a transmis ANR o primă raportare cu privire la implementarea
Strategiei pentru romi pentru perioada 1 ianuarie – 1 octombrie 2012, un raport de 81
de pagini.
În cursul anului 2014, prin dispoziţii scrise (ordine) ale Preşedintelui ANR,
Daniel Vasile (DV), a început procedura de elaborare, in house, a unui raport de
monitorizare a Strategiei pentru anii 2012-2013, urmând ca tot ANR să contracteze
prin toamna anului 2014, o firmă pentru elaborarea altui raport, de astă dată de
evaluare a Strategiei ... Să vedem. Personal, consider că aceste texte – numite, poate
impropriu, rapoarte de monitorizare – nu reprezintă îndeplinirea prevederilor din HG
nr. 1221/2011, ci respectarea unor ordine scrise ale preşedintelui ANR. MI a elaborat,
în vara anului 2014, atât metodologia raportării, cât şi textul unui asemenea raport3;
DV nu a fost de acord cu (cel puţin) o parte in textul raportului, astfel că, la data de 15
2 Cu excepţia celui elaborat de Ministerul Muncii pentru perioada ianuarie-octombrie 2012, cf. Anexa 1
la aceste pagini. 3 Titlul integral (şi, evident, incorect) este cel de Raport de monitorizare a Strategiei Guvernului nr. 1221
din 2011... Materialul mi-a parvenit in format PDF şi este criptat, astfel că nu se poate lucra pe text. Cf. Anexa 3.
6
Septembrie 2014, a dat dispoziţie orală ca, în termen de 10 zile, un grup restrâns de
salariaţi ANR (PI, MB, MR, DOZ, poate şi AE) să elaboreze un alt raport de
monitorizare a Strategiei pentru romi, deoarece cel încriptat de MI ar fi, mai degrabă,
unul de ... evaluare. În esenţă, ceea ce ni s-a cerut a fost o punere laolaltă a unei
automonitorizări a feluritelor ministere – dar nici măcar a tuturor instituţiilor
responsabile de implementarea prevederilor HG nr. 1221/2011, urmând ca mai apoi,
după contractarea elaborării unui raport de evaluare (propriu-zisă?) a impactului
Strategiei, noii evaluatori să înceapă să analizeze aşa-numitele rapoarte de
monitorizare. Interesant. Evident, ceva important pare că îmi scapă. S-ar putea să fie
şi vârsta.
Evident, în momentul de faţă există mai multe raportări cu privire la
implementarea Strategiei pentru romi, unele dintre ele chiar foarte critice la adresa
autorităţilor centrale şi locale4, inclusiv o raportare către Comisia Europeană –
raportare transmisă de pe serverul ANR, dar care ar avea până şi binecuvântarea
Punctului de Contact5 ... Mai mult încă, colegii ANR din compartimentele regionale au
elaborat câteva sinteze tematice cu privire la implementarea Strategiei în plan local și
regional. De asemenea, mai multe ministere au trimis la ANR, în primăvara anului
2014, mai multe raportări referitoare la implementarea Strategiei pentru romi în anul
2013.
Ar mai merita să fie pomenit şi faptul că, în 2014, se pare că a fost finalizat şi
un raport al ICCV (cu o finanţare de la Banca Mondială) care, sub semnătura acad.
prof. dr. Cătălin Zamfir, ar fi menţionat negru pe alb că ANR nu are, în prezent, o
seamă de capacităţi ce ar fi necesare pentru ca agenţia să-şi îndeplinească rolul
pentru care a fost înfiinţată, acum aproape un deceniu6. În definitiv, din 2010 încoace,
4 De pildă, Florin Moisa, Comments on the status of implementation of the Romanian NRIS, May 2013,
prepared for the Decade Of Roma Inclusion Secretariat – cf. şi Anexa 4. De asemenea, cf. Damian Draghici, On the status of NRIS monitoring and evaluation, la adresa: http://www.rndr.ro/INTRANET/Documentos/4%20Prezentare%20Damian%20Draghici_329.pdf . 5 Cf. Anexa 5.
6 Cam la concluzii similare ajunsese şi o altă evaluare a capabilităţilor ANR, în 2005 (este vorba despre
raportul FOCUS – cf. Anexa 7. Raportul din 2005 a avut drept urmare imediată schimbarea Preşedintelui de atunci al ANR, dar şi o anumită reformă instituţională, preponderent cosmetică; de pildă, în loc de funcţionari publici, regionalii au devenit contractuali, nu s-au acceptat funcţii de middle-management (directori, directori generali, şefi de servicii, de birouri etc.), probabil spre a nu diminua atotputernicia Preşedintelui ANR (numit politic) etc. De-a lungul istoriei agenţiei, această nereformare
7
atribuţiunile şi capacităţile ANR au fost drastic reduse, în vreme ce alte instituţii (de la
Ministerul Muncii la FRDS şi de la MAI la DRI) au preluat o mare parte din
problematica îmbunătăţirii situaţiei romilor din România; rar se mai întâmplă ca
salariaţii ANR să mai fie invitaţi la conferinţe, seminarii sau mese-rotunde unde se
discută probleme legate de romi (de exemplu, după cunoştinţa mea – dar şi potrivit a
ceea ce stă scris pe site-ul www.anr.gov.ro – sânt ani buni de când nu am mai
colaborat cu ISPMN sau chiar cu DRI şi altfel decât să participăm laolaltă la niscaiva
ceremonii). Astfel ANR a devenit aproape doar o vitrină pentru a se demonstra unor
vizitatori grăbiţi că Guvernul îşi dă toată silinţa pentru a rezolva o chestiune spinoasă,
privind o minoritate etnică nepopulară; desigur, dacă e vorba de vreo reuniune la
Bruxelles dedicată situaţiei romilor din Uniunea Europeană, e foarte posibil ca nici
măcar Preşedintele ANR să nu fie invitat să participe, necum să şi vorbească în plen.
Cel mai adesea, succesivii conducători ai ANR au crezut că, dacă vor slăbi
capacitatea agenţiei (de pildă, reducând constant numărul angajaţilor, menținând
absenţa middle-management-ului, numind drept persoane cu oarecari puteri persoane
din cadrul cabinetului demnitarului etc., îşi vor întări ei puterea, ceea ce este o eroare
ce a costat agenţia şi pe angajaţii acesteia foarte mult. De pildă, acum un an şi
jumătate, marea problemă a ANR părea să fie absenţa unui ... vicepreşedinte
(memorandumul respectiv se zvoneşte că nu ar fi fost aprobat). În prezent, marea
problemă pare să fi devenit digerarea CNCR (cu care ne-am împreunat, în condiţii
ciudate, adică prin renunţarea la un anumit număr de posturi în agenţia propriu-zisă,
în 20137), inclusiv prin mutarea la un nou sediu, aflat încă în construcţie, tocmai în
frumosul şi faimosul cartier Ferentari.
reală a avut numeroase momente tragi-comice (de pildă, în 2009, agenţia a avut trei Preşedinţi succesivi, de la, pe rînd, PNL, PSD şi Partida Romilor, fiecare cu ideile sale de funcţionare instituţională, cu priorităţi diferite în ceea ce priveşte cele şase mega-proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, cu omeneşti preferinţe diferite cu privire la salariaţi etc.). Revenind însă la raportul ICCV din 2014, el este actualmente inaccesibil muritorilor de rînd, nefiind postat pe site-ul agenţiei, nefiind discutat cu autorii, cu societatea civilă, sau doar cu salariaţii ANR. 7 Din păcate, pe noii noştri colegi nu îi cunoaştem, la mai bine de un an de zile de la absorbţie încă nu
am avut nici o acţiune comună (din cîte cunosc eu), nu i-am vizitat niciodată la sediul lor (dacă mai au vreunul), nu ştim cu ce se ocupă, site-ul nu le mai funcţionează etc. Ce-i drept, nici pe site-ul nostru nu s-a anunţat încă unirea ANR cu CNCR, iar legea din vara anului 2013 consfințind această unire nu poate fi găsită, deocamdată, nici măcar pe www.anr.gov.ro.
8
Se va spune, poate, că toate acestea reprezintă doar un fel de boli ale
copilăriei instituţiei, că managerii de tot soiul trebuie şi ei să înveţe pe pielea cuiva, că
numai cine nu munceşte nu greşeşte – precum şi alte asemenea platitudini; problema
este însă aceea că preşedinţii agenţiei se tot schimbă, şi nimic nu poate fi mai
demoralizant pentru angajaţi decât să audă, în discursul inaugural al fiecărui nou şef
ANR că, de acum înainte, el/ea nu vrea să ştie ce a fost până atunci, că de acum
înainte lucrurile vor sta altfel, că acum el/ea beneficiază de sprijin politic (spre
deosebire de nenorociţii de dinainte, desigur, care şi-au văzut doar de interesul
personal şi, ca atare, au fost ostracizați în interiorul clasei politice), că va reforma în
mod substanţial agenţia şi că toată lumea o va duce foarte bine.
Revenind la Ministerul Muncii: acesta a fost şi este în continuare un foarte
important element al administraţiei publice centrale (alături de Ministerul Educaţiei şi
de FRDS), ce contribuie decisiv la eventuala îmbunătăţire a situaţiei categoriilor
defavorizate din ţara noastră. Şi un lucru ce merită să fie subliniat, chiar apăsat: în
primăvara anului 2013, în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre Comisia
Europeană şi Guvernul României pentru perioada 2014-2020, Ministerul Muncii,
împreună cu ANR, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, a produs un aşa-numit
„document integrat” care a fost lăudat public de către reprezentanţii Comisiei
Europene. După cunoștința mea, este singurul „document integrat” prezentat, în
cadrul definitivării Acordului de Parteneriat, de către Guvern; textul documentului a
fost elaborat efectiv de trei directori din Ministerul Muncii, de o directoare generala din
Ministerul Educaţiei şi de o directoare din Ministerul Sănătăţii, plus subsemnatul.
Memoria instituţională a administraţiei publice centrale nu este asigurată de către
demnitarii numiţi politic, şi nici de către consilierii lor personali, ci de către elementele
de middle-management din fiecare instituţie; evident, deoarece în interiorul ANR nu
există decât funcţii de execuţie, cu excepţia Preşedintelui numit politic, şi această
memorie instituţională este, de cele mai multe ori, doar o iluzie (cf. cazul conducerilor
din 2009).
