analizĂ privind propunerea legisl ative de ......tudorel toader ar putea chiar să conducă la...

ANALIZĂ PRIVIND PROPUNEREALEGISLATIVE DE MODIFICARE A LEGILOR

JUSTIȚIEI

Autori:

Codru Vrabie

Ovidiu Vanghele

Review: Alina Calistru

6 Septembrie 2017

Asociaţia FUNKY CITIZENS a fost fondată în 2012. Funky Citizens e locul în care se întâlnesc cetăţeniactivi care vor să ia parte la procesul decizional. Funky Citizens își dorește să construiască instrumentede advocacy bazate de cercetare, pe date concrete și pe online. Instrumentele noastre au scopul de a fieducaționale și să ducă la acțiune, încurajând cetățenii să se implice în inițiative de responsabilizare aguvernării în care pot vedea impact.

Agregând și educând cetățeni „Funky” în jurul acestor instrumente, credem că putem construiînțelegerea și capitalul uman necesare pentru a crea o democrație mai participativă, responsabilă șitransparentă în România.

Documentele de poziţie și analizele Funky Citizens au rolul de a promova pe agenda publicăopţiunile de politică publică ale organizaţiei noastre. Ne bucură comentariile şi recomandărilevoastre, pe care vă invităm să le adresaţi direct autorilor sau la [email protected].

2

MARELE INCHIZITOR- În loc de introducere -

Ministrul Justiției primește, prin proiectul de modificare a legilor sistemului judiciar propus deTudorel Toader, un control total asupra proceselor penale din România. Ar putea avea pârghiipentru a influența dosarul atât în faza de urmărire penală cât și în cea a cercetării judecătorești, arputea „juca” pe toate posturile și ar putea fi un „as de atu” în fața întregii puteri judecătorești. Ardeveni, practic, Marele Inchizitor.

După comiterea unei fapte penale, oricare ar fi calitatea făptuitorului sau fapta comisă, în cazul încare ea ajunge să fie investigată de autorități, obligatoriu trebuie parcurse niște etape clar definitede lege. Vom demonstra cum va putea interveni ministrul Justiției în dosare și procese, punctual,pornind de la un caz ipotetic.

Cetățeanul Ionescu a fost denunțat că ar fi comis o faptă penală și începe urmărirea penală, primafază a procesului penal. Ea este atribuția magistratului procuror, care conduce sau supravegheazăîntreaga desfășurare a pașilor procedurali în această fază, al cărei scop este să se stabilească, pebaza unor probe cât mai solide, cine și ce a făcut de fapt acolo.

3

Procurorul „de caz”, căci el este cel care se ocupă de asta, audiază martori, dispune ridicarea dedocumente, adună date despre cei implicați, consultă baze de date oficiale și încearcă săstabilească adevărul. Mai întâi, in rem, se cercetează fapta și împrejurările, pentru a se stabili dacăIonescu este, cu adevărat, autorul. Apoi, in personam, Ionescu poate deveni „suspect” și chiar„inculpat”, fiind trimis în judecată dacă probele arată că el a comis fapta.

În toate aceste demersuri, procurorul de caz poate dispune unele măsuri care-l vizează fie peIonescu, fie patrimoniul său, scopul acestor măsuri fiind fie securizarea bunurilor „suspectului”(pentru a-i fi executate în cazul în care va fi găsit vinovat și a avea astfel reparat prejudiciul produsprin fapta sa), fie pentru a-l împiedica pe Ionescu să facă orice mișcare menită să îngreunezeaflarea adevărului.

Dacă se adoptă modificările propuse de Tudorel Toader, toate aceste măsuri pe care le poate luaprocurorul de caz vor putea fi cenzurate de procurorul ierarhic superior, adică de șeful lui direct, unom care fie a fost numit direct de ministrul Justiției cu mâna CSM, fie a fost numit de cei numiți deministrul Justiției.

Practic, orice decizie ar lua procurorul de caz împotriva lui Ionescu ori a patrimoniului său poate fianulată de șeful direct, dacă se adoptă aceste modificări. Chiar și decizia finală: aceea de a-l punesub acuzare pe suspectul Ionescu și a-l trimite în fața judecătorilor sau, din contră, în cazul în careapreciază că probele împotriva sa nu sunt suficiente, de a clasa cazul, absolvindu-l astfel de acuzațiipe suspect.

Controlul ierarhic pe temeinicie, nu doar pe legalitate, poate fi un instrument prin care procuroriipot fi împinși să greșească. El trebuie citit în mai multe „chei,” accentul fiind că poate deveni o„bâtă” în mâna ministrului Justiției.

Să presupunem că Ionescu a comis, cu adevărat, o infracțiune, dar procurorul de caz nu a strânssuficiente probe împotriva sa și propune clasarea cazului. Superiorul procurorului poate totuși săinfirme clasarea și să-i ceară subalternului său să-l trimită în judecată pe Ionescu, în ciuda faptuluică probele nu susțin acuzarea. O astfel de decizie îl vulnerabilizează pe procurorul de caz înevaluarea profesională, pentru că va înregistra, probabil, o achitare. În schimb, Ionescu se va puteavictimiza public, acuzând justiția că l-a „hărțuit”, din moment ce, iată, este nevinovat.

Pe același tipar, într-un mecanism ceva mai simplu, într-un soi de logică a protecției directe,procurorul de caz are suficiente probe pentru a demonstra vinovăția lui Ionescu și face unrechizitoriu prin care îl pune sub acuzare și-l trimite în judecată. Dar șeful procurorului consideră cănu sunt suficiente probe și infirmă rechizitoriul, ținându-l astfel pe Ionescu departe de judecată și,implicit, de o posibilă condamnare. Procurorul de caz va fi vulnerabilizat în evaluarea profesională,fie și doar pentru că va înregistra întârzieri în gestionarea dosarelor.

La fel, orice măsură ar lua procurorul împotriva patrimoniului lui Ionescu, ea poate fi blocată deșeful său, care și-ar exprima astfel potențialul interes de a-i proteja averea suspectului. Iarcomponenta de evaluare profesională acționează similar, prin Inspecția Judiciară pe care proiectullui Tudorel Toader o pune tot în mâna ministrului Justiției.

Ne putem imagina, însă, că procurorul de caz e un om integru, un profesionist pur-sânge, așa încâtse opune deciziei șefului său. Dar și aceasta poate constitui abatere disciplinară, numai bună deinvestigat de Inspecția Judiciară aflată în mâna ministrului Justiției. Mai mult, proiectul lui Tudorel

4

Toader face ca însuși ministrul poate dispune în legătură cu raportul inspecției în cazulprocurorului neascultător, căci inspectorul ar fi obligat să-i prezinte însuși ministrului concluziileanchetei sale.

Să nu uităm nici că, pentru a promova, un procuror trebuie să aibă o carieră lipsită de sancțiunipentru abateri disciplinare. Deci procurorul de caz nu și-ar dori o anchetă a Inspecției coordonatede ministrul care l-a numit pe șeful său. Astfel, un procuror de caz care rămâne integru șiprofesionist își poate pierde șansele de promovare sau poate risca să fie eliminat din magistratură;în schimb, cu capul plecat, e posibil să aibă o viață fără griji. Cu alte cuvinte, la extrem, proiectul luiTudorel Toader ar putea chiar să conducă la eliminarea oamenilor integri din Justiție.

Să revenim, însă, la cazul ipotetic de la început: Dacă procurorul de caz și-a încheiat ancheta, aredactat rechizitoriul, a obtinut acceptul superiorului și chiar l-a trimis în judecată pe Ionescu,dosarul acestuia ajunge la un judecător. Care dă termene și dispune asupra probatoriului într-unmod care, pe baza noului proiect propus de Tudorel Toader, ar putea fi oricând investigat deInspecția Judiciară a ministrului.

Și aici poate apărea o formă de autocenzură: pentru a promova, judecătorii trebuie să aibă ocarieră lipsită de sancțiuni pentru abateri disciplinare. Or ministrul însuși este cel carecoordonează, atât strategic cât și punctual, pe fiecare caz în parte, activitatea inspectorilor.Proiectul lui Tudorel Toader ar deschide, astfel, drumul favorizării indirecte a inculpatului Ionescu,în cazul în care ministrul și-ar propune să pună presiune pe judecător, prin Inspecția Judiciară.

Așadar, cu Inspecția Judiciară mutată la Ministerul Justiției, cu noua formă de control ierarhic pefond în urmărirea penală, cu noul mod de numire a procurorilor-șefi, cu implicarea directă aministrului în activitatea inspectorilor și cu condiția (de bun simț, în principiu) de a avea o carierăfără incidente, pentru a putea promova la nivelul de jurisdicție următor (un scop firesc al carierei înorice domeniu, inclusiv în magistratură), ministrul Justiției, reprezentant al puterii executive,obține o putere nefiresc de mare asupra magistraților care compun, de fapt, putereajudecătorească.

Pe scurt, un om politic, prin definiție partizan/părtinitor, devine „responsabil” de-a asigura, înbeneficiul tuturor cetățenilor, o justiție independentă și imparțială?

Adăugăm la toate acestea și intenția din proiect de-a crea o structură specială de procurori care săinvestigheze posibilele fapte penale comise de magistrați, structură a cărei conducere ar urma săfie numită tot de ministrul Justiției. Aceasta se poate transforma oricând într-un nou „ciomag”, dedata asta de un calibru un pic mai mare, dar numai bun de pus la punct magistrații, fie ei procurorisau judecători. Și acest ciomag, aflat tot în mâna ministrului Justiției, ar putea fi folosit indiferent defaza procesuală în care se află un anumit dosar în care omul politic de la minister sau partidul săuar avea un interes punctual.

În loc de epilog, cu riscul de-a complica și mai mult lucrurile, introducem în ecuație și arhiva SIPA,despre care știm că ascunde secrete personale și profesionale ale magistraților mai cu vechime șică, prin lege, singurul autorizat să acceseze dosarele acesteia este ministrul Justiției. Statul românîncă nu a stabilit ce anume trebuie făcut cu dosarele din arhiva SIPA, dar, cu atât mai mult cu câtare acces la asemenea informații, este oare normal să-i dăm ministrului Justiției astfel deinstrumente instituționale suplimentare împotriva magistraților?

5

CONSIDERAȚII GENERALECe vrea de fapt Guvernul cu acest proiect și nu ne-a spus explicit deocamdată?

Firul roșu invizibil care leagă toate propunerile din proiectul de modificare a legilor justiției duce lamodificarea unei filosofii statale ce părea bătută în cuie: statutul de magistrați al procurorilor.

Procurorii români sunt de ani buni magistrați și parte din puterea judecătorească, statut consfințitprin decizii importante din istoria recentă.

După ce, în 2003, Constituția modificată i-a făcut magistrați, în 2004, prin legile justiției, li s-au făcutreguli clare în spiritul noilor prevederi. Anul următor, în 2005, ministrul Justiției de-atunci le-abăgat în cap că nu au niciun motiv să răspundă la telefoanele politicienilor, iar în 2007, laconferința MEDEL de la București, procurorii români și-au asumat definitiv statutul de magistrat.Un fel de declarație de independență față de politic, dacă vreți, asumată în fața unui respectabil foreuropean al cărui acronim vine de la „Magistrații Europeni pentru Democrație și Libertăți”.

A existat tot timpul, e-adevărat, o formă de control al Executivului asupra unor anumite aspecte aleactivității procurorilor români, însă ea nu viza, în principiu, decât chestiunile financiare. Niciactivitatea de bază a procurorilor, nici sancționarea lor și nici traseul carierei acestora nudepindeau în niciun fel de o altă putere decât de cea judecătorească.

Până acum.

Prin zeci de modificări propuse prin acest proiect, Guvernul, cu mâna ministrului Toader, urmăreștede fapt să mute procurorii de sub umbrela puterii judecătorești sub cea a puterii executive.

Prin anumite propuneri, intenția de control politic asupra procurorilor este mai timidă (acolo undese propune, de exemplu, segregarea pe secții în CSM cu privire la alte aspecte decât cele ce țin decarieră și „judecată” pentru abateri). Cu alte cuvinte, ni se propune ca procurorii să aibă un statutdiferit de cel al judecătorilor, deci să facă doar un pas afară din „aria de acoperire” a puteriijudecătorești.

În altele, intenția de a avea un control direct al executivului asupra activității procurorilor esteexplicită: schimbarea mecanismelor de numire a procurorilor-șefi, extinderea controlului ierarhicpe fondul soluțiilor, mutarea Inspecției Judiciare de la puterea judecătorească (CSM) la ceaExecutivă (Ministerul Justiției), implicarea persoanei ministrului în investigațiile punctuale aleinspectorilor, introducerea condiției de a nu avea abateri disciplinare pentru a promova în carieră.Combinate, acestea toate îl fac pe ministrul Justiției să devină atotputernic în fața procurorilor.

Și nu numai.

Și asupra judecătorilor se extinde controlul omului politic ce exercită mandatul de ministru alJustiției. Inspecția Judiciară, de pildă, poate avea deopotrivă ac și de cojocul judecătorilor, care, larândul lor trebuie să respecte aceeași condiție a numelui nepătat de sancțiuni disciplinare pentru apromova în carieră.

6

Putem așadar să vorbim despre o tentativă de preluare a controlului politic asupra procurorilor, bachiar asupra puterii judecătorești în ansamblul ei, dacă adăugăm la preluarea Inspecției Judiciare laMJ și constituirea „parchetului anti-magistrați”.

În context, propunerile puse pe masă de ministrul Tudorel Toader pot fi asimilate unei tentative deîntoarcere la arhitectura statului anterioară modificării Constituției din 2003.

Dacă într-adevăr s-ar fi dorit consolidarea statutului procurorului, dacă inițiatorul ar fi vrut caacesta să rămână/să devină (cvasi)echivalent cu judecătorul, proiectul de modificare a Legii303/2004 ar fi putut conține un articol nou, care să arate că toate prevederile din această lege seaplică în mod egal procurorilor și judecătorilor, în virtutea statutului lor comun de magistrati,conform art. 133 și 134 din Constituție, cu excepția situațiilor unde se specifică altfel. În acest mod,multe dintre prevederile legii ar fi putut fi contrase într-un număr mai mic de articole, aplicabiletuturor magistraților, în loc ca aceleași ipoteze să fie reglementate de câte două ori, o dată pentrujudecători și-a doua oară pentru procurori.

O astfel de soluție de tehnică legislativă elegantă nu pare să fi fost imaginată de inițiator, tocmaipentru ca proiectul pare să dorească adâncirea diferențelor dintre procurori și judecători, în sensulde a le reduce procurorilor cât mai mult din statutul de magistrat.

Intenția este cu atât mai vizibilă în textul propus pentru modificarea Legii 304/2004, la articolelereferitoare la Ministerul Public și subordonarea procurorilor față de ministrul justiției, marcate întabelul nostru cu #controlpolitic.

Conform art. 132, alin. 1 din Constituție, procurorul își desfășoară activitatea sub principiullegalității și cel al imparțialității, ambele fiind susceptibile de control ierarhic și de „ghidare”ministerială, având în vedere că ministrul Justiției este, din poziția de membru CSAT, responsabilcu implementarea politicii penale a statului.

Plasarea explicită a procurorilor sub autoritatea ministrului Justiției pare, în acest moment,neconstituțională.

Imparțialitatea procurorilor este controlată ierarhic de CSM, prin Inspecția Judiciară, ceea ceconstituie principalul argument pentru care mutarea acesteia de la CSM la MJ are un cu totul altscop: acela de a extinde controlul ministrului (om politic, repetăm până la saturație ca să fie clar)asupra calității muncii procurorilor, caz cu caz.

Controlul ierarhic pe legalitate este deja înfăptuit de procurorul superior celui care se ocupă decaz, astfel că e de neînțeles extinderea acestuia și pe temeinicie. Nu cunoaștem o ancorăconstituțională pentru această măsură, astfel că se poate construi o argumentație privindneconstituționalitatea controlului ierarhic pe temeinicie. Aprecierea temeiniciei poate aluneca înpărtinire, dacă nu este supusă unui control judecătoresc, iar asta ar putea fragiliza capacitateastatului (prin Parchete) de-a apăra drepturile și libertățile, așa cum scrie în preambulul Legii 304:„Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și alibertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Cartainternațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertățilorfundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Cartadrepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectăriiConstituției și a legilor tarii”.

7

Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază, asigurarea respectării dreptului la unproces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial șiindependent de orice influențe”.

Și referitor la eliminarea președintelui României din ecuația de numire a procurorilor-șefi, poatecea mai vizibilă și disputată propunere din „pachetul Tudorel Toader”, trebuie făcute câtevaobservații tehnice.

Art. 133 și 134 din Constituție par să introducă 3 condiții cu privire la procedura de numire înfuncție a procurorului general:

1. Trebuie să respecte statutul de magistrat al procurorului2. Trebuie să respecte statutul cvasi-egal al procurorului general atât cu președintele ÎCCJ, cât

și cu ministrul justiției3. Trebuie să respecte autoritatea ministrului justiției, dar să nu-i creeze acestuia impresia că-l

poate controla ierarhic

Totuși, cea de-a treia condiție pare să impună soluția că doar ministrul justiției are căderea să facăpropuneri pentru ocuparea funcției de procuror general, căci orice altă variantă (CSM, premier,Președinte, adunarea generală a procurorilor din țară etc.) ar submina explicit autoritatea pe careConstituția i-o conferă ministrului prin art. 132, alin. 1.

Cea de-a doua condiție sugerează, în primul rând, că procedura de numire a procurorului generaltrebuie să fie similară cu cea de numire a președintelui ÎCCJ. Constituția nu spune dacă acesta dinurmă trebuie să fie numit de Președinte, dar spune că CSM are competența de-a se pronunța înprivința promovării (art. 125, alin. 2). Așadar, avizul CSM cu privire la numirea președintelui ÎCCJeste obligatoriu și trebuie să fie un aviz conform. Pentru similitudine, avizul CSM nu poate lipsi dinprocedura de numire a procurorului general, dar poate fi consultativ, nu neapărat conform,întrucât Constituția nu are un text explicit, ci lasă exclusiv la latitudinea legiuitorului.

Avizul CSM, astfel dedus din a doua condiție, îndeplinește și prima condiție listată mai sus.

Dar cea de-a doua condiție mai sugerează ceva: anume că numirea procurorului general și apreședintelui ÎCCJ ar trebui să fie similară și cu numirea ministrului, astfel încât cei trei să poată staegali în cadrul CSM, așa cum rezultă din art. 133, alin. 2, lit. c și chiar din art. 134, alin. 2, teza a doua.

Dar știm din art. 104 că ministrul este numit în funcție de către Președinte, în urma votului deîncredere din Parlament și a depunerii jurământului de credință. Avizul dat de CSM pentruprocurorul general și/sau președintele ÎCCJ poate fi echivalat (procedural, nu altfel!) cu votul deîncredere din Parlament, în timp ce jurământul a fost deja depus de magistrați încă de la intrarea înprofesie.

Prin urmare, mai rămâne de clarificat o ultimă chestiune sensibilă, anume calitatea în care facePreședintele aceste numiri (decretul de consacrare în funcție):

a. dacă o face în calitate de reprezentant al statului, e firesc ca procedura (inclusiv decretul)să fie aceeași, indiferent dacă e vorba de ministru, procuror general sau președintele ÎCCJ;

8

b. dacă Președintele face numirea unui ministru (prin decret) exclusiv în calitatea lui de șef alexecutivului, atunci procedura nu mai poate fi la fel pentru cele două posturi de șefi dinjustiție.

În prima ipoteză, când Președintele acționează ca reprezentant al statului, el reprezintă și legea,pentru că statul este izvorul legii. Și, pentru că magistrații își desfășoara activitatea în numele legii,numirea în funcția de procuror general sau președinte ÎCCJ este firesc să fie facută dereprezentantul statului.

Însă dacă Președintele numește miniștri în calitatea lui de șef al executivului, nu se mai justificăprocedura de numire prin decret pentru cele 2 situații din justiție și nici nu se mai poate susține caprocurorul general și președintele ÎCCJ să fie numiți tot de Președinte, pentru că similitudineaîncetează.

Aici intervine, de fapt, ultima interpretare care ne poate soluționa problema.

Există două argumente pentru care Președintele semnează decretele de numire a miniștrilor încalitate de reprezentant al statului, nu în calitate de șef al executivului:

art. 104 trebuie pus în legătură cu art. 82, iar această legătură ne arată că, la momentuldepunerii jurământului de către miniștri (respectiv al semnării decretelor de numire înfuncție), Președintele acționează în plenitudinea atribuțiilor constituționale, deci în primulrând ca reprezentant al statului, conform art. 80, alin. 1;

Decizia CCR 683/2012 arată în §6: „Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, PreşedinteleRomâniei a fost calificat ca şef al statului în mod implicit [Hotărârea 3/1996] şi, ulterior,explicit [Decizia 147/2007]”; din moment ce este „șef al statului,” decretele Președintelui nupot fi emise în calități diferite, în situații diferite, deci toate decretele de numire în funcții seemit în calitatea sa de reprezentant al statului și al legii.

Așadar, concluzia pare să fie că procedura de numire a procurorului general trebuie să implice opropunere din partea ministrului justiției, un aviz din partea CSM și un decret de consacrare dinpartea Președintelui.

Similar, procedura de numire a președintelui ÎCCJ trebuie să implice un aviz din partea CSM și undecret de consacrare din partea Președintelui.

Atenție, însă, că textul constituțional nu este explicit în acest sens, iar Decizia CCR 551/2009 aratăcă „În aplicarea acestor prevederi [art. 134, alin. 1 din Constituție], legiuitorul are libertatea de areglementa competenţa Preşedintelui României de a-i numi în funcţie, inclusiv în funcţii deconducere, şi de a-i revoca pe toţi magistraţii la care textul constituţional se referă”.

Prin sintagma „libertatea de a reglementa competența”, CCR pare să permită și interpretarea căParlamentul ar putea limita această competență doar la momentul numirii în, ori revocării din,funcția de magistrat, care este o situație juridică separată și diferită de chestiunea numirii în, orirevocării din, funcții de conducere în magistratură.

Complicat? Evident. Însă la asta se ajunge atunci când lipsa de încredere ajunge să impunănormarea bunei credințe. Care, se știe, este o misiune imposibilă.

www.funky.ong / Pache Protopopescu 9, București

OBSERVAȚII DETALIATEProiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legiinr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EXPUNERE DE MOTIVE COMENTARII

Secţiunea 1 - Titlul proiectului de actnormativ

De ce este un singur proiect? Normele de tehnică legislativă ar impune existența a trei proiecteseparate, pentru că e ilogic să pui în același text de lege chestiuni din domenii materiale diferite.Am avut aceeași critică față de proiecte în care Guvernul și-a angajat răspunderea în fațaParlamentului, cum ar fi Legea 161/2003, Legea 247/2005, Legea 329/2009 etc.. Această metodă delegiferare ar trebui evitată, pentru că permite ca unele considerații sau principii (respectiv excepțiiori apărări) specifice unui domeniu de drept să intre, în mod artificial, într-un alt domeniu de drept,dinamitând astfel capacitatea sistemului de justiție de a unifica practica judiciară. Expunerea demotive nici măcar nu ia în discuție rațiunea pentru care a fost redactat un singur proiect în loc detrei.

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actuluinormativ

Expunerea de motive nu ia în discuție absolut deloc recomandările din ultimul raport MCV, din careacestea două par să fie relevante pentru legile justiției:

● punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rangînalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția (CV);○ nu avem cunoștință ca MJ să fi solicitat sprijinul CV în acest sens, expunerea de

motive nu invocă niciun document al CV cu privire la această procedură, iar textulpropus nu este însoțit de alte materiale care ar fi putut cuprinde vreo formă decorespondență oficială cu CV.

● [parțial] conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, CSM, ÎCCJ șiprocurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum


a fost adoptat și să vină cu o raportare publică periodică cu privire la implementareaacestuia, inclusiv cu soluții la problemele punctuale precum numărul redus de grefieri,volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor;○ nu este clar dacă proiectul de act normativ a luat în considerare obiectivele

asumate prin Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020 (SDSJ) sauplanul de acțiune aferent, iar textul propus nu este însoțit de alte materiale care ar fiputut cuprinde referiri la documentele strategice.

Expunerea de motive nu justifică în niciun fel din ce motiv sunt ridicate la rang de reglementareprimară (prin lege) niște simple prevederi de management al carierei, care ar fi putut foarte bine săfie adoptate prin hotărâri ale CSM, în calitatea sa de gestionar al carierei magistraților, așa cumrezultă din art. 134 din Constituție.

Expunerea de motive nu ia în considerare necesitatea constituțională (art. 133, alin. 2, lit. c) caprocurorul general, președintele ÎCCJ și ministrul justiției să stea pe picior de egalitate în CSM, ciintroduce o procedură de numire a procurului general care strică echilibrul intenționat deConstituție. Textul nu face nici măcar referire la proiectul de lege cu prevederi contrare în anumiteaspecte care se află deja în procedură parlamentară la Senat, în calitate de cameră decizională. Sepoate argumenta (vezi considerațiile generale) că egalitatea deplină a acestor 3 oficiali ai statuluipoate fi îndeplinită numai și numai dacă procedurile de numire sunt echivalente.

Nu este clar de unde rezultă nevoia modificării modului de alegere a membrilor CSM; în privințarevocării, nu este clarificat nicăieri de ce nu se aplică același principiu ca la parlamentari, deexemplu.


Nu este motivată în niciun fel intenția de trecere a IJ în subordinea MJ. SDSJ conține, în Capitolul III,direcția de acțiune B, obiectivul strategic 2, obiectivul specific b) „consolidarea Inspecției Judiciare,”ceea ce nu poate nicicum echivala cu mutarea acesteia de sub autoritatea CSM în subordinea MJ.

Tot acolo, la direcția de acțiune C, obiectivul strategic 1, obiectivul specific c) găsim „consolidareacapacităţii şi a rezultatelor Inspecţiei Judiciare: creşterea vitezei de reacţie, prin asigurarea celerităţiiprocedurilor de verificare şi control cu privire la constatările referitoare la comportamentulprofesional şi personal al magistraţilor, evaluat în cadrul competenţelor specifice InspecţieiJudiciare,” ceea ce înseamnă, de fapt, menținerea IJ la CSM.

Planul de acțiune aferent SDSJ prevede, fără echivoc, obligații în sarcina CSM cu privire la IJ, ceea cepoate afecta suplimentar proiecția bugetară pe termen lung.

Nu am găsit nicăieri în expunerea de motive ceva legat de răspunderea magistraților.

Nu am găsit nicăieri în expunerea de motive ceva legat de controlul ierarhic privind temeiniciaactelor, măsurilor sau soluțiilor procurorului de caz.

Secţiunea a 3-a - Impactul socioeconomical proiectului de act normativ

și

Secţiunea a 4-a - Impactul financiarasupra bugetului general consolidat

Este absurdă pretenția că proiectul nu va avea impact economic, social sau bugetar, din momentce, la o primă vedere:

● crește numărul de personal la IJ (deci și anvelopa salarială);● cresc cheltuielile bugetare cu auditorii de justiție;● apar prevederi explicite cu privire la salarizarea magistraților în funcție de rang vs poziție;● cel puțin 20 dintre propunerile de modificare au un impact bugetar real, direct și calculabil.


De asemenea, modificarea vârstelor minime pentru intrarea în magistratură și pentru promovareape rang de jurisdicție superior trebuie să aibă un impact bugetar, dar și unul de personal, ambelecalculabile. Dacă proiectul nu permite ocuparea rapidă a posturilor necesare de judecători (pentruinsolvență, faliment personal, dare în plată și alte legi deja adoptate), este evident că modificarea vaavea și un impact asupra pieței muncii în domeniile juridice, respectiv asupra mediului de afaceri.

Secţiunea a 5-a - Efectele proiectului deact normativ asupra legislaţiei în vigoare

Expunerea de motive pretinde că „nu este cazul,” însă propunerile au un efect direct asupraconstrucției instituționale, asupra relațiilor dintre magistrații procurori și judecători și asupracarierei acestora, ba chiar și asupra unor norme de procedură penală. Expunerea de motive evită săatingă oricare dintre aceste aspecte, deși ele sunt dramatic modificate.

Secţiunea a 6-a - Consultările efectuate învederea elaborării proiectului

și

Secţiunea a 7-a - Activităţi de informarepublică privind [...] proiectul

Expunerea de motive admite explicit că nu a fost respectată Legea 52/2003 privind transparențadecizională. În plus, expunerea de motive arată ca proiectele au fost afișate pe site-ul MJ doar înoctombrie 2016, fără a lua în considerare că forma de acum a textului este substanțial diferită decea de atunci, așa cum rezultă și din prezentarea făcută de MJ la 23 august.

VeDemJust arată că „peste jumătate din propunerile ce se regăsesc în proiectul de față sunt noi”deci s-ar fi impus reluarea procedurii de transparență, așa cum argumentează și Funky Citizens.

Mai mult, în opinia noastră, diferențele față de proiectul publicat în octombrie 2016 reprezintă chiarpârghiile esențiale ale intervenției politicului în justiție.

Secţiunea a 8-a - Măsuri de implementare Expunerea de motive pretinde ca „nu este cazul,” dar modificările propuse vor afecta uneleprevederi din Codul de procedură penală, iar alte prevederi fac trimitere directă la acte normativesubsecvente, care ar trebui fundamentate, elaborate și adoptate până la sfârșitul acestui an--foarte


concret: înființarea unei secții speciale „anti-magistrați” la PÎCCJ, regimul participării la conferințepentru magistrați, unele drepturi conexe celor salariale. Nu în ultimul rând, expunerea de motive nueste însoțită de un studiu de impact al reglementărilor propuse.

Notă: Întrucât MJ nu a pus la dispoziția publicului o variantă editabilă a proiectului de act normativ, textul din prima coloană a tabelului demai jos este obținut prin OCR-izarea materialului publicat de MJ. Drept consecință, atenționăm că pot exista mici erori, mai cu seamă înprivința literelor„Î”, care sunt redate ca „î”, dar și în privința indicilor X de la articolele nou introduse, pe care noi le-am redat în formula ^X; alteerori pot apărea în privința unor semne de punctuație, cel mai adesea cu privire la ghilimele sau virgule. Textul din cea de-a doua coloană esteredat fidel din Portalul legislativ al MJ. Coloana a treia conține comentarii, observații sau sugestii ale echipei Funky Citizens, care s-a consultatinclusiv cu magistrați care activează în sistemul de justiție.

Text propus Text actual Comentarii

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor șiprocurorilor

art. I, pct. 1

Alineatul (2) al articolului 5 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

”(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să seabţină în înfăptuirea actului de justiţie sau înexercitarea atribuţiilor de serviciu de la oriceactivitate care creează un conflict între intereselelor personale sau patrimoniale şi interesul public

art. 5, alin. 2

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să seabţină de la orice activitate legată de actul dejustiţie în cazuri care presupun existenta unuiconflict între interesele lor şi interesul public deînfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselorgenerale ale societăţii, cu excepţia cazurilor încare conflictul de interese a fost adus lacunoştinţa, în scris, colegiului de conducere al

Nu e clar de ce e necesară modificarea;procedurile de abținere și de recuzare sunt dejareglementate și aplicabile magistraților, chiardacă nu există un text explicit în Legea 303.


de înfăptuire a justiţiei sau de apărare aintereselor generale ale societăţii. Conflictul deinterese va fi adus la cunoştinţă, în scris,colegiului de conducere al instanţei sauparchetului care apreciază asupra existenţei sauinexistenţei acestuia”.

instanţei sau conducătorului parchetului şi s-aconsiderat că existenta conflictului de interesenu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilorde serviciu.

art. I, pct. 2


”(2) Persoanele prevăzute la alin. (1)completează anual o declaraţie olografă pepropria răspundere din care să rezulte că nu aufost şi nu sunt sunt lucrători operativi, inclusivacoperiţi, informatori sau colaboratori aiserviciilor de informaţii. Declaraţiile se depun şise arhivează la compartimentul de resurseumane”.

art. 7, alin. 2

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează,anual, o declaraţie autentică, pe propriarăspundere potrivit legii penale, din care sărezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusivacoperiţi, informatori sau colaboratori aiserviciilor de informaţii.

OK. Declarația autentică este înlocuită cu unaolografă, ceea ce aduce debirocratizare șisimplifică procedura ulterioară, în cazul în carecineva declară în fals.

art. I, pct. 3


”(4) încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce laeliberarea din funcţia deţinută.”

art. 7, alin. 4

(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce laeliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea dejudecător sau procuror.

Interpretată in extremis, noua formă ar puteadilua prevederea inițială și poate conduce laposibilitatea ca un lucrător operativ, informatorsau colaborator al serviciilor de informații să-șipăstreze calitatea de magistrat și să piardă doareventuala funcție de conducere.

art. I, pct. 4 art. 8, alin. 1^1 nou Prevederea era deja reglementată în Legea


La articolul 8, se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:

„(11) în cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţiide asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii decredit sau financiare, societăţi deasigurare/reasigurare, companii naţionale,societăţi naţionale sau regii autonome,magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare,astfel încât această calitate să înceteze în termende maximum un an de la data dobândiirii eiefective. ”

(1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sauprin persoane interpuse;b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigiicivile, comerciale sau de alta natura;c) să aibă calitatea de asociat sau de membru înorganele de conducere, administrare sau controlla societăţi civile, societăţi comerciale, inclusivbănci sau alte instituţii de credit, societăţi deasigurare ori financiare, companii naţionale,societăţi naţionale sau regii autonome;d) să aibă calitatea de membru al unui grup deinteres economic.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c),judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sauasociaţi ca urmare a legii privind privatizarea înmasa.

161/2003, pentru alte categorii de oficiali aistatului, iar termenul general de acolo este de 60de zile, nu de 1 an; un termen atât de lung nu sejustifică în mod special pentru magistrați. Poateconstitui un privilegiu de neînțeles.

art. I, pct. 5

La articolul 14 alineatul (2), litera e) se modifică şiva avea următorul cuprins:

”e) este aptă, din punct de vedere medical şipsihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisiamedicală se numeşte prin ordin comun alministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.Taxele examenului medical se suportă din taxade concurs.”

art. 14, alin. 2, lit. e

(1) Admiterea la Institutul Naţional alMagistraturii se face cu respectarea principiilortransparenţei şi egalităţii, exclusiv pe baza deconcurs.

