Realizat :Gulchin Cristina,

grupa 1714, Seria A

Amplasarea

Depozitelor

Cuprins:

1. Introducere

2. Evoluția conceptului de depozitare3. Caracteristici de amplasare4. Metode de amplasare5. Dinamica a depozitelor6. Studii de caz7. Bibliografie

1.Introducere

Depozitele sunt verigi structurale ale unei unităţi care dispune de utilaje, instalaţii sau dispozitive specifice, destinate efectuării diverselor operaţiuni de păstrare şi livrare a materialelor sau produselor finite potrivit destinaţiilor acestora.

Principalele operaţii efectuate în depozite sunt: primirea, păstrarea şi livrarea mărfurilor. În unele cazuri se pot efectua şi o serie de activităţi de prelucrare, ambalare etc.

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata1. Companiile sunt cele care decid numarul necesar de locatii de depozitare. Astfel, cele care furnizeaza produse ambalate consumatorilor si-au micsorat numarul de depozite de la 10-15 la numai 5-7, iar distribuitorii farmaceutici si-au redus de asemenea numarul de depozite de la 90 la aproape 45. Un exemplu in acest sens ar fi National Semiconductor, care si-a inchis cele 6 depozite pe care le avea si a deschis unul central in Singapore, lucru care i-a micsorat timpul de livrare cu 47%, cheltuielile de distributie i-au scazut cu 2.5%, iar vanzarile i-au crescut cu 34 procente.

Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari2. Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea si transportul acestora.

Depozitarea prezinta mai multe probleme manageriale: numarul, tipologia si amplasarea depozitelor, precum si gradul de proprietate asupra unui astfel de spatiu. Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc.

2.Evolutia conceptului de depozitareIn prima jumatate a secolului, perspectiva asupra depozitarii, in domeniul conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte:

caracterul static – rolul depozitului consta in pastrarea marfurilor

1 Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management, 12e, Prentice Hall, 2006, p. 527;

2 Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall,1980, p.434-435;

necorelarea cu alte activitati logistice – atentia utilizatorilor de spatii de depozitare era focalizata numai asupra costurilor generate de acest domeniu de activitate

preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii – eforturile de imbunatatire a eficacitatii activitatilor erau orientate prioritar spre productie

accentul pe resursele umane – intrucat forta de munca era o resursa necostisitoare, depozitarea presupunea realizarea manuala a majoritatii covarsitoare a activitatilor

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mutatiile din domeniul productiei si distributiei au avut ca efect o noua atitudne fata de depozitarea marfurilor.

Mai intai au aparut depozitele regionale care permiteau acoperirea unei arii teritoriale extinse, apoi depozitele localizate strategic, deoarece un depozit localizat favorabil putea lua locul spatiilor de depozitare existente la fiecare unitate de productie.

Dezvoltarea distributiei contractuale, in anii ’80 si ’90, a generat un nou mod de a beneficia de servicii de depozitare.

Distributia contractuala reprezinta furnizarea de catre un distribuitor tert a unui serviciu de distributie complet si operat pe seama unui anumit client.i Forma contractului poate varia de la asigurarea de facilitati de depozitare, la un centru de distributie dedicat unui client, fie producator, fie detailist. Centrul de distributie are rolul de a accelera circulatia marfurilor si, in plus, permite satisfacerea cerintelor specifice ale clientului.

Comertul cu amanuntul a fost marcat in anii ’80, de crearea depozitelor de distributie centrale, ale marilor detailisti. Producatorii livrau comenzi de dimensiuni mari depozitelor centrale ale detailistilor, fara a mai fi necesar sa dispuna de spatii proprii de depozitare.

Marile corporatii, prezente simultan pe mai multe piete, au apelat la conceptul de depozit multi-tari. Pentru tarile dintr-o anumita zona, se creeaza un depozit central, care livreaza depozitelor existente la nivelul filialelor companiei sau distribuie marfurile direct urmatorului nivel din canalele de marketing.