În prezent, Ministerul Muncii elaborează, cu ajutor din partea experţilor Băncii
Mondiale, strategii naţionale pentru combaterea sărăciei, pentru incluziunea socială a
categoriilor defavorizate (inclusiv romii), a tinerilor şi persoanelor vârstnice etc. Aceste
9
strategii vor fi gata în anul 2015. Pe de altă parte, chiar dacă AM POSDRU nu mai
este la Ministerul Muncii, ci, din 2013, la Ministerul Fondurilor Europene, OIR-urile au
rămas la Ministerul Muncii, ceea ce garantează, cel puţin deocamdată, faptul că acest
minister va rămâne de maximă însemnătate şi pentru abordarea problematicii romilor
din România, inclusiv prin intermediul proiectelor finanţate din fondurile
nerambursabile ale Uniunii Europene. De asemenea, Ministerul Muncii a coordonat
elaborarea – inclusiv de către experţii din ANR – a analizei ASIS, care stă la baza
Acordului de Parteneriat pentru exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020
Din cauza dimensiunilor, anexele la acest text vor fi prezentate Secretariatului
ANR doar în format electronic.
Vineri, 26 IX 2014
10
Analiza stadiului implementării strategiei guvernamentale pentru
romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011
Mariea Ionescu, Consilier Compartimentul relații publice interne și internaționale.
Introducere Urmare a discuțiilor oficialilor Guvernului Român în plan extern, referitoare la
elaborarea Strategiei 2020 a fost întocmit și prezentat Prim Ministrului Emil Boc, un
Memorandum cu tema: „Stadiul discuțiilor, la nivel european, privind problematica
romilor și implicații pentru România”.
În ședința de Guvern din data de 23 februarie 2011, Primul Ministru a solicitat
executivului, adoptarea, (în proxima ședință a executivului) a strategiei naționale
pentru incluziunea romilor. Instituția coordonatoare pentru punerea în aplicare a
solicitării Primului Ministru a fost Ministerul Afacerilor Externe (MAE) care, împreună
cu alte șase ministere8 și Secretariatul General al Guvernului (SGG), au întocmit un
document denumit ”Programul-cadru destinat incluziunii sociale a persoanelor
vulnerabile aparținând minorității romilor pentru perioada 2011-2020”.
Ulterior, în procesul de consultare a fost inclusă și Agenția Națională pentru Romi,
Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul pentru Afaceri Europene, ( actualul
Minister al Fondurilor Europene) MAE preluând rolul de instituție integratoare a
sugestiilor, propunerilor, observațiilor instituțiilor consultate.
În ședința de Guvern din data de 02.03.2011, MAE a prezentat și discutat, în primă
lectură Programul-cadru. În data de 04.03.2011 a fost organizată o reuniune de
8 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
(MCPN), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Ministerul Administrației și Internelor (MAI).
11
consultare cu instituțiile consultate, denumite în primă fază - grup de lucru la nivel
tehnic. La această reuniune, pe lângă modificarea și completarea documentului
”Programul-cadru” s-a decis ca documentul consolidat să poarte denumirea de “Linii
directoare pentru incluziunea romilor pentru perioada 2011-2020”. O altă decizie a
Grupului de lucru a fost ca liniile directoare să rămână în corpul strategiei ce urma a fi
elaborată și însoțită de planuri de măsuri sectoriale. Ulterior, a fost stabilită
componența nominală a grupului de lucru, obiect al Deciziei Primului Ministru nr.
36 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr.210 din data de
25 martie 2011.
Scopul constituirii - grupului de lucru a fost definitivarea documentului discutat în
primă lectură și pregătirea adoptării lui, propusă pentru data de 09.03.2011, ca
document consolidat.
Pentru adoptarea Liniilor directoare, instrumentul juridic și administrativ utilizat de
executiv este Memorandumul semnat de Primul Ministru nr.5/1805/18.03.2011,
avizat de Vice-premierul Marko Bela, ministrul justiției, ministrul finanțelor publice și
șeful departamentului pentru Afaceri Europene, transmis de partenerii: MAE, SGG,
ANR, MAI, MMFPS, MDRT, MCPN, MS și Med.CT.9
În ultimul paragraf al memorandum-ului nr. 5/1805/18.03.2011, semnat de Primul
Ministru, se menționează că, în termen de 30 de zile de la data aprobării lui, ANR prin
SGG, va elabora, cu consultarea tuturor instituțiilor publice cu atribuții în aplicare și a
organizațiilor neguvernamentale,Strategia Națională pentru Incluziunea socială a
Romilor, însoțită de planurile de măsuri sectoriale10 în domeniile:
- Continuarea măsurilor de bună practică în domeniul educației, adoptate până în
prezent. Integrator MECTS
- Protecția copilului. Integrator: MMFPS prin DGPC
- Administrație și dezvoltare comunitară. Integrator MAI
9 Denumirile corespund anului 2011. În 2014 , conform reorganizării instituționale numele instituțiilor s-a
modificat. 10
Memorandum nr.5/1805/18.03.2011, pg.2
12
- Incluziunea romilor pe piața muncii. Integrator: MMFPS
- Infrastructura socială și locuire. Integrator: MDRT
- Continuarea măsurilor de bună practică în domeniul sănătății, adoptate până în
prezent. Integrator: MS
- Justiție și ordine publică. Integrator: MAI
- Cultură. Integrator: MCPN
Valoarea adăugată a documentului inițiat de MAE și aprobat de Primul Ministru
este metoda de lucru, respectiv, introducerea explicita a instituțiilor integratoare
pe fiecare domeniu de activitate al liniilor directoare și implicit al Strategiei
adoptată de Guvern în 2011, metodă ce ar trebui aplicată în procesul de
revizuire al Strategiei Guvernului din 2011.
În conținutul documentului Linii directoare sunt cuprinse următoarele capitole: o
introducere ce face apel la drepturile fundamentale, respectarea principiului
nediscriminării și politicile UE, inclusiv Strategia 2020 - capitolul 1, principii generale -
capitolul II, scop și obiective - capitolul III, grupuri ținta - capitolul IV, durata - capitolul
V, direcții de acțiune - capitolul VI, structura instituțională - capitolul VII, și planurile de
măsuri sectoriale - capitolul VIII, acesta din urmă urmând a fi completat în termen de
30 de zile prin “Strategia Națională pentru Incluziunea Socială a Romilor”.
După adoptarea Memorandumului nr. 5/1805/18.03.2011 semnat de Primul Ministru
(Liniile directoare) Agenția Națională pentru Romi a început un lung proces de
consultare cu grupul de lucru stabilit prin Decizia Primului Ministru nr. 36 din 24
martie 2011. Procesul de consultare a inclus și organizațiile neguvernamentale, în
special cele aparținând minorității romilor. În data de 14 decembrie 2011, executivul a
adoptat Hotărârea Guvernului nr.1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului
României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru
perioada 2012-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 0006 din 04 ianuarie 2012
13
În concluzie.
- Ca și strategia Guvernului pentru romi din 2001, și strategia din 2011 a fost
adoptată de executiv urmare a discuțiilor oficialilor Guvernului Român în plan
extern. Deosebirea între inițiatorii celor două strategii este că inițiatorul politicii
publice din 2011 a fost Ministerul Afacerilor Externe, prezent, mai mult decât
alte instituții din executiv la reuniunile strategice desfășurate în plan intern și
internațional.
- Dacă Strategia Guvernului din 2001 a avut ca factor exogen intrarea României
în NATO și U.E precum și prevenirea migrației unei părți a acestei minorități în
țările membre UE, prin Strategia Guvernului din 2011, prin conceptul de
incluziune socială, țările membre UE cer un răspuns ( includerea cu prioritate
pe agenda de lucru a Guvernului și a autorităților locale) țărilor și în special,
localităților generatoare de migrați pentru stoparea acestui fenomen.
- Dat fiind faptul că documentul “liniile directoare” a fost aprobat prin Decizia
Primului Ministru nr.5/1805/18.03.2011, și respectând decizia Grupului de lucru
ca liniile directoare să rămână în corpul Strategiei Guvernului din 2011 ar trebui
ca inclusiv ceastă instituție (MAE) să monitorizeze îndeplinirea măsurilor
cuprinse în documentul inițiat (linii directoare) aprobat de Primul Ministru.
- În procesul de revizuire a Strategiei Guvernului din 2011, funcționarii
instituțiilor semnatare a Strategiei, trebuiesc delegați de către superiorii
lor pentru acest lucru ca și pentru procesul de monitorizare a strategiei.
Acești funcționari ar trebui să țină cont în procesul de revizuire atât de
sugestiile CE cât și de deciziile anterioare ale grupului de lucru
14
MONITORIZAREA PROCESULUI Monitorizarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-202011 ( în cele ce urmează
Strategia Guvernului din 2011) este prevăzută în capitolul F3, administrație publică
și dezvoltare comunitară, punctul 3.8. capitol inclus în corpul Strategiei Guvernului
din 2011 ca parte a liniilor directoare, aprobate prin memorandumul
nr.5/1805/18.03.2011, semnat de Primul Ministru Emil Boc.
Conform prevederilor Strategiei Guvernului din 2011, rapoartele de monitorizare vor fi
prezentate în reuniunile Comitetului Central de monitorizare a strategiei şi în ședință
de guvern cu scopul de a influența dinamica implementării strategiei de incluziune a
romilor.
Tot odată, rapoartele de monitorizare sunt unul din elementele care vor avea un rol
esențial în influențarea îmbunătățirii programelor de finanțare și a politicilor naționale
pentru incluziunea socială a romilor în perioada următoare. Accentul se va afla pe
identificarea lecțiile învățate din perioada monitorizată și formularea de recomandări
pentru a fi integrate în strategia revizuită.
În conformitate cu prevederile Strategiei Guvernului din 2011 şi atribuțiile Agenţiei
Naţională pentru Romi (ANR), în cursul anului 2012, ANR a început procesul de
colectare de date de la nivel central și local, prin ANR și Birourile Regionale ale ANR,
cu privire la stadiul implementării măsurilor cuprinse în Strategia Guvernului din 2011.
Procesul de colectare a datelor a continuat și în anul 2013. În baza experienței din
2012 și a prelucrării datelor transmise de instituțiile semnatare le Strategiei Guvernului
din 2011 din 2013 a rezultat prezentul raport de monitorizare.
11
Hotărârea Guvernului nr.1.221/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.6/bis din 4 ianuarie 2012.
15
Metodologie
Analiză documentelor:
- Colectarea datelor de la instituțiile centrale în baza adreselor ANR
- Analiză secundară a documentelor transmise de instituțiile centrale în baza
adreselor ANR
- Analiza (sinteză) efectuate de birourile regionale ale ANR pe baza raportărilor
experţilor din primarii.
- Rapoarte întocmite de alţi actori sociali
Indicatori
Indicatorii utilizați în monitorizarea Strategiei Guvernului din 2011 sunt:
1. Indicatorii stabiliți în Strategie și în planul de măsuri al strategiei adoptată de
Guvern prin H.G. nr. 1221/2011 .