(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional alMagistraturii persoana care îndeplineştecumulativ următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi

Probabil că se justifică intervenția ministeruluisănătății, dar nu e explicat de ce se transferăcostul examenului medical la INM cătrecandidați. Probabil că e corect, dar nu înțelegemcare e rațiunea, neavând o analiză a impactuluibugetar.


capacitate deplină de exerciţiu;

b) este licenţiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şise bucură de o bună reputaţie;

d) cunoaşte limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical şipsihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisiamedicală se numeşte prin ordin comun alministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.Taxele examenului medical se suportă dinbugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

art. I, pct. 6

La articolul 14, după litera e), se introduc douănoi litere, lit. f) şi lit. g), cu următorul cuprins:

”f) are vârsta minimă de 30 de ani;

g) are cel puţin 5 ani de activitate efectivă în unadin profesiile juridice reglementate de lege.”

art. 14, alin. 2, lit. f și g noi

(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional alMagistraturii persoana care îndeplineştecumulativ următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, domiciliul în România şicapacitate deplină de exerciţiu;

b) este licenţiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şise bucură de o bună reputaţie;

d) cunoaşte limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical şi

Nu a fost prezentat niciun argument pentruaceastă măsură, nu există o simulare statisticăprivind impactul acesteia, nu sunt explicateeventualele beneficii care ar putea fi obținute.De observat un potențial risc de gripare acursului normal al personalului în sistem. Nuștim dacă există sau nu, pentru că nu avem oanaliză.


psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisiamedicală se numeşte prin ordin comun alministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.Taxele examenului medical se suportă dinbugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

art. I, pct. 7

Articolul 15 se modifică şi va avea următorulcuprins:

”Art. 15 - (1) Concursul de admitere seorganizează anual la data şi locul stabilite deInstitutul Naţional al Magistraturii, cu aprobareaConsiliului Superior al Magistraturii. Data, locul,modul de desfăşurare a concursului de admitereşi numărul de locuri scoase la concurs se publicăîn Monitorul Oficial al României, Partea a IIl-a, pepagina de Internet a Consiliului Superior alMagistraturii şi pe cea a Institutului Naţional alMagistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de datastabilită pentru concurs.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc lacunoştinţă şi printr-un comunicat care se publicăîn trei cotidiene centrale.

(3) După înscrierea la concurs, candidaţii suntverificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei buneireputaţii şi a condiţiei de a fi apţi din punct devedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. În

art. 15

(1) Concursul de admitere se organizează anualla data şi locul stabilite de Institutul Naţional alMagistraturii, cu aprobarea Consiliului Superioral Magistraturii. Data, locul, modul dedesfăşurare a concursului de admitere şinumărul de locuri scoase la concurs se publică înMonitorul Oficial al României, Partea a III-a, pepagina de Internet a Consiliului Superior alMagistraturii şi pe cea a Institutului Naţional alMagistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte dedata stabilită pentru concurs.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc lacunoştinţa şi printr-un comunicat care se publicăîn trei cotidiene centrale.

(3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin.(1), candidatul plăteşte o taxa al carei cuantumse stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superioral Magistraturii, în funcţie de cheltuielilenecesare pentru organizarea concursului.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în

Pare să existe o contradicție între prevederile dinalin. 3 și alin. 8, cu privire la momentul în care serealizează evaluarea psihologică și cea medicalăa candidaților, care ar putea fi realizate simultan,fie înainte, fie după admitere.


vederea evaluării psihologice, persoanainteresată plăteşte o taxă al cărei cuantum sestabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii.

(4) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţieibunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punctde vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei,inclusiv modalitatea de constituire a comisiilorde evaluare psihologică şi plata membriloracestora, se stabilesc prin regulamentul prevăzutla art. 106 lit. a).

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia buneireputaţii şi sunt apte din punct de vederepsihologic pentru exercitarea funcţiei susţincelelalte probe ale concursului prevăzut la alin.(1). În vederea susţinerii acestor probe,candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum sestabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii, în funcţie de cheltuielile necesarepentru organizarea concursului,

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare aconcursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiilede concurs şi constituirea acestora, probele deconcurs şi modalitatea de stabilire şi contestarea rezultatelor, se stabilesc prin regulamentulprevăzut la art. 106 lit. a).

(7) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în

fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie deposturile de judecători şi procurori vacante,precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare asubiectelor şi comisia de soluţionare acontestaţiilor sunt numite prin hotărâre aConsiliului Superior al Magistraturii, lapropunerea Institutului Naţional al Magistraturii.Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinireacondiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) serealizează de comisia de admitere.

(6) Rezultatele concursului se afişează la sediulInstitutului Naţional al Magistraturii şi se publicăpe pagina de Internet a Consiliului Superior alMagistraturii şi pe cea a Institutului Naţional alMagistraturii.

(7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultateleconcursului pot formula contestaţii în termen de3 zile de la afişare la comisia de soluţionare acontestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termende 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare acontestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin.(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(8) Verificarea îndeplinirii condiţiei buneireputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct devedere medical şi psihologic pentru exercitareafuncţiei se realizează după afişarea rezultatelor


fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie deposturile de judecători şi procurori vacante,precum şi de cele care vor fi vacantate sauînfiinţate.

(8) Verificarea îndeplinirii condiţiei de a fi apt dinpunct de vedere medical pentru exercitareafuncţiei se realizează după afişarea rezultatelordefinitive ale concursului.”

definitive ale concursului.

art. I, pct. 8

La articolul 17, după alin. (3) se introduc trei noialineate, alin. (31), (32) şi (33), cu următorulcuprins:

”(31) Auditorii de justiţie beneficiază dedecontarea materialelor didactice, în condiţiile şiîn limita unui plafon lunar stabilite deRegulamentul Institutului Naţional alMagistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază înmod gratuit de cazare în spaţiile de cazare aleInstitutului Naţional al Magistraturii, în limitalocurilor disponibile, în condiţiile stabilite prinRegulamentul Institutului Naţional alMagistraturii. Cheltuielile de întreţinere sesuportă de Institut.

(32) În cazul epuizării locurilor disponibile înspaţiile de cazare ale Institutului Naţional alMagistraturii, aceştia au dreptul la decontarea

art. 17, alin. 3^1-3^3 noi

(1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursaavând caracterul unei indemnizaţii lunarecorespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şiprocuror stagiar, în raport cu vechimea pe care oau ca auditori.

(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin.(1) are natura şi regimul juridic al unui dreptsalarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţieibrute prevăzute de lege pentru judecătorii şiprocurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerilepentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând ase vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor laasigurările sociale de stat, precum şi obligaţiaangajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţiala asigurările sociale de sănătate. Auditorii dejustiţie beneficiază de indemnizaţie şi înperioada vacantelor.

OK, cu mențiunea că ar fi fost important săcunoaștem și impactul bugetar; de asemenea,trebuie facută o simulare vizavi de cuantumul de50% și celelalte beneficii bănești/materialeversus regimul al incompatibilităților șiinterdicțiilor. Scopul este de-a preveni situațiileîn care statul pierde, prin INM, auditori care nu-șipot permite statutul de magistrat, strict dinpunct de vedere al veniturilor (poate ca e nevoiede 60-75-85% din salariu, păstrând, evident,integral regimul incompatibilităților).


chiriei într-un plafon de până la 50% din sumacare s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, înaceleaşi condiţii prevăzute de lege pentruaceştia.

(32) Auditorii de justiţie beneficiază în modgratuit de asistenţă medicală, medicamente şiproteze, în condiţiile respectării dispoziţiilorlegale privind plata contribuţiei pentruasigurările sociale de sănătate, precum şi deplata indemnizaţiei de maternitate, risc maternalşi pentru creşterea copilului, pe durataconcediilor respective.”

(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie seplătesc din fondul prevăzut în bugetul anualaprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturileprevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplicaîn mod corespunzător.

(5) Perioada în care o persoana a avut calitateade auditor de justiţie, dacă a promovatexamenul de absolvire a Institutului Naţional alMagistraturii, constituie vechime în funcţia dejudecător sau procuror.

(6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplica şiauditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pebaza înţelegerilor încheiate cu ministerele dejustiţie din ţările respective.

art. I, pct. 9

Alineatul (4) al articolului 17 se abrogă.

art. 17, alin. 4

(4) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturileprevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplicaîn mod corespunzător.

Motivul armonizării cu noile alineate esteevident, dar nu este explicat nicăieri de ce estenecesară această măsură.

art. I, pct. 10

După articolul 17 se introduc trei noi articole, art.

art. 17^1 17^2 și 17^3 noi OK, cu mențiunile de la punctul 8.


171, art. 172 şi 173, cu următorul cuprins:

„Art. 171 - Dispoziţiile legale privindincompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şiprocurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.

Art. 172 - Auditorii de justiţie au drepturileprevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şiîndatoririle prevăzute la art. 90 şi 91 din prezentalege.

Art. 173 - Cheltuielile de transport alepersonalului de instruire al Institutului Naţionalal Magistraturii care nu are domiciliul saureşedinţa în municipiul Bucureşti, care participăla activităţile de formare profesională iniţialăorganizate de Institutul Naţional al Magistraturii,se suportă din bugetul acestei instituţii.”

NA

art. I, pct. 11

Alineatul (2) al articolului 18 se modifică şi vaavea următorul cuprins:

„(2) Constituie abateri disciplinare:

a) atitudinile care aduc atingere bunelormoravuri sau ordinii publice, atitudinileireverenţioase faţă de colegi, personalul deinstruire şi de conducere al Institutului Naţionalal Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu

art. 18, alin. 2

(2) Constituie abateri disciplinare:

a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracterpolitic sau manifestarea convingerilor politice înexercitarea atribuţiilor ce le revin;

b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi,personalul de instruire şi de conducere alInstitutului Naţional al Magistraturii, precum şifaţă de persoanele cu care intra în contact în

Atitudinea nu poate fi, deveni sau constitui oabatere, eventual o (in)acțiune; ce se întâmplădacă persoana își revizuiește singură atitudineași se desistează de la înfăptuirea (in)acțiunii?Fapte vs. atitudini, chestie de interpretare.


care intră în contact în perioada efectuăriistagiului;

b) absenţele nemotivate de la activităţileobligatorii stabilite prin programul de formare,dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) faptele prevăzute la art, 99 lit. a), b), d), j), l),m), n) şi q), dispoziţii care se aplică în modcorespunzător.”

perioada efectuării stagiului;

c) absentele nemotivate de la cursuri, dacăacestea depăşesc 8 ore într-o luna.

art. I, pct. 12


art. 18, alin. 4

(4) Avertismentul se aplica, în scris, de directorulInstitutului Naţional al Magistraturii şi poate ficontestat la consiliul ştiinţific al institutului.

OK, probabil pentru că orice sancțiune poate ficontestată.

art. I, pct. 13


„(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică deConsiliul ştiinţific al Institutului Naţional alMagistraturii, după efectuarea cercetăriidisciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrieîn termen de un an de la săvârşirea faptei.”

art. 18, alin. 5

(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d)se aplica de Consiliul ştiinţific al InstitutuluiNaţional al Magistraturii.

Dacă tot au aceleași incompatibilități șiinterdicții, de ce nu merge pe proceduranormală de răspundere a magistraților?

art. I, pct. 14

Alineatul (8) al articolului 18 se modifică şi va

art. 18, alin. 8

(8) Procedura de constatare a abaterilor şi de

OK


avea următorul cuprins:

”(8) Procedura de cercetare disciplinară şi deaplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşteprin Regulamentul Institutului Naţional alMagistraturii.”

aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşteprin Regulamentul Institutului Naţional alMagistraturii.

art. I, pct. 15

La articolul 18, după alineatul (8) se introduc treinoi alineate, alin. (9) - (11), cu următorul cuprins:

„(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atuncicând împotriva auditorului de justiţie s-a dispustrimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.

(10) Organul de urmărire penală este obligat săcomunice, de îndată, Institutului Naţional alMagistraturii actul prin care s-a dispus trimitereaîn judecată a auditorului de justiţie.

(11) Suspendarea cercetării disciplinare sedispune de către directorul Institutului Naţionalal Magistraturii şi operează până când soluţiapronunţată în cauza care a motivat suspendareaa devenit definitivă. Hotărârea definitivă estecomunicată de îndată Institutului Naţional alMagistraturii. Pe durata suspendării cercetăriidisciplinare, cursul prescripţiei răspunderiidisciplinare este suspendat”.

art. 18, alin. 9-11 noi

NA

OK, de bun simț.


art. I, pct. 16

După articolul 18, se introduce nou articol, art.181, cu următorul cuprins:

„Art. 181 - (1) Pe durata cursurilor în cadrulInstitutului Naţional al Magistraturii, auditorii dejustiţie trebuie să îndeplinească condiţiileprevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) se constată de către Consiliul ştiinţific alInstitutului Naţional al Magistraturii şi atrageexmatricularea, precum şi obligarea ta restituireabursei şi a cheltuielilor de formare profesională,în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliulştiinţific este sesizat de directorul InstitutuluiNaţional al Magistraturii din oficiu sau lasolicitarea oricărei persoane interesate.

(3) Procedura de verificare a îndepliniriicondiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prinRegulamentul Institutului Naţional alMagistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în modcorespunzător”.

art. 18^1 nou

NA

OK

art. I, pct. 17

Articolul 19 se modifică şi va avea următorul

art. 19

(1) După încheierea cursurilor în cadrul

OK


cuprins:

„Art. 19 - (1) După încheierea cursurilor în cadrulInstitutului Naţional al Magistraturii, auditorii dejustiţie susţin un examen de absolvire prin carese verifică însuşirea cunoştinţelor,competenţelor şi abilităţilor necesare exercităriifuncţiei de judecător sau de procuror, precum şiun test psihologic.

(2) Auditorii de justiţie care au promovatexamenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi,potrivit legii, în funcţiile pentru care au optatpotrivit art. 16 alin. (3).

(3) Auditorii de justiţie care nu promoveazăexamenul de absolvire se pot prezenta încă odată pentru susţinerea acestuia la următoareasesiune, organizată de Institutul Naţional alMagistraturii pentru următoarea promoţie deauditori. În cazul în care auditorul de justiţie nuse prezintă, în mod nejustificat, la examen saunu promovează examenul în a doua sesiune, elnu poate fi numit ca judecător sau procurorstagiar şi este obligat să restituie bursa şicheltuielile de formare profesională.

(4) Dacă în urma susţinerii testului psihologicprevăzut la alin. (1), auditorul este declarat inapt,el nu poate fi numit judecător sau procuror

Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii dejustiţie susţin un examen de absolvire, constândîn probe teoretice şi practice, prin care se verificaînsuşirea cunoştinţelor necesare exercităriifuncţiei de judecător sau de procuror.

(2) Auditorii de justiţie care au promovatexamenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi,potrivit legii, de regula, în funcţiile pentru careau optat după primul an de cursuri în cadrulInstitutului Naţional al Magistraturii.

(3) Auditorii de justiţie care nu promoveazăexamenul de absolvire se pot prezenta încă odata pentru susţinerea acestuia la următoareasesiune organizată de Institutul Naţional alMagistraturii. În cazul în care auditorul de justiţienu se prezintă, în mod nejustificat, la examensau nu promovează examenul în a doua sesiune,el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şieste obligat să restituie bursa şi cheltuielile deşcolarizare.


stagiar.

(5) În cazul în care auditorul de justiţie nupromovează examenul de absolvire, precum şi încazul în care nu a susţinut examenul de absolvireîn prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursăşi de alte drepturi ale auditorilor până lapromovarea examenului. În această perioadă,auditorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiilereferitoare la interdicţii şi incompatibilităţi;această perioadă nu constituie vechime înfuncţie şi în magistratură.”

art. I, pct. 18

La articolul 21, după alineatul (11), se introduceun nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:

„(12) Anterior numirii lor ca judecători sauprocurori stagiari, absolvenţii InstitutuluiNaţional al Magistraturii sunt verificaţi subaspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bunăreputaţie. Plenul Consiliului Superior alMagistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinireacerinţei privind buna reputaţie, pe bazaverificărilor efectuate de Institutul Naţional alMagistraturii. Absolvenţii Institutului Naţional alMagistraturii care nu se bucură de o bunăreputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sauprocurori stagiari,”

art. 21, alin. 1^2 nou

(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari suntnumiţi în funcţie de către Consiliul Superior alMagistraturii, pe baza mediei generale, obţinutăprin însumarea celor trei medii de la sfârşitulfiecărui an de studiu şi de la examenul deabsolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

(1^1) Perioada cuprinsă între promovareaexamenului de absolvire şi numirea de cătreConsiliul Superior al Magistraturii în funcţia dejudecător sau procuror stagiar, precum şiperioada în care o persoană a avut calitatea dejudecător sau procuror stagiar, dacă a promovatexamenul de capacitate prevăzut de art. 25,constituie vechime în funcţia de judecător sau

Măsura ar putea avea impact bugetar și devolum de munca suplimentar asupra InspecțieiJudiciare.


procuror.

art. I, pct. 19


„Art. 23 - (1) Judecătorii stagiari judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile deîntreţinere, cererile privind înregistrările şirectificările în registrele de stare civilă, cererileprivind validarea popririi, încuviinţareaexecutării silite şi luarea măsurilor asigurătorii;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plataunei sume de bani sau predarea unui bun, încazul în care valoarea obiectului litigiului nudepăşeşte 100 mii lei;

c) plângerile împotriva proceselor-verbale deconstatare a contravenţiilor şi de aplicare asancţiunilor contravenţionale;

d) cererile privind ordonanţa preşedinţială;

e) cererile de emitere a ordonanţei de plată;

f) cererile de valoare redusă, prevăzute la art.1026 - 1033 din Codul de procedură civilă;

g) evacuarea din imobilele folosite sau ocupatefără drept, prevăzută la art. 1034 - 1049 din

art. 23, alin. 1

(1) Judecătorii stagiari judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile deîntreţinere, cererile privind înregistrările şirectificările în registrele de stare civilă, cererileprivind popririle, încuviinţarea executării silite şiluarea unor măsuri asigurătorii;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plataunei sume de bani sau predarea unui bun, încazul în care valoarea obiectului litigiului nudepăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);


d) ordonanţa de plată;

e) reabilitarea,

f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;

g) infracţiunile prevăzute de Codul penal pentrucare acţiunea penală se pune în mişcare laplângerea prealabilă a persoanei vătămate, cuexcepţia celor de la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239-241.

Pare OK, dar nu există vreun document anexatproiectului, din care să rezulte dacă aceste noiatribuții au fost discutate cu magistrații înfuncție.


Codul de procedură civilă;

h) cererile de autorizare a intrării în încăperi,prevăzută de art. 680 alin. (2) din Codul deprocedură civilă;

i) cererile având ca obiect înlocuirea amenziicontravenţionale cu sancţiunea prestării uneiactivităţi în folosul comunităţii;

j) cererile de abţinere şi de recuzare în oricematerii, precum şi cererile de revizuire şicontestaţiile în anulare în cauzele ce intră încompetenţa lor;

k) reabilitarea;

l) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii

m) infracţiunile prevăzute de Codul penal şilegile speciale pentru care acţiunea penală sepune în mişcare la plângerea prealabilă apersoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilorprevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin.(1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239 - 241 dinCodul penal, inclusiv plângerile împotrivasoluţiilor de neurmărire sau netrimitere înjudecată, cererile de confirmare a soluţiilor derenunţare la urmărirea penală şi cererile deconfirmare a redeschiderii urmăririi penale încauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.”


art. I, pct. 20

La articolul 23, după alineatul (1) se introduce unnou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe dejudecată cu alte tipuri de cauze decât celeprevăzute la alin, (1), prin rotaţie, la complete aleinstanţei constituite din judecători definitivistabilite de preşedintele instanţei. în cauzele lacare asistă, judecătorul stagiar întocmeşte unraport consultativ asupra cauzei şi poate redactaproiectul hotărârii, la solicitarea preşedinteluicompletului.”


(1) Judecătorii stagiari judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile deîntreţinere, cererile privind înregistrările şirectificările în registrele de stare civilă, cererileprivind popririle, încuviinţarea executării silite şiluarea unor măsuri asigurătorii;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plataunei sume de bani sau predarea unui bun, încazul în care valoarea obiectului litigiului nudepăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);


d) ordonanţa de plată;

e) reabilitarea,

f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;

g) infracţiunile prevăzute de Codul penal pentrucare acţiunea penală se pune în mişcare laplângerea prealabilă a persoanei vătămate, cuexcepţia celor de la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219alin. (1), art. 223, 226, 227, precum şi art. 239-241.

Pare OK

art. I, pct. 21 art. 23, alin. 2 Pare OK, însă nu este clar cum se pot pune



„(2) Procurorii stagiari au dreptul să punăconcluzii în instanţă, să efectueze şi să semnezeacte procesuale şi procedurale, sub coordonareaunui procuror definitiv.”

(2) Procurorii stagiari au dreptul să efectueze şisă semneze acte procedurale, sub coordonareaunui procuror care se bucură de stabilitate, şi săpună concluzii în instanţă.

concluzii sub coordonarea unui procurordefinitiv, pentru că stagiarul poate pune șiconcluzii orale, care nu sunt susceptibile de-a fi„coordonate”; dacă stagiarul pune concluziiorale în absența sau fără avizul anterior alcoordonatorului, ne aflăm în fața unei abateridisciplinare?

art. I, pct. 22


art. 24, alin. 2

(2) În vederea prezentării la examenul decapacitate, ultimul referat de evaluareindividuală cuprinde avizul consultativ alpreşedintelui curţii de apel sau al procuroruluigeneral al parchetului de pe lângă aceasta.

Pare OK, o formă de debirocratizare.

art. I, pct. 23

Alineatele (1) - (4) şi (11) - (14) ale articolului 33se abrogă.

art. 33, alin. 1-4 și 11-14

(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază deconcurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute laart. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori careşi-au încetat activitatea din motiveneimputabile, personalul de specialitate juridicăprevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii,asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalulde probaţiune cu studii superioare juridice,ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioarejuridice, grefierii cu studii superioare juridice,persoanele care au îndeplinit funcţii de

Propunerea poate avea impact asupra resurselorumane din justiție, dacă i se adaugă și celelaltenoi restricții privind accesul în profesie.

Este problematică menținerea alin. 15, pentru că9 ani la CCR (un post mai degrabă politic) potconduce la deprofesionalizarea magistratuluiaflat în această ipoteză.


specialitate juridică în aparatul Parlamentului,Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, CurţiiConstituţionale, Avocatului Poporului, Curţii deConturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutulde Cercetări Juridice al Academiei Române şiInstitutul Român pentru Drepturile Omului,cadrele didactice din învăţământul juridicsuperior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţide la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ovechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizeazăanual sau ori de câte ori este necesar, deConsiliul Superior al Magistraturii, prin InstitutulNaţional al Magistraturii, pentru ocupareaposturilor vacante de la judecătorii şi parchetelede pe lângă acestea.

(2^1) Dispoziţiile art. 15 alin. (8) se aplică în modcorespunzător.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la datavalidării concursului prevăzut la alin. (1),Consiliul Superior al Magistraturii propunePreşedintelui României numirea în funcţia dejudecător sau, după caz, de procuror acandidaţilor admişi.

(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica în modcorespunzător.


(11) Preşedintele României poate refuza osingura data numirea judecătorilor şiprocurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivatse comunica de îndată Consiliului Superior alMagistraturii.

(12) În situaţia în care Consiliul Superior alMagistraturii susţine propunerea iniţială, areobligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunicede îndată Preşedintelui României.

(13) După numirea în funcţia de judecător sauprocuror, persoanele prevăzute la alin. (1) suntobligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, uncurs de formare profesională în cadrulInstitutului Naţional al Magistraturii, care vacuprinde în mod obligatoriu elemente de dreptcomunitar.

(14) Persoanele numite în condiţiile prezentuluiarticol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şinu pot promova la alte instanţe sau parchetetimp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, ladata numirii, aveau funcţia de judecător sau deprocuror au dreptul, la încetarea mandatului, sărevină la postul deţinut anterior.

art. I, pct. 24 art. 37^1, alin. 1^1 nou OK, dar ar fi ncesar să se precizeze și impactul


La articolul 371 după alineatul (1) se introduce unnou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Cheltuielile de cazare şi masă alejudecătorilor şi procurorilor străini, alecursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţiide formare profesională din străinătate careparticipă, în cadrul unor programe de cooperare,la activităţile de formare profesională organizatede Institutul Naţional al Magistraturii, pot fisuportate din bugetul acestei instituţii.”

(1) Judecătorii şi procurorii participa, cel puţin odata la 3 ani, la programe de formareprofesională continua organizate de InstitutulNaţional al Magistraturii, de instituţii deînvăţământ superior din ţară sau din străinătateori la alte forme de perfecţionare profesională.

bugetar al măsurii.,

art. I, pct. 25


„(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute laalin. (1) şi (11) se stabileşte prin decizie apreşedintelui Consiliului Superior alMagistraturii, la propunerea Institutului Naţionalal Magistraturii. Cazarea participanţilor încondiţiile alin. (1) şi (11) se poate realiza înstructurile de primire turistice în limitaplafonului maxim stabilit prin decizie apreşedintelui Consiliului Superior alMagistraturii, independent de clasificareaacestora”.

art. 37^1, alin. 2

(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute laalin. (1) se stabileşte prin decizie a preşedinteluiConsiliului Superior al Magistraturii, lapropunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

OK


art. I, pct. 26

Alineatele (11) - (13) ale articolului 38 se modificăşi vor avea următorul cuprins:

„(11) Cheltuielile aferente organizării activităţilorprevăzute la alin. (1), inclusiv cele privindcazarea, masa şi transportul personalului deinstruire şi al participanţilor, se suportă dinbugetul curţii de apel sau, după caz, alparchetului de pe lângă curtea de apel. În cazulpersonalului de instruire al Institutului Naţionalal Magistraturii care participă, la propunereaInstitutului, în această calitate, conformprogramului anual de formare profesionalăcontinuă a judecătorilor şi procurorilor aprobatde Consiliul Superior al Magistraturii, laactivităţile prevăzute la alin. 1, cheltuielileprivind cazarea, masa şi transportul acestuia sesuportă din bugetul Institutului Naţional alMagistraturii.

(12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute laalin. (11) se stabileşte prin ordin al ministruluijustiţiei, respectiv al procurorului general alParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie. În cazul personalului de instruire alInstitutului Naţional al Magistraturii careparticipă, la propunerea Institutului, în aceastăcalitate, conform programului anual de formare

art. 38, alin. 1^1-1^3 noi

(1^1) Cheltuielile aferente organizăriiactivităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv celeprivind cazarea, masa şi transportul personaluluide instruire şi al participanţilor, se suportă dinbugetul curţii de apel sau, după caz, alparchetului de pe lângă curtea de apel.

(1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute laalin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministruluijustiţiei, respectiv al procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie.

(1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului deinstruire care participă la activităţile prevăzute laalin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau,după caz, al parchetului de pe lângă curtea deapel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, se aplică în modcorespunzător.

OK


profesională continuă al judecătorilor şiprocurorilor aprobat de Consiliul Superior alMagistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1),plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte înconformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. (2).

(13) Cheltuielile cu salarizarea personalului deinstruire care participă la activităţile prevăzute laalin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau,după caz, al parchetului de pe lângă curtea deapel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, se aplică în modcorespunzător. În cazul personalului de instruireangajat la plata cu ora al Institutului Naţional alMagistraturii care participă, la propunereaInstitutului, în această calitate, conformprogramului anual de formare profesionalăcontinuă al judecătorilor şi procurorilor aprobatde Consiliul Superior al Magistraturii, laactivităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cusalarizarea personalului de instruire se suportădin bugetul Institutului Naţional alMagistraturii”.

art. I, pct. 27


art. 39

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor decompetenta profesională şi de performantajudecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3

Noul alin. 2 permite posibilitatea aritmetică aevaluării la 5 ani încă de la lit. c, adică pentru toțimagistrații cu vechime peste 10 ani în profesie(se poate elimina lit. d).


„Art. 39 - (1) Pentru verificarea îndepliniriicriteriilor de competenţă profesională şi deperformanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşiunei evaluări periodice privind calitateaactivităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia deformare profesională continuă, iar în cazuljudecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii deconducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilormanageriale.

(2) în raport de vechimea în funcţia de judecător,respectiv de procuror, evaluarea se realizeazădupă cum urmează:

a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procuroriicu o vechime între 1 şi 5 ani;

b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procuroriicu o vechime între 5 şi 10 ani;

c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procuroriicu o vechime între 10 şi 15 ani;

d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procuroriicu o vechime între 15 şi 20 ani, precum şi pentrucei cu o vechime mai mare de 20 de ani care nuau avut calificativ "foarte bine" la una dinevaluările profesionale din ultimii 10 ani.

(3) Judecătorii şi procurorii cu o vechime înfuncţie mai mare de 20 de ani şi care au avutcalificativul "foarte bine" la toate evaluările

ani unei evaluări privind eficienta, calitateaactivităţii şi integritatea, obligaţia de formareprofesională continua şi absolvirea unor cursuride specializare, iar în cazul judecătorilor şiprocurorilor numiţi în funcţii de conducere, şimodul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilorse face la 2 ani de la numirea în funcţie.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face decomisii constituite prin hotărâre a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, separat pentrujudecători şi procurori, formate din preşedinteleinstanţei sau, după caz, conducătorulparchetului, secţiei sau direcţiei din cadrulParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie,precum şi din 2 judecători sau procuroridesemnaţi de colegiul de conducere.

(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilordin cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilorde Criminalitate Organizată şi Terorism şiDirecţiei Naţionale Anticorupţie fac parte şiprocurorul general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv,procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţiecare răspund direct de performanţele acestorstructuri.

Noul alin. 4 nu este redactat conform normelorde tehnică legislativă, în sensul că pare să fie unart. separat.

Măsura are impact bugetar, pentru că evaluărilecostă.


profesionale, nu sunt supuşi evaluării, cuexcepţia situaţiilor în care, pentru motiveobiective, evaluarea este necesară.

(4) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face decomisii constituite prin hotărâre a secţiilorConsiliului Superior al Magistraturii, separatpentru judecători şi procurori, formate dinpreşedintele instanţei sau, după caz,preşedintele de secţie, respectiv conducătorulparchetului sau procurorul şef de secţie de lainstanţa sau parchetul din care face partepersoana evaluată, precum şi 2 judecători sauprocurori de la instanţa sau parchetul ierarhicsuperioare, desemnaţi de colegiul de conducereal acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşispecializare cu a judecătorului sau procuroruluievaluat. Dacă preşedintele instanţei sauconducătorul parchetului au aceeaşi specializarecu judecătorul sau procurorul evaluat, aceştiasunt membri în comisia de evaluare chiar şi lainstanţele şi parchetele la care există secţii.Evaluarea preşedintelui instanţei, avicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie seface de o comisie formată din preşedinteleinstanţei ierarhic superioare, preşedintele secţieicorespunzătoare specializării judecătoruluievaluat, precum şi un judecător de la instanţaierarhic superioară, desemnat de colegiul de

(5) Criteriile de evaluare a activităţii profesionalea judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute înanexa care face parte integrantă din prezentalege.

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţiiprofesionale a judecătorilor şi procurorilor seaproba prin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii.


conducere. Evaluarea conducătoruluiparchetului, a adjunctului acestuia şi aprocurorului şef de secţie se realizează de ocomisie de la parchetul ierarhic superior din careface parte conducătorul acestuia, un procuror cufuncţie de conducere corespunzătoarespecializării procurorului evaluat şi un altprocuror desemnat de colegiul de conducere.Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi apreşedinţilor de secţie de la curţile de apel seface de o comisie compusă din judecători de laînalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi decolegiul de conducere al acestei instanţe, iarevaluarea procurorilor generali, a procurorilorgenerali adjuncţi şi a procurorilor şefi de secţiede la parchetele de pe lângă curţile de apel seface de o comisie compusă din procurori de laParchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, desemnaţi de colegiul de conducere alacestui parchet.

(5) Din comisiile de evaluare a procurorilor de laParchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism şi Direcţiei NaţionaleAnticorupţie fac parte procurorul general alParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul


acestuia, procurorul şef al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism şi procurorul şef alDirecţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţiiacestora, procurorii şefi de secţie, precum şiprocurori desemnaţi, după caz, de colegiul deconducere al Parchetului de pe lângă înaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul deconducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţiesau de colegiul de conducere al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism.

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţiiprofesionale a judecătorilor şi procurorilor seaprobă prin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii."

art. I, pct. 28


"(1) Prin raportul de evaluare a activităţiiprofesionale a judecătorului sau procuroruluiîntocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (4)sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele:"foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau"nesatisfăcător”.

(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de

art. 40

(1) Prin raportul de evaluare a activităţiiprofesionale a judecătorului sau procuroruluiîntocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3)sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele:"foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau"nesatisfăcător".

(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi decalificativul acordat pot face contestaţie la secţiacorespunzătoare a Consiliului Superior al

OK, dar problemele identificate în sistem mergdincolo de măsurile preconizate în acest articol(vezi rapoartele CRPE, 2015; EWMI, 2013;Wittrup, 2011; Lattanzio, 2011; CADI, 2010; IPP,2008).


calificativul acordat pot face contestaţie la secţiacorespunzătoare a Consiliului Superior alMagistraturii, în termen de 30 de zile de lacomunicare.

(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiileConsiliului Superior al Magistraturii pot cereconducătorului instanţei sau parchetului oricomisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le considerănecesare, iar citarea judecătorului sauprocurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la PlenulConsiliului Superior al Magistraturii.”

Magistraturii, în termen de 30 de zile de lacomunicare.

(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiileConsiliului Superior al Magistraturii pot cereconducătorului instanţei sau parchetului oricomisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care leconsidera necesare, iar citarea judecătorului sauprocurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la PlenulConsiliului Superior al Magistraturii. HotărârilePlenului Consiliului Superior al Magistraturii, cainstanţă de judecata, sunt definitive şiirevocabile.

art. I, pct. 29


”(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) seîncheie prin susţinerea unui examen, organizatde Consiliul Superior al Magistraturii, prinInstitutul Naţional al Magistraturii.”

art. 41, alin. 3

(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheieprin susţinerea unui examen, în condiţiileprezentei legi.

OK

art. I, pct. 30

După Capitolul IV, se introduce un nou capitol,

capitol IV^1 nou, art. 42^1 nou

NA

Pare OK, dar nu este specificat ce se întâmplă cucandidatul declarat inapt medical (pentru celinapt psihologic e clar).


Capitolul IV1, cu următorul cuprins:

„Capitolul IV1 - Evaluarea psihologică periodică

Art. 421 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridicăasimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşila fiecare 5 ani unei evaluări psihologice şimedicale.

(2) Dacă în urma evaluării psihologice,judecătorul, procurorul, magistratul-asistent saupersonalul de specialitate juridică asimilatjudecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul„inapt", acesta este obligat să urmeze unprogram de consiliere psihologică cu o duratăde cel mult 6 luni.