Diversitatea circuitelor de distribuţie, destinaţia depozitelor, vocaţia internă sau continentală, vocaţia industrială sau comercială, tipurile de mijloace de transport şi de manipulare etc. conduc la caracteristici diferite ale depozitelor, platformelor logistice sau amplasamentelor logistice. În acest sens, se pot da ca exemple:

depozitul situat în spatele întreprinderii industriale (stocare lângă locul de producţie sau de transformare) sau depozitul amplasat departe de locurile de producţie (destinat regrupării producţiilor mai multor întreprinderi industriale);

depozitul de „campanie” destinat colectării legumelor şi fructelor şi depozitul amplasat în zona industrială, în periferie, pentru a alimenta lanţurile comerciale din marea distribuţie;

depozitul conectat la căile ferate, pentru primirea trenurilor cu mărfuri grele, depozitul plasat pe malul unui canal pentru a primi transporturile pe căile fluviale sau depozitul mesageriei destinat să primească frecvent foarte multe camioane etc.

Platformele logistice reprezintă elemente ale sistemului de distribuţie în care se realizează operaţii de transbordare a mărfurilor, depozitare a mărfurilor , comercializare a mărfurilor în vrac, ambalare, sortare şi grupare a mărfurilor în vederea expedierii lor la beneficiari. Acestea sunt proiectate pentru a satisface toate cerinţele unui sistem logistic urban, prin utilizarea unui sistem informaţional complex, care să permită aplicarea unor programe de rutare optimă a vehiculelor, de planificare eficientă a vehiculelor pentru realizarea operaţiilor de colectare/distribuţie a produselor.

Amplasarea platformelor logistice se face, în general, în punctele de legătură dintre transportul magistral de mare capacitate şi sistemul de transport urban (fig. 1). Rezultatele utilizării unui astfel de sistem cu platforme logistice sunt reducerea numărului de vehicule necesare pentru oferirea unor servicii cel puţin la acelaşi nivel calitativ, sporirea coeficientului de utilizare a capacităţii de transport a vehiculelor, reducerea parcursului vehiculelor, atât în stare încărcată, cât şi în stare goală.

Preluare : Costescu Dorinela, Roşca Mircea Augustin – « Platforme logistice – solutii eficiente pentru economisirea de resurse si reducerea efectelor poluante », Buletinul AGIR

nr. 1/2007

Platformele logistice oferă posibilitatea grupării firmelor mici, creându-se condiţiile organizării eficiente a proceselor de transport. Ele reprezintă sisteme în care un grup de expeditori sau transportatori pot utiliza acelaşi parc de vehicule, aceleaşi terminale sau acelaşi

sistem informaţional, cu scopul de a reduce costurile de distribuţie.

3. Caracteristici de amplasare

Locul de amplasare al depozitului se alege in functie de:

·gradul de dezvoltare al retelei de transport.

·operatiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare)

·durata timpului de depozitare (de la cateva zile la cateva luni)

·de caracterul cererii (uniforma sau neuniforma)

·de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier)

·de particularitatile geografice

·de costurile transportului si depozitarii.( http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/Gestiunea-stocurilor-si-depozi72699.php )

4. Metode de amplasare

Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe facilitati in sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi privite independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de amplasare devine enorm.

Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de cateva intrebari de baza3:

- Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei?

Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie localizate?

- Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a le aproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc?

- Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui transportate direct de la punctul de productie la consumatori?

Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor care ajuta la aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva dintre ele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare.

Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o solutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta.

Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depozitelor care genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune crearea de subprobleme de amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pe depozitele care urmeaza sa fie localizate. Amplasarea fiecarui depozit al retelei reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului de gravitatie pentru un singur depozit.

Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot constitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite egal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se calculeza costul aferent. Se diminueaza apoi numarul depozitelor si se recalculeaza coordonatele lor si costul.

Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport. Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a stocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total.

3 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 563;

Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara. Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii. Un model de optimizare considera setul agregat de cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim4. Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice.

Aplicabilitatea programarii liniare pentru problemele de amplasare a mai multor depozite presupune indeplinirea a doua conditii de baza. Pe de o parte, doua sau mai multe amplasamente sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la resurse limitate. De exemplu, un client poate fi aprovizionat din doua sau mai multe surse. Pe de alta parte, toate relatiile din problema trebuie sa aiba un caracter determinist si sa poata fi aproximate liniar.

Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de transport). Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati.

O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport, care are ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim. Matricea unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata, cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de la depozit la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta in stabilirea combinatiei optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia problemei indica localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii.

Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa comparativ cu optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica mai mare, deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al acestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau considerate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri de costuri variabile. De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe si economiile de scara ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.

Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea numarului, marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile fixe si liniar variabile, corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua de depozite, in conditiile anumitor restrictii. Aceste restrictii5 pot fi enuntate astfel:

oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita; este necesara satisfacerea integrala a cererii; capacitatea depozitelor nu poate fi depasita; crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim; toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit;

Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta, care era legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin tehnica descompunerii6.Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o serie de probleme

4 Carmen Balan, op.cit., p.234;5 Ronald H. Ballou, op.cit. , p.565;6 Carmen Balan, op.cit. p.235;

referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteaza apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilire a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter iterativ. Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine costul minim.

Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de dificultati in cazul sistemelor logistice complexe. Considerarea tuturor combinatiilor posibile de furnizori, amplasamente ale unitatilor de productie, amplasamente ale depozitelor, angrosisti, clienti si produse conduce la o problema de dimensiuni foarte mari. In plus, caracterul optim al solutiei este relativ, datorita faptului ca depinde de modul de definire al problemei, de ipotezele avansate.

Desi poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutii matematice sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei de localizare a lumii reale nu este mai buna decat descrierea reala a problemei facuta de modelul respectiv7. In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu de inteles si cer anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. De aceea, cei care cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe simulare, ca metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sa gaseasca o solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie , decat sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata.

In esenta, simularea se refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unui sistem inlocuitor, cu care se afla intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorul unei metode de simulare este imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutia optima generata cu ajutorul programarii liniare. Caracterul suboptim nu este in totalitate un dezavantaj. Descrierea precisa a realitatii este principalul element de atractivitate al metodelor de simulare.

Un model de simulare pentru amplasarea depozitelor este o reprezentare matematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi matematice si logice, care pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea metodei presupune definirea prealabila a retelei logistice si a componentelor majore de cost. Reteaua consta in unitati de productie, depozite si clienti. Principalele costuri urmarite sunt costurile fixe si variabile ale depozitului, costul transportului de la surse la depozite si de la depozite la clienti, precum si costul de mentinere a produselor in stoc. Modelul de simulare permite evaluarea impactului pe care il au diferite configuratii ale retelei. Prin intermediul simularii repetate, se identifica cea mai buna retea, pornind de la diferite moduri de amplasare si alocare a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor depind de gama amplasamentelor care au fost selectate pentru analiza.

Sub aspectul preciziei rezultatelor obtinute, metodele de simulare sunt clasificate in doua tipuri distincte – simulari fundamentate matematic si simulari euristice. Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si a statistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o estimare a erorilor fata de realitate. Simularile euristice nu se bazeaza pe studii matematice riguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie.

In problemele de stabilire a amplasamentului mai multor depozite, procedurile euristice conduc la diminuarea timpului necesar pentru gasirea unei solutii bune, dintre numeroase variante. Etapa initiala a simularii euristice presupune considerarea tuturor amplasamentelor posibile ale depozitelor. Destinatiile (clientii) sunt repartizate pe depozite astfel incat sa se obtina cel mai mic cost total, serviciul maxim ori o combinatie a acestora. 7 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 569-570;

Simularea continua prin inlaturarea progresiva a cate unui depozit, din numarul maxim al amplasamentelor posibile, pana cand se ajunge la un numar minim prestabilit. In fiecare iteratie, se evalueaza impactul pe care il are inlaturarea unui depozit asupra costului total, prin compararea cresterii costurilor variabile cu scaderea costurilor fixe. In cazul in care costul total scade, se renunta la depozitul respectiv. Depozitul inlaturat in fiecare iteratie este cel caruia ii corespund costurile cele mai mari. Cererea pe care o satisfacea anterior depozitul inlaturat este repartizata depozitului apropiat, care are cele mai mici costuri si procedura se repeta.