2. Cooperare şi sprijin pe orizontala . Nivel instituțional . Parteneriat cu alți
parteneri/actori sociali
3. Stadiul de implementare, instrumente, grupuri țintă, abordare, fonduri
planificate/ fonduri alocate/naționale/UE
Domeniile monitorizate:
A. Educație
B. Ocupare
C. Sănătate
D. Locuire
E. Infrastructura sociala
F. Combaterea discriminării/ promovarea egalității de gen
G. Protecția copilului
4. Lecții învățate care conduc către continuarea/revizuirea politicii
16
Obiectivele analizei
Obiectiv 1. Măsurarea succesele și eșecurile acțiunilor cuprinse în planurile de măsuri
sectoriale ale strategiei de incluziune a romilor pentru perioada 2011/2014.
Obiectiv 2. Analiza politicilor de finanțare pentru acțiunile cuprinse în planurile de
masuri sectoriale ale strategiei de incluziune a romilor pentru perioada 2011/2013 , la
nivel central ( ministere) si local ( regional si local),
Obiectiv 3. Identificarea (analiza) punctelor tari și punctele slabe ale cadrelor de
implementare sectorială a politicilor publice şi de finanțare (planificate alocate),
precum și formularea de recomandări pentru părțile interesate la nivel național în ceea
ce privește îmbunătățirea strategiilor sectoriale şi a programelor de finanțare a
acestora.
Rezultatele analizei: Colectarea sistematică şi analiza informaţiilor care contribuie la
evaluarea progreselor în implementarea planurilor/programelor sau proiectelor
stabilite în cadrul Strategiei Guvernului nr. 1221/2011.
Structura raportului
1. Raportul este structurat conform anexei la procedura operațională elaborată de
Agenția Națională pentru Romi și cuprinde 4 capitole. Capitolul I cuprinde o analiza
cantitativă a documentelor (rapoartelor) transmise de instituțiile centrale în baza cererii
ANR pe anul 2013. Capitolul II cuprinde o analiza secundară, cantitativă a
documentelor (rapoartelor) transmise de instituțiile centrale în baza cererii ANR pe
anul 2013. Atât la capitolul I cât și la capitolul II s-a inventariat (cantitativ) dacă şi ce s-
a făcut sau nu şi în ce măsură ceea ce era prevăzut iniţial s-a și realizat. Capitolul III
cuprinde o analiza (sinteză) a structurilor de implementare a Strategiei Guvernului din
2011, întocmită în baza colectării de date de către Birourile regionale ale ANR pe anul
2013. Capitolul IV cuprinde o analiză a principalelor probleme și, posibilelor soluții.
17
Limitele cercetării
Din experiența de colectare a datelor pe anul 2012 cât și pe anul 2013 rezultă că:
- rapoartele întocmite și transmise de funcționarii instituțiilor semnatare ale Strategiei
Guvernului din 2011 sunt neuniforme.
- Conținutul rapoartelor reflectă alte informații decât cele specifice planului de măsuri
al strategiei Guvernului din 2011, sau, au fost transmise informații specifice doar unor
atribuțiile ale unor departamente din cadrul ministerelor.
- Lipsesc rezultatele și indicatorii din rapoartele transmise, iar acolo unde există, nu
reflectă activitățile/măsurile cuprinse în documentul aprobat de Guvernul României.
- Cu o singură excepție, lipsa estimării costurilor pentru măsurile implementate pe anul
2003, este motivată de “accesul nediscriminatoriu la măsurile active al tuturor
persoanelor interesate”, sau pe faptul că “nu se colectează date pe criterii
etnice” sau pur și simplu, „nu sunt necesare fonduri suplimentare.”
În concluzie, dificultatea monitorizării Strategiei Guvernului pe anul 2013 este
generată de factori obiectivi ce pot depășiți prin (1) delegarea prin ordine ale
conducătorilor instituțiilor semnatare ale Strategiei Guvernului a persoanelor care sa
efectueze monitorizarea permanentă a măsurilor specifice instituției sale, inclusă în
fișa postului, urmată de (2) pregătirea acestora în domeniul monitorizării și evaluării
politicilor publice.
18
CAPITOLUL II. MONITORIZAREA STRATEGIEI LA NIVEL LA
CENTRAL
În februarie 2014, prin adresa semnată de coordonatorul ANR nr. 348/17 /02/2014, s-
a solicitat ministerelor de resort, semnatare ale strategiei Guvernului din 2011,
rapoarte sectoriale privind stadiul implementării măsurilor cuprinse în aria lor de
activitate pentru anul 2013.
În urma cercetării rapoartelor transmise de instituțiile semnatare a Strategiei
Guvernului din 2011, se desprind doua mari probleme. Prima se refera la lipsa unui
instrument uniform pentru monitorizarea progreselor în implementarea planului de
masuri al Strategiei Guvernului din 2011, problemă remediată de Agenția Națională
pentru Romi. A doua problemă se referă la lipsa estimării costurilor pentru măsurile
implementate în anul 2003 de către instituțiile monitorizate, problemă ce nu poate fi
remediată de Agenția Națională pentru Romi.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
(MMFPSPV).
Includerea romilor pe piaţa muncii a devenit una dintre preocupările pentru instituțiilor
și organizațiile neguvernamentale românești și mai nou, a strategiei europene 2020.
Începând cu anul 2003, la propunerea organizațiilor neguvernamentale ale romilor,
ANOFM a dezvoltat la nivel național, în parteneriat cu organizațiile romilor două
inițiative, respectiv "bursa locurilor de muncă pentru romi" şi "caravana ocupării forţei
de muncă pentru romi". Referitor la impactul celor două inițiative acestea sunt
discutabile mai ales datorită lipsei de informare a posibililor beneficiari, interesul redus
al angajatorilor şi lipsa educației romilor pentru a face faţă procesului de recrutare,
selecţie, angajare etc. ANOFM motivează slabele rezultate pentru insuccesul
acelorași măsuri pe dezinteresul romilor, blamarea grupurilor vulnerabile de către
19
instituțiile care au ca obiectiv incluziunea acestora fiind una istorică și numai în
România.
Răspunsul MMFPSPV la solicitarea informațiilor cerute de ANR a fost transmis în 60
de zile. Prin adresa nr. 354/CS/4/03/2014 semnată de Secretarul de Stat, Dl. Codrin
Scutaru , MMFPSPV a răspuns adresei ANR din februarie, cu un raport aferent
perioadei 1 Ianuarie – 1 Octombrie 2002, prezentat sub forma unui tabel de 81 de
pagini și care reprezintă o monitorizare pe toate domeniile sectoriale ale Strategiei
Guvernului din 2011, transmis cel mai probabil unor instituții interesate de activitatea
departamentului de incluziune din cadrul ministerului.
După consultări cu consiliera Secretarului de Stat responsabilă pentru Politicile de
familie şi de asistenţă socială a rezultat că la MMFPSPV nu se (mai) găseşte
solicitarea ANR pentru anul 2013, și, prin urmare, ANR a transmis o nouă solicitare,
adresa cu nr. 862/24/04 2014.
Deși are în sarcină implementare a 22 de activități, prin adresa MMFPSPV nr.
705/CS/ din 05.05.2014 ministerul a transmis la ANR un material axat în principal pe
rezultatele măsurilor active prevăzute în Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările
ulterioare și a Legii nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizării
sociale puse în practică de ANOFM și, un raport descriptiv privind stadiul
implementării măsurilor din domeniul protecției copilului.
Rezultatele și indicatorii acțiunilor MMFPSPV
Rezultatele și indicatorii acțiunilor MMFPSPV propuși în capitolul VIII al Strategiei
Guvernului din 2011, chiar dacă sunt minimal elaborați, raportul pe anul 2013, nu
reflectă îndeplinirea lor prin acțiunile întreprinse de ANOFM și DPC.
Tabel nr. 1. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN
20
Rezultate Indicatori
1. Creşterea cu 60.000 a numărului persoanelor ocupate aparţinând minorităţii rome.
Grad de ocupare a persoanelor active din rândul minorităţii rome
2. Creşterea cu 25.000 a numărului femeilor ocupate aparţinând minorităţii rome.
Grad de ocupare a femeilor din rândul minorităţii rome
Sursă: H.G. nr. 1221/2011 Raportul ANOFM specifică faptul că „rezultatele sunt departe de cele scontate,
motivate însă pe dezinteresul romilor. ”Nu puține sunt motivele pentru care romii
renunță la măsurile active puse la dispoziția lor de către agențiile județene de
ocupare a forței de muncă”. În continuare sunt exemplificare cauzele pentru care
romii renunță la măsurile active: . nivelul studiilor și implicit dificultatea completării de
către romi a formularelor de luare în evidență la ANOFM ca persoane în căutarea unui
loc de muncă, lipsa actelor de identitate, ceea ce îi împiedică să participe la cursurile
de formare, concomitent cu lipsa veniturilor pentru plata transportului către locațiile
formării, preferința de a participare la muncile agricole de sezon sau alte munci
pentru care sunt plătiți, temerea de pierderea VMG (probabil prin angajarea temporară
sau pe termen lung).
Ministerului Educației Naționale (MEN)
Ministerul Educației Naționale, are în planul de măsuri al Strategiei Guvernului 11
seturi de activități executabile prin alte 48 de subactivități și care ar trebui să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind creşterea calităţii educaţiei, revizuirea
programelor şcolare pentru promovarea unui mediu şcolar incluziv, prevenire și
combaterea segregării pe criterii etnice în învăţământ, participarea şcoală,
promovarea sistemului de măsuri afirmative, mediere şcoală, atragerea părinţilor romi
în activităţile educaţionale extra-curriculare, oferirea de oportunităţi în învăţământul
secundar şi terţiar pentru elevii romi etc.
Raportul transmis de MEN la ANR prin adresa nr.119/27/02/2014 semnată de
secretarul se Stat, Dl. Kiraly Andras Gyorgy este un “inventar actualizat anual” al unor
măsuri istoric abordate și editate în diferite publicații de Direcția Generală pentru
21
Învăţământul în Limbile Minorităţilor din MEN. Raportarea face referire și la Liniile
directoare, incluse în corpul Strategiei Guvernului din 2011, însă cu toate că
DGILMRPPS a organizat multiple acțiuni ce au legătură cu obiectivele propuse de
MEN în Strategia Guvernului din 2011, indicatorii de rezultat ai fiecărei acțiuni
raportate nu satisfac rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN din H.G. 1221/2011 și nici
a indicatorilor stipulați de MEN în chiar documentul transmis și care face referire la
liniile directoare.
Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN
Conform raportul Direcției Generale pentru Învăţământul în Limbile Minorităţilor din
MEN, Departamentul desfășoară multiple acțiuni de pregătire a personalului și
elevilor din structura sa. Cu toate acestea, deși sunt raportate multiple acțiuni,
necuprinderea lor în structura planului de măsuri al Strategiei Guvernului din 2011 sau
a formei de raportare transmisă de ANR creează dificultăți atât în procesul de
monitorizare cât și în identificarea implementării seturilor de activități prin
subactivitățile subsecvente acestora. Conform raportului transmis la ANR, o parte a
rezultatelor raportate pe anul 2013, ating rezultatele și indicatorii stipulați în capitolul
VIII al Strategiei Guvernului din 2011.
Tabel nr. 2. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN
Rezultate Indicatori Indicatori de rezultat raportați
1. Număr cadre didactice formare în tematica specifică şcolii incluzive
Numărul programelor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive crescut cu 30%
Informații complementare
2. Număr de copii/tineri romi care beneficiază de programe de sprijin în scopul stimulării participării şcolare, reducerii absenteismului şi obţinerii succesului şcolar.
Numărul copiilor aparţinând minorităţii rome care participă la programe de sprijin, în vederea absolvirii învăţământului obligatoriu crescut cu 30 puncte procentuale
Informații diverse
3. Număr de elevi/studenţi romi înscrişi pe locuri speciale la
Creşterea cu 30% a numărului de locuri speciale pentru romi acordate la
Pentru anul universitar 2012/2013 au fost alocate
22
liceu/universitate admiterea la liceu/universitate. 3.200 locuri distincte la clasa a IX-a și la facultăți
4. Sistem de monitorizare a segregării şcolare elaborat şi aplicat periodic.
Număr de planuri de desegregare elaborate şi monitorizate
Număr de şcoli/clase desegregate
Monitorizarea sistematică şi reducerea cazurilor de segregare şcolară
Monitorizarea și bazele anuale de date pentru copii și elevii romi realizată de DGILMRPPS din cadrul MEN nu constituie sistemul de monitorizare a segregării şcolare, nu sunt comunicate date referitoare la reducerea cazurilor de segregare școlară, la numărul școlilor/claselor desegregate, la numărul planurilor de desegregare elaborate şi monitorizate
Sursă: H.G. nr. 1221/2011
Ministerul Sănătății (MS)
În cazul Ministerului Sănătății, au fost transmise doua rapoarte. Unul semnat de
secretarul de stat, Dr. Adrian Pană în ianuarie 2014, descriptiv și un altul întocmit de
Direcția de strategii și politici în sănătate, transmis la ANR cu nr. 20220/10/04.2014,
semnat de Dr. Amalia Șerban. Conform H.G.1221/2011, ministerul are de implementat
9 activități, toate sub forma campaniilor, desfășurate la nivel național sau chiar în
comunitățile de romi.
Măsura cea mai reprezentativă în plan intern și internațional în domeniul sanitar este
promovarea de ocupaţiei de mediator sanitar, inițiativă începută în 1993 de o
organizație neguvernamentală a romilor și dezvoltată pe parcursul anilor următori prin
programele de preaderare PHARE implementate de ANR și programele post aderare
implementate de alte organizații ale romilor. Meseria este inclusă în Clasificarea
Ocupaţiilor din România, Grupa de bază 5139, cod 513902 și este considerată o
practică reușită ce trebuie continuată atât prin creșterea numerică a mediatoarelor cât
și prin creșterea calității serviciilor oferite de acestea, prin formarea lor, continuă.
23
În contextul descentralizării serviciilor administraţiei publice centrale, conform
Ordonanței de Urgență nr.162 din noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de
atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile
administrației publice locale, mediatoarele sanitare au fost transferate de la Ministerul
Sănătății la administrațiile publice locale, ocazie cu care numărul acestora a scăzut
considerabil.
Preocuparea pentru formarea mediatoarelor, atâtea câte au mai rămas este
preponderent a organizațiilor neguvernamentale, care, în baza încheierii unor
parteneriate cu MS, desfășoară proiecte și acțiuni comune cu MS, la nivel național și
local.
În același raport se precizează preocupările și contribuția MS pentru revizuirea
strategiei Guvernului din 2011, proces început de ANR, strategie ce se va armoniza
cu Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 a ministerului, denumită „Sănătate
pentru prosperitate” conform căreia se vor acorda servicii de asistență medicală de
bază grupurilor vulnerabile, inclusiv romilor, în special celor din mediul rural.
Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS
Raportul descriptiv al MS conține la punctul 2 – impactul activității de mediere sanitară
– date apreciative dar nemăsurate pentru aprecierea realității și fidelității datelor, dar
mai ales pentru raportarea la rezultatele așteptate conform strategiei Guvernului din
2013.
În raport mai sunt descrise două campanii: una națională, obligatorie, de
vaccinare și pentru care, conform raportului există reticențe din partea membrilor
comunității de romi și una (complexă) de educație sanitară privind TBC, HIV/SIDA,
igienă primară, alimentație sănătoasă, sau acțiuni desfășurate la nivel județean de
serviciile descentralizate ale MS în parteneriat cu alte instituții și organizații
neguvernamentale, unele dintre ele finanțate chiar de ANR.
24
Lipsa referințelor din raportul de monitorizare al MS la planul de măsuri al
Strategiei Guvernului din 2011, capitolul sănătate, lipsa indicilor privind campaniile
desfășurate și necesitatea lor precum și neindicarea rezultatelor și indicatorilor atât a
campaniilor cât și cele referitoare la capitolului VIII al Strategiei Guvernului din 2011,
reflectă o anumită tendință de cosmetizare a acțiunilor MS și slaba preocupare pentru
atingerea obiectivului de creștere a speranței de viață a romilor, obiectiv propus în
Strategia Guvernului din 2013. Nu au fost transmise informații referitoare la înființarea
unității AT și nici dacă numărul mediatorilor sanitară a crescut sau s-a diminuat.
Tabel nr. 3. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS
Rezultate Indicatori
1. Înfiinţarea unei unităţi în cadrul Ministerului Sănătăţii denumită Unitate de Asistenţă Tehnică pentru Coordonarea, Monitorizarea şi Evaluarea activităţii mediatorilor sanitari
O unitate AT
2. Creşterea numărului mediatorilor sanitari cu 25% faţă de 450 în anul 2011.
Număr mediatori sanitari
Sursă: H.G. nr. 1221/2011 . Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) .
MDRAP a transmis la ANR un raport întocmit pe baza ”Cap. IX Mecanismul de
monitorizare și evaluare al strategiei Guvernului”, la care este anexat și un tabel
ce cuprinde acțiuni întreprinse de minister pe anul 2013. În planul de măsuri al
Strategiei Guvernului 1221/2011, MDRAP are un set de 4 activități, fiecare activitate
având alte 18 subactivități, iar activitatea 3 din planul de măsuri al strategiei cuprinde
și estimări financiare. Cu toate acestea, raportul de monitorizare evidențiază doar
proiectele dezvoltate la nivel național prin POR/REGIO și un studiu desfășurat la nivel
național de MDRAP din care au rezultat harți ale sărăciei la nivel național/urban
precum și strategii integrate pentru fiecare zonă marginalizată/defavorizată. Valoarea
adăugată a raportului MDRAP este estimarea costurilor acestor proiecte
(preponderent externe de la CE la care se adaugă contribuția națională a ministerului)
alocate din POR/REGIO.
25
Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP
Raportul MDRT pe anul 2013 face referire la două mari obiective incluse în strategia
Guvernului din 2011, capitolul locuire și mică infrastructură, respectiv (O. 1)
construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și (O. 2)
construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,
integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.
Cele două obiective au fost operaționalizate prin 8 proiecte, dintre care, 3 proiecte de
construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și 5 proiecte pentru
construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,
integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.
Tabel nr. 4. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP
Rezultate Indicatori
1. 5000 de locuinţe construite pentru beneficiari persoane aparţinând cetăţenilor romani aparţinând minorităţii rome
Număr locuinţe nou construite de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome
2. 5000 de locuinţe reabilitate - beneficiari persoane aparţinând cetăţenilor romani aparţinând minorităţii rome
Număr locuinţe reabilitate de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome
Sursă: H.G. nr. 1221/2011 Ministerul Administrației și Internelor.
După reorganizarea din 2013 activităţile în domeniul administraţiei publice, a
structurilor şi a instituţiilor specializate în acest domeniu ale Ministerul Administraţiei şi
Internelor au fost preluate de noul minister MDRAP. Prin urmare, măsurile din planul
de măsuri al strategiei este raportata de MDRAP. Dintre cele 5 măsuri cuprinse în
capitolul F. Infrastructură socială. Punctul F3 - Administrație și dezvoltare
comunitară al Strategiei Guvernului, MAI are două activități ca instituție inițiatoare și
alte 4 ca și partener. Raportul de monitorizare evidențiază o măsură din acest capitol,
cea referitoare la identificarea persoanelor fără acte de stare civilă și de identitate în
26
vederea emiterii acestora. Alte două măsuri ale MAI sunt cuprinde la punctul F2.
Justiție și ordine publică. Raportul cuprinde informații despre numărul locurilor
distincte pentru admiterea romilor în instituțiile de formare profesională ale MAI pentru
anul 2013, respectiv la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza și școlile de agenți
de poliție (învățământ post liceal). Ambele măsuri, conform raportului MAI sunt
finanțate de la bugetul de stat, fără a fi evaluate costurile efective.
Indicatori generali MAI În anexa 2 a Strategiei Guvernului din 2011 sunt prezentați indicatori generali de
performanță aplicabili capitolului F. Infrastructură socială, punctul F1. protecția
copilului, F2.Justiție și ordine publică, F3.administrație și dezvoltare comunitară.
Tabel nr. 5. Indicatori generali MAI
Nr. Indicatorul pentru punctul F2.și F3. Rezultate MAI Buget Surse financiare
1 Număr de locuri distincte pentru cetățeni romani aparținând minorității romilor în instituțiile de formare profesionala ale Ministerului Administrației și Internelor
9 Buget: NS Surse: Bugetul de stat
2 Număr cetățeni romani aparținând minorității romilor
recrutați în structurile Politiei și Jandarmeriei Romane
16 Buget: NS Surse: Bugetul de stat
3 Număr persoane identificate fără acte de stare civila și de identitate
32.609 Buget: NS Surse: Bugetul de stat
4 Număr persoane ce obțin documentele necesare 27.998 acte de stare civilă 4.611 acte de identitate
Buget: NS Surse: Bugetul de stat
Sursă: Compilație ANR, 2014, conform H.G. nr 1221/2011, Anexa 2 și raportului MAI. Conform raportului MAI, în anul 2013 a continuat procesul de identificare a
persoanelor fără acte de stare civilă și de identitate, aproximat la 32.609 persoane.