(3) Procedura de evaluare psihologică, inclusivmodalitatea de constituire a comisiilor deevaluare psihologică, plata membrilor acestora şidesfăşurarea programului de consilierepsihologică se stabilesc prin hotărâre a PlenuluiConsiliului Superior al Magistraturii.”

Măsura are un evident impact bugetar.

art. I, pct. 31


„Art. 44 - (1) Pot participa la concursul de

art. 44

(1) Pot participa la concursul de promovare lainstanţele sau parchetele imediat superioarejudecătorii şi procurorii care au avut calificativul"foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost

Nu e clară corelarea cu nevoile de noi magistrațiîn sistem; reiterăm că este nevoie de o simulare,de un studiu de impact.

Limitarea promovării în funcție de vechime are șiimpact bugetar, în sensul că poate scădea


promovare la instanţele sau parchetele imediatsuperioare, judecătorii şi procurorii care au avutcalificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nuau fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şiîndeplinesc următoarele condiţii minime devechime:

a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecătorpentru promovarea la tribunal sau la tribunalulspecializat şi 7 ani vechime efectivă în funcţia deprocuror pentru promovarea la parchetul de pelângă tribunal sau parchetul de pe lângătribunalul specializat;

b) 10 ani vechime efectivă în funcţia dejudecător, pentru promovarea la curtea de apelşi 10 ani vechime efectivă în funcţia de procurorpentru promovarea la parchetul de pe lângăcurtea de apel;

c) 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror,pentru promovarea la Parchetul de pe lângăînalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) La calcularea vechimii efective prevăzute laalin. (1) se iau în considerare, după caz, perioadaîn care judecătorul sau procurorul a fost detaşatla instanţe sau, după caz, la parchete, perioada încare judecătorul a fost desemnat în calitate dejudecător de supraveghere a privării de libertate,perioada în care judecătorul sau procurorul a

sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şiîndeplinesc următoarele condiţii minime devechime:

a) 5 ani vechime în funcţia de judecător sauprocuror, pentru promovarea în funcţiile dejudecător de tribunal sau tribunal specializat şiprocuror la parchetul de pe lângă tribunal sau laparchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 6 ani vechime în funcţia de judecător sauprocuror, pentru promovarea în funcţiile dejudecător de curte de apel şi procuror laparchetul de pe lângă aceasta;

c) 8 ani vechime în funcţia de judecător sauprocuror, pentru promovarea în funcţia deprocuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie.

(2) Încetat efectele juridice prin decizie CCR.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii verificaîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

anvelopa salarială, pentru că forțează uniimagistrați să rămână cu salarii mai mici, deși aupromovat deja pentru instanțe de rang superior.

Atenție, lit. c de la alin. 1 omite situațiajudecătorilor care doresc să promoveze la ÎCCJ.


fost membru al Consiliului Superior alMagistraturii, a avut calitatea de inspectorjudiciar, precum şi perioada în care judecătorulsau procurorul a avut calitatea de auditor dejustiţie. Perioada în care judecătorul sauprocurorul a fost detaşat la alte instituţii decâtinstanţele şi parchetele sau alte perioade desuspendare a raportului de muncă în care acestanu a funcţionat efectiv în cadrul instanţelor sauparchetelor nu se iau în considerare la calculareavechimii efective prevăzute la alin. (1).

(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuiesă fie îndeplinite până la data înscrierii laconcursul de promovare.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii verificăîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) -(3)”.

art. I, pct. 32


”Art. 45 - Judecătorii şi procurorii careîndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 potparticipa la concurs în vederea dobândiriigradului profesional superior. în toate cazurile,drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de

art. 45

Judecătorii şi procurorii care îndeplinesccondiţiile prevăzute la art. 44 pot participa laconcurs, în vederea promovării pe loc, în limitanumărului de locuri aprobat anual de ConsiliulSuperior al Magistraturii.

OK


postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă”.

art. I, pct. 33

Articolul 46 se modifică şi va avea următorulcuprins;

„Art. 46 - (1) Concursul de promovare constă în:

a) o probă scrisă;

b) o probă având ca obiect evaluarea unor acteîntocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv lainstituţiile unde au fost detaşaţi sau delegaţi;

(2) Punctajul maxim ce poate fi atribuit laprobele de concurs este de 100 de puncte,distribuite astfel:

a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (1)lit. a);

b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin.(1) lit. b).

(3) Proba prevăzută alin. (1) lit. a) esteeliminatorie. Punctajul minim pentru a fideclarat admis la probele de concurs esteurmătorul:

a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin.(1) lit. a);

art. 46

(1) Concursul de promovare consta în probescrise, cu caracter teoretic şi practic.

(2) Probele constau în:

a) în funcţie de specializare, una dintreurmătoarele materii: drept civil, drept penal,drept comercial, drept administrativ, dreptfinanciar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei,drept internaţional privat;

b) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieşi jurisprudenţa Curţii Constituţionale;

c) jurisprudenţa Curţii Europene a DrepturilorOmului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie aComunităţilor Europene;

d) procedura civilă sau procedura penală, înfuncţie de specializarea judecătorului sauprocurorului.

(3) Procedura de desfăşurare a concursului,inclusiv modalitatea de contestare a rezultateloreste prevăzută în Regulamentul privindorganizarea şi desfăşurarea concursului depromovare a judecătorilor şi procurorilor.

Actele menționate în alin. 1, lit. b nu suntsuficient de bine calificate: ce fel de acte, din ceperioade, cu privire la ce materii sau domenii dedrept, respectiv de cine ar urma să fie selectate,în baza cărei metode?

Probabil că genul ăsta de decizii ar trebui să fieluate de CSM, la nivel de legislație secundară, nuadoptate prin lege. Totuși, e nevoie destabilitate/predictibilitate, să nu ajungem și lamagistrați în situația de la bacalaureat. Genulacesta de decizii trebuie luate numai dupăconsultarea magistraților în funcție.


b) 20 puncte pentru proba prevăzută la alin. (1)lit. b).

(4) Punctajul minim pentru a fi declarat admis laconcurs este de 80 de puncte.

(5) Procedura de desfăşurare a concursului,inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor,aspectele supuse verificării în cadrul probeiprevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi materiile lacare se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1)lit. a), în funcţie de specializarea judecătoruluisau procurorului, se stabilesc prin Regulamentulprivind organizarea şi desfăşurarea concursuluide promovare a judecătorilor şi procurorilor, curespectarea prevederilor art, 43.

(6) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în modcorespunzător.”

(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica în modcorespunzător.

art. I, pct. 34

După articolul 47, se introduce un articol nou,art. 471, cu următorul cuprins:

„Art. 471 - (1) Judecătorii şi procurorii care aupromovat în funcţii de execuţie la instanţe

sau parchete superioare nu pot fi delegaţi,detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani dela data promovării.

art. 47^1 nou

NA

Nu e OK alin. 2 din textul propus, pentru că, înesență, permite oricând încălcarea principiuluiexpus în alin. 1.

Măsura din alin. 1 are impact bugetar.


(2) Prin derogare de la alin. (1), delegarea sepoate dispune în situaţii excepţionale în care seapreciază că aceasta este necesară pentru bunadesfăşurare a activităţii instanţei sau parchetuluila care se solicită delegarea ori în carejudecătorul sau procurorul, soţul sau soţiaacestuia, o rudă de gradul I sau altă persoanăaflată în întreţinere se află într-o stare a sănătăţiice impune prezenţa sa în localitatea respectivăsau în alte situaţii excepţionale intervenite dupădata promovării în funcţie”.

art. I, pct. 35

Alineatele (5), (8) şi (9) ale articolului 48 semodifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Comisia de examinare este numită de Secţiapentru judecători a Consiliului Superior alMagistraturii, la propunerea Institutului Naţionalal Magistraturii, şi este formată din 2 judecătoride la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti înmanagement şi organizare instituţională. Laconstituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, înprincipal, judecătorii care au urmat cursuri demanagement.

(8) Numirea judecătorilor care au obţinutrezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz,

art. 48, alin. 5, 8 și 9

(5) Comisia de examinare este numita deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereaInstitutului Naţional al Magistraturii, şi esteformată din 2 judecători de la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile deapel şi 3 specialişti în management şi organizareinstituţională. La constituirea comisiilor vor fiavuţi în vedere, în principal, judecătorii care auurmat cursuri de management.

(8) Numirea judecătorilor care au obţinutrezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz,au fost declaraţi admişi la examen în funcţiilepentru care au candidat se face pe o perioada de3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data,

Pare OK, cu excepția faptului că nu seargumentează în niciun fel lungirea mandatelorde la 3 la 4 ani.

Textul nu este clar în delimitarea atribuțiilor întreplenul și secțiile CSM, cu privire la numirea înfuncție versus numirea pe funcție de conducere.


au fost declaraţi admişi la examen în funcţiilepentru care au candidat se face pe o perioadă de4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată,în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii deconducere se face pe o perioadă de 4 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singură dată, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereapreşedintelui instanţei.”

în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii deconducere se face pe o perioada de 3 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singura data, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereapreşedintelui instanţei.

art. I, pct. 36

La articolul 48, după alineatul (9) se introduce unnou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:

„(91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducereprevăzute la alin. (9) judecătorii care aucalificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nuau fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şiîndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute delege.”


(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii deconducere se face pe o perioada de 3 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singura data, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereapreşedintelui instanţei.

Pare OK

art. I, pct. 37

Alineatele (8) şi (9) ale articolului 49 se modificăşi vor avea următorul cuprins:

"(8) Numirea procurorilor care au obţinutrezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz,

art. 49, alin. 8 și 9

(8) Numirea procurorilor care au obţinutrezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz,au fost declaraţi admişi la examen în funcţiilepentru care au candidat se face pe o perioada de

Pare OK, cu excepția faptului că nu seargumentează în niciun fel lungirea mandatelorde la 3 la 4 ani


au fost declaraţi admişi la examen in funcţiilepentru care au candidat se face pe o perioadă de4 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată,în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere laparchete se face pe o perioadă de 4 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singură dată, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereaprocurorului general al Parchetului de pe lângăînalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data,în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere laparchete se face pe o perioada de 3 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singura data, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereaprocurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

art. I, pct. 38


„(91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducereprevăzute la alin. (9) procurorii care aucalificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nuau fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şiîndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute delege.”


(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere laparchete se face pe o perioada de 3 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singura data, deConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereaprocurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pare OK

art. I, pct. 39


„Art. 50 - (1) Pentru numirea în funcţii deconducere, sunt necesare următoarele condiţii

art. 50

(1) Pentru numirea în funcţii de conducere, suntnecesare următoarele condiţii minime devechime:

a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte

Nu e clară corelarea cu nevoile de noi magistrațiîn sistem.

Lipsurile care ar putea surveni în privințafuncțiilor de conducere nu vor putea fi acoperitedecât prin delegări/detașări, iar aceste soluții


minime de vechime:

a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedintela judecătorie, o vechime efectivă de 6 ani înfuncţia de judecător, iar pentru funcţia de prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şiadjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 aniîn funcţia de procuror; pentru funcţia depreşedinte de secţie la judecătorie, o vechimeefectivă de 4 ani în funcţia de judecător, iarpentru funcţia de procuror şef secţie la parchetulde pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 4ani în funcţia de procuror;

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedintede tribunal sau tribunal specializat, o vechimeefectivă de 10 ani în funcţia de judecător, iarpentru funcţia de prim-procuror al parchetuluide pe lângă tribunal sau al parchetului de pelângă tribunalul pentru minori şi familie şiadjunct al acestuia, o vechime efectivă de 10 aniîn funcţia de procuror; pentru funcţia depreşedinte de secţie la tribunal, o vechimeefectivă de 8 ani în funcţia de judecător, iarpentru funcţia de procuror şef secţie alparchetului de pe lângă tribunal sau alparchetului de pe lângă tribunalul pentru minorişi familie, o vechime efectivă de 8 ani în funcţiade procuror;

de judecătorie, prim-procuror al parchetului depe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, ovechime de 5 ani în funcţia de judecător sauprocuror;

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedintede tribunal sau tribunal specializat, precum şipreşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror alparchetului de pe lângă tribunal sau alparchetului de pe lângă tribunalul pentru minorişi familie, adjunct al acestuia şi procuror şefsecţie al parchetului de pe lângă tribunal sau alparchetului de pe lângă tribunalul pentru minorişi familie, o vechime de 6 ani în funcţia dejudecător sau procuror;

c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,preşedinte de secţie la curtea de apel, procurorgeneral al parchetului de pe lângă curtea de apelşi adjunct al acestuia, procuror şef secţie alparchetului de pe lângă curtea de apel, ovechime de 8 ani în funcţia de judecător sauprocuror.

(2) Încetat efectele juridice urmare a unei deciziiCCR.

(3) Pentru numirea în funcţii de conducere,judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptulsă funcţioneze la instanţă sau, după caz,parchetul la care urmează să fie numit în funcţia

vulnerabilizează pozițiile de conducere.


c) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedintela curtea de apel, o vechime efectivă de 14 ani înfuncţia de judecător, iar pentru funcţia deprocuror general al parchetului de pe lângăcurtea de apel şi adjunct al acestuia, o vechimeefectivă de 14 ani în funcţia de procuror; pentrufuncţia de preşedinte de secţie la curtea de apel,o vechime efectivă de 12 ani în funcţia dejudecător, iar pentru funcţia de procuror şefsecţie al parchetului de pe lângă curtea de apel,o vechime efectivă de 12 ani în funcţia deprocuror.

(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în modcorespunzător.

(3) Pentru numirea în funcţii de conducere,judecătorul sau procurorul trebuie să aibădreptul să funcţioneze la instanţa sau parchetulpentru care îşi depun candidatura.

(4) în cazul în care la o judecătorie sau la unparchet de pe lângă judecătorie unde estevacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedintesau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau adjunct al acestuia, niciunjudecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiilede vechime prevăzute de lege pentru ocupareaacestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vedereadelegării sau, din motive obiective, nu poate fi

de conducere.


delegat un judecător sau procuror de la aceeaşiinstanţă sau parchet, poate fi delegat înrespectiva funcţie de conducere oricare dintrejudecătorii sau procurorii care funcţionează laaltă instanţă sau parchet din circumscripţiaaceleiaşi curţi de apel.”

art. I, pct. 40


”Art. 51 - (1) La expirarea mandatului funcţiei deconducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa,în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţiede conducere la aceeaşi instanţă sau parchet orila altă instanţă sau parchet, fie o funcţie deexecuţie la aceeaşi instanţă sau parchet, fie revinpe funcţii de execuţie la instanţele sauparchetele de unde provin”.

art. 51, alin. 1

(1) La încetarea mandatului funcţiei deconducere judecătorii sau procurorii pot ocupa,în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, ofuncţie de conducere la aceeaşi instanţă sau laacelaşi parchet ori la alta instanţă sau parchet orirevin la instanţele sau parchetele de unde provinsau la o instanţă sau parchet unde au dreptul săfuncţioneze potrivit legii.

OK

art. I, pct. 41


„(8) Până la finalizarea procedurii de revocare dinfuncţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi (7),Consiliul Superior al Magistraturii poate dispunesuspendarea judecătorului sau procurorului din

art. 51, alin. 8 nou

(7) Revocarea din funcţia de conducere aprocurorilor se dispune de Consiliul Superior alMagistraturii, din oficiu sau la propunereaadunării generale ori a conducătoruluiparchetului, pentru motivele prevăzute la alin.(2) care se aplica în mod corespunzător.

Pare OK


funcţia de conducere.”

art. I, pct. 42

După articolul 51, se introduce un nou articol,art. 511 cu următorul cuprins:

”Art. 511 - (1) Suspendarea, în orice mod, araportului de muncă nu suspendă durata

mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute laart. 48 şi 49.

(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe operioadă mai mare de 1 an atrage încetareamandatelor funcţiilor de conducere prevăzute laart. 48 şi 49”.

art. 51^1 nou

NA

Alin. 1 pare OK, însă alin. 2 nu--durata ar trebuisă nu poată depăși 45 de zile, când vorbim deimposibilitatea exercitării atribuțiilor (vezi și art.107 și art. 110 din Constituție, pentru ceea cepare un termen general aplicabil acestor situații).

art. I, pct. 43


„(3) Pot participa la concursul de promovare înfuncţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şiJustiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv celpuţin 3 ani în funcţia de judecător la curtea deapel, au obţinut calificativul „foarte bine” laultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţidisciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechimeefectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18

art. 52, alin. 3

(3) Pot participa la concursul de promovare înfuncţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţingradul de curte de apel sau parchet de pe lângăcurtea de apel, care au îndeplinit efectiv celpuţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apelsau de procuror la parchetul de pe lângă curteade apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul«foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fostniciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime

Pare OK


ani, Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în modcorespunzător.”

în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin15 ani.

art. I, pct. 44

La alineatul (2) al articolului 521, litera b) semodifică şi va avea următorul cuprins:

”b) un interviu în faţa Secţiei pentru judecători aConsiliului Superior al Magistraturii”.

art. 52^1, alin. 2, lit. b

b) un interviu susţinut în faţa Plenului ConsiliuluiSuperior al Magistraturii;

Pare OK, dar poate conduce la adâncireasegregării între secții. Constituția impuneaceastă segregare exclusiv pentru componentade răspundere disciplinară (art. 134, alin. 2); înplen, membrii CSM sunt magistrați, nujudecători sau procurori. În plus, interviul însecții exclude definitiv reprezentanții societățiicivile din cele mai importante decizii ale CSM,ceea ce contravine intenției din Constituție.

art. I, pct. 45

La articolul 521 alineatul (2), litera c) se abrogă.

art. 52^1, alin. 2, lit. c

c) o probă scrisă, cu caracter practic.

OK

art. I, pct. 46


„(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite dinjudecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,cadre didactice universitare având grad deconferenţiar sau profesor universitar de lafacultăţi de drept din cadrul universităţilor decercetare avansată şi educaţie, astfel cumacestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4)lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 /2011,

art. 52^1, alin. 4 și 5

(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite dinjudecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,cadre didactice universitare de la facultăţi dedrept din cadrul universităţilor de cercetareavansată şi educaţie, astfel cum acestea suntclasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) dinLegea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cumodificările şi completările ulterioare, şiformatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu

Pare OK, dar e nevoie să se respecte regimulconflictelor de interese pentru membriicomisiilor de concurs, iar restricția privindapartenența politică ar trebui extinsă la 5 ani, caîn cazul reprezentanților societății civile în CSM.

Măsura are și impact bugetar, pentru că membriicomisiilor trebuie plătiți.


cu modificările şi completările ulterioare,precum şi magistraţi-formatori ai InstitutuluiNaţional al Magistraturii cu grad de curte de apelşi specializare corespunzătoare postului pentrucare se organizează concursul.

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nupot avea apartenenţă politică la data formăriicomisiilor şi pe toată durata derulăriiconcursului.”

pot avea apartenenţă politică la data formăriicomisiilor.

art. I, pct. 47


”Art. 522 - (1) în cadrul probei prevăzute la art.521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor deconcurs, Consiliul Superior al Magistraturii vasolicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărârijudecătoreşti din ultimii 5 ani de activitate,precum şi celelalte date necesare evaluăriipotrivit prezentei legi”.

art. 52^2, alin. 1

(1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2)lit. a), la cererea comisiilor de concurs, ConsiliulSuperior al Magistraturii va solicita, prinintermediul curţilor de apel sau, după caz, alparchetelor de pe lângă curţile de apel ori alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acteîntocmite de candidaţi sau care privescactivitatea acestora, din ultimii 5 ani deactivitate, precum şi celelalte date necesareevaluării potrivit prezentei legi.

Pare OK

art. I, pct. 48


art. 52^2, alin. 4

(4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pepagina de internet a Consiliului Superior alMagistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale

Nu există nicio justificare pentru eliminareaacestei condiții de transparență; dimpotrivă, alin.4 trebuie menținut.


privind protejarea datelor cu caracter personal,pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru operioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sauobservaţiile primite din partea opiniei publicepot fi avute în vedere la evaluare de cătrecomisiile de concurs.

art. I, pct. 49


”(1) Evaluarea prevăzută la art. 522 are ca obiect:

a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;

b) verificarea coerenţei în exprimare;

c) verificarea argumentaţiei din punctul devedere al clarităţii şi logicii;

d) verificarea respectării termenelor rezonabilede soluţionare a cauzelor şi de redactare ahotărârilor.”

art. 52^3, alin. 1

(1) Pentru candidaţii judecători, evaluareaprevăzută la art. 52^2 are ca obiect:

a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;

b) verificarea coerenţei în exprimare;

c) verificarea argumentaţiei din punctul devedere al clarităţii şi logicii;

d) - i) abrogate;

j) verificarea respectării termenelor rezonabilede soluţionare a cauzelor şi de redactare ahotărârilor.

OK

art. I, pct. 50


art. 52^3, alin. 2

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în modcorespunzător şi în cazul evaluării candidaţilorprocurori prevăzute la art. 52^2.

OK


art. I, pct. 51


”Art. 524 - (1) în cadrul probei interviului, Secţiapentru judecători a Consiliului Superior alMagistraturii evaluează modul în care candidatulse raportează la valori precum independenţajustiţiei, imparţialitatea şi integritateamagistraţilor, motivaţia candidaţilor şicompetenţele umane şi sociale ale acestora.

(2) La şedinţa Secţiei Consiliului Superior alMagistraturii în care se susţine interviul vaparticipa, cu rol consultativ, şi un psihologdesemnat de plen, care va putea adresa întrebăricandidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şicompetenţelor umane şi sociale ale acestora.

(3) Evaluarea candidaţilor se face pe bazaraportului întocmit de Inspecţia Judiciară privindintegritatea candidatului, precum şi arăspunsurilor primite de la candidat la întrebărilepuse acestuia, a datelor existente la dosarulprofesional, a documentelor depuse decandidat, şi a aspectelor ridicate în cadruldiscuţiilor.”

art. 52^4

(1) În cadrul probei interviului, Plenul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii evaluează aspectereferitoare la integritatea candidaţilor.

(2) La şedinţa Plenului Consiliului Superior alMagistraturii în care se susţine interviul vaparticipa, cu rol consultativ, şi un psihologdesemnat de plen, care va putea adresa întrebăricandidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şicompetenţelor umane şi sociale ale acestora.

(3) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pebaza raportului întocmit de Inspecţia Judiciarăsub acest aspect, precum şi a răspunsurilorprimite de la candidat la întrebările puseacestuia pe baza acestui raport, a datelorexistente la dosarul profesional, a documentelordepuse de candidat, a modului în carecandidatul se raportează la valori precumindependenţa justiţiei, imparţialitateamagistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicateîn cadrul discuţiilor.

Trecând peste chestiunea segregării excesiveîntre secții și a degradării importanței plenuluiCSM, e de notat nivelul acceptabil în privințacompetențelor sociale și umane estereglementat și evaluat de ANC (fost CNFPA), deciar fi mult mai simplu ca fiecare candidat să facădovada că a absolvit un astfel de curs sau că afost evaluat în privința acestor competențe.

Nu în ultimul rând, surprinde absențareglementării ca IJ să ia legătura cu ANI înprivința integrității candidatului, după cumsurprinde și absența oricărei referiri la consiliereade etică în privința magistraților.

art. I, pct. 52 art. 52^5 Nu este clar cum au fost calculate sau cum se



"Art. 525 - (1) Pentru fiecare din probeleprevăzute la art. 521 alin. (2) se acordă note de la1 la 10.

(2) Nota minimă pentru a fi declarat admis laprobele prevăzute la art. 521 alin. (2) este:

a) nota 7 pentru proba prevăzută la art. 521 alin.(2) lit. a);

b) nota 6 pentru proba prevăzută la art. 521 alin.(2) lit. b).

(3) Nota obţinută la concurs este mediaaritmetică a notelor obţinute la probeleprevăzute la art. 521 alin. (2).

(4) Pentru a fi declarat admis la concurscandidatul trebuie să obţină cel puţin mediagenerală 8”.

(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit laprobele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de100 de puncte, distribuite astfel:

a) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art.52^1 alin. (2) lit. a);

b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la art.52^1 alin. (2) lit. b);

c) 40 de puncte pentru proba prevăzută la art.52^1 alin. (2) lit. c).

(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis laprobele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) esteurmătorul:

a) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art.52^1 alin. (2) lit. a);

b) 14 puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1alin. (2) lit. b);

c) 28 de puncte pentru proba prevăzută la art.52^1 alin. (2) lit. c).

(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis laconcurs este de 70 de puncte.

justifică noile punctaje.

art. I, pct. 53

Articolul 526 se abrogă.

art. 52^6

(1) Proba scrisă prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit.

Nu e clar de ce nu vrem să testăm cunoștințeleprivind jurisprudența CEDO, CJUE și chiar acompletului de dezlegare a unor chestiuni de


c) constă în:

a) în funcţie de specializare, una dintreurmătoarele grupe de materii:

(i) drept civil, dreptul familiei şi dreptinternaţional privat;

(ii) drept penal;

(iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şidreptul muncii;

b) jurisprudenţa Curţii Europene a DrepturilorOmului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie aUniunii Europene;

c) procedura civilă sau procedura penală, înfuncţie de specializarea judecătorului oriprocurorului.

(2) La elaborarea subiectelor pentru probaprevăzută la alin. (1) se vor avea în vederejurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şicea a Curţii Constituţionale.

drept de la ICCJ.

art. I, pct. 54

Articolul 53 se modifică şi vor avea următorulcuprins:

”Art. 53 - (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii înalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către

art. 53

(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţiide secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suntnumiţi de către Preşedintele României, lapropunerea Consiliului Superior al Magistraturii,

Pare OK, dar nu este explicat motivul pentrulungirea mandatului de la 3 la 4 ani.

În plus, e de reținut problema segregării secțiilor.


Preşedintele României, la propunerea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii - Secţia pentrujudecători, dintre judecătorii înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie care au funcţionat la aceastăinstanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţidisciplinar.

(2) Preşedintele României poate refuza, osingură dată, motivat, numirea în funcţiile deconducere prevăzute la alin. (1).

(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) seface pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitateareînvestirii o singură dată.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică înmod corespunzător.

(5) Judecătorii înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiecare îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)îşi pot depune candidaturile pentru funcţia depreşedinte sau vicepreşedinte al înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie la Consiliul Superior alMagistraturii, în termen de 30 de zile de la datala care funcţia de preşedinte sau vicepreşedintea devenit vacantă.

(6) în cazul în care funcţiile de preşedinte sauvicepreşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie devin vacante ca urmare a expirăriimandatului, candidatura se depune cu cel puţin

dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie care au funcţionat la aceasta instanţă celpuţin 2 ani.

(2) Preşedintele României nu poate refuzanumirea în funcţiile de conducere prevăzute laalin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţaConsiliului Superior al Magistraturii motivelerefuzului.

(3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) seface pe o perioada de 3 ani, cu posibilitateareînvestirii o singura data.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica înmod corespunzător.

(5) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiecare îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)îşi pot depune candidaturile pentru funcţia depreşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, laConsiliul Superior al Magistraturii, în termen de30 de zile de la data la care funcţia depreşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte desecţie a devenit vacanta.

(5^1) În cazul în care funcţiile de preşedinte sauvicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie ori de preşedinte de secţie devin vacanteca urmare a expirării mandatului, candidatura se


30 de zile înainte de expirarea mandatului, darnu mai devreme de 60 de zile până la momentulîn care funcţia urmează a se vacanta.

(7) Revocarea din funcţie a preşedintelui şi avicepreşedintelui înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie se face de către Preşedintele României, lapropunerea Consiliului Superior al Magistraturii,care se poate sesiza din oficiu, la cererea uneitreimi din numărul membrilor sau la cerereaadunării generale a instanţei, pentru motiveleprevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în modcorespunzător.

(8) Preşedinţii de secţii ai înaltei Curţi de Casaţiejşi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superioral Magistraturii, la propunerea preşedinteliînaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintrejudecătorii înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie careau funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şinu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispoziţiilealin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.

(9) Revocarea din funcţie a preşedinţilor de secţiiai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face decătre Consiliul Superior al Magistraturii, care sepoate sesiza din oficiu sau la cerereapreşedintelui înaltei Curţi, a unei treimi dinnumărul membrilor ori a adunării generale ainstanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51

depune cu cel puţin 30 de zile înainte deexpirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60de zile până la momentul în care funcţiaurmează a se vacanta.

(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, avicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii aiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de cătrePreşedintele României la propunerea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, care se poate sesiza dinoficiu, la cererea unei treimi din numărulmembrilor sau la cererea adunării generale ainstanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51alin. (2) care se aplica în mod corespunzător.


alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

art. I, pct. 55

Articolul 54 se modifica şi va avea următorulcuprins:

“Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului depe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef alDirecţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţiiacestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetuluide pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi aiDirecţiei Naţionale Anticorupţie, precum şiprocurorul şef al Direcţiei de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi deConsiliului Superior al Magistraturii, secţiapentru procurori, la propunerea ministruluijustiţiei, dintre procurorii care au o vechimeminimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe operioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii osingură dată.


(3) Consiliul Superior al Magistraturii poaterefuza motivat, o singură dată, numirea înfuncţiile de conducere prevăzute la alin. (1),

art. 54

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctulşi adjunctul acestuia, procurorul-şef al DirecţieiNaţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia,procurorii şefi de secţie ai acestor parchete,precum şi procurorul şef al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism şi adjuncţii acestora suntnumiţi de Preşedintele României, la propunereaministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superioral Magistraturii, dintre procurorii care au ovechime minimă de 10 ani în funcţia dejudecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani,cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica înmod corespunzător.

(3) Preşedintele României poate refuza motivatnumirea în funcţiile de conducere prevăzute laalin. (1), aducând la cunoştinţa publiculuimotivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile deconducere prevăzute la alin. (1) se face de cătrePreşedintele României, la propunerea ministruluijustiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea

Procedura de numire diferențiată față depreședintele ÎCCJ pare să nu respecte art. 133,alin. 2, lit. c din Constituție (vezi considerațiigenerale).

Plenul CSM nu poate motiva o decizie care a fostluată prin vot secret (art. 133, alin. 5 dinConstituție), pentru că s-ar ajunge ladesecretizarea votului.

Nu este explicat motivul pentru lungireamandatului de la 3 la 4 ani; în plus, atenție lasegregarea pe secții.


făcând publice motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile deconducere prevăzute la alin. (1) se face de cătreConsiliului Superior al Magistraturii, care sepoate sesiza din oficiu ori la propunereaministrului justiţiei. Cererea de revocare poate fiformulată şi de adunarea generală a procuroriloracelui parchet sau, după caz, de procurorulgeneral al Parchetului de pe lângă înalta Curtede Casaţie şi Justiţie ori de procurorul şef alDirecţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv decătre procurorul şef al Direcţiei de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism, pentru motivele prevăzute la art. 51alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

adunării generale sau, după caz, a procuroruluigeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie ori a procurorului-şef alDirecţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizulConsiliului Superior al Magistraturii, pentrumotivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care seaplica în mod corespunzător.

art. I, pct. 56

După articolul 54 se introduc patru noi articole,art. 54^1 - art. 544, cu următorul cuprins:

“Art. 541 - (1) În vederea formulării propunerilorde numire în funcţiile de conducere prevăzute laart. 54 alin, (1) ministrul justiţiei organizeazăprocedura de selecţie, conform prevederilorprezentei legi.

(2) Data, locul, modul de desfăşurare aprocedurii de selecţie şi posturile de conducerevacante se comunică tuturor procurorilor prin

art. 54^1-54^4 noi

NA

Recomandarea MCV era ca procedura să fieelaborată cu sprijinul Comisiei de la Veneția, pebaza unor criterii clare și transparente, dar nu afost dat publicității niciun document din care sărezulte în ce s-a concretizat sprijinul Comisiei dela Veneția (dacă a fost solicitat) și cum a fostutilizat aportul conceptual al experților Comisieide la Veneția.

Noul art. 54^1 lasă procedura tot la latitudineaMJ, perpetuând o situație neclară șiimpredictibilă.


parchetele de pe lângă curţile de apel şi prinParchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi se publică pe pagina de internet aMinisterului Justiţiei, Consiliului Superior alMagistraturii şi a Parchetului de pe lângă înaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 40 de zileînainte de data stabilită pentru desfăşurareainterviului.

(3) Cererile de participare la selecţie aprocurorilor care îndeplinesc condiţiileprevăzute la art. 54, cuprinzând precizareafuncţiei de conducere pentru care se depunecandidatura, se depun la Ministerul Justiţiei pânăla expirarea termenului stabilit la alin. (2) şi vor fiînsoţite de următoarele acte:

a) un proiect privind exercitarea atribuţiilorspecifice funcţiei de conducere pentru careparticipă la selecţie, care se depune atât pesuport hârtie, cât şi în format electronic, pesuport specific;

b) un curriculum vitae al procurorului, conformmodelului comun european prevăzut în anexa laHotărârea Guvernului nr. 1021/2004 pentruaprobarea modelului comun european decurriculum vitae;

c) un număr de minim 15 lucrări întocmite deprocuror în compartimentele în care şi-a

Noul art. 54^2 ratează evaluarea candidaților cuprivire la viziunea asupra politicii penale astatului, respectiv asupra priorităților încombaterea (și prevenirea) infracțiunilor maifrecvente, respectiv mai periculoase ori maipăguboase pentru cetățeni și stat.

Art. 54^4 reia (redundant) prevederi dejadiscutate mai sus.


desfăşurat activitatea;

d) ultimul raport de evaluare a activităţiiprofesionale a procurorului participant laselecţie;

e) orice alte înscrisuri considerate relevante.

(4) Verificarea participanţilor la selecţie subaspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute art. 54alin. (1) şi (2) şi al depunerii înscrisurilorprevăzute la alin. (3) se realizează de către ocomisie constituită prin ordin al ministruluijustiţiei. La finalizarea procedurii de verificarecomisia întocmeşte şi publică pe pagina deinternet a Ministerului Justiţiei lista procurorilorparticipanţi la selecţie ce îndeplinesc condiţiileprevăzute de lege.