Comparativ cu metodele de optimizare, metodele de simulare sunt mai simple si mai putin costisitoare. Fara a oferi o solutie optima, simularea permite incorporarea mai multor detalii referitoare la clienti, produse, depozite, marimea loturilor livrate, fata de metodele de programare liniara.

Un model de simulare clasic8 acum folosit pentru determinarea amplasamentului unor depozite este cel realizat de catre H.J.Heinz Company si adoptat apoi de catre compania Nestlé, care avea probleme legate de distributia produselor. Metoda asigura raspunsuri la intrebarile de baza legate de localizarea unui depozit( numar, locatie, alocarea de cereri unui anumit depozit, etc.) si se putea ocupa de pana la 4000 clienti, 40 de depozite, si 10-15 fabrici. Cele mai importante costuri ale distributiei luate in considerare de metoda de simulare elaborata de compania Heinz au fost:

- Clientii. Caracteristicile acestora care influenteaza costurile de distributie sunt:

a) amplasarea clientilor;

b) cererea anuala de produse;

c) tipurile de produse achizitionate;

- Depozitele. Caracteristicile depozitelor care afecteaza costurile sunt:

a) investitiile fixe in depozitele private. Unele companii prefera depozitele publice deoarece implica o investitie relativ scazuta;

b) operatiunile anuale si costurile administrative;

c) costurile variabile de stocare, de administrare, rotatia stocurilor si procesarea datelor;

- Fabricile. Locatia acestora si produsele disponibile in fiecare punct de productie, sunt elementele care afecteaza cel mai mult costurile de distributie.

- Costurile de transport. Costurile necesare mutarii produselor de la fabrici in depozite sunt denumite costuri de transport. Acestea depind de locatia fabricii si depozitului luate in considerare, marimea cantitatii ce va fi transportata, si de tipul produsului ce va fi mutat.

- Costuri de predare. Costurile necesare mutarii produselor de la depozite la consumatori sunt denumite costuri de predare, si depind de cantitatea transportata, locatia depozitului si a clientului, precum si tipul produsului.

8 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 570-572;

Modelele de simulare continua sa joace un rol important in determinarea locatiei depozitelor.O problema majora a acestora este faptul ca utilizatorul nu poate sti cat de apropiata este solutia de amplasare gasita de aceste modele, de cea optima. Insa, atata vreme cat un numar rezonabil de configuratii de amplasare au fost evaluate, putem crede cu tarie ca macar o solutie satisfacatoare o a fost gasita.

Managerii logistici pot recurge la metodele de amplasare a mai multor depozite, datorita avantajelor semnificative pe care acestea le prezinta: capacitatea de a solutiona o problema cu mari implicatii pentru firma, costurile relativ mici comparativ cu beneficiile, faptul ca se bazeaza pe informatii disponibile in orice firma. In prezent, exista numeroase pachete software care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor de amplasare. Totusi, metodele prezentate nu pot aborda cu precizie relatiile neliniare si discontinue in privinta costurilor. Deocamdata, ele nu sunt cu adevarat modele ale unei retele integrate, deoarece necesita rezolvarea separata a fiecarei probleme. Sub aspectul perioadelor de timp considerate , metodele prezentate au un caracter static. Pentru inlaturarea acestei limite se poate recurge la metode dinamice de amplasare.

5. Dinamica depozitelor

Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de cercetare sofisticata care este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea problemelor legate de locatia depozitelor. Desi multe imbunatatiri au facut ca aceste metode sa fie mai eficiente si reprezentative, ele raman totusi statice in practica9. De aceea, ele nu pot furniza tipare optime de amplasare in timp.

Tiparele legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceea implementarea unei solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub nivelul optim, luand in considerare conditiile economice de maine.

Gasirea celor mai bune configuratii de amplasare in timp,poate fi privita din mai multe perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate fi gasita utilizand conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor.