Eliberarea acestora este o activitate cu caracter permanent. Au fost eliberate un
număr de 27.998 acte de stare civilă, 4.611 acte de identitate. În plus sunt raportate
un număr de 174 de acțiuni comune ai lucrătorilor Serviciului Public Comunitar și ai
27
lucrătorilor de ordine publică. Au fost alocate 9 locuri la Academia de Poliție “
Alexandru Ioan Cuza și alte 16 locuri la Școlile de Agenți de Poliție (învățământ
postliceal)
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Nu a transmis un raport de monitorizare. Tabel nr. 6. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MCPN
Rezultate Indicatori
Înfiinţarea „Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rome”
Un muzeu înfiinţat
Înfiinţarea „Teatrului Rom de Stat” Un teatru înfiinţat
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
În planul de măsuri al Strategiei Guvernului, CNCD are, în calitate de inițiator, patru
măsuri cuprinse în capitolul F. Infrastructură socială, punctul F2 și alte două
măsuri, în calitate de partener, cuprinde în punctul F1. Protecția copilului.
Raportul de monitorizare transmis la ANR nr.1216/28.02.2014, este întocmit de
Biroul de Comunicare și Relații cu Publicul din cadrul CNCD,semnat de Președintele
Csaba Ferenc Asztalos și cuprinde o statistică a CNCD privind petițiile adresate
instituției pe motiv de discriminare etnică , prezentarea a două programe în care
CNCD este partener, destinate combaterii discriminării femeilor rome, raportul de
monitorizare aferent anului 2012 și 2013. Valoarea adăugată a Raportului CNCD pe
anul 2013 este data de identificarea costurilor pentru fiecare măsură pusă în practică
în calitate de inițiator.
Protecția Copilului . DPC
Măsurile privind protecția copilului, prevăzute în planul general de măsuri al Strategiei
Guvernului sunt cuprinse în capitolul F. Infrastructură socială, punctul F2. Raportul
de monitorizare pentru cele patru măsuri din aria de activitate specifică este întocmit
de Direcția Protecția Copilului din cadrul MMFPSPV și a fost transmis la ANR prin
28
adresa MMFPSPV nr. 705/CS/ din 05.05.2014. Întreg raportul DPC este unul
descriptiv chiar dacă strategia prevede prin chiar forma de organizare a informațiilor ,
respectiv planul de măsuri un model de raportare.
În ceea ce privește măsura 1.1. inițierea unor programe de prevenire și
combatere a discriminării copiilor romi, raportul menționează două proiecte ale
Fundației Gedeon în care instituția a fost partener. Finanțate din fonduri europene
nerambursabile, FSE/POS/DRU – 2007 – 2013, proiectele “ Educația șansa noastră și
“Educația șansa noastră pentru un viitor mai bun”, au vizat, conform raportului DPC,
prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, menținerea și
reintegrarea copiilor romi în școală prin adoptarea unor strategii, planuri de acțiune și
programe în domeniul educației, crearea și dezvoltarea unor parteneriate între școli,
instituții locale, servicii de ocupare, de sănătate și sociale. În continuarea raportului
sunt prezentate rezultatele celor două proiecte implementate de Fundația Gedeon dar
care, nu fac obiectul măsurii 1.1. decât în sensul inițierii unor parteneriate în domeniul
protecției și promovării drepturilor copilului.
Conform raportului, din informațiile transmise de cele 22 de D.G.A.S.P-uri,
referitoare la organizarea la nivelul județelor, a unor campanii de prevenire și
combatere a discriminării copiilor romi, la aceste campanii au participat 4217
beneficiari romi. Campaniile s-au desfășurate în parteneriat cu 65 de ONG-uri și 92 de
instituții publice locale.
Pentru măsura 1.2. campanii pentru prevenirea abuzului și neglijării copilului, raportul
menționează insuccesul unei organizații neguvernamentale cu un proiect respins la
FSE/POS/DRU – 2007 -2013 și care ar fi răspuns îndeplinirii DPC a acestei măsuri,
cuprinsă în Strategia Guvernului din 2011. În continuarea raportului sunt totuși
menționate desfășurarea la nivelul a 25 de DGASP-uri a 70 de campanii în scopul
prevenirii abuzului și neglijării copilului, la care au participat 3.635 de părinți și copii
din care 623 romi. Lipsa informațiilor concrete referitoare la locațiile celor 70 de
campanii, a rezultatelor concrete și a indicatorilor constituie o problemă nu numai de
raportare ci și în ceea ce privește fidelitatea datelor raportului DPC.
29
Pentru măsura 1.3. […] proiecte naționale de intervenție socială pentru prevenirea și
combaterea fenomenului “ Copii străzii”, raportul menționează faptul că din rapoartele
transmise de 30 de DGASP-uri, la nivel local sunt 30 de adăposturi de zi și de noapte
și alte 15 centre de primire în regim de urgență pentru copii străzii. Prin urmare,
raportul evidențiază existența infrastructurii care nu este o măsură de prevenire a
fenomenului.
O altă informație transmisă de DPC se referă la numărul reintegrărilor în familie,
precum și la numărul intrărilor în sistemul de protecție pe anul 2013 a copiilor în
general, a copiilor romi în special. Conform raportului DPC, din cei 1.342 de copiii
reintegrați în familii, 187 aparțin familiilor de romi. De asemenea, raportul mai
menționează că în anul 2013 s-a instituit o măsură de protecție specială pentru un
număr de 2.271 copii, din care 296 aparțin minorității romilor. Inițiativa este salutară
însă nu sunt furnizate informații referitoare la conținutul ei.
În sfârșit, măsura 1.4. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile și
problemele copilului și a familiei aflată în situație de risc sau dificultate a avut ca
obiectiv, conform raportului DPC, organizarea unor campanii care au vizat rolul
familiei și importanța ei in viața copilului. La nivelul a 25 de DGASP-uri au fost
organizate 171 de campanii, cu implicarea a 278 de autorități locale și alte instituții
publice, de care au beneficiat 1.642 de romi adulți și 1.422 de copii aparținând
acestora. Pentru desfășurarea campaniilor au fost încheiate 55 de parteneriate cu
ONG-uri, locale și naționale.
Alte activități, referitoare la prevenirea sarcinilor la minore, prevenirea consumului de
droguri, prevenirea căsătoriilor între minori, precum și oferirea de servicii educaționale
pentru prevenirea abandonului școlar – „A doua șansă” au fost oferite prin Centrele
zonale de consiliere și Centrele de zi din Iași, Dâmbovița și Galați.
30
Indicatori generali protecția copilului
În anexa 2 a Strategiei Guvernului din 2011 sunt prezentați indicatori generali de
performanță aplicabili capitolului F. Infrastructură socială, punctul F2. protecția
copilului.
Tabel nr. 7. Indicatori generali protecția copilului
Nr. Indicatorul pentru punctul F2. Rezultate PC Buget Surse financiare
1 Număr copii care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție
Lipsă informații
Lipsă informații
2 Număr de foster-parents Lipsă informații
Lipsă informații
3 Număr tineri care, paradind sistemul instituționalizat, si-au găsit un loc de munca stabil
Lipsă informații
Lipsă informații
4 Număr tineri care, paradind sistemul instituționalizat, au intrat in învățământul superior
Lipsă informații
Lipsă informații
Sursă: Compilație ANR, 2014, conform H.G 1221/2011, Anexa 2 și raportului DPC
31
CAPITOLUL III. MONITORIZAREA STRATEGIEI LA NIVEL LOCAL Ca urmare a solicitărilor transmise de către ANR la cele 42 de Instituţii ale Prefectului
(41 judeţe şi mun. Bucureşti), au răspuns 38 de instituții ( în cele ce urmează
prefecturi). Pe baza rapoartele judeţene de progres, transmise de la nivelul judeţelor,
au fost centralizate și sintetizate informaţiile aferente anul 2013.
Domeniul ocupare - MMFPSPV/ANOFM
În preambulul raportului MMFPSPV/ANOFM sunt inventariate serviciile oferite
grupurilor vulnerabile inclusiv romilor, conform Legii nr.76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și
completările ulterioare și a Legii nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea
marginalizării sociale.
Din categoria persoanelor vulnerabile, beneficiarii romi se prezintă conform tabelului
de mai jos:
Tabel nr. 8. Numărul beneficiarilor romi a măsurilor active implementate de ANOFM
Nr. Servicii oferite Activități raportate
Nr. beneficiari
Buget/surse financiare
1 Mediere Pentru anul 2013 numărul romilor care au accesat măsurile active a fost de 72.222 dintre care 4655 au fost ocupate.
4168 Lipsa informații
2 Informare și consiliere 478 Lipsa informații
3 Cursuri de formare profesională 107 Lipsa informații
4 Alocații pentru șomerii care se încadrează înainte de expirarea șomajului
31 Lipsa informații
5 Acordarea de subvenții angajatorilor care angajează șomeri pentru 45 de ani sau șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale
46 Lipsa informații
Acordarea de subvenții angajatorilor de inserție, pe baza contractelor de solidaritate(Legea 116/2002)
16 Lipsa informații
6 Stimularea mobilității forței de muncă 2 Lipsa informații
7 Alte măsuri active 68 Lipsa informații
Sursă:Compilație ANR, 2014 după raportul MMFPSPV/ANOFM În ceea ce privește bursa locurilor de muncă, raportul specifică organizarea acesteia
în anul 2013 în două județe, respectiv Dâmbovița și Prahova iar ca rezultat se
32
menționează un număr de 33 de persoane selectate în vederea ocupării, probabil din
cele două județe. În raport se mai menționează și propunerea “Programul 140 /
special pentru comunități cu număr mare de etnici romi” care ar urma să eficientizeze
bursa locurilor de muncă prin dezvoltarea colaborării cu organizațiile romilor.
Domeniul educație – Ministerul Educației Naționale (MEN)
Deși interesant și generos în informații, raportul transmis de DGILMRPPS nu oferă
date despre implementarea Strategiei Guvernului în plan local. Sunt menționate 52 de
școli în care s-a desfășurat programul “Școală după școală” la măsura 2.2. și sursa
finanțării, respectiv FSE/POS/DRU 2007 - 2013 dar nu sunt menționate locațiile,
numărul beneficiarilor romi etc. Se monitorizează setul de programe de sprijin,
conform activității 2.5, clase pregătitoare 7 și 12 clase de grădiniță, ambele în limba
romani, dar nu se specifică locațiile. Puține sunt informațiile concrete. Locuri speciale
acordate elevilor și studenților romi pentru anul școlar 2012 -2013, respectiv: 3.200
locuri distincte la clasa a IX-a și 511 la facultăți, punctul 2.7., formarea a 42 de
persoane de la nivelul ISJ-urilor, punctul 3.5, acreditarea modulului educației incluzivă
de 30 de ISJ-uri și acreditarea modului rom de către 15 ISJ-uri, iar ISJ Bihor a
acreditat și modulul de limbă romani, punctul 6.1. etc. etc.