Art. 542 - Procurorii participanţi la selecţie susţinîn faţa ministrului justiţiei un interviu în cadrulcăruia prezintă proiectul privind exercitareaatribuţiilor specifice funcţiei de conducerepentru care şi-au depus candidatura. Laevaluarea interviului sunt avute în vedereurmătoarele standarde:

a) verificarea cunoştinţelor specifice funcţieipentru care candidatul participă la selecţie;


b) viziunea candidatului asupra modului în careînţelege să organizeze instituţia în vedereaîndeplinirii atribuţiilor constituţionale depromovare a intereselor generale ale societăţii şiapărării ordinii de drept, precum şi a drepturilorşi libertăţilor cetăţenilor;

c) verificarea aptitudinilor manageriale şi decomunicare ale candidatului, vizând, în esenţă,capacitatea de organizare, rapiditatea în luareadeciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea,capacitatea de analiză, sinteză, previziune,strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şilung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă,capacitatea de relaţionare şi comunicare;

d) verificarea aspectelor legate de motivaţia,conduita, integritatea şi deontologiaprofesională, precum şi alte împrejurări rezultatedin analiza înscrisurilor depuse de procurorulparticipant la selecţie.

Art. 543 - (1) Pentru fiecare dintre funcţiile deconducere, ministrul justiţiei formulează celpuţin două propuneri motivate de numire, pebaza îndeplinirii de către procurorii participanţila selecţie a standardelor de evaluare ainterviului, precum şi a evaluării înscrisurilordepuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia


respectivă.

(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă oanaliză a modului de îndeplinire de către toţiprocurorii participanţi la selecţie a standardelorde evaluare a interviului şi temeiurile care aujustificat selecţia.

(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluarea interviului, precum şi a evaluării înscrisurilordepuse de către procurorii participanţi la selecţiapentru funcţia respectivă, ministrul justiţieiînaintează Consiliului Superior al Magistraturiicel puţin două propuneri de numire pentrufiecare funcţie de conducere vacantă.

(4) Propunerile motivate de numire în funcţia deconducere, însoţite de înscrisurile depuse decătre candidaţii propuşi, se transmit de îndatăConsiliului Superior al Magistraturii - Secţiapentru procurori şi se aduc, concomitent, lacunoştinţa publicului, prin publicarea pe paginade Internet a Ministerului Justiţiei.

Art. 544 - (1) Procedura de numire de cătreConsiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentruprocurori în funcţiile de conducere prevăzute laart. 54 alin. (1) constă în:

a) evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau


care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 anide activitate, urmând a se verifica capacitatea deanaliză şi sinteză, coerenţa în exprimare, modulde argumentare din punct de vedere al clarităţiişi logicii;

b) testarea psihologică a candidaţilor în vedereaevaluării capacităţii acestora de a lua decizii şi dea-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres,motivaţia;

c) prezentarea proiectului referitor la exercitareaatribuţiilor specifice funcţiei de conducere înfaţa Secţiei pentru procurori.

(2) Comisia de evaluare a actelor întocmite decandidaţi sau care privesc activitatea acestoraeste numită de Consiliul Superior al Magistraturii- Secţia pentru procurori, şi este formată din 3procurori din cadrul Parchetului de pe lângăînalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va întocmipentru fiecare candidat un raport cuprinzândrezultatul procedurii de evaluare,

(3) în cadrul interviului prevăzut la alin. (1) lit. c)se evaluează:

a) verificarea cunoştinţelor specifice funcţieipentru care candidatul participă la selecţie şiviziunea candidatului asupra modului în careînţelege să organizeze instituţia în vederea


îndeplinirii atribuţiilor constituţionale depromovare a intereselor generale ale societăţii şiapărării ordinii de drept, precum şi a drepturilorşi libertăţilor cetăţenilor;

b) verificarea aptitudinilor manageriale şi decomunicare ale candidatului, vizând, în esenţă,capacitatea de organizare, rapiditatea în luareadeciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea,capacitatea de analiză, sinteză, previziune,strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şilung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă,capacitatea de relaţionare şi comunicare;

c) aspecte referitoare la conduita, integritatea şideontologia profesională, pe baza raportuluiîntocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect,precum şi a răspunsurilor primite de la candidatla întrebările puse acestuia pe baza acestuiraport, a datelor existente la dosarul profesional,a documentelor depuse de candidat, a moduluiîn care candidatul se raportează la valori precumindependenţa justiţiei, imparţialitateamagistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicateîn cadrul discuţiilor.

(4) Evaluarea candidaţilor în vederea numirii înfuncţia de conducere se face pe baza unei grilede evaluare, în care se regăsesc criteriile deevaluare prevăzute de prezentul articol, urmând


a fi numit în funcţia de conducere candidatulcare a obţinut cel mai mare punctaj.

(5) Organizarea şi desfăşurarea procedurii denumire a procurorilor în funcţiile de conducereprevăzute la art. 54 alin. (1), inclusiv conţinutulgrilei de evaluare, se stabilesc prin regulamentaprobat de Plenul Consiliului Superior alMagistraturii, la propunerea Secţiei pentruprocurori, prin hotărâre care se publică înMonitorul Oficial al României, Partea I.”

art. I, pct. 57


”Art. 55 - (1) Numirea în celelalte funcţii deconducere în cadrul Parchetului de pe lângăînalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al DirecţieiNaţionale Anticorupţie şi al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism se face pe o perioadă de 4ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, decătre Consiliul Superior al Magistraturii - Secţiapentru procurori, la propunerea ministruluijustiţiei, urmând aceeaşi procedură.

(2) Pentru numirea în funcţiile de conducereprevăzute la alin. (1) este necesarărecomandarea conducătorului secţiei ori, după

art. 55

(1) Numirea în celelalte funcţii de conducere încadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie şi al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie se face pe o perioada de 3 ani, cuposibilitatea reînvestirii o singura data, de cătreConsiliul Superior al Magistraturii, la propunereaprocurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau aprocurorului-şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, după caz.

(2) Pentru numirea în funcţiile de conducereprevăzute la alin. (1) este necesarărecomandarea conducătorului secţiei ori, dupăcaz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau

Nu este explicată creșterea mandatului de la 3 la4 ani.

Propunerea nu este corelată cu textele propusemai sus--de exemplu, recomandarea din alin. 2ar trebui să vină de la șefii parchetelor (PÎCCJ,DNA, DIICOT), nu de la cei de secții, pentru apăstra simetria cu propunerile făcute depreședintele ÎCCJ la art. 53, alin. 8//art. I, pct. 54din proiect.

Textul trebuie ajustat față de articolele discutatemai sus și comentariile de acolo.


caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pelângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DirecţieiNaţionale Anticorupţie sau Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism, unde urmează să fienumit procurorul.


(4) Revocarea din funcţiile de conducere aprocurorilor numiţi potrivit alin, (1) se dispunede Consiliul Superior al Magistraturii - Secţiapentru procurori, din oficiu sau la propunereaministrului justiţiei, pentru motivele prevăzute laart. 51 alin. (2) care se aplică în modcorespunzător. ”

Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde urmeazăsă fie numit procurorul.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica înmod corespunzător.(4) Revocarea din funcţiilede conducere a procurorilor numiţi potrivit alin.(1) se dispune de Consiliul Superior alMagistraturii, din oficiu sau la propunereaprocurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, aprocurorului-şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplica în modcorespunzător.(5) Propunerea prevăzută la alin.

(4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizareaadunărilor generale ori a conducătorilor secţiilorori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetuluide pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sauDirecţiei Naţionale Anticorupţie.

art. I, pct. 58


"Art, 56 - La încetarea mandatului pentrufuncţiile de conducere prevăzute la art. 54 şi 55,procurorii pot ocupa o funcţie la acelaşi parchetsau la un alt parchet unde au dreptul săfuncţioneze potrivit legii ori revin la parchetele

art. 56

La încetarea mandatului pentru funcţiile deconducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55,judecătorii sau procurorii revin la instanţele sauparchetele de unde provin sau la o instanţă sauparchet unde au dreptul să funcţioneze potrivitlegii.

OK


de unde provin.”

art. I, pct. 59


„(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii,tribunale, tribunale specializate şi de la curţile deapel la instanţe din circumscripţia altei curţi deapel se dispune, cu acordul scris al acestora, deConsiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentrujudecători, la solicitarea preşedintelui curţii deapel în circumscripţia căreia se cere delegarea şicu avizul preşedintelui curţii de apel undeaceştia funcţionează,”

art. 57, alin. 2

(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii,tribunale şi tribunale specializate încircumscripţia altei curţi de apel se dispune, cuacordul scris al acestora, de Consiliul Superior alMagistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii deapel în circumscripţia căreia se cere delegarea şicu avizul preşedintelui curţii de apel undeaceştia funcţionează.

Dincolo de comentariul privind segregarea pesecții, apare drept problematică posibilitateadelegării, în condițiile restrictive de promovarepropuse la art. 44//art. I, pct. 31 din proiect.

art. I, pct. 60


art. 57, alin. 3

(3) Delegarea judecătorilor curţilor de apel sedispune, cu acordul scris al acestora, de ConsiliulSuperior al Magistraturii, la solicitareapreşedintelui curţii de apel.

Logic, pentru coerență cu modificarea alin. 2

art. I, pct. 61

Alineatele (4), (5) şi (7) ale articolului 57 semodifică şi vor avea următorul cuprins:

”(4) Delegarea în funcţii de conducere ajudecătorilor de la curţile de apel, tribunale,

art. 57, alin. 4, 5 și 7

(4) Delegarea în funcţii de conducere ajudecătorilor de la curţile de apel, tribunale,tribunale specializate şi judecătorii se dispune,cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior

Pare OK, cu amendamentul privind segregareape secții.

Nu se discută nicăieri, însă, despre interzicereadelegării/detașării pe funcții din afara autoritățiijudecătorești. Există, iar proiectul chiar


tribunale specializate şi judecătorii se dispune,cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superioral Magistraturii - Secţia pentru judecători, pânăla ocuparea funcţiei prin numire în condiţiileprezentei legi.

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de laînalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilorde la această instanţă se dispune de ConsiliulSuperior al Magistraturii - Secţia pentrujudecători, cu acordul scris al acestora, lapropunerea preşedintelui înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie.

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fidelegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv înfuncţii de conducere, de către Consiliul Superioral Magistraturii - Secţia pentru procurori, laparchetele din cadrul Ministerului Public pe operioadă de cel mult 6 luni.

al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prinnumire în condiţiile prezentei legi.

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilorde la aceasta instanţă se dispune de ConsiliulSuperior al Magistraturii, cu acordul scris alacestora, la propunerea preşedintelui ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie.

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fidelegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv înfuncţii de conducere, de către procurorulgeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrulMinisterului Public pe o perioadă de cel mult 6luni.

accentuează (în privința Inspecției Judiciare),posibilitatea ca unii magistrați să ocupe funcții înexecutiv, ceea ce contravine principiuluiconstituțional al separației puterilor în stat.

Chiar ministrul justiției aprecia într-o declarațiecă nu este dezirabilă posibilitatea ca magistrațiisă ocupe poziții în executiv.

art. I, pct. 62


”(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispunedetaşarea judecătorilor şi procurorilor, cuacordul scris al acestora şi avizul Secţiei pentrujudecători respectiv al Secţiei pentru procurori,la alte instanţe sau parchete, la Consiliul

art. 58, alin. 1

(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispunedetaşarea judecătorilor şi procurorilor, cuacordul scris al acestora, la alte instanţe sauparchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,Institutul Naţional al Magistraturii, MinisterulJustiţiei sau la unităţile subordonate acestuia orila alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv

Pare OK, cu amendamentul privind segregareape secții.

Nu se discută nicăieri, însă, despre interzicereadelegării/detașării pe funcții din afara autoritățiijudecătorești. Există, iar proiectul chiaraccentuează (în privința Inspecției Judiciare),posibilitatea ca unii magistrați să ocupe funcții înexecutiv, ceea ce contravine principiului


Superior al Magistraturii, institutul Naţional alMagistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţilesubordonate acestuia ori la alte autorităţipublice, în orice funcţii, inclusiv cele dedemnitate publică numite, la solicitarea acestorinstituţii, precum şi la instituţii ale UniuniiEuropene sau organizaţii internaţionale, lasolicitarea Ministerului Justiţiei.”

cele de demnitate publică numite, la solicitareaacestor instituţii, precum şi la instituţii aleUniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

constituțional al separației puterilor în stat.

Chiar ministrul justiției aprecia într-o declarațiecă nu este dezirabilă posibilitatea ca magistrațiisă ocupe poziții în executiv.

art. I, pct. 63


„(5) După încetarea detaşării, judecătorul sauprocurorul revine în funcţia deţinută anterior.Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se aflăîn situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optatpentru funcţia de conducere sau nu a exprimatnici o opţiune, la încetarea detaşării se aplică înmod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).”

art. 58, alin. 5

(5) După încetarea detaşării, judecătorul sauprocurorul revine în funcţia deţinută anterior.

OK

art. I, pct. 64

La articolul 58, după alineatul (5) se introduc treinoi alineate, alineatele (6), (7) şi (8), cu următorulcuprins:

„(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşatocupă o funcţie de conducere la instanţe sau

art. 58, alin. 6, 7 și 8 noi

NA

OK


parchete, în termen de 6 luni de la hotărâreaConsiliului Superior al Magistraturii prin care s-adispus detaşarea optează pentru funcţia deconducere sau pentru funcţia pe care o ocupăprin detaşare. ”

(7) În cazul în care judecătorul sau procuroruldetaşat nu a optat pentru funcţia de conduceresau nu a exprimat nici o opţiune, funcţia deconducere respectivă devine vacantă laexpirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacăjudecătorul sau procurorul optează pentrufuncţia de conducere deţinută anterior,detaşarea încetează la expirarea termenuluiprevăzut la alin. (6).

(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în modcorespunzător şi în situaţia în care judecătorulsau procurorul era detaşat anterior ocupăriifuncţiei de conducere. ”

art. I, pct. 65


”Art. 60 - Transferul judecătorilor şi procurorilorde la o instanţă la altă instanţă sau de la unparchet la alt parchet ori la o instituţie publică seaprobă, la cererea celor în cauză, de ConsiliulSuperior al Magistraturii, cu avizul Secţiei pentru

art. 60

Transferul judecătorilor şi procurorilor de la oinstanţă la alta instanţă sau de la un parchet laalt parchet ori la o instituţie publică se aproba, lacererea celor în cauza, de Consiliul Superior alMagistraturii.

OK, cu amendamentul privind segregarea pesecții


judecători, respectiv al Secţiei pentru procurori.

art. I, pct. 66


”Art. 61 - (1) La cererea motivată, judecătorii potfi numiţi în funcţia de procuror la parchetele depe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia dejudecător la judecătorii, prin decret alPreşedintelui României, la propunereaConsiliului Superior al Magistraturii, curespectarea condiţiilor prevăzute în prezentalege.”

art. 61, alin. 1

(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţiîn funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţiade judecător, prin decret al PreşedinteluiRomâniei, la propunerea Consiliului Superior alMagistraturii, cu respectarea condiţiilorprevăzute în prezenta lege.

OK

art. I, pct. 67

La alineatul (1) al articolului 62, după litera a1), seintroduce o nouă literă, lit. a2), cu următorulcuprins:

„a2) când faţă de acesta s-a luat măsurapreventivă a controlului judiciar sau acontrolului judiciar pe cauţiune şi organuljudiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nuexercita profesia în exercitarea căreia a săvârşitfapta. ”

art. 62, alin. 1, lit. a^2 nouă

(1) Judecătorul sau procurorul este suspendatdin funcţie în următoarele cazuri:

a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşireaunei infracţiuni;

OK

art. I, pct. 68 art. 62, alin. 1, lit. d și e noi Pare OK


La alineatul (1) al articolului 62, după litera c), seintroduc două noi litere, lit. d) şi e), cu următorulcuprins:

,,d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legeanr. 317/2004 privind Consiliul Superior alMagistraturii, republicată;

e) în perioada cuprinsă între data pronunţăriihotărârii Secţiei corespunzătoare de aplicare asancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e)şi data eliberării din funcţie.”

NA

art. I, pct. 69


art. 62, alin. 1^1

(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit.a), dacă trimiterea în judecată a intervenit pentruo infracţiune din culpă şi se apreciază că aceastanu aduce atingere prestigiului profesiei,judecătorului sau procurorului i se poateinterzice provizoriu exercitarea anumitoratribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Pare OK

art. I, pct. 70


„(11) Judecătorul sau procurorul care suferă de oaltă afecţiune decât cea prevăzută la alin. 1, lit.b), care-l pune în imposibilitatea de a-şi exercita


NA

Pare OK


atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, lacererea sa sau a colegiului de conducere alinstanţei sau parchetului. Această măsură sepoate dispune numai după epuizarea durateipentru care se acordă concediile medicale şiindemnizaţiile pentru incapacitate temporară demuncă în sistemul de asigurări sociale desănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-oexpertiză de specialitate care se efectuează de ocomisie medicală de specialitate numită prinordin comun al ministrului justiţiei şi ministruluisănătăţii. Suspendarea din funcţie se dispunepână la însănătoşire. Prin raportul de expertiză,comisia stabileşte termenul în care magistratulurmează să revină la reexaminare.”

art. I, pct. 71


„(3) în perioada suspendării din funcţie dispuseîn temeiul alin. (1) lit. a), c)-e), judecătorului şiprocurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiilereferitoare la interdicţiile şi incompatibilităţileprevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturilesalariale. Această perioadă nu constituievechime în muncă şi în magistratură.

(4) în perioada suspendării dispuse în temeiul


(3) În perioada suspendării din funcţie,judecătorului şi procurorului nu i se plătescdrepturile salariale. Aceasta perioada nuconstituie vechime în magistratură.

(4) În perioada suspendării din funcţie,judecătorului sau procurorului nu îi suntaplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şiincompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.

Pare OK


alin. (1) lit. b) şi alin. (11), judecătorului sauprocurorului i se plăteşte o indemnizaţie egalăcu 80% din indemnizaţia de încadrare lunarănetă din ultima lună de activitate înainte de datasuspendării din funcţie şi îi sunt aplicabiledispoziţiile referitoare la interdicţiile şiincompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8 şi nu ise plătesc drepturile salariale. Această perioadănu constituie vechime în muncă şi înmagistratură.”

art. I, pct. 72

La articolul 62, după alineatul (4) se introduccinci noi alineate, alin. (5), (6), (7), (8) şi (9) cuurmătorul cuprins:

„(5) După expirarea termenului de reexaminaremedicală menţionat la alin. (11) şi efectuarea decătre comisia medicală de specialitate numităprin ordin comun al ministrului justiţiei şiministrului sănătăţii, a noii expertize, ConsiliulSuperior al Magistraturii poate hotărî încetareasuspendării şi repunerea în funcţie ajudecătorului sau procurorului, prelungireaacesteia sau, dacă boala este ireversibilă,propune eliberarea din funcţie prin pensionare.

(6) Auditorii de justiţie sunt suspendaţi dincalitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin.


NA

Pare OK, dar comisia medicală de la alin. 5 nu artrebui să fie diferită de cea din dreptul comun,iar suspendarea calității de auditor nu ar trebuisă fie de resortul consiliului științific al INM (eisunt experți în drept/sistem judiciar, nu înafecțiuni medicale), ci al directorului INM.


(1), lit. a), a1), a2) şi b) şi (11) care se aplică în modcorespunzător.

(7) Suspendarea din calitatea de auditor dejustiţie se dispune de către Consiliul ştiinţific alInstitutului. Decizia prin care s-a dispussuspendarea, precum şi cea prin care s-aconstatat încetarea suspendării se comunică deîndată auditorului de justiţie; despre decizialuată este informat şi Consiliul Superior alMagistraturii. După încetarea suspendării,auditorul de justiţie va relua cursurile la Institutdin aceeaşi etapă în care acestea au fostîntrerupte.

(8) În perioada suspendării dispuse pentrumotivele prevăzute la alin. (1) lit. a, auditorul dejustiţie nu beneficiază de bursă şi de altedrepturi ale auditorilor, iar această perioadă nuconstituie vechime în magistratură. în perioadasuspendării dispuse în temeiul alin. (11), precumşi pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b),auditorului de justiţie i se plăteşte oindemnizaţie egală cu 80% din bursă.

(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala decare suferă auditorul de justiţie este ireversibilă,Consiliul Ştiinţific al Institutului dispuneexmatricularea acestuia”


art. I, pct. 73


„(1) Încheierea prin care s-a dispus arestareapreventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sauordonanţa prin care prin care s-a stabilitobligaţia de a nu exercita profesia în exercitareacăreia a fost a fost săvârşită fapta pe duratacontrolului judiciar sau a controlului judiciar pecauţiune, rechizitoriul prin care s-a dispustrimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cuprivire la un judecător ori procuror se comunicăîn termen de 24 de ore Consiliului Superior alMagistraturii.”

art. 62^1, alin. 1

(1) Încheierea definitivă prin care s-a dispusarestarea preventivă ori arestul la domiciliu,rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea înjudecată sau ordonanţa prin care s-a dispusrenunţarea la urmărirea penală cu privire la unjudecător ori procuror se comunică în termen de24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.

Pare OK

art. I, pct. 74

După articolul 621 se introduce un nou articol,articolul 622, cu următorul cuprins:

„Art. 622 - în cazul judecătorilor şi procurorilorcare ocupă o funcţie de conducere, mandatulfuncţiei de conducere încetează dacăsuspendarea din funcţie dispusă în temeiul art.62 alin. (1), lit. a), a1) şi a2) durează mai mult de 1an.”

art. 62^2 nou

NA

Termenul maxim ar trebui să fie de 45 de zile, așacum am comentat și la art. 51^1 nou//art. I, pct.42 din proiect.


art. I, pct. 75

Alineatul (2) ai articolului 63 se modifică şi vaavea următorul cuprins:

„(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sauîncetarea procesului penal faţă de judecător sauprocuror ori s-a dispus restituirea cauzei laparchet, suspendarea din funcţie încetează, iarjudecătorul sau procurorul suspendat este repusîn situaţia anterioară, i se plătesc drepturilebăneşti de care a fost lipsit pe perioadasuspendării din funcţia de execuţie sau, dupăcaz, pe perioada întregului mandat al funcţiei deconducere pe care nu l-a putut exercita dinpricina suspendării sau încetării mandatului încondiţiile art. 622. Drepturile băneşti ce seplătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate,incluzând şi dobânda legală penalizatoare -obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin alministrului justiţiei. Judecătorului sauprocurorului i se recunoaşte vechimea înmagistratură şi vechimea efectivă în funcţia dejudecător sau procuror pe această perioadă.”

art. 63, alin. 2

(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sauîncetarea procesului penal faţă de judecător oriprocuror, suspendarea din funcţie încetează, iaracesta este repus în situaţia anterioară, i seplătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit peperioada suspendării din funcţie şi i serecunoaşte vechimea în magistratură pentruaceastă perioadă.

OK

art. I, pct. 76

La articolul 63, după alineatul (2) se introducdouă noi alineate, alineatele (21) şi (22), cuurmătorul cuprins:

art. 63, alin. 2^1 și 2^2 noi

(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sauîncetarea procesului penal faţă de judecător oriprocuror, suspendarea din funcţie încetează, iar

Pare OK


„(21) în cazul auditorilor de justiţie, dacă sedispune clasarea, achitarea sau încetareaprocesului penal ori dacă s-a dispus restituireacauzei la parchet, suspendarea dispusă pentrumotivele prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a), a1) şia2) încetează.

(22) Supendarea din funcţie încetează şi însituaţia în care achitarea sau încetareaprocesului penal se pronunţă în primă instanţă.în acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) seacordă după rămânerea definitivă a hotărâriijudecătoreşti de achitare sau încetare aprocesului penal,”

acesta este repus în situaţia anterioară, i seplătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit peperioada suspendării din funcţie şi i serecunoaşte vechimea în magistratură pentruaceastă perioadă.

art. I, pct. 77


art. 63, alin. 3

(3) Judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi înactivitate în cazul în care s-a dispus renunţarea laurmărirea penală sau dacă, printr-o hotărâredefinitivă, s-a dispus renunţarea la aplicareapedepsei. Menţinerea în activitate se dispune decătre Consiliul Superior al Magistraturii, dacă seapreciază că infracţiunea săvârşită nu aduceatingere prestigiului profesiei.

OK

art. I, pct. 78


art. 64

(1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boalapsihică se constata printr-o expertiza de

Pare OK, însă trebuie ținut cont de comentariiledespre comisia medicală de drept comun șicompetența consiliului științific al INM (vezi art.


cuprins:

„Art. 64 - (1) în cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit.b), boala psihică se stabileşte printr-o expertizăde specialitate efectuată de o comisie medicalăde specialitate numită prin ordin comun alministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. Lasesizarea preşedintelui instanţei sau aconducătorului parchetului ori a colegiilor deconducere, Consiliul Superior al Magistraturiidispune prezentarea magistratului la expertizade specialitate.

(2) Suspendarea din funcţie se dispune până laînsănătoşire, constatată prin expertiză medicalăde specialitate efectuată de comisia medicală.Prin raportul de expertiză comisia stabileştetermenul în care magistratul urmează să revinăla reexaminare.

(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în modcorespunzător.

(4) în cazul în care magistratul refuză în modnejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, laexpertiza de specialitate, Consiliul Superior alMagistraturii dispune suspendarea din funcţie aacestuia pe o perioadă de un an. Pe perioadasuspendării din funcţie pentru acest motiv,judecătorului şi procurorului nu i se plătescdrepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile

specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţeisau a conducătorului parchetului ori a colegiilorde conducere, iar suspendarea din funcţie sedispune pe perioada recomandată de comisiamedicală de specialitate, numita în condiţiile art.14 alin. (2) lit. e).

(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin.(1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe bazaunei noi expertize, poate hotărî încetareasuspendării şi repunerea în funcţie ajudecătorului sau procurorului, prelungireaacesteia sau, dacă boala este ireversibilă,propune eliberarea din funcţie potrivit legii.

(3) În perioada suspendării, judecătorului sauprocurorului i se plătesc drepturile de asigurărisociale de sănătate, potrivit legii.

62, alin. 5-9 noi//art. I, pct. 72 din proiect).


dispoziţiile referitoare la interdicţiile şiincompatibilităţile prevăzute de lege. Aceastăperioadă nu constituie vechime în funcţie şi înmagistratură. Suspendarea din funcţie înceteazăprin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii, ca urmare a prezentăriimagistratului la expertiza de specialitate.

(5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică în modcorespunzător auditorilor de justiţie,suspendarea calităţii de auditor putând fidispusă de Consiliul ştiinţific al InstitutuluiNaţional al Magistraturii. în acest caz,suspendarea se dispune până la însănătoşire,constatată prin expertiză medicală despecialitate efectuată de comisia prevăzută laalin (2), dar nu mai mult de 2 ani de la dataconstatării bolii prin expertiză, caz în care îiîncetează calitatea de auditor”.

art. I, pct. 79

După articolul 64, se introduce un nou articol,art. 641 cu următorul cuprins:

”Art. 641 - În cazul în care judecătorul sauprocurorul este numit în funcţia de magistrat saualte funcţii judiciare la instanţe sau curţi dearbitraj europene sau internaţionale, raportul demuncă al acestuia se poate suspenda pe

art. 64^1 nou

NA

Pare OK, dar trebuie clarificat dacă perioadarespectivă contează la vechimea în muncă.


perioada respectivei numiri, prin hotărâre aConsiliului Superior al Magistraturii. Pe aceastăperioadă, judecătorului sau procurorului nu i seplătesc drepturile salariale.”

art. I, pct. 80

La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifică şiva avea următorul cuprins:

„f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şirenunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea laurmărirea penală, confirmată de judecătorul decameră preliminară;”

art. 65, alin. 1, lit. f

f) condamnarea şi amânarea aplicării pedepseidispuse printr-o hotărâre definitivă;

Pare OK

art. I, pct. 81

La articolul 65 alineatul (1), litera f1) se abrogă.

art. 65, alin. 1, lit. f^1

f^1) renunţarea la urmărirea penală şirenunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă, dacă s-a apreciat că nu seimpune menţinerea în funcţie;

OK, coerență cu lit. f

art. I, pct. 82

La articolul 65 alineatul (1), literele h) şi i) semodifică şi vor avea următorul cuprins:

”h) neprezentarea, în mod nejustificat, laexpertiza de specialitate, până la împlinireaduratei suspendării din funcţie dispuse potrivit

art. 65, alin. 1, lit. h și i

h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33alin. (14);

i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14alin. (2) lit. a), c) şi e).

Pare OK


art. 64 alin. (4);

i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14alin. (2) lit. a) şi e).”

art. I, pct. 83


art. 65, alin. 1^1

(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit.f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi înactivitate în cazul în care condamnarea sauamânarea aplicării pedepsei a fost pronunţatăpentru infracţiunea prevăzută de art. 196 alin.(2)-(4) din Codul penal. Menţinerea în activitatese dispune de către Consiliul Superior alMagistraturii, dacă se apreciază că infracţiuneasăvârşită nu aduce atingere prestigiuluiprofesiei.

Pare OK (vezi slide-ul 21)

art. I, pct. 84


„(2) În cazul în care judecătorul sau procurorulexercită calea de atac prevăzută de legeîmpotriva hotărârii de eliberare din funcţie sauîmpotriva hotărârii prin care se propuneeliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat dinfuncţie până la soluţionarea definitivă a cauzeide către instanţa competentă.

art. 65^1, alin. 2 și 3

(2) În cazul în care, împotriva hotărârii deeliberare din funcţie a judecătorului sauprocurorului se exercita calea de atac arecursului, acesta va fi suspendat din funcţiepână la soluţionarea irevocabilă a cauzei de cătreinstanţă competenta.

(3) Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3)se aplica în mod corespunzător.

Pare OK


(3) În perioada suspendării, judecătorului sauprocurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiilereferitoare la interdicţiile şi incompatibilităţileprevăzute la art. 5 şi 8 şi nu i se plătesc drepturilesalariale. In aceeaşi perioadă, judecătorului sauprocurorului i se plătesc contribuţiile deasigurări sociale de sănătate, după caz, potrivitlegii. Dispoziţiile art. 63 alin. (2) se aplică în modcorespunzător.”

art. I, pct. 85


"Art. 66 - (1) Prim-magistratul-asistent,magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi aiînaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte dincorpul magistraţilor şi se bucură de stabilitate”.

art. 66

(1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie se bucura de stabilitate.

(2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţiîn funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii,pe baza de concurs.

(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia dejudecător şi procuror.

(4) Dispoziţiile prezentei legi privindincompatibilităţile şi interdicţiile, formareaprofesională continua şi evaluarea periodică,drepturile şi îndatoririle, precum şi răspundereadisciplinară a judecătorilor şi procurorilor seaplica în mod corespunzător şi magistraţilor-

Pare OK, însă pct. 85 pare să se refere lamodificarea doar a alin. 1, nu a întregului art. 66.

Atenție, nu este deloc reglementată situațiatranzitorie (dacă ocupanții actuali nu au ajuns înacele poziții din magistratură, ci dintre grefieri,de exemplu, înseamnă că apare o nouămodalitate de intrare în magistratură, fărădecizia CSM, ceea ce ar fi inacceptabil).


asistenţi.

art. I, pct. 86


”(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţifără concurs dintre judecătorii sau procurorii cuo vechime în aceste funcţii de cel puţin 5 ani,prin susţinerea unui interviu în faţa Secţieipentru judecători a Consiliului. După o perioadăde 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţipot fi trecuţi în gradul lI, iar după alţi 3 ani îngradul I.

(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi,prin concurs, şi dintre cei care au o vechime decel puţin 5 ani într-una dintre profesiile juridicereglementate de lege”.


(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fărăconcurs dintre judecătorii sau procurorii cu ovechime în magistratură de cel puţin 4 ani. Dupăo perioada de 3 ani în aceasta funcţie,magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iardupă alţi 3 ani în gradul I.

(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi,prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personalde specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin.(1), precum şi dintre grefieri cu studii superioarejuridice de la curţile de apel şi Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5ani.

Pare OK, dacă se corelează cu situația tranzitoriedescrisă la articolul precedent.

art. I, pct. 87

La articolul 70, se introduce un alineat nou, alin.(2), cu următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele SecţiilorUnite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suntdesemnaţi de preşedintele instanţei”.


(1) Magistraţii-asistenţi participa la şedinţele dejudecata ale secţiilor.

OK


art. I, pct. 88


„Art. 76 - Judecătorii şi procurorii sunt liberi săorganizeze sau să adere la organizaţiiprofesionale locale, naţionale sau internaţionale,în scopul apărării intereselor lor profesionale,precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3),putând face parte din organele de conducere aleacestora”.

art. 76

Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizezesau să adere la organizaţii profesionale locale,naţionale sau internaţionale, în scopul apărăriiintereselor lor profesionale, precum şi la celeprevăzute de art. 11 alin. (3).

Pare OK, dacă nu contravine Legii ANI(L144/2007 cu modificările și completărileulterioare)

art. I, pct. 89

Alineatul (2) al articolului 79 se modifică şi vaavea următorul cuprins;

”(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul laconcedii de studii de specialitate plătite pentruparticiparea la cursuri sau alte forme despecializare organizate în ţară sau în străinătate,pentru pregătirea şi susţinerea examenului decapacitate, precum şi la concedii fără plată,potrivit Regulamentului privind concediilejudecătorilor şi procurorilor.”

art. 79, alin. 2

(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concediide studii de specialitate plătite pentruparticiparea la cursuri sau alte forme despecializare organizate în ţara sau în străinătate,pentru pregătirea şi susţinerea examenului decapacitate şi de doctorat, precum şi la concediifără plata, potrivit Regulamentului privindconcediile judecătorilor şi procurorilor.

Pare OK, cu observația că nu e clar cine și cândva adopta Regulamentul menționat, respectivdacă acesta va avea rang de legislație primară(de preferat, pentru că e în materia dreptuluimuncii și a drepturilor salariale conexe) sausecundară--astfel, reglementarea eimpredictibilă și nu respectă normele de tehnicălegislativă.

În plus, e de așteptat ca prevederea de aici să fieconcordantă cu Legea 251/2004.

art. I, pct. 90


art. 79, alin. 7

(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă,

OK, necesar, de bun simț.


titularul contractului de închiriere prevăzut laalin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşipăstrează drepturile locative pe tot parcursulvieţii.

art. I, pct. 91

La articolul 79, după alineatul (7) se introducdouă noi alineate, alineatele (8) şi (9), cuurmătorul cuprins:

„(8) Judecătorii şi procurorii în activitate saupensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiiiaflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în modgratuit de asistenţă medicală, medicamente şiproteze, în condiţiile respectării dispoziţiilorlegale privind plata contribuţiei la asigurărilesociale.

(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit aasistenţei medicale, a medicamentelor şiprotezelor sunt stabilite prin hotărâre aGuvernului. Aceste drepturi nu au caractersalarial şi nu se impozitează.”

art. 79, alin. 8 și 9 noi

NA

Pare să constituie privilegii la care nu au acces șialte profesii, prin derogare de la legislația privindsalarizarea unitară în sectorul public.