Domeniul Sănătate - Ministerul Sănătății (MS)
Conform celui de-al doilea raport al MS, dintre cele două campanii descrise, cea
referitoare la campaniile de vaccinare s-a desfășurat “în toate județele”, iar “mediatorii
sanitari au participat împreună cu medicii de familie și persoanele specializate din
direcțiile de sănătate publică la acțiunile derulate în campania de informare cu privire
la imunizările prevăzute în calendarul național de vaccinări”. Nu sunt specificate
rezultate pe fiecare județ și nici indicatori conform tabelului transmis de ANR ci, este
prezentată o suma de beneficiari, respectiv 201.791 “ beneficiari deserviți de către
mediatorii sanitari și asistenții medicali comunitari”.
33
Ca și în cazul altor instituții, ex. ANOFM, beneficiarii sunt cei care diminuează
insuccesul politicilor și /sau influențează rezultatele, în cazul MS, nivelul scăzut de
educație, reticență în comunicare a unor membri din comunitate, îndeplinirea cu
dificultate de către mediatoarele sanitare a responsabilităților și chiar divergențe în
plan local, la nivelul APL referitoare la rolul mediatoarelor sanitare.
Cea de a doua măsura, campaniile de educație, sanitară privind TBC, HIV/SIDA,
BTS, igienă primară, alimentație sănătoasă se bazează probabil pe informațiile
transmise de Direcțiile pentru Sănătate Publică. Conform raportului MS, în anul 2013,
“ toate direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a
sănătății” au desfășurat 2.700 de campanii la nivelul județelor. În raport sunt incluse
tipuri de campanii desfășurate în 14 județe precum și 17 proiecte desfășurate de
diverși actori sociali în parteneriat cu MS.
Tabel nr. 9. Tipuri de campanii desfășurate în 2013 de direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a sănătății. Nr Județ Campania - Localitate/
- Rezultate - Nr. beneficiari/ - buget/surse de finanțare
1 Alba - Campania de depistare a cancerul de col uterin - Ziua națională fără tutun
Lipsă informații
2 Arad - Sănătatea reproducerii și cancerul de col uterin - Drepturile omului, prevenirea discriminării, dreptul la educație, segregarea, dreptul demnității personale
Lipsă informații
3 Argeș - Campanie pentru screeningul de cancer de col uterin - Campanie pentru prevenirea infecției HIV/SIDA - Promovarea sănătății reproducerii - Campanie pentru promovarea unui stil de viață sănătos
Lipsă informații
4 Bistrița Năsăud
- Activități de promovare a sănătății orodentare a copiilor și tinerilor din comunitățile de romi
Lipsă informații
5 Botoșani - Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală - Avantajele planificării familiale
Lipsă informații
6 București - Campanie de testare și depistare a cancerului de col uterin - Campanie pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală: HIV/SIDA, hepatita B și C
Lipsă informații
34
7 Cluj - Campania de educație sanitară a romilor privind TBC - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă.
Lipsă informații
8 Giurgiu - Prevenirea toxiinfecției alimentare Lipsă informații
9 Hunedoara - Campanie de informare cu privire la beneficiile planificării familiale
Lipsă informații
10 Ilfov - Campanie de educație sanitară a romilor privind HIV/SIDA - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă - Campanie cu ocazia Zilei Internaționale împotriva traficului ilicit și consumului de droguri
Lipsă informații
11 Suceava - Screeningul anginei pectorale Lipsă informații
12 Timiș - Campania noțiuni elementare de igienă personală și igiena dinților
Lipsă informații
13 Sibiu - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă - Campania de educație sanitară a romilor privind igiena primară în cadrul comunităților de cetățeni romi - Campania de educație sanitară a romilor privind principiile generale de educație sanitară - Campania de educație sanitară a romilor privind BTS - Campania de educație sanitară a romilor privind HIV/SIDA - Campania de educație sanitară a romilor privind TBC - Campanie de evaluare a stării de sănătate a romilor
Lipsă informații
14 Vâlcea - Campania de depistare și tratare a cancerul de col uterin - Campania de informare privind metodele contraceptive - Campania de informare a populației cu privire la BTS - Campania de informare a populației cu privire la TBC - Campania de informare a populației cu privire la bolile sezonului rece - Campania de informare a populației cu privire la măsurile luate împotriva caniculei Campania de educație sanitară privind normele de igienă
Lipsă informații
Sursă: Compilație ANR, 2014 după raportul MS În raportul MS se specifica, faptul că numărul beneficiarilor romi deserviți de mediatorii
sanitari și asistenții comunitari este de 201.791, și de asemenea că, numărul
campaniilor desfășurate în comunitățile locuite preponderent de romi este 2.700, în
timp ce la capitolul buget se menționează că nu se colectează date pe criterii
etnice. În cazul județelor Bistrița Năsăud, Cluj, Ilfov și mai ales Sibiu raportul MS
35
precizează desfășurarea campaniilor ca fiind destinate romilor și/sau comunităților în
care aceștia trăiesc.
În ceea ce privește necesitatea acestor campanii și destinatarii lor,
preponderent romi, este utilă cercetarea stării de sănătate a romilor în funcție de care
se poate aprecia, după caz, necesitatea continuării acestora doar în comunitățile
locuite preponderent de romi. În lipsa unei asemenea cercetări, atât din documentul
de raportare al MS cât și din măsurile propuse in Strategia Guvernului din 2015 se
poate deduce că în cazul romilor, mai mult decât în cazul celorlalți cetățeni români,
incidența BTS, HIV/SIDA, TBC este mai mare, ceea ce poate crește discriminarea lor
de către majoritari. Sănătatea reproducerii și igiena primară este în continuare o
preocupare serioasă pentru MS în timp ce campaniile pentru o alimentația sănătoasă
par a contrazice statisticile privind alimentația deficitară a categoriilor defavorizate, în
special a copiilor.
Tipuri de proiecte derulate de MS în parteneriat cu autorități locale și/sau ONG-uri Tabel nr. 10. Proiecte derulate în 2013 de MS în parteneriat cu autorități locale, instituții și/sau ONG-uri Nr.
Județul Proiectul - Localitate/rezultate - nr beneficiari/buget/ - surse de finanțare
1 Alba - Aiud
- Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
2 Bacău - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
3 Botoșani - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
4 București - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
5 Buzău - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
6 Călărași Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
36
7 Constanța Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
8 Dolj - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul “ E important să fiu interesat de sănătatea mea”, parteneriat cu Asociația ESOS. - Proiectul “Dreptul la sănătate. Să ne păstram sănătatea”, parteneriat cu OADR filiala Dolj/Olt
Lipsă informații
9 Gorj - Proiectul ZEFIR „Împreun[ pentru puterea de acțiune” - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
10 Iași - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
11 Mureș - Proiectul „Prevenirea instituționalizării copiilor părăsiți în unitățile medicale”, parteneriat cu DGASP – Mureș - Proiectul „Promovarea incluziunii sociale a tinerilor din comunitățile rurale și marginalizate, parteneriat cu Liga Pro Europa și organizații similare din Bulgaria și Macedonia. - Proiectul ” Promovarea activităților participative la nivel local în comunitățile tradiționale și prevenirea căsătoriilor timpurii, parteneriat cu Liga ProEuropa
Lipsă informații
12 Neamț - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
13 Sălaj - Proiectul “ Promovarea unei vieți sănătoase”, parteneriat cu Partida Romilor Pro Europa, finanțat de ANR.
Lipsă informații
14 Suceava - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT - Proiectul “ Sănătate prin prevenire și informare, parteneriat cu Primăria comunei Ciprian Porumbescu, finanțat de ANR
Lipsă informații
15 Timișoara - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR
Lipsă informații
16 Vaslui - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
17 Vrancea - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT
Lipsă informații
Sursă: Compilație ANR, 2014 după raportul MS
Proiectele societății civile în care MS este partener vorbesc despre o societate
incluzivă, concept de bază pentru incluziunii grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor și
contrazic abordarea MS în ceea ce privește măsurile destinate minorității romilor.
37
Locuire - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) .
Raportul MDRAP face referire la două mari obiective incluse în strategia Guvernului
din 2011, respectiv (1) construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe
sociale și (2) construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre
sociale, integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale. Cele două obiective
au fost operaționalizate prin 8 proiecte, dintre care, 3 proiecte de
construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și 5 proiecte pentru
construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,
integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.
În județul Maramureș, localitatea Baia Mare, printr-un proiect al Serviciului de
Asistență Socială a fost reabilitată, modernizată și echipată o clădire în care va
funcționează Centrul social comunitar – Romani. Centrul rezidențial va furniza
servicii sociale romilor din Baia Mare. Pentru reabilitarea centrului s-au alocat sume
de la bugetul MDRAP și fonduri europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa
prioritară 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
În județul Cluj Napoca raportul MDRAP menționează Centrul comunitar social
integrat pentru incluziunea comunităților defavorizate din Zona Metropolitană– Cluj
Napoca. Centrul ar trebui să furnizeze servicii pentru incluziunea grupurilor
defavorizate pe piața muncii din zona Pata Rât, desegregarea și incluziunea socială a
familiilor dezavantajate din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a celor provenind din
comunitățile segregate și izolate din Pata Rât. Fondurile alocate sunt de la bugetul
MDRAP și europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „
Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
În județul Brăila, au fost renovate doua imobile. Unul situat în Strada Ancorei, nr.12,
cu destinație locuințe sociale și un altul în Strada Râmnicul Sărat nr, 115, cu destinație
38
locuințe sociale de calitate. Tot în Brăila a fost extins un centru social
multifuncțional - Lacul Dulce și a fost reabilitat un centru comunitar “ Bunici și
nepoți” din Strada Anghel Saligny nr.17. Fondurile alocate sunt de la bugetul MDRAP
și europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „ Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
În municipiul Galați a fost reabilitat un bloc din strada Laminoriștilor nr. 4, bloc G4,
Micro 19, cu destinație locuințe sociale și un centru comunitar de furnizare a
serviciilor sociale. Fondurile alocate sunt de la bugetul MDRAP și europene,
nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „ Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
Tabel nr. 11. Locuințe sociale și centre comunitare construite/reabilitate de MDRAP Nr Județ Activitatea/rezultate - buget/surse de
finanțare
1 Maramureș Baia Mare
Un centrul rezidențial pentru romi din Baia Mare Plăți efectuate în valoare de 2.751.728,94 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP.
2 Cluj Un centrul comunitar social integrat pentru incluziunea comunităților defavorizate din Zona Metropolitană– Cluj Napoca
13.670.402,5 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP.
3 Brăila 1. Locuințe sociale - Renovarea unui imobilul situat în Strada Ancorei, nr.12, cu destinație locuințe sociale. -------------------------------------------------------------------------- - Renovarea unui imobilul situat în Strada Râmnicul Sărat nr, 115, cu destinație locuințe sociale de calitate. ______________________________________________ 2. Centre sociale - Extinderea unui centrului social multifuncțional
3.274.223 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP. ______________ 3.652.557 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP. _____________ 612.941 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP
39
- Reabilitarea unui centrului comunitar “ Bunici și nepoți” din Strada Anghel Saligny nr.17.
4.981.880 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP
4 Galați 1. Locuințe sociale - Reabilitarea unui bloc din strada Laminoriștilor nr. 4, bloc G4, Micro 19, cu destinație locuințe sociale ______________________________________________
2. Centre sociale - Reabilitarea unui centrului comunitar de furnizare a serviciilor sociale.
15.170.400 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP ______________ 8.009.971 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP
Sursă: Compilație ANR, 2014, după raportul MDRAP
40
CAPITOLUL IV. MONITORIZAREA STRUCTURILOR DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
1.Birourile Judeţene pentru Romi (BJR) din cadrul Instituţiilor Prefectului şi situaţia
angajării experţilor din partea minorităţii romilor în prefecturi. Birourile Judeţene
pentru Romi (BJR) sunt structuri constituite în cadrul Instituţiilor Prefectului, prin ordin
al prefectului, şi au în componenţă personal angajat din aparatul executiv al instituţiei,
din cancelaria prefectului sau, în câteva cazuri, personal din afara instituţiei.
Numărul experţilor din partea minorităţii romilor angajaţi în structura BJR/prefectură:
21 experţi BJR în 21 Instituţii ale Prefectului din 41 judeţe, plus municipiul Bucureşti
Într-un număr semnificativ de judeţe lipseşte "expertul aparţinând minorităţii romilor",
nefiind angajat în Prefecturi.
2. Grupurile de Lucru Mixte (GLM):
Grupurile de Lucru Mixte (GLM) judeţene sunt constituite în toate cele 21 de instituţii
ale Prefectului, prin ordin al prefectului. Întâlnirile de "lucru" ale acestei structuri sunt
formale şi se organizează de către BJR/Prefecturi, ocazional.
3. Situaţia cuprinderii şi introducerii Planurilor Județene de Măsuri (PJM) în
Strategiile de Dezvoltare a judeţelor: Planul Judeţean de Măsuri a fost transmis într-un
un singur judeţ (Tulcea), la Consiliul Judeţean, pentru a fi cuprins şi introdus în
Strategia de Dezvoltare a judeţului.
4. Experţi Locali pentru Romi:
Numărul experţilor locali pentru romi, angajaţi în primării, la nivel naţional este de:
240 persoane.
5. Situaţia constituirii la nivel local a Grupurilor de iniţiativă locală (GIL) şi a
Grupurilor de lucru locale (GLL), prin HCL:
Numărul GIL la nivel naţional: 189 grupuri de iniţiativă locală
Numărul GLL, la nivel naţional: 295 grupuri locale de lucru
41
6. Situaţia elaborării Planurilor locale de acţiune (PLA), prin HCL:
Numărul PLA, la nivel naţional: 386 planuri locale de acţiune
Concluzii şi recomandări:
1. În Hotărârea Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului
României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru
perioada 2012-2020, la secţiunea Măsuri organizatorice, se precizează că “Birourile
Judeţene pentru romi sunt structuri funcţionale organizate la nivel judeţean în cadrul
instituţiilor prefectului. Din componenţa acestora fac parte 3 - 4 experţi angajaţi
conform prevederilor Codului muncii şi ale Legii nr. 118/1999 privind statutul
funcţionarilor publici, unul dintre experţi aparţinând minorităţii rome”.
În ciuda acestei precizări explicite, din cele 42 BJR-uri (41 judeţe şi municipiul
Bucureşti), doar 21 au în componenţă un expert aparţinând minorităţii rome, respectiv
această cerinţă fiind respectată în proporţie de numai 50%. Ca urmare, se recomandă
ca Instituţiile Prefectului din cele 20 de judeţe care nu respectă această prevedere
expresă, să angajeze şi nominalizeze în componenţa BJR un expert aparţinând
minorităţii rome, până la sfârşitul trimestrului III al anului 2014.
2. Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi se consideră că
reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice şi comunităţile de romi. De
asemenea, în Strategia Guvernului se precizează că la nivelul comunelor funcţia de
expert local pentru problemele romilor este exercitată de către un expert aparţinând
minorităţii rome. Potrivit informaţiilor primite şi centralizate de la nivelul judeţean,
numărul experţilor locali pentru romi, angajaţi în primării, la nivel naţional este de 240.
Acest număr este foarte scăzut în raport cu numărul primăriilor din mediul rural (2861,
conform Institutului Naţional de Statistică) şi având în vedere proiectul recent finalizat
al ANR, finanţat prin FSE, POSDRU prin care au fost formaţi 210 experţi locali romi şi
angajaţi aprox. 30% dintre aceştia. Numărul experţilor locali romi (240), raportat la
numărul comunelor din România (2861 comune) indică faptul că mai puţin de 10% din
primăriile din mediul rural respectă această cerinţă a strategiei pentru incluziunea
romilor, mai ales că multe primării din mediul rural solicită sprijin şi au nevoie de
creşterea capacităţii instituţionale pentru incluziunea romilor. Ca urmare, primăriile din
42
mediul rural care nu au expert local rom, deşi au un număr semnificativ de romi şi/sau
comunităţile de romi sunt sărace şi marginalizate, se recomandă să angajeze cu
celeritate un expert local pentru romi, până la sfârşitul trimestrului II al anului 2014.
Grafic nr. 1. Procent experți locali pentru problemele romilor angajați în primarii.
Sursă: BR/ANR 2014.
3. Primăriile din localităţile beneficiare în proiectul ANR, "Reţeaua naţională a
experţilor locali romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune
socială a romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale", proiect cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013, format şi plătit pe durata proiectului din bugetul
proiectului, biroul pentru acesta fiind dotat cu echipament şi mobilier din proiect, au
asumat prin semnarea contractului de finanţarea asigurarea sustenabilităţii proiectului,
inclusiv angajarea expertului local pentru romi.
4. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru romi nu sunt corelate.
Numărul planurilor locale de acţiune, mai mare decât numărul experţilor locali pentru
romi, se explică prin contribuţiile unor proiecte de dezvoltare comunitară. De
asemenea, existenţa GIL şi GLL în localităţi rurale în care nu este angajat expertul
local rom, este explicată prin iniţiative şi proiecte ale unor ONG-uri pentru dezvoltare
comunitară. Pe de altă parte, există situaţii în care primăriile au angajat experţi locali
romi, dar nu sunt constituite structurile locale de implementare şi nici nu sunt
elaborate Planurile locale de acţiune, asumate prin HCL.
Nr primării rurale, 2861,
92%
Nr experţi locali romi,
240, 8%
Nr primării rurale
43
Aceste necorelări între structuri şi mecanisme, lipsa de consecvenţă şi incoerenţă la
nivel local, au repercusiuni şi impact negativ la nivel judeţean şi naţional asupra
procesului de incluziune socială a romilor
Grafic nr. 2. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru problemele romilor
Sursă: BR/ANR 2014.
5. Lipsa de comunicare şi colaborare între nivelul local şi judeţean, ruptura, clivajul
semnificativ între cele două nivele, judeţean şi local, lipsa coordonării implementării la
nivelul primăriilor (planificare, organizare, monitorizare şi evaluare), are consecinţe şi
impact negativ asupra procesului de incluziune la nivel naţional. A se evalua cu
prioritate principalele mecanisme eficace şi eficiente pentru o coordonare corectă şi
productivă, fie de către Birourile Judeţene pentru Romi, fie de către alte structuri
relevante ale Ministerelor de resort.
6. Sistemul de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei se realizează formal
şi neunitar, astfel încât datele sunt greu de prelucrat, iar analiza şi interpretarea sunt
extrem de dificile. Ca urmare, ar fi util ca Compartimentul Central de Monitorizare şi
Evaluare să propună o metodologie în acest sens, cu instrumente şi mecanisme de
monitorizare/colectare date şi evaluare, astfel încât să fie evitate furnizarea de date
exhaustive. De asemenea, metodologia să prevadă structuri, roluri şi responsabilităţi
specifice la fiecare nivel (local, judeţean, regional şi naţional) şi să prevadă indicatori
cantitativi şi calitativi relevanţi.
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
Nr. GIL
Nr. GLL
Nr. PLA
Nr. Experti locali romi
Nr. Primării rurale
44
7. Modalităţile diferite şi diverse de interpretare şi (ne)respectare a prevederilor unei
Hotărâri de Guvern, respectiv H.G nr.1221/2011, cu privire la incluziunea cetăţenilor
români aparţinând minorităţii romilor, din varii motive invocate şi justificări ale
instituţiilor publice implicate, la toate nivelele, rămân nesancţionate şi prelungesc,
tergiversează incluziunea unei comunităţi importante, cu consecinţe grave asupra
societăţii româneşti.
45
CAPITOLUL V. PROBLEME IDENTIFICATE/SOLUȚII
Problema nr.1. Rapoarte neuniforme
Chiar dacă termenul de răspuns, conform Legii nr.544/2001 privind accesul la
informaţiile de interes public este de 30 de zile, răspunsul ministerelor a fost transmis
cu întârziere, sau, chiar dacă au răspuns cererii de informații au fost transmise date
raportate în anii anteriori, sau, a fost transmis un răspuns dar conținutul rapoartelor
reflectă alte informații decât cele conforme cu planul de măsuri al strategiei
Guvernului, sau, au fost transmise informații referitoare doar la activitățile sau/și
atribuțiile unor departamente din cadrul ministerelor.
SOLUȚII LA PROBLEMA 1
Din experiența rezultată în urma cererii adresată de ANR ministerelor de resort, în
vederea monitorizării Strategiei Guvernului din 2011 s-a ajuns la concluzia că este
nevoie de un instrument unitar de monitorizarea a strategiei Guvernului 1221/2011.
În acest sens, Agenția Națională pentru Romi a întocmit o procedură operațională
privind metodologia de monitorizare a implementării strategiei de incluziune a
cetățenilor români aparținând minorității romilor, aprobată prin H.G. nr.1221/2011
pentru perioada 2011/2020.
Procedura a fost discutată cu funcționarii ANR și aprobată prin ordinul conducătorului
instituției nr. 36/1 din 4 aprilie 2014.