Nu este clar de ce aceste cheltuieli ar trebuisuportate în regim de gratuitate pentrumagistrați, dar nu și pentru consilieri locali saupentru mineri.

În mod evident, măsura are un impact bugetarcalculabil, dar care nu ni se arată.

În plus, prin menționarea unei HG fără termen,reglementarea este impredictibilă și nu respectănormele de tehnică legislativă.

art. I, pct. 92


art. 81, alin. 3

(3) Modul de calcul al vechimii continue înmagistratură se stabileşte prin hotărâre aConsiliului Superior al Magistraturii.

OK, probabil prin raportare la toate prevederilede mai sus cu privire la vechime și/sau la noualegislație privind salarizarea.


art. I, pct. 93


art. 83, alin. 3

(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător,procuror ori magistrat-asistent se face fărăconcurs şi cu avizul Consiliului Superior alMagistraturii, la instanţele sau, după caz, laparchetele de pe lângă acestea în cadrul căroraau funcţionat până la data pensionării. În acestcaz, numirea în funcţia de magistrat-asistent seface de Consiliul Superior al Magistraturii, iarnumirea în funcţia de judecător sau procuror seface de Preşedintele României, la propunereaConsiliului Superior al Magistraturii.

OK

art. I, pct. 94


„Art. 833 - (1) Nu beneficiază de pensia deserviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi deindemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii,procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul despecialitate juridică asimilat judecătorilor şiprocurorilor cu privire la care s-a stabilitsancţiunea disciplinară a excluderii dinmagistratură, în condiţiile art. 521 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior alMagistraturii, republicată, cu modificărileulterioare. Aceste persoane beneficiază de

art. 83^3 nou

NA

Pare OK


pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

(2) Dacă se exercită acţiunea disciplinară, încondiţiile art. 521 din Legea nr. 317/2004,republicată, cu modificările ulterioare, faţă de unjudecător, procuror, magistrat-asistent saupersonal de specialitate juridică asimilatjudecătorilor şi procurorilor care a fost eliberatdin funcţie, secţia corespunzătoare a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii care judecă acţiuneadisciplinară sau persoana care are competenţade a aplica sancţiunea disciplinară poatedispune suspendarea soluţionării cererii deacordare a pensiei de serviciu sau, după caz,suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacăaceasta a fost acordată, până la soluţionareadefinitivă a cauzei, în această perioadă, persoanafaţă de care s-a exercitat acţiunea disciplinarăbeneficiază, în condiţiile legii, de pensie dinsistemul public.

(3) Dacă acţiunea disciplinară este respinsă orifaţă de judecător, procuror, magistrat- asistentsau personalul de specialitate juridică asimilatjudecătorilor şi procurorilor se stabileşte unadintre sancţiunile diciplinare prevăzute la art.100 lit. a) - d), acesta este repus în situaţiaanterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu decare a fost lipsit ca urmare a exercitării acţiuniidisciplinare sau, după caz, diferenţa dintre


aceasta şi pensia din sistemul public încasatădupă exercitarea acţiunii disciplinare.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii informeazăCasa Naţională de Pensii Publice cu privire laapariţia uneia dintre situaţiile prevăzute deprezentul articol care are ca efect acordarea,suspendarea, încetarea sau reluarea plăţiipensiei de serviciu ori, după caz, suspendareasau reluarea procedurii de soluţionare a cereriide acordare a pensiei de serviciu, informareaConsiliului Superior al Magistraturii cuprindeelementele necesare pentru aplicarea măsuriirespective de către casele teritoriale de pensii,inclusiv datele de identificare a persoanei,temeiul de drept al măsurii, precum şi data de lacare se aplică. ”

art. I, pct. 95

După articolul 85, se introduce un nou articol,art. 851, cu următorul cuprins:

”Art. 851 - Dispoziţiile art. 82-85 se aplică în modcorespunzător şi judecătorilor CurţiiConstituţionale. ”

art. 85^1 nou

NA

Textul pare să coreleze prevederile legii cuDecizia CCR 262/2016.

art. I, pct. 96


art. 86

Constituie vechime în magistratură perioada în

Pare OK prima parte, în care sunt enumerateprofesiile asimilate magistraturii, însă nu estejustificată includerea unor profesii din afara


cuprins:

„Art. 86 - Constituie vechime în magistraturăperioada în care judecătorul, procurorul,personalul de specialitate juridică prevăzut la art.87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinitfuncţiile de judecător, procuror, judecător laCurtea Consttuţională, judecător financiar,procuror financiar, consilier de conturi în secţiajurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor dejustiţie, personal de specialitate juridică prevăzutla art. 87 alin. (1), magistrat- asistent, avocat,notar, asistent judiciar, consilier juridic, personalde specialitate juridică în aparatul Parlamentului,Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, CurţiiConstituţionale, Avocatului Poporului, Curţii deConturi sau al Consiliului Legislativ, cadrudidactic din învăţământul juridic superioracreditat.”

care judecătorul, procurorul, personalul despecialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile dejudecător, procuror, personal de specialitatejuridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar,judecător financiar inspector, procuror financiar,procuror financiar inspector, consilier şi consilierde conturi în secţia jurisdicţională a Curţii deConturi, grefier cu studii superioare juridice saupersonal de specialitate juridică prevăzut la art.87 alin. (1), precum şi perioada în care a fostavocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic înînvăţământul juridic superior acreditat,jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţiejudiciară cu studii superioare juridice, expertcriminalist cu studii superioare juridice, autorizatpotrivit legii, personal de probaţiune cu studiisuperioare juridice sau care a îndeplinit funcţiide specialitate juridică în Institutul de CercetăriJuridice al Academiei Române, Institutul Românpentru Drepturile Omului, în Parlament sau înaparatul acestuia ori în cadrul AdministraţieiPrezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale,Avocatului Poporului, Curţii de Conturi,Consiliului Legislativ.

autorității judecătorești. Trebuie făcut publicnumărul exact de persoane cărora le-ar fiaplicabilă această prevedere, cu efecte evidenteasupra anvelopei salariale din sectorul public șiasupra sistemului public de pensii; în modevident, această măsură are impact bugetar pecare ar trebui indicat și discutat.

art. I, pct. 97 art. 96, alin. 4, 7 și 8 Modificarea de la alin. 4 este impredictibilă,pentru că face referire la un alt text, al unei alte


Alineatele (4), (7) şi (8) ale articolului 96 semodifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 96 - (4) Dreptul persoanei vătămate larepararea prejudiciilor cauzate prin erorilejudiciare săvârşite în alte procese decât celepenale se va exercita în condiţiile legii.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat întemeiul hotărârii definitive, statul se îndreaptăcu o acţiune în despăgubiri împotrivajudecătorului sau procurorului care a săvârşiteroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiuneîn toate cazurile prevăzute de prezentul articoleste cel din dreptul comun.”

(4) Dreptul persoanei vătămate la reparareaprejudiciilor materiale cauzate prin erorilejudiciare săvârşite în alte procese decât celepenale nu se va putea exercita decât în cazul încare s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâredefinitiva, răspunderea penală sau disciplinară,după caz, a judecătorului sau procuroruluipentru o fapta săvârşită în cursul judecăţiiprocesului şi dacă aceasta fapta este de naturasă determine o eroare judiciară.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat întemeiul hotărârii irevocabile date cu respectareaprevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cuo acţiune în despăgubiri împotriva judecătoruluisau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravăneglijenţă, a săvârşit eroarea judiciarăcauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiuneîn toate cazurile prevăzute de prezentul articoleste de un an.

legi (probabil cea privind răspundereamagistraților, despre care se tot vorbește), iar înacest fel nu respectă normele de tehnicălegislativă. Textul actual al alin. 4 face lucrurileclare, predictibile, stabile și exigibile, vorbinddespre prejudicii materiale, pe când cel propusextinde noțiunea de prejudiciu în abstract.

Alin. 7 e OK, alin. 8 e OK.

art. I, pct. 98

La articolul 99, litera ş) se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

„ş) nerespectarea deciziilor CurţiiConstituţionale, a deciziilor pronunţate de înaltaCurte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea

art. 99, lit ș

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionaleori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor îninteresul legii

OK, cu amendamentul că normele de tehnicălegislativă nu încurajează utilizarea literelor cudiacritice în enumerări (pot apărea confuzii întrelitera s și litera ș--de altfel, vedem că în aceeașienumerare au fost evitate literele ă, â sau î).

În plus, trebuie menționat că există cazuri în care


recursurilor în interesul legii ori a hotărârilorprealabile pronunţate de înalta Curte de Casaţieşi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni dedrept;”

magistratul aplică direct jurisprudența CJUE sauCEDO, indiferent de ce-a decis ÎCCJ, dacă dreptuleuropean sau cel al drepturilor omului estedirect aplicabil în cauză.

art. I, pct. 99

După articolul 105 se introduce un nou articol,art. 1051, cu următorul cuprins:

„Art. 1051 - în sensul prezentei legi, se considerăeliberaţi din funcţie din motive

neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridicăasimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fosteliberaţi din funcţie pentru unul dintre motiveleprevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a) - c) şi cu privirela care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară aexcluderii din magistratură în condiţiile art. 521

din Legea nr. 317/2004, republicată, cumodificările ulterioare.”

art. 105^1 nou

NA

Pare OK

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

art. II, pct. 1


”(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub

art. 1, alin. 3

(3) Ministerul Public își exercita atribuțiile prinprocurori constituiți în parchete, în condițiilelegii.

Textul constituțional din art. 131 și 132 esterăstălmăcit pentru a dispune subordonareaprocurorilor față de ministrul Justiției. Având învedere că textele constituționale sunt de strictăinterpretare, este evident că doar procurorii


autoritatea ministrului justiţiei, prin procuroriconstituiţi în parchete, în condiţiile legii”.

(luați individual) își desfășoară activitatea subautoritatea ministrului (fără a se aduce atingerelegalității și imparțialității), nicidecum MinisterulPublic ori parchetele integral. Astfel, propunereade reformulare este, probabil, neconstituțională.

#controlpolitic

art. II, pct. 2


”(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şiduse la îndeplinire în condiţiile legii, într-untermen rezonabil”.

art. 16, alin. 1

(1) Hotărârile judecătorești trebuie respectate șiduse la îndeplinire în condițiile legii.

Probabil că vor apărea critici cu privire laclaritatea și predictibilitatea sintagmei „într-untermen rezonabil,” dar e OK, pentru că existăjurisprudență CEDO în această materie.

art. II, pct. 3


"(21) În cadrul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiefuncţionează Completul pentru soluţionarearecursului în interesul legii, Completul pentrudezlegarea unor chestiuni de drept, precum şicompletele de 5 judecători”.

art. 19, alin. 2^1

(2^1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justițiefuncționează Completul pentru soluționarearecursului în interesul legii, Completul pentrudezlegarea unor chestiuni de drept, precum și 4complete de 5 judecători.

Pare OK, pentru că permite posibilitatea creșteriinumărului de complete de câte 5 judecători.


art. II, pct. 4


”(1) Conducerea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiese exercită de preşedinte, doi vicepreşedinţi şicolegiul de conducere.

(3) Preşedintele, cei doi vicepreşedinţi şi câte doijudecători de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadăde 4 ani în adunarea generală a judecătorilor,constituie Colegiul de conducere al înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat problemeeconomico-financiare şi administrative, laşedinţele colegiului de conducere participămanagerul economic al înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, care are vot consultativ. La şedinţelecolegiilor de conducere pot participa şipreşedinţii de secţii”.


(1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justițiese exercita de președinte, vicepreședinte șicolegiul de conducere.(3) Președintele, vicepreședintele și 9 judecători,aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generalăa judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secții,constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curțide Casație și Justiție. Când se dezbat problemeeconomico-financiare și administrative, laședințele colegiului de conducere participamanagerul economic al Înaltei Curți de Casație șiJustiție, care are vot consultativ. La ședințelecolegiilor de conducere pot participa șipreședinții de secții.

Pare OK, dar nu e clar de ce mai era nevoie de unvicepreședinte, adică măsura nu esteargumentată; desigur, are și impact bugetar.

Nu este argumentată nici măsura creșteriimandatelor de la 3 la 4 ani.

Atenție la sintagma „vot consultativ,” pentru că esusceptibilă de-a fi atacată ca neclară șiimpredictibilă: ori e vot (doar 1 din câți or fi eiacolo), ori e aviz (conform sau consultativ).

art. II, pct. 5


”(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie este prezidat de cătrepreşedinte, iar în lipsa acestuia, de către unvicepreşedinte.


(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți deCasație și Justiție este prezidat de cătrepreședinte, iar în lipsa acestuia, de cătrevicepreședinte.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți deCasație și Justiție se întrunește trimestrial sau oride câte ori este necesar, la convocarea

Pare OK


(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau oride câte ori este necesar, la convocareapreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aunuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a celpuţin 3 dintre membrii săi”.

președintelui Înaltei Curți de Casație și Justițiesau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi.

art. II, pct. 6


”(3) Dacă numărul de judecători necesar formăriicompletului de judecată nu se poate asigura,acesta se constituie cu judecători de la celelaltesecţii, desemnaţi de către preşedintele sau unuldintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi”.

art. 31, alin. 3

(3) Dacă numărul de judecători necesar formăriicompletului de judecată nu se poate asigura,acesta se constituie cu judecători de la celelaltesecții, desemnați de către președintele sauvicepreședintele Înaltei Curți de Casație șiJustiție, prin tragere la sorți.

Pare OK, dar o soluție mai adecvată ar firepartizarea cauzei către alt complet--unul carenu e incomplet.

art. II, pct. 7


”Art. 32 - (1) La începutul fiecărui an, lapropunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilorÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul deconducere aprobă numărul şi compunereacompletelor de 5 judecători.

(2) În materie penală, completele de 5 judecători

art. 32

(1) La începutul fiecărui an, în materie penală sestabilesc complete de 5 judecători formatenumai din judecători din cadrul Secției penale aÎnaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc laînceputul fiecărui an două complete de 5judecători.

(3) În compunerea completelor prevăzute la alin.

Pare OK, mai puțin alin. 5, care poate ridicaprobleme la implementare, în sensul că limiteazănumărul de complete la suma funcțiilor deconducere, în timp ce modificarea de la art. 19,alin. 2^1//art. II, pct. 3 din proiect părea să aibămenirea de-a permite posibilitatea creșteriinumărului de complete. Chestiunea se poatesoluționa, dacă se reintroduce posibilitatea ca uncomplet de 5 să fie prezidat de decanul devârstă.


sunt formate din judecători din cadrul Secţieipenale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În alte materii decât cea penală, completelede 5 judecători sunt formate din judecătorispecializaţi, în funcţie de natura cauzelor.

(4) Judecătorii care fac parte din acestecomplete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, înşedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsaacestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi aiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbareamembrilor completelor se face în modexcepţional, pe baza criteriilor obiective stabilitede Regulamentul privind organizarea şifuncţionarea administrativă a Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat depreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deunul dintre cei doi vicepreşedinţi sau de unuldintre preşedinţii de secţie.

(6) În caz de incompatibilitate a persoanelorprevăzute la alin. (5), completul de 5 judecătorieste prezidat de decanul de vârstă alcompletului.

(7) Cauzele care intră în competenţa completelorde 5 judecători vor fi repartizate aleatoriu însistem informatizat.”

(2) intră, de regulă, judecători specializați, înfuncție de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curți deCasație și Justiție aprobă numărul și compunereacompletelor de 5 judecători, la propunereapreședintelui Secției penale. Judecătorii care facparte din aceste complete sunt desemnați, printragere la sorți, în ședință publică, depreședintele sau, în lipsa acestuia, devicepreședintele Înaltei Curți de Casație șiJustiție. Schimbarea membrilor completelor seface în mod excepțional, pe baza criteriilorobiective stabilite de Regulamentul privindorganizarea și funcționarea administrativă aÎnaltei Curți de Casație și Justiție.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat depreședintele sau vicepreședintele Înaltei Curți deCasație și Justiție, atunci când acesta face partedin complet, potrivit alin. (4), de președinteleSecției penale sau de decanul de vârstă, dupăcaz.

(6) Cauzele care intră în competența completelorprevăzute la alin. (1) și (2) vor fi repartizatealeatoriu în sistem informatizat.


art. II, pct. 8


”(2) Componenţa secţiilor specializate sestabileşte de preşedintele instanţei, cu avizulconsultativ al colegiului de conducere, în raportcu volumul de activitate, ţinându-se seama, înprincipal, de specializarea judecătorului”.

art. 41, alin. 2

(2) Componenta secțiilor și completelorspecializate se stabilește de colegiul deconducere al instanței, în raport cu volumul deactivitate, ținându-se seama de specializareajudecătorului.

Nu avem suficiente argumente pentru a înțelegedacă, în privința secțiilor, e mai bună deciziapersonală din textul propus sau decizia colectivădin textul inițial; dar e de preferat ca soluția sănu conducă la concentrarea puterii discreționareîn mâinile unui singur om.

art. II, pct. 9

La articolul 41, după alineatul (2), se introduceun alineat nou, alin. (21), cu următorul cuprins:

(21) Componenţa completelor specializate sestabileşte prin tragere la sorţi”.


(2) Componenta secțiilor și completelorspecializate se stabilește de colegiul deconducere al instanței, în raport cu volumul deactivitate, ținându-se seama de specializareajudecătorului.

Textul propus nu răspunde la ipoteza în care osecție este în mod special creată pe baza alin. 2modificat (deci prin decizie personală), iar înacea secție există doar 5 judecători (conformdeciziei personale), deci un singur complet.Astfel, s-ar putea ca, printr-o succesiune dedecizii de management (inclusiv pe bazapropunerii de la pct. 7 și 8 de mai sus), un dosarsă poată fi direcționat către un complet prezidatde un judecător agreat, adică tragerea la sorți sănu mai servească scopului de-a asigura uncomplet imparțial.

art. II, pct. 10


„Art. 45 - (1) În funcţie de volumul de activitate şi

art. 45, alin. 1

(1) În funcție de volumul de activitate și decomplexitatea cauzelor, la curțile de apel,tribunale și tribunale specializate, președintelepoate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la

OK


de complexitatea cauzelor, la curţile de apel,tribunale, tribunale specializate, judecătoriilecare îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precumşi la judecătoriile din municipiul Bucureşti,preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii,preşedintele poate fi ajutat de unvicepreşedinte.”

judecătorii, președintele poate fi ajutat de unvicepreședinte.

art. II, pct. 11


"(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunalespecializate numărul judecătorilor este de 5 saumai mic, atribuţiile colegiului de conducere seexercită de preşedinte.”

art. 49, alin. 2^1

(2^1) În cazul în care la judecătorii și tribunalespecializate numărul judecătorilor este mai micde 3, atribuțiile colegiului de conducere seexercita de președinte.

OK, nu e o mare problemă în restrângerea de la 3la 5, dar prevederea ar trebui corelată cucondiția de-a avea colegii formate dintr-unnumăr impar de persoane; de asemenea, măsuraar putea avea impact bugetar, prin eliminareaunor poziții de membri ai colegiilor deconducere.

Nu există niciun document atașat proiectului,din care să rezulte care este numărul exact alinstanțelor care ar fi afectate de această măsură.

În plus, trebuie mare atenție la atribuțiilecolegiului de conducere, să nu cumva sănimerim în situații de putere discreționară, cacea descrisa la pct. 8 si 9, adica la art. 41 din lege.

art. II, pct. 12


art. 58

(1) La ședințele de judecată, judecătorii șiprocurorii militari sunt obligați să poarte

Pare OK


cuprins:

”Art. 58 - La şedinţele de judecată, judecătorii şiprocurorii militari sunt obligaţi să poarteuniforma militară”.

uniforma militară.(2) Când inculpatul este militaractiv, președintele completului de judecată,precum și procurorul care participa la judecareacauzei trebuie să facă parte cel puțin din aceeașicategorie de grade.(3) Când gradul procuroruluinu face parte din aceeași categorie cu gradulinculpatului, acesta va fi asistat de un altprocuror cu grad din categoria corespunzătoare,numit de conducătorul parchetului la care esteînregistrată cauza.

art. II, pct. 13


”Art. 62 - (1) Ministerul Public îşi exercităatribuţiile în temeiul legii, sub autoritateaministrului justiţiei şi este condus de procurorulgeneral al Parchetului de pe lângă înalta Curtede Casaţie şi Justiţie”.

art. 62, alin. 1

(1) Ministerul Public își exercita atribuțiile întemeiul legii și este condus de procurorulgeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curtede Casație și Justiție.

Similar comentariului de la art. II, pct. 1, șiaceastă propunere trebuie respinsă.

Constituția spune, prin art. 132, alin. 1, căprocurorii își desfășoară activitatea subautoritatea ministrului, dar nu se poate trageconcluzia că întreg Ministerul Public se află subautoritatea ministrului justiției, pentru că s-arîncălca principiul separației puterilor în stat. Maimult, conform art. 131, alin. 2, Ministerul Public(în sensul de totalitatea parchetelor) își exercităatribuțiile prin procurori, iar procurorii îșidesfășoară activitatea sub autoritateaministrului, în condiții de legalitate șiimparțialitate.

Nici măcar controlul ierarhic din art. 132, alin. 1nu poate fi invocat aici, pentru că ministrul nueste superiorul ierarhic al procurorului general.


Dacă procurorii ar fi subordonați ierarhic unuiministru politic, abia atunci s-ar putea vorbidespre „dosare politice.”

Așadar, este inacceptabilă și foarte probabilneconstituțională subordonarea întreguluiMinister Public față de ministrul justiției. În plus,există recomandări europene privind asigurareaindependenței procurorilor față de orice factorpolitic.

#controlpolitic

art. II, pct. 14


”(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fiinfirmate motivat de către procurorul ierarhicsuperior, când sunt apreciate ca fiind nelegalesau netemeinice”.

art. 64, alin. 3

(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmatemotivat de către procurorul ierarhic superior,când sunt apreciate ca fiind nelegale.

Rămân în picioare comentariile de la slide-ul 32,însă trebuie remarcat faptul că aceastăpropunere intră peste tărâmul reglementat deCodul de procedură penală, cel puțin în art. 339.

Acolo unde legiuitorul a dorit să permită uncontrol pe temeinicie din partea unui procurorierarhic superior, a reglementat expres acestlucru în Codul de procedură penală. În toatecelelalte cazuri, controlul ierarhic trebuie sărămână exclusiv în sfera legalității, mai ales încondițiile în care actele procurorului de caz suntsusceptibile de-a fi controlate și de judecătorulde drepturi și libertăți, și de judecătorul decameră preliminară.


În plus, un control ierarhic pe temeinicie arputea duce și la o formă de răspunderematerială în solidar a procurorului ierarhicsuperior, dacă se intră în spirala asta--deci amputea avea, deodată, procese în care justițiabilul(sau statul) îl trage la răspundere pe procurorulde caz, iar acesta din urmă se apără chemându-lîn solidar pe procurorul ierarhic superior care i-averificat dosarul pe temeinicie.

Nu în ultimul rând, trebuie clarificată și ipotezaîn care procurorul de caz dorește clasarea dinlipsă de probe, iar superiorul îi infirmă soluția canetemeinică, forțând astfel fie tergiversareadosarului, fie trimiterea în judecată a unui dosarprost făcut (abia aici ar putea apărea dreptjustificate acuzele de „dosar politic”).

art. II, pct. 15


Ministrul justiţiei poate să ceară procuroruluigeneral al Parchetului de pe lângă înalta Curtede Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procuroruluişef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sauprocurorului şef al Direcţiei de investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism informări asupra activităţii parchetelor

art. 69, alin. 3

(3) Ministrul justiției poate să ceara procuroruluigeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curtede Casație și Justiție sau, după caz, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție informăriasupra activității parchetelor și să dea îndrumăriscrise cu privire la măsurile ce trebuie luatepentru prevenirea și combaterea eficienta acriminalității.

OK, extinde sfera de aplicare și la DIICOT; sereferă exact la rolul de ghidare ministerială înpolitica penală a statului (fix „autoritateaministrului” din textul constituțional), dar nu eclar de ce n-ar fi suficiente în acest sensrapoartele anuale de activitate ori informărilesimilare în fața CSM, unde ministrul estemembru. Prevederea ar putea avea sens dinperspectiva deciziilor CSAT privind politicapenală a statului, ministrul justiției fiind membruCSAT.


şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile cetrebuie luate pentru prevenirea şi combatereaeficientă a criminalităţii.”

art. II, pct. 16

Alineatul (3) al articolului 791 se modifică şi vaavea umătorul cuprins:

”(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fifost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţingradul de parchet de pe lângă tribunal, o bunăpregătire profesională, o conduită moralăireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani înfuncţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi înurma interviului organizat de comisia constituităîn acest scop. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) dinLegea nr. 303/2004 se aplică în modcorespunzător”.

art. 79^1, alin. 3

(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției deInvestigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism procurorii trebuie să aibăo bună pregătire profesională, o conduitămorală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 aniîn funcția de procuror sau judecător și să fi fostdeclarați admiși în urma interviului organizat decomisia constituită în acest scop.

#controlpolitic

Apare posibilitatea împiedicării accesuluiprocurorilor în parchetele specializate în cazul încare au fost sancționați disciplinar, în condițiileîn care mecanismul de cercetare disciplinarătrece în coordonarea directă a ministruluiJustiției, chiar la nivel de caz punctual.

Pare o corelare cu textul propunerilor de laLegea 303--vezi art. I, pct. 31, dar nu există ojustificare cu privire la gradul de tribunal ori lacreșterea cerinței de vechime de la 6 la 8 ani.

art. II, pct. 17

După articolul 793 se introduce un articol nou,art. 794, cu următorul cuprins:

”Art. 794 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor

art. 79^4 nou

NA

OK, prevederea respectă separația puterilor șiautoritatea ministrului, dar se poate comenta căun astfel de raport trebuie dat MJ doar de cătreprocurorul general, în baza art. 79, astfel că nuare sens un alt raport separat de la șefii DNA și


de Criminalitate Organizată şi Terorismelaborează anual un raport privind activitateadesfăşurată, pe care îl prezintă ConsiliuluiSuperior al Magistraturii şi Ministrului justiţiei, numai târziu de luna februarie a anului următor.Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentuluiconcluziile asupra raportului de activitate alDirecţiei de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism”.

DIICOT.

#controlpolitic

art. II, pct. 18

Alineatul (1) ai articolului 86 se modifică şi vaavea următorul cuprins:

”(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sepot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şialte compartimente de activitate, la propunereaprocurorului şef al acestei direcţii, cu avizulConsiliului Superior al Magistraturii şi alministrului justiţiei.”

art. 86, alin. 1

(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție sepot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri șialte compartimente de activitate, prin ordin alprocurorului-șef al acestui parchet.

Nu este acceptabil ca o simplă decizie demanagement să fie supusă unui dublu aviz (CSMși MJ), mai ales în condițiile în care la ÎCCJsituația este exact invers (propunerea de la pct. 8și 9 re art. 41).

Se poate argumenta că propunerea de aici ecoerentă cu cea de la pct. 13 re art. 62, dar aceeanu se susține și n-ar trebui să se susțină niciaceasta.

#controlpolitic

art. II, pct. 19


”(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei

art. 87, alin. 2

(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției NaționaleAnticorupție, procurorii trebuie să aibă o bunăpregătire profesională, o conduita morala

#controlpolitic

Apare posibilitatea împiedicării accesuluiprocurorilor în parchetele specializate în cazul în


Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nufi fost sancţionaţi disciplinar, sa aibă cel puţingradul de parchet de pe lângă tribunal, o bunăpregătire profesională, o conduită moralăireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani înfuncţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi înurma interviului organizat de comisia constituităîn acest scop. Dispoziţiile art. 44 alin, (2) dinLegea nr. 303/2004 se aplică în modcorespunzător”.

ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani înfuncția de procuror sau judecător și să fi fostdeclarați admiși în urma unui interviu organizatde comisia constituită în acest scop.

care au fost sancționați disciplinar, în condițiileîn care mecanismul de cercetare disciplinarătrece în coordonarea directă a ministruluiJustiției, chiar la nivel de caz punctual.

Pe de altă parte, deși pare o corelare cu textulpropunerilor de la Legea 303--vezi art. I, pct. 31,dar nu există o justificare cu privire la gradul detribunal ori la creșterea cerinței de vechime de la6 la 8 ani.

art. II, pct. 20


”(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, încadrul parchetelor de pe lângă judecătorii potfuncţiona secţii specializate”.

art. 90, alin. 2

Fusese deja abrogat

După ce am verificat vechea formă a alin. 2, din2012 (adică dinainte de-a fi fost abrogat),apreciem că e o prevedere superfluă, pentru căalin. 1 zice deja că pot avea secții, iar acele secțiipot fi inclusiv specializate.

Corelarea prevederii de-aici cu cea din art. III. pct.20 contribuie la întărirea rolului ministrului înorganizarea și funcționarea parchetelor.

#controlpolitic

art. II, pct. 21


art. 94, alin. 1

(1) În funcție de volumul de activitate, la

OK, prevederea e similară celei de la pct. 9 re art.41.



„Art. 94 - (1) În funcţie de volumul de activitate,la parchetele de pe lângă curţile de apel,tribunale, judecătoriile care îşi au sediul înreşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pelângă judecătoriile din municipiul Bucureşti,procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar laparchetele de pe lângă tribunalele pentru minorişi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorulpoate fi ajutat de un adjunct.”

parchetele de pe lângă curțile de apel șitribunale, procurorul general sau, după caz,prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți,iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentruminori și familie și judecătorii, prim-procurorulpoate fi ajutat de un adjunct.

art. II, pct. 22


”Art. 101 - Când persoana cercetată este militaractiv, urmărirea penală se efectuează deprocurorul militar, indiferent de gradul militar alpersoanei cercetate”.

art. 101

(1) Când inculpatul este militar activ, procurorulmilitar care efectuează urmărirea penală trebuiesă facă parte cel puțin din aceeași categorie degrade.(2) Când gradul procurorului nu face partedin aceeași categorie cu gradul inculpatului,acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad dincategoria corespunzătoare, numit deconducătorul parchetului la care esteînregistrată cauza.

OK, se corelează cu pct. 12 re art. 58.

art. II, pct. 23

La articolul 103, după alineatul (1) se introduceun nou alineat, alineatul (11), cu următorul


(1) Institutul Național al Magistraturii esteinstituția publică cu personalitate juridică, aflatăîn coordonarea Consiliului Superior al

Nu există nicio justificare privind aprobareaprealabilă a CSM, nici aprobarea prin HG, dinmoment ce INM are buget propriu (probabil cătextul e corelat cu transformarea INM din


cuprins:

„(11) Institutul Naţional al Magistraturii poatedesfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii deformare profesională a judecătorilor şiprocurorilor din alte state, cu aprobareaprealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii.în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului,Institutul Naţional al Magistraturii poate suportadin bugetul propriu sau, după caz, din fonduriexterne cheltuielile efectuate pentruparticiparea reprezentanţilor instituţiilor din altestate la acţiunile de cooperare desfăşurate înRomânia.”

Magistraturii, care realizează formarea inițială ajudecătorilor și procurorilor, formareaprofesională continua a judecătorilor șiprocurorilor în funcție, precum și formareaformatorilor, în condițiile legii.

ordonator secundar de credite în ordonatorterțiar de credite).

art. II, pct. 24

Alineatele (2) şi (3) ale articolului 104 se modificăşi va avea următorul cuprins:

”(2) Directorul Institutului Naţional alMagistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia suntnumiţi şi revocaţi de Consiliul Superior alMagistraturii, cu avizul consultativ al Consiliuluiştiinţific al Institutului. Numirea directoruluiInstitutului Naţional al Magistraturii şi a celor doiadjuncţi ai acestuia se face din rândulpersonalului de instruire de specialitate juridicăal Institutului, al judecătorilor şi procurorilor saual cadrelor didactice din învăţământul superior


(2) Directorul Institutului Național alMagistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia suntnumiți și revocați de Consiliul Superior alMagistraturii. Numirea directorului InstitutuluiNațional al Magistraturii și a celor doi adjuncți aiacestuia se face din rândul personalului deinstruire de specialitate juridică al Institutului, aljudecătorilor și procurorilor sau al cadrelordidactice din învățământul superior juridicacreditat potrivit legii.

(3) Durata mandatului membrilor consiliuluiștiințific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu

Pare OK, dar nici aici nu e clar din ce motiv sedorește lungirea mandatului de la 3 la 4 ani.


juridic acreditat potrivit legii.

(3) Durata mandatului directorului şi aldirectorilor adjuncţi ai Institutului este de 4 ani şipoate fi reînnoit o singură dată.”

excepția mandatului reprezentantuluiauditorilor de justiție, care este ales pe un an.

art. II, pct. 25

La articolul 104, după alineatul (3) se introduceun nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

”(31) Durata mandatului membrilor consiliuluiştiinţific este de 4 ani şi poate fi reînnoit, cuexcepţia mandatului reprezentantuluiauditorilor de justiţie, care este ales pe un an.”


NA

OK

art. II, pct. 26


”(2) Directorul Institutului Naţional alMagistraturii este ordonator terţiar de credite”.

art. 106, alin. 2

(2) Directorul Institutului Național alMagistraturii este ordonator secundar de credite.

Pare OK, probabil din rațiuni de costurioperaționale.

art. II, pct. 27


”(3) Salarizarea personalului de instruire alInstitutului Naţional al Magistraturii, la plata cu

art. 108, alin. 3

(3) Salarizarea personalului de instruire alInstitutului Național al Magistraturii la plata cuora se face în funcție de numărul de ore deseminar sau curs susținute, de indemnizațiabruta lunară a funcției de judecător la Înalta

Pare OK; în mod evident are impact bugetar carenu a fost prezentat.


ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurateşi de indemnizaţia brută lunară maximă a unuijudecător cu funcţie de execuţie la înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mareîn muncă şi în funcţie, astfel:

a) în cazul activităţilor de predare de tip curs sauconferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu uncoeficient de 2,5;

b) în cazul activităţilor de seminar, precum şi aaltor activităţi didactice şi/sau conexe procesuluide formare iniţială şi continuă, orele efectuate seînmulţesc cu un coeficient de 1,5;

c) celelalte activităţi specifice formării iniţiale şicontinue vor fi cuantificate pe baza uneimetodologii aprobate prin hotărâre a Consiliuluiştiinţific al Institutului”.