Procedura cuprinde în anexa 1 un ghid referitor la conținutul unui raport de
monitorizare a strategiei, instrument de lucru ce a fost transmis ulterior de către
funcționarii ANR ministerelor de resort, însoțit de cererea de a completa ghidul cu
informații privind progresele în implementarea strategiei pe anul 2013.
46
Problema 2. Lipsa estimării costurilor pentru măsurile implementate pe anul 2003.
În strategia Guvernului, capitolul implicații bugetare se stipulează că, “cheltuielile
determinate de implementarea prezentului act normativ pentru anul 2013, este de
55.992 mii lei”.
O caracteristică a raportărilor transmise de ministerele de resort este lipsa estimărilor
financiare alocate măsurilor din sarcina ministerului cuprinse în planul de măsuri al
strategiei. Ex. Ministerul Educației Naționale, dintre cele 11 seturi de activități
executabile prin alte 48 de subactivități, cu excepția estimării unor costuri destinate
formării (anuale) a rețelei de învățământ, coordonata de Direcția Generală pentru
Învăţământul în Limbile Minorităţilor, nu stipulează în raport stadiul implementării altor
activități iar la capitolul buget alocat stipulează că (măsura) „nu necesită alocări
suplimentare din partea MEN”.
În cazul raportului MMFPSPV, cu excepția indicării posibilelor surse financiare
(bugetul asigurărilor pentru șomaj), nu sunt indicate costurile aferente măsurilor din
sarcina ministerului cuprinse în strategie. Deși are în sarcină implementare a 22 de
activități, raportul descrie, pe lângă rezultatele aplicării Legii nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, alte 9
activități din cele 22. În cazul raportului MMFPSPV - ANOFM stipulează că, “pentru
finanțarea măsurilor active pentru persoanele de etnie romă, ANOFM nu are o
alocare bugetară doar pentru etnicii romi, ci pentru toți beneficiarii, asigurând în
acest fel, accesul nediscriminatoriu la măsurile active al tuturor persoanelor
interesate”.
Noutatea politicii MMFPSPV privind înființarea „programului 140, special pentru
comunități cu număr mare de etnici romi” și care are ca obiective: (1) organizarea și
desfășurarea bursei locurilor de muncă pentru romi și (2) dezvoltarea colaborării cu
reprezentanții romilor este dată de denumirea programului, cele două activități fiind
desfășurate și în anii trecuți.
47
Ministerului Sănătății, la rubrica buget și surse financiare alocate măsurilor cuprinse
în strategie, se arată că: “ întrucât nu se colectează date pe criterii etnice nu
putem cuantifica ce costuri au fost necesare pentru vaccinarea copiilor de etnie
roma în cadrul campaniilor de vaccinare și nici pentru desfășurarea acțiunilor”.
SOLUȚII LA PROBLEMA 2
Până la numirea unui Vicepremier și reorganizarea Compartimentului central de
monitorizare și evaluare a strategiei Guvernului din 2011,, prevăzut la capitolul XI.
Mecanismul de monitorizare și evaluare a strategiei Guvernului, remedierea lipsei
estimării costurilor destinate implementării măsurilor cuprinse în aria de activitate a
instituțiilor monitorizate poate face obiectul reuniunilor de lucru ale Grupului de lucru
interministerial, prevăzut la capitolul XII. Măsuri organizatorice, a cărui conducere
este asigurată de președintele ANR, în colaborare cu doi secretari de stat din cadrul
MMFPSPV și MDRAP.
Pentru remedierea ambelor probleme, potrivit aceluiași capitol, capitolul XII. Măsuri
organizatorice, președintele Grupului de lucru interministerial va prezenta semestrial,
în ședința de guvern, rezultatele înregistrate privind punerea în aplicare a strategiei
Guvernului din 2011.
48
ANEXA 1. Model de raportare / MONITORIZAREA STRATEGIEI 1221/2011 PE ANUL 2013.
Activităţi propuse în planul de măsuri
Activităţi realizate
Obstacolele întâmpinate în realizarea activităților/ programelor/ proiectelor,
Numărul de beneficiari /categorii de vârstă
Responsabil pentru implementarea activităţilor şi planurilor,
Alţi stakeholderi implicaţi
Perioadă de timp prevăzută pentru implementarea activităților
Buget Sursa fondurilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
49
ANEXA 2. Proiecte finanțate în anul 2013 de Agenția Națională pentru Romi
Pentru anul 2013. prin Legea nr 5/2013 legea bugetului de stat a fost prevăzută
distinct, în bugetul anual propriu al ANR, la capitolul transferuri interne, suma de
1,900.000 lei. Suma a fost alocată programului denumit „Anul european al
cetăţenilor” și a avut 10.000 de beneficiari. În baza metodologiei elaborată de ANR,
suma a fost cheltuită pe următoarele domenii de activitate:
Tabel . nr. 12. Proiecte finanțate de ANR în anul 2013.
Nr. crt.
Numele beneficiarului Total buget Total plati
SANATATE
1 Fundaţia Ciore roma 40,700.00 37,907.06
2 Asociația Speranța Romilor Călărași 47,880.00 47,880.00
3 Fundaţia Ciobanca SOS Zalău 45,000.00 45,000.00
4 Asociaţia ,,Cine suntem” 41,600.00 41,600.00
5 Primăria Oraș Cernavoda Constanta 37,224.00 36,864.00
6 Fundația Buckner 32,193.00 32,193.00
7 Asociaţia Romilor Hunedoreni 34,593.00 34,593.00
8 Asociația Împreună Pro Educaţie, Sănătate, Oameni şi Economie Socială Craiova
42,885.00 42,842.02
9 Primăria Orașului Ştefăneşti, Jud Argeş 50,000.00 49,907.00
10 Fundaţia Culturală International RomaniStar 39,080.00 39,030.00
11 Asociaţia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Fortunatis 42,300.00 42,300.00
12 Asociaţia „ Dreptate şi Frăţie” Ialomiţa 31,000.00 31,000.00
13 Centru de Resurse pentru Regenerare Urbană Timiş 43,600.00 43,600.00
14 Asociaţia Rom Sebeş Alba 30,784.00 30,784.00
15 Asociaţia Creştin Umanistă a Țiganilor din Județul Caraş Severin 45,000.00 45,000.00
16 Grupul Judeţean de Sprijin pentru Economie Socială Covasna 32,432.00 32,175.80
17 Asociaţia Comunitatea Romilor pentru Europa 44,880.00 44,817.41
50
18 IPP/Asociația Institutul pentru Politici Publice 37,984.00 29,991.91
19 Asociaţia Şukar Rromano Suceava 36,560.00 36,560.00
20 Credo Rom Star Bacău 32,017.00 32,017.00
21 Asociaţia Lucrătorilor Sociali pentru Grupurile Vulnerabile Neamţ 27,000.00 26,900.00
22 Asociaţia Medicina Modernă 30,670.00 30,415.90
23 Asociaţia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Olt Slatina 34,650.00 34,650.00
24 Asociația Romilor din Făgăraș 44,505.00 44,500.46
25 Grupul Județean de Sprijin pentru Economia Sociala Mehedinți 44,871.00 44,871.00
26 Asociația Culturala Cultus Humani 45,000.00 45,000.00
27 Asociația Tineri Europeni in Societate 31,140.00 31,140.00
28 Asociația pentru incluziune si progres social 44,685.00 44,685.00
29 Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Europan 26,622.00 26,621.80
30 Asociația ,,Viitorul romilor” Constanta 40,494.00 40,494.00
31 Primăria Comunei Atintis județul Mureș 27,990.00 27,990.00
32 Asociația pentru dezvoltarea economiei sociale RECYCLE 47,000.00 45,917.49
33 Primăria Botoșani 33,093.97 33,093.90
Total sanatate 1,252,341.75
EDUCAŢIE 0.00
34 Asociaţia pentru o societate mai bună 47,520.00 47,260.40
35 Asociația europeana Pentru Progres 31,224.00 30,344.40
36 Asociația ACSA – Asociația pentru Sociala 30,393.00 30,393.00
37 Asociaţia de Dezvoltare Comunitara Împreună 27,000.00 24,877.72
38 Asociația tinerilor care acorda o sansa 29,070.00 29,070.00
39 Asociaţia OvidiuRo 42,500.00 42,491.68
40 Asociația Sprijin pentru Viata 41,600.00 40,807.85
41 Asociația de părinți „Copiii nostri” 46,440.00 46,176.60
42 Asociaţia Romilor Ursari din Dăgîţa 32,580.00 31,246.04
Total educatie 322,667.69
CULTURA 0.00
43 Centrul Romilor Amare Romentza 34,455.00 34,452.35
44 Universitatea de Arte George Enescu Iaşi 30,280.00 30,106.00
45 Asociaţia Romano Butiq 37,605.00 37,605.00
51
46 Uniunea Națională a Comunităților de Rromi 25,162.00 25,147.46
47 Fundaţia Ruhama Bihor 33,000.00 32,103.09
Total cultura 159,413.90
DEZVOLTARE COMUNITARA 0.00
48 Asociaţia pentru Incluziune şi Progres Social 39,445.00 39,445.00
49 Asociaţia AEPADO 38,468.00 38,468.00
Total dezvoltare comunitara 77,913.00
T O T A L 1,832,174.97 1,812,336.34
Sursă: ANR 2013.
Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul sănătate
Raportul Ministerului Sănătății nu face referire la stadiul de implementare a măsurii nr.
2 “ Campanii de evaluare a stării de sănătate a cetățenilor români aparținând
minorității romilor“. Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul
de stat, capitolul transferuri, cu suma de 1.252.341,75 lei, 33 de proiecte în localitățile:
București, Zalău, Ialomița, Mureș, Bihor,Timiș, Mehedinți, Argeș, Alba, Făgăraș,
Botoșani, Craiova, Caraș - Severin, Hunedoara, Slatina, Constanța, Buzău, Bacău.
Proiectele au constat în efectuarea unui set de analizele medicale și consiliere de
specialitate de care au beneficiat aproximativ 3.300 de persoane, romi și neromi,
copii, femei, bărbați, persoane vârstnice.
Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul educație
Ca și în cazul MS nici raportul MEN nu face referire la proiectele finanțate în domeniul
educație. Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat,
capitolul transferuri, cu suma de 322.667,69 lei, 9 proiecte de care au beneficiat
aproximativ 4000 de copii, romi și neromi.
52
Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul cultură
Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat, capitolul
transferuri, cu suma de 159.413.90 lei, 5 proiecte în domeniul cultură de care au
beneficiat aproximativ 2000 de persoane, romi și neromi.
Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul dezvoltare comunitară
Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat, capitolul
transferuri, cu suma de 77.913 lei, 2 proiecte în domeniul dezvoltare comunitară de
care au beneficiat aproximativ 700 de persoane, romi și neromi.