Curte de Casație și Justiție și de norma didacticastabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic,cu modificările și completările ulterioare.

art. II, pct. 28

După Titlul IV, se introduce un nou titlu, Titlul IV1,respectiv articolele 1091- 10914, cu următorulcuprins:

"Titlul IV1 - Inspecţia Judiciară

Preia aprope integral Capitolul VII din Legea317/2004, mai putin art. 76

Probabil că nu va fi nevoie de abrogarea Cap. VIIdin Legea 317, dacă IJ nu trece la MJ (vezi art. III,pct. 44).

Art. 1091 - (1) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca

art. 109^1 nou (art. 65 din Legea 317)

(1) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură

Se pierde publicitatea în Monitorul Oficial anormelor privind efectuarea lucrărilor de


structură cu personalitate juridică în cadrulMinisterului Justiţiei, cu sediul în municipiulBucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciaredin cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Inspecţia Judiciară este condusă de uninspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct,numiţi prin concurs organizat de MinisterulJustiţiei.

(3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivitprincipiului independenţei operaţionale,îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi încondiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şicontrol în domeniile specifice de activitate.

(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor deinspecţie se aprobă, la propunereainspectorului-şef, prin regulament adoptat prinordin al ministrului justiţiei.

cu personalitate juridică în cadrul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, cu sediul în municipiulBucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

(2) Inspecţia Judiciară este condusă de uninspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct,numiţi prin concurs organizat de ConsiliulSuperior al Magistraturii.

(3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivitprincipiului independenţei operaţionale,îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi încondiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şicontrol în domeniile specifice de activitate.

(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor deinspecţie se aprobă, la propunereainspectorului-şef, prin regulament adoptat prinhotărâre a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii, care se publică în Monitorul Oficialal României, Partea I.

inspecție din alin. 4.

Nu este acceptabilă, nici măcar nu este justificatăîn vreun fel, subordonarea IJ la MJ.

Rămân în picioare comentariile de la slide-ul 35și se completează cu argumentul de la pct. 14 reart. 64: controlul ierarhic din art. 132, alin. 1 alConstituției, susceptibil de-a fi aplicat atât închestiuni de legalitate, cât și de imparțialitate, serealizează prin deciziile luate de secțiile CSM,conform art. 134, alin. 2; autoritatea ministruluiasupra controlului ierarhic astfel realizat seîmplinește prin rolul ministrului în CSM.

Se pune întrebarea dacă un magistrat poate ficontrolat în activitate de un reprezentant alautorității executive (in ipoteza IJ la MJ), iar noiconsiderăm că nu; iată, de exemplu, soluțiagăsită de legiutor în cazul ANI (art. 13 din Legea144/2007) este viabilă în relația cu magistrațiitocmai pentru că inspectorii de integritate suntparte a unei jurisdicții administrative autonome(și facultative), supuse controlului judecătoresc.Prin urmare, dacă s-ar dori neapărat scoaterea IJde sub autoritatea CSM (deși nu a fost justificatănicicum această opțiune de politică publică, iarea nici nu se susține prin obiectivele SDSJ șiplanului de acțiune, nici nu face obiectulrecomandărilor sau criticilor MCV), singura


soluție viabilă ar fi transformarea IJ într-oinstituție administrativă autonomă, tip ANI, lacare duce cu gândul chiar alin. 3 din textulpropus.

#controlpolitic

Art. 1092 - (1) Pentru realizarea atribuţiilor sale,Inspecţia Judiciară dispune de un aparat propriu.

(2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare esteorganizat în direcţii, servicii şi birouri. în cadrulaparatului propriu al Inspecţiei Judiciarefuncţionează inspectori judiciari, personal despecialitate juridică asimilat magistraţilor,funcţionari publici şi personal contractual,

(3) Organizarea şi funcţionarea InspecţieiJudiciare, structura organizatorică şi atribuţiilecompartimentelor se stabilesc prin regulamentaprobat prin ordin al inspectorului-şef, care sepublică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un numărmaxim de 110 posturi.

(5) Numărul maxim de posturi pentru aparatulInspecţiei Judiciare poate fi modificat prin


(1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, InspecţiaJudiciară dispune de un aparat propriu.

(2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare esteorganizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrulaparatului propriu al Inspecţiei Judiciarefuncţionează inspectori judiciari, personal despecialitate juridică asimilat magistraţilor,funcţionari publici şi personal contractual.

(3) Organizarea şi funcţionarea InspecţieiJudiciare, structura organizatorică şi atribuţiilecompartimentelor se stabilesc prin regulamentaprobat prin ordin al inspectorului-şef, care sepublică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un numărmaxim de 70 de posturi.

(5) Posturile Inspecţiei Judiciare prevăzute laalin. (4) vor fi preluate din numărul maxim de

Nu este clară corelarea cu textul propus la art. 44din Legea 303//art. I, pct. 31 din acest proiect,însă, chiar de-ar fi clară, acest artificiu delegiferare nu corespunde cu intenția de-a păstramagistrații exclusiv în autoritatea judecătorească(vezi și comentariile de la art. I, pct. 61 și 62, maisus).

Mai gravă este menținerea posibilității de-adimensiona numărul de posturi prin HG, doar lapropunerea MJ. Dimensionarea numărului deposturi prin HG, cu avizul CSM, era și o garanțiecă IJ nu devine un instrument de intimidare; prinmutarea la MJ, acest text poate deveni periculos.

#controlpolitic


hotărâre a Guvernului, la propunerea ministruluijustiţiei.

(7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capitalale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de labugetul de stat, fondurile destinate InspecţieiJudiciare fiind evidenţiate distinct în bugetulMinisterului Justiţiei.

posturi finanţate Consiliului Superior alMagistraturii prin legea bugetară anuală.

(6) Numărul maxim de posturi pentru aparatulInspecţiei Judiciare poate fi modificat prinhotărâre a Guvernului, la propunereainspectorului-şef, cu avizul Consiliului Superior alMagistraturii.

(7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capitalale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de labugetul de stat, fondurile destinate InspecţieiJudiciare fiind evidenţiate distinct în bugetulConsiliului Superior al Magistraturii.

Art. 1093 - (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şefadjunct sunt numiţi de ministrul justiţiei dintreinspectorii judiciari în funcţie, în urma unuiconcurs care constă în prezentarea unui proiectreferitor la exercitarea atribuţiilor specificefuncţiei de conducere respective şi într-o probăscrisă privind managementul, comunicarea,resursele umane, capacitatea candidatului de alua decizii şi de a-şi asuma răspunderea,rezistenţa la stres şi un test psihologic.

(2) Concursul se organizează de MinisterulJustiţiei, potrivit regulamentului aprobat prin


(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct suntnumiţi de Plenul Consiliului Superior alMagistraturii dintre inspectorii judiciari înfuncţie, în urma unui concurs care constă înprezentarea unui proiect referitor la exercitareaatribuţiilor specifice funcţiei de conducererespective şi într-o probă scrisă privindmanagementul, comunicarea, resursele umane,capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şiasuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un testpsihologic.

(2) Concursul se organizează de ConsiliulSuperior al Magistraturii, potrivit regulamentului

#controlpolitic

Textul funcționa la fel de bine la CSM în loc deMJ; nici aici nu e clar din ce motiv se doreștelungirea mandatului de la 3 la 4 ani (vezicomentariul de la art. I, pct. 35, 37, 54, 55 și art. II,pct. 11, 24).

La alin 2, se pierde publicitatea în MOf aregulamentului de concurs.

Alin. 5 confera putere discreționară MJ cu privirela revocarea șefilor, prin eliminarea referinței laraportul de audit din art. imediat următor.


ordin al ministrului justiţiei.

(3) Organizarea concursurilor pentru ocupareaposturilor de inspector-şef şi inspector-şefadjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înainteadatei acestora.

(4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi poate fi reînnoit osingură dată, cu respectarea prevederilor alin.(1).

(5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct potfi revocaţi din funcţie de către ministrul justiţiei,în cazul neîndeplinirii sau îndepliniriinecorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.

(6) Ordinul ministrului justiţiei prin care sedispune revocarea din funcţie poate fi atacată cucontestaţie, în termen de 15 zile de lacomunicare, la Secţia de contenciosadministrativ şi fiscal a înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie. Contestaţia suspendă executareaordinului ministrului justiţiei. Hotărârea prin carese soluţionează contestaţia este definitivă.”

aprobat prin hotărâre a Plenului ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, care se publică înMonitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Organizarea concursurilor pentru ocupareaposturilor de inspector-şef şi inspector-şefadjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înainteadatei acestora.

(4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit osingură dată, cu respectarea prevederilor alin.(1).

(5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct potfi revocaţi din funcţie de către Plenul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, în cazul neîndepliniriisau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilormanageriale. Revocarea se dispune pe bazaraportului anual de audit prevăzut la art. 68.

(6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior alMagistraturii prin care se dispune revocarea dinfuncţie poate fi atacată cu recurs, în termen de15 zile de la comunicare, la Secţia de contenciosadministrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie. Recursul suspendă executarea hotărâriiConsiliului Superior al Magistraturii. Hotărâreaprin care se soluţionează recursul esteirevocabilă.

Singura chestiune problematică, chiar și înipoteza că IJ rămâne la CSM, ar fi legată de cinedecide--președintele sau plenul (în cazulpreședintelui, apar probleme din cauzamandatului de numai 1 an; în cazul plenului,apar probleme din cauza cvorumului și a votuluisecret; totuși, varianta cu decizie motivată apreședintelui pare o soluție mai viabilă, în sensulcă e o decizie de management, pentru carepreședintele trebuie să fie responsabil).


Art. 1094 - (1) Evaluarea calităţii managementuluiInspecţiei Judiciare se face anual, printr-un auditextern independent.

(2) Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) seface din bugetul Ministerului Justiţiei. Selectareaentităţii care va efectua auditul se face curespectarea prevederilor legale privind achiziţiilepublice.

(3) La procedura de achiziţie publică nu potparticipa entităţi din sectorul public sau entităţidin sectorul privat la care statul este acţionar.

(4) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu,recomandări privind modul de îndeplinire aatribuţiilor manageriale, organizarea eficientă,comportamentul şi comunicarea, asumarearesponsabilităţilor de către conducereaInspecţiei Judiciare, precum şi recomandăriprivind necesitatea de reducere sau, după caz,de suplimentare a posturilor acesteia.

(5) În termen de maximum 5 zile de la primirearaportului de audit, inspectorul-şef procedeazăla comunicarea acestuia ministrului justiţiei.


(1) Evaluarea calităţii managementului InspecţieiJudiciare se face anual, printr-un audit externindependent.

(2) Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) seface din bugetul Inspecţiei Judiciare. Selectareaentităţii care va efectua auditul se face curespectarea prevederilor legale privind achiziţiilepublice.

(3) La procedura de achiziţie publică nu potparticipa entităţi din sectorul public sau entităţidin sectorul privat la care statul este acţionar.

(4) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu,recomandări privind modul de îndeplinire aatribuţiilor manageriale, organizarea eficientă,comportamentul şi comunicarea, asumarearesponsabilităţilor de către conducereaInspecţiei Judiciare, precum şi recomandăriprivind necesitatea de reducere sau, după caz,de suplimentare a posturilor acesteia.

(5) În termen de maximum 5 zile de la primirearaportului de audit, inspectorul-şef procedeazăla comunicarea acestuia Consiliului Superior alMagistraturii.

Textul funcționa la fel de bine la CSM în loc deMJ.


Art. 1095 - (1) Inspectorul-şef îndeplineşte, înprincipal, următoarele atribuţii:

a) exercită funcţia de conducere şi organizare aactivităţii inspecţiei Judiciare;

b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cuministrul justiţiei, cu Consiliul Superior alMagistraturii sau cu alte instituţii interne sauinternaţionale;

c) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitatede ordonator de credite;

d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie adosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;

e) stabileşte anual sau ori de câte ori se impunedomeniile specifice de activitate cu privire lacare se exercită controlul, după consultareainspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruiadintre titularii acţiunii disciplinare;

f) stabileşte echipele de control, în domeniileprevăzute la lit. e);

g) numeşte, în condiţiile legii, inspectoriijudiciari şi celelalte categorii de personal dincadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea,suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă


(1) Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal,următoarele atribuţii:

a) exercită funcţia de conducere şi organizare aactivităţii Inspecţiei Judiciare;

b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cuConsiliul Superior al Magistraturii sau cu alteinstituţii interne sau internaţionale;

c) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitatede ordonator de credite;

d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie adosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;

e) stabileşte anual sau ori de câte ori se impunedomeniile specifice de activitate cu privire lacare se exercită controlul, după consultareainspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruiadintre titularii acţiunii disciplinare;

f) stabileşte echipele de control, în domeniileprevăzute la lit. e);

g) numeşte, în condiţiile legii, inspectoriijudiciari şi celelalte categorii de personal dincadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea,suspendarea şi încetarea raporturilor de muncăsau de serviciu ale acestora;



sau de serviciu ale acestora;

h) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale alepersonalului din subordine, aprobând fişele depost ale acestuia;

i) evaluează, în condiţiile legii, personalul dinsubordine;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute delege.

(2) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nusolicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicioautoritate, instituţie sau persoană în realizareaatribuţiilor sale referitoare la declanşarea,desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cuexcepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.

(3) Inspectorul-şef al inspecţiei Judiciare esteordonator terţiar de credite, potrivit legii.

(4) Inspectorul-şef adjunct îndeplineşteurmătoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea personaluluiInspecţiei Judiciare, altul decât inspectoriijudiciari;

b) ajută inspectorul-şef în activitatea deverificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilorîntocmite de către inspectorii judiciari;

h) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale alepersonalului din subordine, aprobând fişele depost ale acestuia;

i) evaluează, în condiţiile legii, personalul dinsubordine;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute delege.

(2) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nusolicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicioautoritate, instituţie sau persoană în realizareaatribuţiilor sale referitoare la declanşarea,desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cuexcepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.

(3) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare esteordonator de credite, potrivit legii.

(4) Inspectorul-şef adjunct îndeplineşteurmătoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea personaluluiInspecţiei Judiciare, altul decât inspectoriijudiciari;

b) ajută inspectorul-şef în activitatea deverificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilorîntocmite de către inspectorii judiciari;

c) coordonează activitatea de protecţie şi


c) coordonează activitatea de protecţie şisecuritate a muncii;

d) coordonează formarea profesională ainspectorilor judiciari şi activitatea de unificare apracticii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef;

f) exercită orice alte atribuţii delegate deinspectorul-şef.

securitate a muncii;

d) coordonează formarea profesională ainspectorilor judiciari şi activitatea de unificare apracticii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef;

f) exercită orice alte atribuţii delegate deinspectorul-şef.

Art. 1096 - (1) Inspectorii din cadrul InspecţieiJudiciare sunt numiţi în funcţie de cătreinspectorul-şef, în urma unui concurs organizatde Ministerul Justiţiei, pentru un mandat de 4ani care poate prelungit o singură dată, dintrejudecătorii şi procurorii care au o vechime de celpuţin 10 ani în aceste funcţii, care au cel puţingrad de tribunal sau parchet de pe lângătribunal şi au avut calificativul "foarte bine" laultima evaluare. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) dinLegea nr. 303/2004 se aplică în modcorespunzător.

(2) Concursul constă în susţinerea unei probescrise şi a unui interviu în faţa unei comisiiconstituite prin ordin al ministrului justiţiei.Procedura şi tematica de concurs sunt prevăzute


(1) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare suntnumiţi în funcţie de către inspectorul-şef, înurma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani,dintre judecătorii şi procurorii care au o vechimede cel puţin 8 ani în magistratură, care au celpuţin grad de tribunal sau parchet de pe lângătribunal şi au avut calificativul «foarte bine» laultima evaluare.

(2) Concursul constă în susţinerea unei probescrise şi a unui interviu, iar tematica de concursinclude legile, regulamentele şi orice altereglementări în materia organizării şi funcţionăriiinstanţelor, a parchetelor şi a InspecţieiJudiciare, precum şi prevederile Codului deprocedură penală sau ale Codului de procedurăcivilă, în funcţie de specializarea judecătorului

Textul funcționa la fel de bine la CSM în loc deMJ; nu e deloc clar de ce se reduce perioada dela 6 la 4 ani.

Alin. 2 e mai suplu, fără referiri la conținutulpropriu-zis al probelor de concurs.

În ipoteza trecerii IJ la MJ, este de neînțeles de cese mențin prevederile privind limitareamandatului de inspector, pentru că un agentexecutiv ar trebui să poată face carieră în IJ,toatăviața, nu doar max 8 sau 12 ani.


în Regulamentul de organizare şi desfăşurare aconcursului aprobat de ministrul justiţiei, lapropunerea inspectorului-şef şi publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I.”

(3) Organizarea concursurilor pentru ocupareaposturilor de inspector judiciar în cadrulInspecţiei Judiciare şi posturile care se scot laconcurs se anunţă cu cel puţin 3 luni înainteadatei concursului. Concursul se organizează cucel puţin 3 luni înainte de data expirăriimandatului de inspector judiciar.

sau procurorului candidat. Interviul are opondere de maximum 30% în media finală aconcursului. Regulamentul de organizare şidesfăşurare a concursului se aprobă prinhotărâre a Plenului Consiliului Superior alMagistraturii, la propunerea inspectorului-şef şise publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.

(3) Organizarea concursurilor pentru ocupareaposturilor de inspector judiciar în cadrulInspecţiei Judiciare şi posturile care se scot laconcurs se anunţă cu cel puţin 3 luni înainteadatei concursului. Concursul se organizează cucel puţin 3 luni înainte de data expirăriimandatului de inspector judiciar.

Art. 1097 - (1) Pe durata exercitării mandatului deinspector-şef, inspector-şef adjunct şi inspectorjudiciar, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţide drept din funcţiile pe care le

ocupă la instanţe şi parchete. Judecătorii şiprocurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţisă opteze între funcţia de conducere şi cea deinspector judiciar, în termen de 30 de zile de ladata dobândirii dreptului de a ocupa încontinuare funcţia de inspector judiciar. După


(1) Pe durata exercitării mandatului de inspector-şef, inspector-şef adjunct şi inspector judiciar,judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de dreptdin funcţiile pe care le ocupă la instanţe şiparchete. Judecătorii şi procurorii cu funcţii deconducere sunt obligaţi să opteze între funcţiade conducere şi cea de inspector judiciar, întermen de 30 de zile de la data dobândiriidreptului de a ocupa în continuare funcţia deinspector judiciar. După cele 30 de zile, postul deconducere sau de inspector judiciar pentru care

Textul e mai degrabă aplicabil în condițiile încare IJ rămâne la CSM; textul nu clarifică suficientfaptul că inspectorii sunt asimilați magistraților.

Ar fi utilă o prevedere referitoare la formareaprofesională a inspectorului care revine înmagistratură după 4/8 sau după 6/12 ani, pentrucă există pericolul real al deprofesionalizării.


cele 30 de zile, postul de conducere sau deinspector judiciar pentru care nu s-a făcutopţiunea devine vacant de drept.

(2) Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şiabaterile disciplinare, precum şi proceduradisciplinară se aplică în mod corespunzătorinspectorilor judiciari.

(3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare suntrevocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat osancţiune disciplinară sau în cazul prevăzut laart. 10912 alin. (5).

(4) La încetarea funcţiei de inspector judiciar,judecătorii şi procurorii revin la instanţele sauparchetele unde au funcţionat anterior ori, cuconsimţământul lor, la alte instanţe sau parcheteunde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art.1341 alin. (2) - (5) din Legea nr. 304/2004,republicată, cu modificările şi completărileulterioare, se aplică în mod corespunzător.

nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept.

(2) Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şiabaterile disciplinare, precum şi proceduradisciplinară se aplică în mod corespunzătorinspectorilor judiciari.

(3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare suntrevocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat osancţiune disciplinară sau în cazul prevăzut laart. 77 alin. (5).

(4) La încetarea funcţiei de inspector judiciar,judecătorii şi procurorii revin la instanţele sauparchetele unde au funcţionat anterior ori, cuconsimţământul lor, la alte instanţe sau parcheteunde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art.134^1 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004,republicată, cu modificările şi completărileulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 1098 - (1) Inspectorii judiciari îşi desfăşoarăactivitatea în mod independent şi imparţial.

(2) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetareadisciplinară sau orice alte lucrări care privescjudecători sau procurori din cadrul instanţelor


(1) Inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitateaîn mod independent şi imparţial.

(2) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetareadisciplinară sau orice alte lucrări care privescjudecători sau procurori din cadrul instanţelor

Dacă IJ este subordonată MJ, independența șiimparțialitatea IJ nu se mai susțin din punct devedere constituțional.

Alin. 3 din art. 109^1 nu reprezintă o garanțiesuficientă, în timp ce doar păstrarea IJ la CSM sauplasarea IJ în afara ecuației celor trei puteri ar


ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. Înacest caz, dosarul se repartizează altui inspectorjudiciar, în mod aleatoriu, cu respectareadispoziţiilor art. 1099.

ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. Înacest caz, dosarul se repartizează altui inspectorjudiciar, în mod aleatoriu, cu respectareadispoziţiilor art. 73.

putea fi o garanție necesară.

Art. 1099 - (1) Modul de repartizare a sesizărilor şia dosarelor disciplinare către inspectorii judiciarise face în sistem computerizat sau în alt modcare asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.

(2) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriuinspectorilor judiciari se poate face numai înurmătoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):

a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timpde cel puţin 20 de zile;

b) solicitare motivată a inspectorului judiciarcăruia i-a fost repartizată lucrarea;

c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;

d) ori de câte ori, faţă de calitatea persoaneicercetate, imparţialitatea cercetării disciplinarear putea fi afectată;

e) conflict de interese.

(3) Actele, documentele sau orice alte informaţiisolicitate de Inspecţia Judiciară ori care sunt


(1) Modul de repartizare a sesizărilor şi adosarelor disciplinare către inspectorii judiciarise face în sistem computerizat sau în alt modcare asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.

(2) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriuinspectorilor judiciari se poate face numai înurmătoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):

a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timpde cel puţin 20 de zile;

b) solicitare motivată a inspectorului judiciarcăruia i-a fost repartizată lucrarea;

c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;

d) ori de câte ori, faţă de calitatea persoaneicercetate, imparţialitatea cercetării disciplinarear putea fi afectată;

e) conflict de interese.

(3) Actele, documentele sau orice alte informaţiisolicitate de Inspecţia Judiciară ori care sunt


Similar cu controlul ierarhic propus pentruprocurori, art. III, pct. 31 din proiect introduce înlegea 317 o formă de control ierarhic asupraactelor/măsurilor/soluțiilor adoptate deinspector, care, la limită, s-ar putea justifica dacăIJ trece la MJ, însă nu este compatibilă custatutul de magistrat al inspectorului judiciar.

Din perspectivă de tehnică legislativă, utilizareacuvântului „confidențial” nu este oportună,actele de acest tip fiind eventual clasificate„secret de serviciu.”


necesare pentru desfăşurarea cercetăriidisciplinare se transmit direct InspecţieiJudiciare.

(4) Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiilelegii, inclusiv conducătorilor instanţelor sauparchetelor, orice informaţii, date, documentesau pot face orice verificări pe care le considerănecesare în vederea efectuării cercetăriidisciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţiiprevăzute de lege sau regulamente.

(5) Actele, documentele sau orice alte informaţiicare se află pe rolul Inspecţiei Judiciare aucaracter confidenţial, cu excepţia celor careconstituie, potrivit legii, informaţii de interespublic.

necesare pentru desfăşurarea cercetăriidisciplinare se transmit direct InspecţieiJudiciare.

(4) Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiilelegii, inclusiv conducătorilor instanţelor sauparchetelor, orice informaţii, date, documentesau pot face orice verificări pe care le considerănecesare în vederea efectuării cercetăriidisciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţiiprevăzute de lege sau regulamente.

(5) Actele, documentele sau orice alte informaţiicare se află pe rolul Inspecţiei Judiciare aucaracter confidenţial, cu excepţia celor careconstituie, potrivit legii, informaţii de interespublic.

Art. 10910- (1) Inspectorii judiciari au următoareleatribuţii:

a) în materie disciplinară, dispun şi efectueazăcercetarea disciplinară în vederea exercităriiacţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori,inclusiv faţă de cei care sunt membri aiConsiliului Superior al Magistraturii, precum şifaţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi;


(1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:

a) în materie disciplinară, dispun şi efectueazăcercetarea disciplinară în vederea exercităriiacţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori,inclusiv faţă de cei care sunt membri aiConsiliului Superior al Magistraturii, precum şifaţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi;

b) efectuează verificări la instanţele de judecată

#controlpolitic

Textul funcționa mult mai bine la CSM în loc deMJ.

Introducerea ministrului justiției, ca beneficiar dedrept al informărilor privind stadiul anchetelorInspecției Judiciare, încalcă dramatic separațiaputerilor în stat, situația fiind agravată de lit. h,care-i permite ministrului Justiției, reprezentantal Executivului, să dispună „orice alte verificări


b) efectuează verificări la instanţele de judecatăîn legătură cu respectarea normelor proceduraleprivind primirea cererilor, repartizarea aleatorie adosarelor, stabilirea termenelor, continuitateacompletului de judecată, pronunţarea,redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintareadosarelor la instanţele competente, punerea înexecutare a hotărârilor penale şi civile şiinformează pe ministrul justiţiei, formulândpropuneri adecvate;

c) efectuează verificări la parchete în legătură curespectarea normelor procedurale privindprimirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizareadosarelor pe criterii obiective, continuitatea înlucrările repartizate şi independenţaprocurorilor, respectarea termenelor, redactareaşi comunicarea actelor procedurale şiinformează pe ministrul justiţiei, formulândpropuneri adecvate;

d) verifică eficienţa managerială şi modul deîndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şiregulamente pentru asigurarea buneifuncţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţiicorespunzătoare a serviciului, semnaleazădeficienţele constatate şi formulează propunericorespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pecare le prezintă ministrului justiţiei;

în legătură cu respectarea normelor proceduraleprivind primirea cererilor, repartizarea aleatorie adosarelor, stabilirea termenelor, continuitateacompletului de judecată, pronunţarea,redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintareadosarelor la instanţele competente, punerea înexecutare a hotărârilor penale şi civile şiinformează Secţia pentru judecători a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, formulând propuneriadecvate;

c) efectuează verificări la parchete în legătură curespectarea normelor procedurale privindprimirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizareadosarelor pe criterii obiective, continuitatea înlucrările repartizate şi independenţaprocurorilor, respectarea termenelor, redactareaşi comunicarea actelor procedurale şiinformează Secţia pentru procurori a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, formulând propuneriadecvate;

d) verifică eficienţa managerială şi modul deîndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şiregulamente pentru asigurarea buneifuncţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţiicorespunzătoare a serviciului, semnaleazădeficienţele constatate şi formulează propunericorespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe

sau controale” în sistemul judiciar.


e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciaresau se sesizează din oficiu în legătură cuactivitatea sau conduita necorespunzătoare ajudecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor caresunt membri ai Consiliului Superior alMagistraturii şi a magistraţi lor-asistenţi ai ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cuîncălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f) efectuează, în condiţiile legii, verificări privindcondiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şiprocurorii în funcţie;

g) efectuează verificările dispuse de ministruljustiţiei, la solicitarea Plenului ConsiliuluiSuperior al Magistraturii pentru soluţionareacererilor privind apărarea reputaţiei profesionaleşi a independenţei judecătorilor; prezintăministrului raportul cuprinzând rezultatulverificărilor pe care acesta îl transmite PlenuluiConsiliului Superior al Magistraturii;

h) efectuează orice alte verificări sau controaledispuse de ministrul justiţiei sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, din oficiu sau lasolicitarea Plenului Consiliului Superior alMagistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior alMagistraturii, în condiţiile legii.

care le prezintă secţiei corespunzătoare;

e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciaresau se sesizează din oficiu în legătură cuactivitatea sau conduita necorespunzătoare ajudecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor caresunt membri ai Consiliului Superior alMagistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cuîncălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f) efectuează, la solicitarea Consiliului Superior alMagistraturii, verificări privind condiţia buneireputaţii, pentru judecătorii şi procurorii înfuncţie;

g) efectuează verificările dispuse de PlenulConsiliului Superior al Magistraturii pentrusoluţionarea cererilor privind apărarea reputaţieiprofesionale şi a independenţei judecătorilor;prezintă Plenului Consiliului Superior alMagistraturii raportul cuprinzând rezultatulverificărilor;

h) efectuează orice alte verificări sau controaledispuse de Plenul Consiliului Superior alMagistraturii, secţiile Consiliului Superior alMagistraturii sau de inspectorul-şef al InspecţieiJudiciare, în condiţiile legii.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d)


se efectuează din oficiu sau la solicitareaPlenului Consiliului Superior al Magistraturii ori asecţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 10911 - (1) În exercitarea atribuţiilor lorprevăzute la art. 10910, cu excepţia celorreferitoare la efectuarea cercetării disciplinare,inspectorii judiciari întocmesc rapoarte deinspecţie pe care le aduc la cunoştinţainstanţelor/parchetelor supuse verificărilor, învederea formulării de obiecţii.

(2) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1),împreună cu obiecţiile formulate, se înainteazăministrului justiţiei care îl transmite, după caz,organelor competente să ia măsurile ce seimpun pentru remedierea situaţiei.

(3) În situaţia în care apreciază că obiecţiile suntîntemeiate, ministrul justiţiei poate dispune, înscris şi motivat, retrimiterea raportului învederea completării verificărilor, cu indicarea înmod expres a aspectelor ce trebuie completate.


(1) În exercitarea atribuţiilor lor prevăzute la art.74, cu excepţia celor referitoare la efectuareacercetării disciplinare, inspectorii judiciariîntocmesc rapoarte de inspecţie pe care le aducla cunoştinţa instanţelor/parchetelor supuseverificărilor, în vederea formulării de obiecţii.

(2) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1),împreună cu obiecţiile formulate, se înainteazăsecţiei corespunzătoare a Consiliului Superior alMagistraturii, care stabileşte măsurile ce seimpun pentru remedierea situaţiei.

(3) În situaţia în care apreciază că obiecţiile suntîntemeiate, secţia Consiliului Superior alMagistraturii poate dispune, în scris şi motivat,retrimiterea raportului în vederea completăriiverificărilor, cu indicarea în mod expres aaspectelor ce trebuie completate.

#controlpolitic

Textul funcționa mult mai bine la CSM în loc deMJ.

Alin. 2 și 3 din textul propus permit ingerințadirectă a ministrului, făcându-l beneficiar directal rapoartelor inspectorilor și dându-i puterediscreționară în aprecierea obiecțiilor, deci înaprecierea preliminară a răspunderii disciplinare,ceea ce contravine în mod evident art. 133 și 134din Constituție.

La limită, dacă IJ chiar se mută la MJ, cel puținalin. 3 va trebui să rămână în Legea 317, alăturide art. 76, așa cum se vede și la art. III, pct. 43 și44 din proiect.

Art. 10912- (1) Evaluarea activităţii profesionale ainspectorilor judiciari se face anual de o comisie


(1) Evaluarea activităţii profesionale ainspectorilor judiciari se face anual de o comisie

Textul funcționa mult mai bine la CSM în loc deMJ, fie și doar din perspectiva separației puterilorîn stat. Este de neînțeles de ce ar vrea un


formată din inspectorul-şef şi alţi 2 membri aleşide adunarea generală a inspectorilor judiciari,prin acordarea unui calificativ: "foarte bine","bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

(2) Inspectorii judiciari nemulţumiţi decalificativul acordat pot face contestaţie laministrul justiţiei, în termen de 30 de zile de lacomunicare.

(3) În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţieipoate cere inspectorului-şef ori inspectoruluievaluat orice informaţii pe care le considerănecesare, iar citarea inspectorului judiciar pentrua fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârea ministrului justiţiei poate fi atacatăla instanţa competentă, potrivit legii.

(5) Inspectorul judiciar care primeşte calificativul"nesatisfăcător" sau de două ori consecutivcalificativul "satisfăcător" este revocat din funcţiade inspector judiciar.

(6) Criteriile de evaluare a activităţii profesionalea inspectorilor judiciari şi procedura de evaluarese stabilesc prin regulamentul privindorganizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

formată din inspectorul-şef şi alţi 2 membri aleşide adunarea generală a inspectorilor judiciari,prin acordarea unui calificativ: "foarte bine","bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

(2) Inspectorii judiciari nemulţumiţi decalificativul acordat pot face contestaţie la secţiacorespunzătoare a Consiliului Superior alMagistraturii, în termen de 30 de zile de lacomunicare.

(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiileConsiliului Superior al Magistraturii pot cereinspectorului-şef ori inspectorului evaluat oriceinformaţii pe care le consideră necesare, iarcitarea inspectorului judiciar pentru a fi audiateste obligatorie.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la PlenulConsiliului Superior al Magistraturii, conform art.36 alin. (2).

(5) Inspectorul judiciar care primeşte calificativul"nesatisfăcător" sau de două ori consecutivcalificativul "satisfăcător" este revocat din funcţiade inspector judiciar.

(6) Criteriile de evaluare a activităţii profesionalea inspectorilor judiciari şi procedura de evaluarese stabilesc prin regulamentul privindorganizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

ministru să-și ia pe cap răspundereasuplimentară de-a soluționa contestații, înproceduri administrative, când are de gestionatun întreg sistem judiciar din punct de vedere almanagementului sau o mulțime de alte dosarepolitice, cum ar fi cele legate de Consiliul JAI.


Art. 10913 - (1) Perioada în care judecătorul sauprocurorul este inspector judiciar constituievechime în funcţia de judecător sau procuror.

(2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciariau toate drepturile judecătorilor şi procurorilordetaşaţi, precum şi obligaţiile prevăzute de legepentru judecători şi procurori.

(3) Inspectorii judiciari pot participa, peparcursul mandatului, la concursurile sauprocedurile de selecţie în vederea promovării înfuncţii de execuţie a magistraţilor. în caz depromovare, inspectorii pot opta întrecontinuarea mandatului de inspector, cudobândirea noului grad profesional, şipromovarea efectivă în funcţia de execuţiepentru care au candidat, în termen de 30 de zilede la data validării rezultatelor examenului depromovare.

(4) Salarizarea şi drepturile inspectorilor sestabilesc în condiţiile legii.


(1) Perioada în care judecătorul sau procuroruleste inspector judiciar constituie vechime înfuncţia de judecător sau procuror.

(2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciariau toate drepturile judecătorilor şi procurorilordetaşaţi, precum şi obligaţiile prevăzute de legepentru judecători şi procurori.

(3) Inspectorii judiciari pot participa, peparcursul mandatului, la concursurile sauprocedurile de selecţie în vederea promovării înfuncţii de execuţie a magistraţilor. În caz depromovare, inspectorii pot opta întrecontinuarea mandatului de inspector, cudobândirea noului grad profesional, şipromovarea efectivă în funcţia de execuţiepentru care au candidat, în termen de 30 de zilede la data validării rezultatelor examenului depromovare.

(4) Salarizarea şi drepturile inspectorilor sestabilesc în condiţiile legii.

Textul funcționa mult mai bine la CSM în loc deMJ, cu amendamentul că textul propus nu efoarte clar în privința statutului de „asimilat” alinspectorului detașat la MJ, că el nu mai emagistrat în logica propusă.

În condițiile în care proiectul își propune să evitepractica detașărilor, e de neînțeles asimilareaprin detașare a inspectorilor judiciari--e maisimplu să rămână la CSM și să fie magistrați (veziși de la art. 109^2, respectiv art. I, pct. 61 și 62,mai sus).

Logica din alin. 3 nu se mai susține, dacă IJ estela MJ.

Art. 10914- Paza sediului Inspecţiei Judiciare, abunurilor şi a valorilor aparţinând acesteia,supravegherea accesului şi menţinerea ordinii


Paza sediului Inspecţiei Judiciare, a bunurilor şi avalorilor aparţinând acesteia, supraveghereaaccesului şi menţinerea ordinii interioare

OK, nu schimbă nimic, în esență


interioare necesare desfăşurării normale aactivităţii în acest sediu se asigură, în modgratuit, de către Jandarmeria Română, prinstructurile sale specializate.

necesare desfăşurării normale a activităţii înacest sediu se asigură, în mod gratuit, de cătreJandarmeria Română, prin structurile salespecializate.

art. II, pct. 29


"Art. 113 - (1) Asistenţilor judiciari li se aplicădispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiuniledisciplinare, precum şi motivele de eliberare dinfuncţie prevăzute de lege pentru judecători şiprocurori.

(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de cătreministrul justiţiei, după cercetarea disciplinară afaptei. Cercetarea disciplinară se efectuează, lasolicitarea ministrului justiţiei, de cătrepreşedintele tribunalului în cadrul căruia îşidesfăşoară activitatea asistentul judiciar sau decătre un judecător desemnat de acesta.

(3) În cadrul cercetării disciplinare se stabilescfaptele şi urmările acestora, împrejurările în careau fost săvârşite, precum şi orice alte dateconcludente din care să se poată aprecia asupraexistenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultareacelui în cauză şi verificarea apărărilor acestuiacercetat sunt obligatorii. Refuzul asistentului

art. 113

(1) Asistenților judiciari li se aplica dispozițiilelegale privind abaterile și sancțiuniledisciplinare, precum și motivele de eliberare dinfuncție prevăzute de lege pentru judecători șiprocurori.

(2) Sancțiunile disciplinare se aplica de cătreministrul justiției.

(3) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin.(2) se poate face contestație, în termen de 30 dezile de la comunicarea sancțiunii, la secția decontencios administrativ și fiscal a curții de apelîn circumscripția căreia funcționează celsancționat.

(4) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție șica urmare a reducerii numărului de posturi, înraport cu volumul de activitate al instanței.

(5) Sancțiunile aplicate asistenților judiciari șieliberarea din funcție a acestora se comunicaConsiliului Economic și Social de ministrul

Considerăm că ar fi mai bine ca asistențiijudiciari să fie eliminați complet din sistemul dejustiție.


judiciar de a face declaraţii ori de a se prezenta lacercetări se constată prin proces-verbal şi nuîmpiedică încheierea cercetării.

(4) Cercetarea disciplinară se efectuează întermen de 60 de zile de la data dispuneriiacesteia de către ministrul justiţiei. Cercetareadisciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 dezile, dacă există motive întemeiate care justificăaceastă măsură.

(5) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei,persoana care a efectuat cercetarea disciplinarăva întocmi un referat în care se consemneazărezultatele activităţii desfăşurate. Referatul seînaintează ministrului justiţiei în termen de celmult 30 de zile de la data finalizării cercetării.

(6) Pe baza referatului prevăzut la alin. (5),ministrul justiţiei poate dispune aplicarea uneiadin sancţiunile disciplinare prevăzute de lege oriclasarea cauzei. Sancţiunea disciplinară se aplicăîn termen de 30 de zile calendaristice de la dataprimirii referatului, dar nu mai târziu de 2 ani dela data săvârşirii faptei.

(7) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin.(6) se poate face contestaţie, în termen de 30 dezile de la comunicarea sancţiunii, la secţia decontencios administrativ şi fiscal a curţii de apelîn circumscripţia căreia funcţionează cel

justiției.


sancţionat.

art. II, pct. 30

După articolul 113 se introduc două noi articole,art. 1131 şi art. 1132, cu următorul cuprins:

”Art. 1131 - (1) Asistenţii judiciari sunt supuşiunor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în2 ani. Prima evaluare a asistenţilor judiciari seface la 1 an de la numirea în funcţie.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face depreşedintele tribunalului în cadrul căruia îşidesfăşoară activitatea asistentul judiciar.Criteriile de evaluare a activităţii profesionale ajudecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege seaplică în mod corespunzător şi asistenţilorjudiciari, raportat la atribuţiile exercitate deaceştia potrivit legii.

(3) Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativulacordat pot face contestaţie la ministrul justiţiei,în termen de 30 de zile de la comunicare. însoluţionarea contestaţiei, ministrul justiţieipoate poate solicita conducătorului tribunaluluiorice informaţii pe care le consideră necesare şiva proceda la audierea asistentului judiciar.

(4) Asistentul judiciar care primeşte în urmaevaluării calificativul "nesatisfăcător" este

art. 113^1 și 113^2 noi

NA

Considerăm că ar fi mai bine ca asistențiijudiciari să fie eliminați complet din sistemul dejustiție.


eliberat din funcţie pentru incapacitateprofesională de către ministrul justiţiei.

(5) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şica urmare a reducerii numărului de posturi, înraport cu volumul de activitate al instanţei.

Art. 1132 - Sancţiunile aplicate asistenţilorjudiciari şi eliberarea din funcţie a acestora secomunică Consiliului Economic şi Social deministrul justiţiei”.

art. II, pct. 31


art. 120, alin. 3

(3) În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, alDirecției Naționale Anticorupție și al Direcției deInvestigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism, avizul prevăzut la alin. (2)nu este necesar.

OK ca se abrogă, dar ar trebui abrogat și alin. 2,pentru că nu se mai justifică un aviz privindmanagementul IT--suntem în 2017, nu 2004.

art. II, pct. 32

La articolul 120, după alineatul (5) se introduceun nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

„(6) Specialiştii IT din cadrul instanţelor şiparchetelor, din cadrul aparatului propriu alConsiliului Superior al Magistraturii şi alinstituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al


(5) Dotarea tehnica necesară informatizăriiinstanțelor militare, a secției sau serviciului dincadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție ori, după caz, din cadrulDirecției Naționale Anticorupție, precum și aparchetelor militare se asigură de Ministerul

OK, dar pare fără sens un text special de legedespre IT în Legea 304, în condițiile în care el nicimăcar nu face măcar referire la ECRIS ori la alteobiective de informatizare din SDSJ și planul deacțiune aferent.


Ministerului Justiţiei şi al InspecţieiJudiciare^beneficiază de aceleaşi drepturisalariale ca şi specialiştii din cadrul Parchetuluide pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Apărării Naționale.

art. II, pct. 33


”(2) Numărul personalului Jandarmeriei Românenecesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) sestabileşte prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea ministrului justiţiei şi ministruluiafacerilor interne, precum şi a preşedinteluiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

art. 121, alin. 2

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Românenecesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) sestabilește prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea ministrului justiției și ministruluiafacerilor interne, precum și a președinteluiÎnaltei Curți de Casație și Justiție.

Nu e clar ce se modifică aici.

art. II, pct. 34

Litera e) a articolului 127 se abrogă.

art. 127, lit. e

e) coordonează activitatea de administrare asediilor instanțelor și parchetelor și ia măsuripentru asigurarea condițiilor materiale învederea desfășurării corespunzătoare a activitățiiinstanțelor și parchetelor;

Nu e clar din ce motiv se abrogă.

art. II, pct. 35


art. 129

Președinții instanțelor și conducătoriiparchetelor pot delega calitatea de ordonator de

OK


”Art. 129 - Prin derogare de la prevederilelegislaţiei în domeniul finanţelor publice,preşedinţii instanţei şi conducătorii parchetelorpot delega calitatea de ordonator de creditemanagerilor economici”.

credite managerilor economici.

art. II, pct. 36


”Art. 135 - (1) Statele de funcţii şi de personalpentru curţile de apel, tribunale, tribunalespecializate, judecătorii şi parchete se aprobăprin ordin al ministrului justiţiei.

(2) Majorarea sau reducerea posturilor dejudecător şi procuror din statele de funcţii alecurţilor de apel, tribunalelor, tribunalelorspecializate, judecătoriilor şi parchetelor de pelângă acestea se aprobă prin ordin al ministruluijustiţiei, cu avizul Consiliului Superior alMagistraturii.”

art. 135

(1) Statele de funcții și de personal pentru curțilede apel, tribunale, tribunale specializate,judecătorii și parchete se aproba cu avizulconform al Consiliului Superior al Magistraturii,prin ordin al ministrului justiției.

(2) Statele de funcții și de personal pentru fiecareinstanță militară și parchet de pe lângă aceastase aprobă prin ordin comun al ministruluijustiției și al ministrului apărării, cu avizulconform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Pare OK, dar nu e clar dacă avizul CSM trebuie săfie doar consultativ în loc de conform.

art. II, pct. 37

Articolul 136 se abrogă.

art. 136

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiileMinisterului Justiției referitoare la gestionareabugetului curților de apel, al tribunalelor, altribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi

E de înțeles de ce se abrogă, dar asta nuînseamnă că n-ar trebui să discutăm, totuși, cinear fi mai potrivit să gestioneze bugetulinstanțelor: MJ sau instanța supremă, așa cum sedorea în 2004, la momentul adoptării reformei


preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție. justiției.

art. II, pct. 38


”Art. 142 - (1) Datele la care vor începe săfuncţioneze tribunalele specializate, judeţele şilocalităţile în care vor începe să funcţioneze,denumirea acestora, precum şi domeniile în carevor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prinordin al ministrului justiţiei, cu avizul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii.”

art. 142, alin. 1

(1) Datele la care vor începe să funcționezetribunalele specializate, județele și localitățile încare vor începe să funcționeze, denumireaacestora, precum și domeniile în care vorfuncționa se stabilesc, în mod eșalonat, prinordin al ministrului justiției, cu avizul conform alConsiliului Superior al Magistraturii.

Nu e clar dacă avizul CSM trebuie să fie doarconsultativ în loc de conform.

Legea 317/2004 privind Consiliul Superior alMagistraturii

art. III, pct. 1

Litera a) a articolului 5 se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

”a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție, de la DirecțiaNațională Anticorupție sau de la Direcția deInvestigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism;”

art. 5, lit. a

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior alMagistraturii este alcătuită din:

a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie sau de la DirecţiaNaţională Anticorupţie;

b) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţilede apel;

c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă

OK


tribunale;

d) 1 procuror de la parchetele de pe lângăjudecătorii.

art. III, pct. 2

Alineatele (1), (2) și (4) ale articolului 7 semodifică şi vor avea următorul cuprins:

”Art. 142 - (1) Membrii Consiliului Superior alMagistraturii se aleg din rândul judecătorilor șiprocurorilor numiți de Președintele României, cuo vechime în funcția de judecător sau procurorde cel puțin 7 ani și care nu au fost sancționațidisciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Judecătorii și procurorii își pot susținecandidaturile depuse pentru alegerea ca membriai Consiliului Superior al Magistraturii în fațacolectivelor de judecătoriși procurori, până celtârziu cu două zile înainte de data alegerilor.Candidaturile judecătorilor și procurorilor pot fisusținute de colectivele de judecători șiprocurori, precum și de asociațiile profesionaleale acestora.

(4) Candidaturile se depun la Colegiul deconducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție,respectiv la Colegiul de conducere al Parchetuluide pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

art. 7, alin. 1, 2 și 4

(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturiise aleg din rândul judecătorilor şi procurorilornumiţi de Preşedintele României.

(2) Judecătorii şi procurorii îşi pot susţinecandidaturile depuse pentru alegerea ca membriai Consiliului Superior al Magistraturii în faţacolectivelor de judecători şi procurori.Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fisusţinute de colectivele de judecători şiprocurori, precum şi de asociaţiile profesionaleale acestora.

(4) Candidaturile se depun la Colegiul deconducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, laColegiul de conducere al Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, laColegiul de conducere al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie sau la colegiile de conducere alecurţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângăacestea, însoţite de:

a) curriculum vitae;

E posibil ca propunerea de la alin. 1 să fieneconstituțională, în sensul că cerința devechime restrânge dreptul magistraților de a fialeși în CSM de o manieră care nu arecorespondent nici măcar pentru aleșii locali, cuatât mai puțin pentru parlamentari.

La alin. 2, introducerea unui termen e de bunaugur, însă ar fi și mai bine dacă acest termen arfi justificat în vreun fel.

Ar fi fost utilă o modificare și la alin. 3, similarăcelei pentru reprezentanții societății civile, careîși pot depune candidaturile între a 90-a și a 60-azi înainte de expirarea mandatelor celor în curs.

Alin. 4 pare OK, însă nu e clar de ce s-a eliminatcerința declarației de interese, în condițiile încare aceasta este cerută de alte legi, pentru altefuncții elective.


inclusiv pentru procurorii din cadrul DirecțieiNaționale Anticorupție și al Direcției deInvestigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism, precum și la colegiile deconducere ale curților de apel ori ale parchetelorde pe lângă acestea, însoțite de:

a) curriculum vitae;

b) un proiect privind principalele obiective pecare le vor urmări judecătorii sau procurorii încazul alegerii în Consiliul Superior alMagistraturii, precum și, după caz, documentelede susținere a candidaturii;

c) o declarație pe propria răspundere din care sărezulte că nu au făcut și nu fac parte din serviciilede informații și nici nu au colaborat cu acestea.

d) o declarație pe propria răspundere din care sărezulte că nu sunt și nu au fost lucrătorioperativi, inclusiv acoperiți, informatori saucolaboratori ai serviciilor de informații;

e) o declarație pe propria răspundere din care sărezulte că nu au un interes personal ceinfluențează sau ar putea influența îndeplinireacu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilorprevăzute de lege.”

b) un proiect privind principalele obiective pecare le vor urmări judecătorii sau procurorii încazul alegerii în Consiliul Superior alMagistraturii, precum şi, după caz, documentelede susţinere a candidaturii;

c) o declaraţie pe propria răspundere din care sărezulte că nu au făcut parte din serviciile deinformaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaboratcu acestea;

d) o declaraţie autentică, pe propria răspundere,potrivit legii penale, din care să rezulte că nusunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi,informatori sau colaboratori ai serviciilor deinformaţii;

e) o declaraţie de interese actualizată.


art. III, pct. 3

La articolul 7, după alineatul (5) se introduce unnou alineat, alineatul (5^1) cu următorul cuprins:

„(51) Judecătorii şi procurorii detaşaţi la alteautorităţi decât instanţele sau parchetele nu potcandida pentru funcţia de membru al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii. Judecătorii şi procuroriidelegaţi, precum şi cei detaşaţi la alte instanţesau parchete nu pot candida decât pentruinstanţa sau parchetul de la care au fost delegaţisau detaşaţi.”


(5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superioral Magistraturii judecătorii şi procurorii care aufăcut parte din serviciile de informaţii înainte de1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care auun interes personal ce influenţează sau ar puteainfluenţa îndeplinirea cu obiectivitate şiimparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Pare OK, în sensul că e corelat cu obiectivul dedescurajare a detașărilor, dar s-ar putea sărestrictioneze nejustificat dreptul unormagistrați de a fi aleși.

art. III, pct. 4


„(6) Colegiile de conducere ale înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă înaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şiale parchetelor de pe lângă acestea verificăîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (51)de către judecătorii şi procurorii care şi-au depuscandidaturile, în termen de 5 zile de la dataexpirării termenului de depunere acandidaturilor. Hotărârea colegiului deconducere se publică, de îndată, pe site-ulinstanţei sau parchetului respectiv.”

art. 7, alin. 6

(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, ale curţilor de apel şi aleparchetelor de pe lângă acestea verificăîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(5)de către judecătorii şi procurorii care şi-au depuscandidaturile.

OK


art. III, pct. 5

La articolul 7, după alineatul (6) se introduc treinoi alineate, alineatele (7)-(9), cu următorulcuprins:

„(7) Împotriva hotărârilor colegiilor deconducere prevăzute la alin. (6), în termen de 5zile de la publicare, pot formula opoziţiecandidaţii ori, după caz, judecătorii sauprocurorii de la nivelul instanţelor sauparchetelor pentru care a fost depusăcandidatura.

(8) Opoziţia se depune la Consiliul Superior alMagistraturii şi se soluţionează prin hotărâre aPlenului Consiliului, în termen de 7 zile de laînregistrare.

(9) Hotărârea Plenului Consiliului Superior alMagistraturii prevăzută la alin. (8) poate ficontestată de către persoanele prevăzute la alin.(7) la Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie. Contestaţia se soluţionează în termen de7 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor,întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispoziţiileart. 200 şi 201 din Codul de procedură civilă nusunt aplicabile. Hotărârea pronunţată estedefinitivă.”


NA

Pare OK, dar ar fi bine să se respecteterminologia consacrată, utilizând cuvântul„contestație” în loc de „opoziție.”


art. III, pct. 6

Alineatele (2) şi (3) ale articolului 8 se modifică şivor avea următorul cuprins:

„(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie, procurorii de laDirecţia Naţională Anticorupţie şi procurorii de laDirecţia de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism aleg, înadunarea generală comună a procurorilor dinacestea, prin vot secret, direct şi personal, unmembru pentru Consiliul Superior alMagistraturii dintre procurorii care şi-au depuscandidatura. în cadrul adunării generale voteazăşi procurorii din structurile teritoriale ale acestorparchete.

(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior alMagistraturii 2 judecători de la înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul depe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau dela Direcţia Naţională Anticorupţie ori de laDirecţia de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism, care auobţinut majoritate de voturi în adunărilegenerale.”

art. 8, alin 2 și 3

(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de laDirecţia Naţională Anticorupţie aleg, în adunareagenerală comună a procurorilor din acestea, prinvot secret, direct şi personal, un membru pentruConsiliul Superior al Magistraturii dintreprocurorii care şi-au depus candidatura. Încadrul adunării generale votează şi procuroriidin structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior alMagistraturii 2 judecători de la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul depe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau dela Direcţia Naţională Anticorupţie, care auobţinut majoritate de voturi în adunărilegenerale.

OK

art. III, pct. 7

Alineatele (3) şi (4) ale articolului 9 se modifică şi


(3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel

OK, e o exprimare mai elegantă.


vor avea următorul cuprins:

„(3) Colegiile de conducere ale curţilor de apel,tribunalelor şi judecătoriilor organizează propriaadunare generală.

(4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pelângă curţile de apel, parchetelor de pe lângătribunale şi parchetelor de pe lângă judecătoriiorganizează propria adunare generală.”

organizează propria adunare generală, adunareagenerală a judecătorilor de la tribunalele şitribunalele specializate din circumscripţia curţiide apel şi adunarea generală a judecătorilor dela judecătoriile din circumscripţia curţii de apel.

(4) Colegiul de conducere al fiecărui parchet depe lângă curţile de apel organizează propriaadunare generală, adunarea generală aprocurorilor de la parchetele de pe lângătribunale şi tribunalele specializate dincircumscripţia curţii de apel şi adunareagenerală a procurorilor de la parchetele de pelângă judecătoriile din circumscripţia curţii deapel.

art. III, pct. 8

Alineatele (1)-(3) ale articolul 10 se modifică şivor avea următorul cuprins:

„Art 10 - (1) Judecătorii de la fiecare curte deapel, judecătorii de la fiecare tribunal şi tribunalspecializat din circumscripţia fiecărei curţi deapel şi judecătorii de la fiecare din judecătoriiledin circumscripţia fiecărei curţi de apeldesemnează, prin vot secret, direct şi personal,câte un candidat pentru funcţia de membru alConsiliului Superior al Magistraturii dintrejudecătorii care şi-au depus candidatura.

art. 10, alin. 1-3

(1) Judecătorii de la fiecare curte de apel,judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalelespecializate din circumscripţia fiecărei curţi deapel şi judecătorii de la toate judecătoriile dincircumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează,în cele 3 adunări generale, prin vot secret, directşi personal, câte un candidat pentru funcţia demembru al Consiliului Superior al Magistraturiidintre judecătorii care şi-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângăcurţile de apel, procurorii de la toate parchetele

Pare OK


(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângăcurţile de apel, procurorii de la fiecare dinparchetele de pe lângă tribunale şi tribunalelespecializate din circumscripţia fiecărei curţi deapel şi procurorii de la parchetele de pe lângăjudecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi deapel desemnează, prin vot secret, direct şipersonal, câte un candidat pentru funcţia demembru al Consiliului Superior al Magistraturiidintre procurorii care şi-au depus candidatura.

(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţiade membru al Consiliului Superior alMagistraturii judecătorii şi procurorii care auobţinut majoritate de voturi în adunărilegenerale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi (4).Hotărârile adunărilor generale sunt trimisecolegiului de conducere al curţii de apel,respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, carestabileşte rezultatul votului.”

de pe lângă tribunale şi tribunalele specializatedin circumscripţia fiecărei curţi de apel şiprocurorii de la parchetele de pe lângăjudecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi deapel desemnează, în cele 3 adunări generale,prin vot secret, direct şi personal, câte uncandidat pentru funcţia de membru alConsiliului Superior al Magistraturii dintreprocurorii care şi-au depus candidatura.

(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţiade membru al Consiliului Superior alMagistraturii judecătorii şi procurorii care auobţinut majoritate de voturi în adunărilegenerale prevăzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiileart. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

art. III, pct. 9


„Art. 11 - (1) Listele judecătorilor şi aleprocurorilor care au fost desemnaţi pentru acandida la funcţia de membru al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii se transmit instanţelor

art. 11, alin. 1

(1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care aufost desemnaţi pentru a candida la funcţia demembru al Consiliului Superior al Magistraturiise transmit instanţelor sau, după caz,parchetelor, de către Consiliul Superior alMagistraturii, cu cel puţin 20 de zile înainte dedata stabilită pentru adunările generale, după

OK


sau, după caz, parchetelor, de către ConsiliulSuperior al Magistraturii, cu cel puţin 20 de zileînainte de data stabilită pentru adunărilegenerale, după cum urmează:

a) lista cuprinzând candidaţii de la curţile de apelse transmite tuturor curţilor de apel;

b) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele depe lângă curţile de apel se transmite tuturorparchetelor de pe lângă curţile de apel;

c) lista cuprinzând candidaţii de la tribunale şitribunalele specializate se transmite tuturortribunalelor şi tribunalelor specializate;

d) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele depe lângă tribunale şi tribunale specializate setransmite tuturor parchetelor de pe lângătribunale şi tribunale specializate;

e) lista cuprinzând candidaţii de la judecătorii setransmite tuturor judecătoriilor;

f) lista cuprinzând candidaţii de la parchetele depe lângă judecătorii se transmite tuturorparchetelor de pe lângă judecătorii.”

cum urmează:

a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţilede apel se transmite tuturor curţilor de apel;

b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de laparchetele de pe lângă curţile de apel setransmite tuturor parchetelor de pe lângă curţilede apel;

c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de latribunale şi tribunalele specializate se transmitetuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;

d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de laparchetele de pe lângă tribunale şi tribunalespecializate se transmite tuturor parchetelor depe lângă tribunale şi tribunale specializate;

e) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de lajudecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;

f) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de laparchetele de pe lângă judecătorii se transmitetuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.

(2) Listele prevăzute la alin. (1) şi documenteleprevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează la sediileinstanţelor şi parchetelor.

art. III, pct. 10 art. 17, alin. 1-3 și 5 Pare OK, dar nu e clar de ce nu se aplică și aici (înalin. 4) logica segregării pe secții (nu o


Alineatele (1) - (3) şi (5) ale articolului 17 semodifică şi vor avea următorul cuprins:

”Art. 17 - (1) Consiliul Superior al Magistraturiiverifică legalitatea procedurilor de desemnare şide alegere, din oficiu sau la sesizarea oricăruijudecător sau procuror,

(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii şiprocurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea procedurilorprevăzute la alin. (1) şi rezultatul acestora,precum şi buletinele de vot.

(3) Contestaţiile referitoare la legalitateaprocedurilor de desemnare şi de alegere pot fidepuse la Consiliul Superior al Magistraturii, întermen de 15 zile de la data la care s-a stabilitrezultatul votului.

(5) în cazul în care se constată încălcări ale legiiîn procedurile de desemnare şi de alegere,Consiliul Superior al Magistraturii dispunemăsurile necesare pentru înlăturarea acestora,inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţelesau parchetele ia care încălcarea legii a avutdrept consecinţă influenţarea rezultatuluialegerilor.”

(1) Consiliul Superior al Magistraturii verificălegalitatea procedurilor de alegere, din oficiu saula sesizarea oricărui judecător sau procuror.

(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii şiprocurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea alegerilor şirezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.

(3) Contestaţiile referitoare la legalitateaprocedurilor de alegere pot fi depuse la ConsiliulSuperior al Magistraturii, în termen de 15 zile dela data alegerilor.

(4) Contestaţiile se soluţionează de către PlenulConsiliului Superior al Magistraturii, în termen de5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată acontestaţiei se comunică persoanelor care aufăcut sesizarea.

(5) În cazul în care se constată încălcări ale legiiîn procedurile de alegere, Consiliul Superior alMagistraturii dispune măsurile necesare pentruînlăturarea acestora, inclusiv repetareaalegerilor, numai la instanţele sau parchetele lacare încălcarea legii a avut drept consecinţăinfluenţarea rezultatului alegerilor.

considerăm oportună, dar e curios că textul nuare corelări interne--vezi art. I, pct. 44, 54, 55, 59,61, 62, 65).

art. III, pct. 11 art. 17, alin. 6 nou OK



„(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (9) se aplică în modcorespunzător.”

NA

art. III, pct. 12


„(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturiidesfăşoară activitate permanentă şi nu exercităactivitatea de judecător sau procuror.”

art. 23, alin. 2

(1) Consiliul Superior al Magistraturiifuncţionează ca organ cu activitate permanentă.Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii seiau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor carerevin acestora.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturiidesfăşoară activitate permanentă.

OK

art. III, pct. 13

Alineatele (3) şi (4) ale articolul 23 se abrogă.


(3) Preşedintele şi vicepreşedintele ConsiliuluiSuperior al Magistraturii nu exercită activitateade judecător sau procuror. Judecătorii şiprocurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superioral Magistraturii îşi suspendă activitatea dejudecător, respectiv de procuror, referitoare laprezenţa judecătorilor în complete de judecată,respectiv efectuarea actelor de urmărire penalăde către procurori. La încetarea mandatului, ceicare au optat pentru suspendarea activităţii îşireiau activitatea de judecător sau procuror.

OK


(4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior alMagistraturii aflaţi în funcţie la data intrării învigoare a prezentei legi pot opta pentrususpendarea activităţii de judecător sauprocuror pentru perioada rămasă până laterminarea mandatului. Opţiunea se exprimă înscris, la preşedintele Consiliului Superior alMagistraturii, în termen de 30 de zile de la dataintrării în vigoare a prezentei legi.

art. III, pct. 14

La articolul 29, alineatul (8) se modifică şi va aveaurmătorul cuprins:

„(8) Contestaţia formulată de judecătorul sauprocurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin.(5) suspendă executarea măsurii dispuse cuprivire la cariera şi drepturile acestuia.”

art. 29, alin. 8

(8) Contestaţia suspendă executarea hotărâriiConsiliului Superior al Magistraturii.

OK

art. III, pct. 15


”Art. 30 - (1) Consiliul Superior al Magistraturiiasigură respectarea legii şi a criteriilor decompetenţă şi etică profesională în desfăşurareacarierei profesionale a judecătorilor şiprocurorilor.

art. 30

(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptulşi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru aapăra judecătorii şi procurorii împotriva oricăruiact care le-ar putea afecta independenţa sauimparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire laacestea. De asemenea, Consiliul Superior alMagistraturii apără reputaţia profesională a

Pare OK, dar nu e clar de ce nu se aplică și aici (înalin. 2-4) logica segregării pe secții (nu oconsiderăm oportună, dar e curios că textul nuare corelări interne--vezi art. I, pct. 44, 54, 55, 59,61, 62, 65 și art. III, pct. 10).

Ar putea fi oportună introducerea, la îndemânaCSM, a unor mecanisme suplimentare de


(2) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptulşi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru aapăra judecătorii şi procurorii împotriva oricăruiact care le-ar putea afecta independenţa sauimparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire laacestea. De asemenea, Consiliul Superior alMagistraturii apără reputaţia profesională ajudecătorilor şi procurorilor.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,Secţiile, preşedintele şi vicepreşedinteleConsiliului pot să sesizeze Inspecţia Judiciarăpentru efectuarea de verificări, în vedereaapărării independenţei sistemului judiciar,precum şi a independenţei, imparţialităţii şireputaţiei profesionale a judecătorilor şiprocurorilor.

(4) În situaţiile în care este afectată indepedenţasistemului judiciar, independenţa,imparţialitatea sau reputaţia profesională a unuijudecător sau procuror, Plenul dispune măsurilecare se impun şi asigură publicarea acestora pesite-ul Consiliului, poate sesiza organulcompetent să decidă asupra măsurilor care seimpun sau poate dispune orice altă măsurăcorespunzătoare, potrivit legii.

(5) Judecătorul sau procurorul care consideră căindependenţa, imparţialitatea sau reputaţia

judecătorilor şi procurorilor.

(2) Judecătorul sau procurorul care consideră căindependenţa, imparţialitatea sau reputaţiaprofesională îi este afectată în orice mod sepoate adresa Consiliului Superior alMagistraturii, care, după caz, poate dispuneverificarea aspectelor semnalate, publicarearezultatelor acesteia, poate sesiza organulcompetent să decidă asupra măsurilor care seimpun sau poate dispune orice altă măsurăcorespunzătoare, potrivit legii.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigurărespectarea legii şi a criteriilor de competenţă şietică profesională în desfăşurarea cariereiprofesionale a judecătorilor şi procurorilor.

(4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior alMagistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoarela cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercităcu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004privind statutul judecătorilor şi procurorilor,republicată, cu modificările şi completărileulterioare, şi ale Legii nr. 304/2004 privindorganizarea judiciară, republicată, cumodificările şi completările ulterioare.

apărare a reputației magistraților, în condițiile încare, în ultimii ani, au existat critici la adresaeficienței actualului mecanism, respectiv uncomunicat de presă pe site-ul CSM care anunțăapărarea reputației.


profesională îi este afectată în orice mod sepoate adresa Consiliului Superior alMagistraturii. Prevederile alin. (3) se aplică înmod corespunzător.

(6) La solicitarea judecătorului sau procuroruluivizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliuluiva fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoarăactivitatea şi/sau publicat pe site- ul acesteiinstituţii”.

art. III, pct. 16

La articolul 36 alineatul (1), litera f) se abrogă.

art. 36, alin.1, lit. f

f) numeşte comisiile pentru evaluarea activităţiiprofesionale a judecătorilor şi procurorilor, încondiţiile legii;

Abrogarea de aici se corelează cu art. I, pct. 27 reart. 39 din Legea 303.

art. III, pct. 17


”(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturiiadoptă Codul deontologic al judecătorilor şiprocurorilor, Regulamentul de organizare şifuncţionare a Consiliului Superior alMagistraturii, Regulamentul privind proceduraalegerii membrilor Consiliului Superior alMagistraturii, precum şi celelalte regulamente şihotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004,

art. 38, alin. 1

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturiiadoptă Codul deontologic al judecătorilor şiprocurorilor, Regulamentul de organizare şifuncţionare a Consiliului Superior alMagistraturii, Regulamentul privind proceduraalegerii membrilor Consiliului Superior alMagistraturii, Regulamentul de ordine interioarăal instanţelor judecătoreşti, precum şi alteregulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, şi în Legea nr. 304/2004,

Pare OK, inclusiv se corelează cu un Regulamentpe care l-am comentat la art. I, pct. 89 re art. 79din Legea 303.


republicată, cu modificările şi completărileulterioare, şi în Legea nr. 304/2004, republicată,cu modificările şi completările ulterioare.”

republicată, cu modificările şi completărileulterioare.

art. III, pct. 18

La articolul 40, litera c) se abrogă.

art. 40, lit. c

c) examinează recomandările primite de laColegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie privind numirea în funcţie ajudecătorilor în cadrul Curţii;

Abrogarea de aici se corelează cu art. I, pct. 31 și43, respectiv art. II, pct. 8 (vezi mai sus).

art. III, pct. 19

Literele g) şi h) ale articolului 40 se modifică şivor avea următorul cuprins:

”g) propun Preşedintelui României numirea înfuncţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şivicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie;

h) numeşte şi revocă procurorii în/din funcţiileprevăzute la art. 54 din Legea nr. 303/2004,republicată, cu modificările şi completărileulterioare”.

art. 40, lit. g și h

g) propun Preşedintelui României numirea înfuncţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui,vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii aiÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

h) avizează propunerea ministrului justiţiei denumire şi revocare a procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, a procurorului şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, a adjuncţilor acestora, aprocurorilor şefi secţie din aceste parchete,precum şi a procurorului şef al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;

Corelare cu prevederile comentate mai sus; lit. ge OK, lit. h suferă de critica de la art. I, pct. 56privind numirea procurorului general și aprocurorilor-șefi.

#controlpolitic

art. III, pct. 20 art. 41, lit. b și f Ambele corelări depind de procedura propusăpentru numirea procurorilor șefi și de viziunea


Literele b) şi f) ale articolului 41 se modifică şi voravea următorul cuprins:

”b) aprobă propunerea procurorului general alParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, a procurorului şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie sau a procurorului şef al Direcţiei deInvestigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţarea secţiilor în cadrul parchetelor;

f) la propunerea procurorului general alParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie aprobă numărul adjuncţilor procurorilorgenerali ai parchetelor de pe lângă curţile deapel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pelângă tribunale, precum şi parchetele de pelângă judecătorii, unde prim-procurorii suntajutaţi de adjuncţi”.

b) aprobă propunerea procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie sau a procurorului şef al DirecţieiNaţionale Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţarea secţiilor în cadrul parchetelor;

f) la propunerea procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie sau a procurorului şef al DirecţieiNaţionale Anticorupţie, după caz, aprobănumărul adjuncţilor procurorilor generali aiparchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale,precum şi parchetele de pe lângă judecătorii,unde primprocurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;

propusă privind managementul parchetelor(vezi art. I, pct. 55 și 56, respectiv art. II, pct. 1, 13,20 și 21).

art. III, pct. 21


”(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare,este obligatorie efectuarea cercetării disciplinarede către Inspecţia Judiciară”.

art. 44, alin. 6

(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare esteobligatorie efectuarea cercetării disciplinareprealabile de către Inspecţia Judiciară.

OK

art. III, pct. 22 art. 45, alin. 2^1 nou OK, având în vedere faptul că o sesizare


La articolul 45, după alineatul (2) se introduce unnou alineat, alin. (21):

”(21) În cazul în care sesizarea nu este semnată,nu conţine datele de identificare ale autoruluisau indicii concrete cu privire la situaţia de faptcare a determinat sesizarea, aceasta se claseazăşi se comunică răspuns în acest sens. Se poateface o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilorprevăzute de lege.

(2) În cazul în care Inspecţia Judiciară estetitulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poatesesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şimotivat de orice persoană interesată, inclusiv deConsiliul Superior al Magistraturii, în legătură cuabaterile disciplinare săvârşite de judecători şiprocurori.

conținând indicii concrete cu privire la situațiade fapt poate fi luată în discuție chiar și dacă eanonimă.

art. III, pct. 23

La articolul 45 alineatul (5), litera c) se modifică şiva avea următorul cuprins:

”c) să dispună începerea cercetării disciplinare”.

art. 45, alin. 5, lit. c

c) să dispună începerea cercetării disciplinareprealabile.

OK

art. III, pct. 24


”(6) în cazul în care se constată că există indiciilesăvârşirii unei abateri disciplinare, inspectoruljudiciar:

a) transmite autorului sesizării, în termen de 7zile de la finalizarea verificării prealabile,propunerea de începere a cercetării disciplinare,dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în


(6) În cazul în care se constată că există indiciilesăvârşirii unei abateri disciplinare, inspectoruljudiciar:

a) transmite autorului sesizării, în termen de 7zile de la finalizarea verificării prealabile,propunerea de începere a cercetării disciplinareprealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fostsesizată în condiţiile alin. (1);

b) dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării

OK, dar, la alin. 7, dacă IJ trece la MJ, trebuie scosministrul din text, ca titular al acțiunii, pentru căar putea, în egală măsură, să blocheze cercetareadisciplinară.

#controlpolitic


condiţiile alin. (1);

b) dispune, prin rezoluţie, începerea cercetăriidisciplinare, dacă Inspecţia Judiciară a fostsesizată în condiţiile alin. (2).

(7) Primind propunerea de începere a cercetăriidisciplinare prevăzute la alin. (6) lit. a), ministruljustiţiei, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie sau, după caz, procurorul general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie poate dispune începerea cercetăriidisciplinare”.

disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară afost sesizată în condiţiile alin. (2).

(7) Primind propunerea de începere a cercetăriiprealabile prevăzute la alin. (6) lit. a), ministruljustiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie sau, după caz, procurorul general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie poate dispune începerea cercetăriidisciplinare prealabile.

art. III, pct. 25

După articolul 45, se introduce un articol nou,art. 45^1 cu următorul cuprins:

”Art. 451 - (1) Rezoluţia de clasare prevăzută laart. 45 alin. (4) poate fi contestată de

persoana care a formulat sesizarea la secţia decontencios administrativ şi fiscal a curţii de apel,în termen de 15 zile de la comunicare, fărăîndeplinirea unei proceduri prealabile.Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cuprecădere.

(2) Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţasunt:

art. 45^1 nou

NA

Textul funcționa la fel de bine cu IJ la CSM în locde MJ.


a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţieide clasare şi trimiterea dosarului pentrucompletarea verificărilor.

(3) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiiloralin. (2) lit. b) trebuie să cuprindă motivelepentru care a fost desfiinţată rezoluţia atacată şisă indice faptele şi împrejurările care trebuielămurite, precum şi mijloacele de probă ceurmează a fi administrate pentru completareaverificărilor.

(4) Hotărârea secţiei de contencios administrativşi fiscal a curţii de apel este definitivă”.

art. III, pct. 26


”Art. 46 - (1) În cadrul cercetării disciplinare sestabilesc faptele şi urmările acestora,împrejurările în care au fost săvârşite, precum şiorice alte date concludente din care să se poatăaprecia asupra existenţei sau inexistenţeivinovăţiei, fiind aplicabile în mod corespunzătordispoziţiile Codului de procedură civilăreferitoare la probe. Ascultarea celui în cauză şiverificarea apărărilor judecătorului sau

art. 46, alin. 1

(1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilescfaptele şi urmările acestora, împrejurările în careau fost săvârşite, precum şi orice alte dateconcludente din care să se poată aprecia asupraexistenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultareacelui în cauză şi verificarea apărărilorjudecătorului sau procurorului cercetat suntobligatorii. Refuzul judecătorului sauprocurorului cercetat de a face declaraţii ori de ase prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării.Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul

Textul funcționa la fel de bine cu IJ la CSM în locde MJ.


procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzuljudecătorului sau procurorului cercetat de a facedeclaraţii ori de a se prezenta la cercetări seconstată prin proces-verbal şi nu împiedicăcontinuarea sau încheierea cercetării.Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptulsă cunoască toate actele cercetării şi să soliciteprobe în apărare”.

să cunoască toate actele cercetării şi să soliciteprobe în apărare.

art. III, pct. 27


”(6) Cercetarea disciplinară se efectuează întermen de 60 de zile de la data dispuneriiacesteia, cu excepţia situaţiei în care intervinesuspendarea. Cercetarea disciplinară se poateprelungi cu cel mult 30 de zile, dacă existămotive întemeiate care justifică această măsură”.

art. 46, alin. 6

(6) Cercetarea prealabilă se efectuează în termende 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cuexcepţia situaţiei în care intervine suspendarea.Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu celmult 30 de zile, dacă există motive întemeiatecare justifică această măsură.

OK

art. III, pct. 28


„(8) Termenele stabilite de prezentul articol suntprevăzute sub sancţiunea decăderii.”


(7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată întermen de 30 de zile de la finalizarea cercetăriidisciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la datala care fapta a fost săvârşită.

Pare OK

art. III, pct. 29 art. 47, alin. 1 Pare OK



”Art, 47 - (1) După efectuarea cercetăriidisciplinare, inspectorul judiciar poate dispune,prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiuniidisciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoarea Consiliului Superior al Magistraturii;

b) respingerea sesizării, în cazul în care constată,în urma efectuării cercetării disciplinare, că nusunt îndeplinite condiţiile pentru exercitareaacţiunii”.

(1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art.45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune,prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiuniidisciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoarea Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nueste semnată, nu conţine datele de identificareale autorului sau indicii cu privire la identificareasituaţiei de fapt care a determinat sesizarea,precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit.b); rezoluţia de clasare este definitivă;

c) respingerea sesizării, în cazul în care seconstată, în urma efectuării cercetăriidisciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiilepentru exercitarea acţiunii.

art. III, pct. 30


art. 47, alin. 2

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poateface o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilorprevăzute de lege.

OK

art. III, pct. 31

Alineatele (4), (5), (6) şi (7) ale articolului 47 semodifică şi vor avea următorul cuprins:

art. 47, alin. 4-7

(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fiinfirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat,acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi

Pare OK, însă alin. 4 trebuie analizat cu atenție,dacă IJ rămâne la CSM, pentru că această formăde control ierarhic poate fi inacceptabilă îninteriorul autorității judecătorești.


„(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fiinfirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, înscris şi motivat, putând dispune una din soluţiileprevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).

(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzutela alin. (1) lit. b) poate fi contestată de persoanacare a formulat sesizarea la secţia de contenciosadministrativ şi fiscal a curţii de apel, în termende 15 zile de la comunicare, fără îndeplinireaunei proceduri prealabile. Soluţionarea cauzei seface de urgenţă şi cu precădere.

(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţasunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţieiinspectorului judiciar şi trimiterea dosaruluipentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiiloralin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivelepentru care a fost desfiinţată rezoluţiainspectorului judiciar şi să indice faptele şiîmprejurările care trebuie lămurite, precum şimijloacele de probă ce urmează a fi administratepentru completarea cercetării disciplinare”.

motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1)lit. a) sau c).

(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzutăla alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată depersoana care a formulat sesizarea la Secţia decontencios administrativ şi fiscal a Curţii de ApelBucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare,fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia decontencios administrativ şi fiscal a Curţii de ApelBucureşti sunt:a) respingerea contestaţiei;b)admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţieiinspectorului judiciar sau, după caz, ainspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentrucontinuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea Secţiei de contencios administrativşi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti esteirevocabilă.


art. III, pct. 32


”(8) Hotărârea Secţiei de contenciosadministrativ şi fiscal a curţii de apel estedefinitivă”.


NA

Pare OK

art. III, pct. 33


”Art. 48 - (1) în cazul prevăzut la art. 45 alin. (7),Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetăriidisciplinare titularului acţiunii disciplinare întermen de cel mult 7 zile de la finalizareaacesteia. Dacă apreciază că cercetarea esteincompletă, titularul acţiunii disciplinare poatesolicita o singură dată Inspecţiei Judiciarecompletarea acesteia. Completarea seefectuează de către inspectorul judiciar întermen de cel mult 30 de zile de la data când afost solicitată şi se comunică titularului acţiuniidisciplinare în termen de cel mult 7 zile de lafinalizarea acesteia.

(2) După primirea rezultatului cercetăriidisciplinare, în condiţiile alin. (1), ministruljustiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi

art. 48

(1) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (7), InspecţiaJudiciară comunică rezultatul cercetăriiprealabile titularului acţiunii disciplinare întermen de cel mult 7 zile de la finalizareaacesteia. Dacă apreciază că cercetarea esteincompletă, titularul acţiunii disciplinare poatesolicita o singură dată Inspecţiei Judiciarecompletarea acesteia. Completarea seefectuează de către inspectorul judiciar întermen de cel mult 30 de zile de la data când afost solicitată şi se comunică titularului acţiuniidisciplinare în termen de cel mult 7 zile de lafinalizarea acesteia.

(2) După primirea rezultatului cercetăriiprealabile, în condiţiile alin. (1), ministrul justiţiei,preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiesau, după caz, procurorul general al Parchetuluide pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiepoate exercita acţiunea disciplinară prin

Pare OK, dar, la alin. 2, dacă IJ trece la MJ, trebuiescos ministrul din text, ca titular al acțiunii,pentru că ar putea, în egală măsură, să blochezecercetarea disciplinară.


Justiţie sau, după caz, procurorul general alParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie poate exercita acţiunea disciplinară prinsesizarea secţiei corespunzătoare a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii”.

sesizarea secţiei corespunzătoare a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii.

art. III, pct. 34


”(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţasecţiilor de către unul din inspectorii judiciaricare au exercitat-o şi, numai în caz deimposibilitate a tuturor inspectorilor judiciaricare au exercitat acţiunea, de către un inspectorjudiciar desemnat de inspectorul-şef.

(7) Dispoziţiile din prezenta lege cereglementează procedura de soluţionare aacţiunii disciplinare se completează cudispoziţiile Codului de procedură civilă, înmăsura în care nu sunt incompatibile cuaceasta.”


(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţasecţiilor de către inspectorul judiciar care aexercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate aacestuia, de către un inspector judiciardesemnat de inspectorul-şef.

(7) Dispoziţiile din prezenta lege cereglementează procedura de soluţionare aacţiunii disciplinare se completează cudispoziţiile Codului de procedură civilă.

Pare OK, cu amendamentul că inspectorul careprezintă acțiunea în fața secției CSM ar trebui săfie magistrat (nu doar asimilat), deci e mult maiînțelept ca IJ să rămână la CSM.

art. III, pct. 35


"(8) Membrii secţiei Consjliului Superior al


NA

Pare OK


Magistraturii care soluţionează acţiuneadisciplinară nu pot fi recuzaţi. în cazurile şicondiţiile Codului de procedură civilă, aceştiasunt obligaţi să se abţină de la judecarea acţiuniidisciplinare.”

art. III, pct. 36

După articolul 49, se introduce un nou articol,art. 491, cu următorul cuprins:

„Art. 491 - Procedura disciplinară îşi urmeazăcursul şi în cazul în care judecătorul este numitîn funcţia de procuror sau procurorul este numitîn funcţia de judecător.”

art. 49^1 nou

NA

OK

art. III, pct. 37

La articolul 52, după alineatul (1) se introduc treinoi alineate, alineatele (11), (12) şi (13), cuurmătorul cuprins:

“(11) Hotărârea prin care se dispune suspendareadin funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacatăcu contestaţie în termen de 5 zile de lacomunicare de către judecătorul sau procurorulsuspendat din funcţie. Competenţa soluţionăriicontestaţiei aparţine Completului de 5judecători al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,din care nu pot face parte membrii cu drept de

art. 52, alin. 1^1-1^3 noi

(1) Pe durata procedurii disciplinare, secţiacorespunzătoare a Consiliului Superior alMagistraturii, din oficiu sau la propunereainspectorului judiciar, poate dispunesuspendarea din funcţie a magistratului, până lasoluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare,dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar puteaafecta desfăşurarea cu imparţialitate aprocedurilor disciplinare sau dacă proceduradisciplinară este de natură să aducă atingeregravă prestigiului justiţiei.

Pare OK, însă nu e clar, la alin. 1^1, cum ar puteaexista un complet de 5 la ÎCCJ în care să activezemembri cu drept de vot ai CSM.


vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cuprecădere şi nu suspendă executarea hotărâriisecţiei Consiliului Superior al Magistraturii;hotărârea instanţei este definitivă.

(13) Dacă hotărârea prin care s-a dispussuspendarea din funcţie a judecătorului sauprocurorului este desfiinţată, suspendarea dinfuncţie încetează, iar acesta este repus în situaţiaanterioară, i se plătesc drepturile salariale decare a fost lipsit pe perioada suspendării şi i serecunoaşte vechimea în muncă şi înmagistratură pe această perioadă”.

(2) Pe durata procedurii disciplinare,soluţionarea cererii de acordare a pensiei deserviciu se suspendă până la soluţionareadefinitivă a acţiunii disciplinare.

art. III, pct. 38


„Art. 521 - (1) Eliberarea din funcţie a unuijudecător sau procuror, în condiţiile art. 65 dinLegea nr. 303/2004, republicată, cu modificărileşi completările ulterioare, sau numirea unuijudecător în funcţia de procuror ori a unuiprocuror în funcţia de judecător nu împiedicăcontinuarea procedurii disciplinare.

(2) Cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fostnumit în funcţia de procuror sau procurorul a

art. 52^1 nou

NA

Pare OK


fost numit în funcţia de judecător, în proceduradisciplinară continuată în condiţiile alin. (1), dacăse exercită acţiunea disciplinară, Secţiacorespunzătoare, când constată că sesizarea esteîntemeiată, stabileşte una dintre sancţiuniledisciplinare prevăzute de lege, în raport cugravitatea abaterii disciplinare şi cucircumstanţele personale ale celui care asăvârşil-o. Sancţiunea disciplinară astfel stabilitănu se mai execută. în situaţia în care judecătorula fost numit în funcţia de procuror sauprocurorul a fost numit în funcţia de judecătorsunt aplicabile dispoziţiile art. 49 alin. (6).

(3) Judecarea acţiunii disciplinare exercitateîmpotriva judecătorului care, după săvârşireaabaterii disciplinare, a fost numit în funcţia deprocuror este de competenţa Secţiei pentrujudecători. Judecarea acţiunii disciplinareexercitate împotriva procurorului care, dupăsăvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit înfuncţia de judecător este de competenţa Secţieipentru procurori.”

art. III, pct. 39


„Art. 53 - în cazul în care s-a dispus excluderea

art. 53

În cazul în care s-a dispus excluderea dinmagistratură a unui judecător sau a unuiprocuror, hotărârea irevocabilă se transmitePreşedintelui României, în vederea emiterii

OK


din magistratură a unui judecător sau a unuiprocuror, hotărârea definitivă se transmitePreşedintelui României, în vederea emiteriidecretului de eliberare din funcţie.”

decretului de eliberare din funcţie.

art. III, pct. 40


„Art. 55 - (1) Revocarea din funcţia de membruales al Consiliului Superior al Magistraturii sepropune de preşedintele Consiliului ori de otreime din membri, în situaţia în care persoana încauză nu mai îndeplineşte condiţiile legalepentru a fi membru ales al Consiliului Superior alMagistraturii, în cazul aplicării oricărei sancţiunidisciplinare sau în cazul neîndeplinirii atribuţiilorîn cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În sensul alin. (1), prin neîndeplinireaatribuţiilor în cadrul Consiliului se înţelegeîncălcarea gravă a obligaţiilor care incumbăcalităţii de membru al Consiliului Superior alMagistraturii şi care derivă din legi şiregulamente.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, lasesizarea formulată potrivit alin. (1), poatedispune revocarea din funcţia de membru ales alConsiliului Superior al Magistraturii, cu o

art. 55

(1) Revocarea din funcţia de membru ales alConsiliului Superior al Magistraturii se propunede preşedintele sau vicepreşedintele Consiliuluiori de o treime din membri, în situaţia în carepersoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiilelegale pentru a fi membru ales al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, în cazul neîndepliniriisau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilorîn cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sauîn cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, lasesizarea formulată potrivit alin. (1), poatedispune revocarea din funcţia de membru ales alConsiliului Superior al Magistraturii.

(3) Revocarea din funcţia de preşedinte sauvicepreşedinte se propune de o treime dinnumărul membrilor Consiliului Superior alMagistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se aplică înmod corespunzător.

(4) Încetat efectele juridice.

Textul trebuie spart în 2-3 articole diferite,pentru 2 situații diferite--revocarea din inițiativaCSM (de sus în jos, alin. 1-5) și cea din inițiativaadunărilor de magistrați (de jos în sus, alin. 6-17);apoi, alin. 18-21 par să fie dispoziții comunecelor 2 situații.

Pe acest subiect, al revocării, e imperios necesarăorganizarea unei dezbateri publice cu privire lamandatul imperativ/reprezentativ.

Pentru prima situație, pare periculos ca membriiCSM să-l poată exclude pe unul dintre ei,indiferent din ce motiv (dacă e vorba de osancțiune, dispozitivul trebuie să constate cămembrul în cauză nu mai poate îndeplinifuncția, urmând ca CSM să aplice normeleincidente în caz de vacanță a funcției). Similar,câtă vreme mandatele de președinte șivicepreședinte CSM sunt doar de 1 an,procedura de revocare a acestora pare o normăinutilă/inaplicabilă.

Pentru cea de-a doua situație, e de discutat în cemăsură se poate vorbi de un mandat cvasi-


majoritate de două treimi din numărulmembrilor.

(4) Revocarea din funcţia de preşedinte sauvicepreşedinte se propune de o treime dinnumărul membrilor Consiliului Superior alMagistraturii.

(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, lasesizarea formulată potrivit alin. (4), poatedispune revocarea din funcţia de preşedinte sauvicepreşedinte al Consiliului Superior alMagistraturii, cu o majoritate de două treimi dinnumărul membrilor.

(6) Membrii aleşi ai Consiliului Superior alMagistraturii pot fi revocaţi şi la cerereaadunărilor generale de la nivelul instanţelor sauparchetelor pe care le reprezintă, pentruneîndeplinirea sau îndeplinireanecorespunzătoare a atribuţiilor în cadrulConsiliului, precum şi pentru fapte de natură aaduce atingere gravă independenţei şiprestigiului justiţiei. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) seaplică în mod corespunzător.

(7) Hotărârea de revocare se ia cu votulmajorităţii judecătorilor sau procurorilor înexerciţiu la nivelul instanţelor sau parchetelor pecare le reprezintă membrul Consiliului Superior

(5) În cazul adunării generale comune aParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie,decizia de revocare a reprezentantului acestorase ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadruladunării generale votează şi procurorii dinstructurile teritoriale ale acestora.

(6) Decizia de revocare a reprezentantului ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votulmajorităţii judecătorilor din adunarea generală.

(7) Procedura de revocare poate fi declanşată deorice adunare generală de la nivelul instanţelorsau parchetelor pe care le reprezintă membrulConsiliului Superior al Magistraturii a căruirevocare se cere, precum şi de organizaţiileprofesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

(8) Centralizarea rezultatelor votului serealizează de adunarea generală care a iniţiatprocedura sau de prima adunare generalăsesizată de organizaţiile profesionale alejudecătorilor şi procurorilor.

(9) Încetat efectele juridice.

imperativ (ca la aleșii locali) sau de unul strictreprezentativ (ca la parlamentari) în relația dintremembrul CSM și adunările magistraților. Inițiereași declanșarea procedurii de revocare din alin.10-15 sunt atât de complicate, încât parconcepute tocmai ca să nu poată fi niciodatăpuse în practică.

De asemenea, procedura de revocare de jos însus omite să reglementeze majoritatea cu carese poate lua decizia (sau măcar nevoia canumărul de voturi pentru revocare să fie celpuțin egal cu numărul de voturi pe caremembrul CSM le obținuse la momentul alegerii).

La alin. 18, se ridică întrebarea firească de ce nuse deleagă drept raportor un inspector (așa cumface Consiliul Național de Integritate înprocedura de verificare a membrilor CNI), iarrăspunsul neplăcut este că nu se poate dacă IJ emutată la MJ. Tot la alin. 18, se ridică întrebareaprivind verificarea pe temeinicie, dacă ea va fiadoptată în alte părți ale acestui proiect.

La alin. 20, proiectul uită din nou de segregareadeja criticată mai sus, deși ea putea să fiepromovată și aici.


al Magistraturii a cărui revocare se cere.

(8) În cazul adunării generale comune aParchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi aDirecţiei de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism, decizia derevocare a reprezentantului acestora se ia cuvotul majorităţii procurorilor în exerciţiu. încadrul adunării generale votează şi procuroriidin structurile teritoriale ale acestora.

(9) Decizia de revocare a reprezentantului înalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votulmajorităţii judecătorilor în exerciţiu de la înaltaCurte de Casaţie şi Justiţie.

(10) Procedura de revocare poate fi iniţiată deorice adunare generală de la nivelul instanţelorsau parchetelor pe care le reprezintă membrulConsiliului Superior al Magistraturii a căruirevocare se cere. Organizaţiile profesionale alejudecătorilor şi procurorilor pot sesiza adunărilegenerale ale judecătorilor şi procurorilor învederea declanşării procedurii de revocare.

(11) Hotărârea de declanşare a procedurii derevocare a membrilor Consiliului prevăzuţi la art.4 lit. c) şi d) şi, respectiv, la art. 5 lit. c) şi d), se iaîn adunarea generală comună a judecătorilorsau procurorilor în exerciţiu de la instanţele sau


parchetele de acelaşi nivel din circumscripţiacurţii de apel, prin vot secret, direct şi personal.

(12) Hotărârea de declanşare a procedurii derevocare se ia cu votul a două treimi din număruljudecătorilor sau procurorilor prevăzuţi la alin.(11) sau din numărul judecătorilor şi procurorilorde la curtea de apel sau parchetul de pe lângăaceasta, de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţiesau din numărul procurorilor întruniţi înadunarea comună prevăzută la art. 8 alin. (2).

(13) Hotărârea prevăzută la alin. (12) se publică,după caz, pe site-ul înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, al Parchetului de pe lângă înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel ori alparchetului de pe lângă curtea de apel care auorganizat adunarea generală, precum şi pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi alinstanţei sau parchetului care a iniţiat procedura.

(14) Judecătorii şi procurorii de la instanţele sauparchetele reprezentate de membrul Consiliuluisupus revocării vor putea transmite instanţei sauparchetului care a iniţiat procedura de revocareîn termen de 15 zile de la publicare, motivesuplimentare de revocare.

(15) Motivele de revocare, centralizate, sepublică pe site-ul instanţei sau parchetului care ainiţiat procedura de revocare. în termen de 30 de


zile de la publicarea pe site a motivelor derevocare se vor organiza adunările generale aletuturor instanţelor sau parchetelor reprezentatede membrul cu privire la care s-a declanşatprocedura de revocare.

(16) Adunarea generală de la nivelul instanţeisau parchetului care a iniţiat procedura derevocare va solicita membrului ales a căruirevocare se cere, exprimarea unui punct devedere cu privire la motivele de revocare, înaintede data stabilită pentru întrunirea adunărilorgenerale; punctul de vedere exprimat va ficomunicat tutoror instanţelor sau parchetelor pecare le reprezintă membrul ales. Refuzulmembrului ales de a exprima un punct devedere nu împiedică întrunirea adunărilorgenerale.

(17) În termen de 15 zile de la data întruniriiadunărilor generale, instanţa iniţiatoare,respectiv parchetul, va transmite ConsiliuluiSuperior al Magistraturii sesizarea motivatăîmpreună cu materialele întocmite de toateadunările generale şi centralizarea voturilor.

(18) Verificarea legalităţii procedurii de revocarese va realiza de către un raportor desemnat dePlenul Consiliului Superior al Magistraturii dintremembrii săi, în termen de 15 zile de la


înregistrarea sesizării semnate şi motivate dereprezentanţii adunării generale de la instanţasau parchetul care a iniţiat procedura.Raportorul desemnat de către Plen nu devineincompatibil.

(19) în cazul în care se constată încălcări ale legiiîn procedura de revocare, Plenul Consiliuluidispune măsurile necesare pentru înlăturareaacestora, inclusiv repetarea întrunirii adunărilorgenerale, numai la instanţele sau parchetele lacare s-au constatat aceste încălcări.

(20) Raportul întocmit de raportor se înainteazăPlenului Consiliului Superior al Magistraturiicare, în urma analizei acestuia, poate:

a) dispune completarea raportului, atunci cândapreciază că acesta nu este complet.Completarea se efectuează de către raportor întermen de cel mult 15 de zile de la data când afost solicitată;

b) constată că sunt întrunite condiţiile prevăzutede lege pentru revocarea membrului ales alConsiliului şi dispune revocarea din funcţie aacestuia. Dispoziţiile art. 57 alin. (2) se aplică înmod corespunzător;

c) respinge cererea de revocare în cazul în caremotivele de revocare invocate nu sunt dintre


cele prevăzute la alin. (6),

(21) Hotărârea Plenului Consiliului Superior alMagistraturii poate fi atacată cu contestaţie, deorice persoană interesată, la Secţia decontencios administrativ şi fiscal a înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de lapronunţare. Contestaţia formulată împotrivahotărârii prin care se dispune revocarea dinfuncţie a unui membru ales al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii este suspensivă deexecutare.”

art. III, pct. 41

La articolul 57, după alineatul (2), se introduceun nou alineat, alineatul (3), cu următorulcuprins:

"(3) În cazul prevăzut la alin (1), persoana aleasăpentru ocuparea locului vacant îşi exercităcalitatea de membru al Consiliului Superior alMagistraturii pentru restul de mandat rămaspână la exprirarea termenului de 6 ani.”


(1) În cazul încetării calităţii de membru alConsiliului Superior al Magistraturii înainte deexpirarea mandatului, pentru locul rămas vacantse organizează noi alegeri, potrivit proceduriiprevăzute de lege.

(2) Până la alegerea unui nou membru,interimatul va fi asigurat de judecătorul sauprocurorul care a obţinut numărul următor devoturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivitart. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.

Prin raportare la alin. 1 și 2, trebuie optat fie pevarianta unui interimat asigurat de următorul„ales”, conform alin. 2, urmând ca interimatul sădureze doar cât un rest de mandat, fie pevarianta unei noi runde de alegeri, conform alin.1, urmând ca noul ales să obțină un mandatcomplet, de 6 ani. Soluția în care facem alegeripentru un rest de mandat (pe care o vedem și laprimari) este ineficientă pentru situația din CSM,unde situația este mai degrabă similară cuconsiliile locale (unde se folosesc supleanți).

art. III, pct. 42


art. 60, alin. 3

(3) Preşedintele Consiliului Superior al

Pare OK, dar nu există o reglementare care săprevină delegarea aleatorie, de la săptămână lasăptămână, către altă persoană--se naște



”(3) Preşedintele Consiliului Superior alMagistraturii are calitatea de ordonator principalde credite care poate fi delegatăvicepreşedintelui, secretarului general,secretarului general adjunct sau directoruluieconomic”.

Magistraturii are calitatea de ordonator principalde credite, care poate fi delegată secretaruluigeneral.

posibilitatea exercitării arbitrare saudiscreționare a puterii.

O soluție mult mai stabilă ar fi desemnareasecretarului general ca ordonator de credite (însistem similar cu relația dintre primar șiadministratorul public), întrucât mandatul depreședinte este de numai un an, eventual într-unmecanism de decizie a președintelui și execuțiea secretarului general.

art. III, pct. 43


”(5) Hotărârea Secţiei prevăzută la alin. (3) poatefi atacată la Plenul Consiliului conform art. 36alin. (2) în termen de 15 zile de la comunicare.Hotărârea Plenului poate fi atacată cucontestaţie la Secţia de contencios administratiiva înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşitermen; hotărârea instanţei este definitivă”.

art. 76, alin. 5

(5) Hotărârea secţiei prevăzută la alin. (3) poate fiatacată cu contestaţie la Plenul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, în termen de 15 zile dela comunicare, iar hotărârea plenului poate fiatacată cu recurs la Secţia de contenciosadministrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,în acelaşi termen. Hotărârea instanţei esteirevocabilă.

OK

art. III, pct. 44

Capitolul VII - "Organizarea Inspecţiei Judiciare şistatutul inspectorilor judiciari” se abrogă, cuexcepţia articolului 76.

art. 65-75 și 77-79

[textele sunt transferate în Titlul IV^1 la Legea304/2004, prin art. II, pct. 28 de mai sus]

Pare OK ca tehnică, deși nu se abrogă cuadevărat, textele fiind transferate în Titlul IV^1 laLegea 304, prin art. II, pct. 28 de mai sus.

Din nou: nu considerăm oportună trecerea IJ laMJ, mai ales că nu este nici justificată.


#controlpolitic

Restul prevederilor

art. IV

Personalul îşi păstrează gradul profesional şitoate drepturile câştigate aferente statutuluiprofesional dobândite în condiţiile legii.

NA OK

art. V

(1) Prevederile prezentei legi nu se aplicăprocedurilor de ocupare a posturilor deconducere sau de execuţie, inclusiv prinpromovare şi nici procedurilor de evaluareprofesională în curs de desfăşurare la dataintrării sale în vigoare.

(2) Prevederile prezentei legi privind duratamandatelor nu se aplică mandatelor în curs deexercitare la data intrării sale în vigoare.

(3) Judecătorii şi procurorii cu funcţii deconducere care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat o funcţiede conducere pe parcursul a două mandatepână la data intrării în vigoare a prezentei legi nupot candida pentru un nou mandat, pentru

NA OK


aceeaşi funcţie de conducere, conform prezenteilegi.

art. VI

(1) Inspectorul-şef şi inspectorii-şefi adjuncţi aiInspecţiei Judiciare rămân în funcţie până laexprirarea mandatului în curs la data intrării învigoare a prezentei legi.

(2) Durata mandatului inspectorilor judiciari înfuncţie la momentul intrării în vigoare aprezentei legi rămâne de 6 ani. Inspectoriijudiciari care au exercitat două mandate de câte6 ani sau se află în cursul exercitării celui de-aldoilea mandat de 6 ani nu pot beneficia de unalt mandat în condiţiile prezentei legi. Inspectoriijudiciari care au exercitat un singur mandat de 6ani sau se află în cursul exercitării primuluimandat de 6 ani pot beneficia de un al doileamandat, în condiţiile prezentei legi.

NA OK, dar probabil că nu va fi necesar dacă IJrămâne la CSM, așa cum considerăm oportun.

art. VII

Judecătorii şi procurorii care au dobândit ungrad profesional superior ca urmare aconcursului de promovare până la data intrării învigoare a prezentei legi pot fi transferaţi lainstanţele şi parchetele unde au dreptul săfuncţioneze potrivit gradului profesional

NA OK


dobândit.

art. VIII

(1) Prin preluarea Inspecţiei Judiciare de cătreMinisterul Justiţiei, posturile din cadrul acesteiase preiau de Inspecţia Judiciară organizatăpotrivit prezentei legi, iar personalul este preluatşi reîncadrat în noua structură, în condiţiileprezentei legi.

(2) Cheltuielile aferente personalului şiposturilor, precum şi cele necesare pentrufuncţionarea Inspecţiei Judiciare vor fi alocatedin bugetul Ministerului Justiţiei, prin bugetulInspecţiei Judiciare.

(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publiceca, la propunerea ordonatorilor de creditebugetare, să introducă modificările ce decurgdin aplicarea prevederilor prezentei legireferitoare la preluarea inspecţiei Judiciare încadrul Ministerului Justiţiei.

NA OK, dar probabil că nu va fi necesar dacă IJrămâne la CSM, așa cum considerăm oportun.

art. IX

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare aprezentei legi, se va reglementa prin legeorganizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetuluide pe lângă înalta Curte de Casaţe şi Justiţie, a

NA Rămân valabile comentariile din slide-ul 33; nicinu e clar - pentru că nu e explicat - de ce s-ar doriașa ceva, iar reglementarea aici a unei obligațiipentru Parlament e ridicolă.


unei direcţii specializate în efectuarea urmăririipenale pentru infracţiunile săvârşite dejudecători şi procurori.

Decizia 104/2009 pare să nu permită instituireaunei secții (sau direcții) speciale pentru ocategorie socio-profesională.

Întărește în mod evident mecanismele decontrol ale Executivului asupra magistraților,prin aceea că noua Direcție va avea un șef numitde ministrul Justiției.

#controlpolitic

art. X

Pentru beneficiarii locuinţelor de serviciupensionari, contractele de închiriere a acestorlocuinţe încetează în termen de 1 an de laintrarea în vigoare a prezentei legi.

NA OK

art. XI

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1ianuarie 2018.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, seabrogă orice dispoziţii contrare.

NA OK

art. XII NA OK


Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilorşi procurorilor, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, precum şi cumodificările şi completările aduse prin prezentalege, Legea nr. 304/2004 privind organizareajudiciară, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, precum şi cumodificările şi completările aduse prin prezentalege şi Legea nr. 317/2004 privind ConsiliulSuperior al Magistraturii, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, precum şicu modificările şi completările aduse prinprezenta lege se vor republica în MonitorulOficial al României, Partea I.

analizĂ privind propunerea legisl ative de ......tudorel toader ar putea chiar să conducă la...

Documents