In al doilea rand, cea mai buna configuratie curenta poate fi gasita si implementata. Astfel, in fiecare an, de indata ce datele sunt disponibile pentru acea perioada, cea mai buna si noua locatie pentru depozite este descoperita. Daca economiile dintre amplasamentul cel nou si cel vechi sunt mai mari decat costurile asociate mutarii in noua locatie, atunci schimbarea ar trebui luata in considerare. Aceasta metoda are avantajul de a lucra mereu cu date curente si nu cu date previzionate.

In ultimul rand, o solutie optima de amplasare poate fi gasita in timp, care iti va arata cu siguranta cand este nevoie de o mutare intr-un alt depozit, precum si locul unde se afla acesta situat. Astfel, metodologistii care au fost adusi in discutie la amplasarea unui singur depozit, pot fi incorporati intr-un procedura dinamica de programare pentru a gasi solutia optima de localizare a depozitelor.

Depozitele pot fi o parte foarte importanta din politica de servire a clientilor10, atunci cand o companie are depozite la aproape 300 km de fiecare consumator pentru a le putea 9 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 582-583;10 Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.421;

furniza produse intr-un timp cat mai scurt. Din pacate, si costurile sunt foarte ridicate in acest caz, si de aceea trebuie sa se ajunga la un compromis intre serviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si costurile necesare realizarii lor.

6. Studii de caz

1. .TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firmă privată româno-suedeză a cărei activitate de bază este distribuirea produselor fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC DISTILLERIES şi EUROPEAN FOOD.

. Logistica de depozitare (Warehousing)

a). Responsabil – funcţii, legături cu alte departamente

De depozitarea mărfii se ocupă gestionarul, care este şi şeful depozitului de mărfuri. Primirea mărfurilor se face în baza facturilor fiscale şi a avizelor de însoţire a mărfii.

Recepţia mărfurilor se efectuează astfel: fabrica producătoare livrează marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc la depozit. Aici gestionarul asistă la depozitarea ei şi o gestionează. La primirea mărfii persoanele de la Biroul Facturi întocmesc notele de recepţie şi constatare de diferenţe.

b). Spaţii de depozitare – descriere, amplasare, configuraţie

Depozitul Transilvania General Import-Export este localizat în zona Metalurgiei, în oraşul Iaşi. Depozitul este amplasat în incinta unui vechi mare depozit din Iaşi, al unei companii care l-a dat spre închiriere. Nu tot spaţiul intră în posesia Transilvania General Import-Export Iaşi, acesteia revenindu-i doar 10.000 m², în aceeaşi clădire desfăşurându-şi activitatea şi alţi distribuitori din judeţ.

Forma depozitului deţinut de punctul de lucru din Iaşi este dreptunghiulară şi sugestiv denumită un „labirint de paleţi”; este construit din cărămidă şi are acoperiş din tablă ondulată. Nu există spaţii de depozitare special amenajate pentru fiecare grupă de mărfuri în parte, iar depozitarea se face în funcţie de primirea produselor de la centrul din Oradea.

Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare dintre aceşti paleţi având produsele organizate pe patru nivele, fiind repartizate în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uşoară manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două nivele.

Păstrarea mărfurilor se face în spaţii aerisite, ferite de razele soarelui, de căldură şi îngheţ, astfel încât produsele să poată fi păstrate între parametrii normali.

Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mărfurilor se realizează ţinându-se cont de normele de siguranţă igienico-sanitare; depozitul este prevăzut cu sisteme de aerisire şi de iluminat. Pentru siguranţa consumatorilor, SANIPIDUL inspectează locaţia lunar.

Aprovizionarea cu mărfuri se face pe o singură intrare, iar încărcarea în mijloacele de transport care o vor distribui clienţilor se realizează prin cele două ieşiri.

Acestă modalitate de amenajare este specifică tuturor depozitelor Grupului European Drinks&Food din ţară, pentru o mai bună gestiune a comenzilor şi pentru o mai bună organizare.

Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare dintre aceşti paleţi având produse organizate pe patru nivele, fiind repartizate în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uşoară manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două nivele.

2. .Portul Constanta

Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci, produse metalice precum si alte marfuri.

Produse chimice si ingrasaminte :Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone.

Produse alimentare

Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.

Cherestea si alte produse din lemn Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului.

Produse metalice Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri.

Alte marfuri generaleAlte cantitati importante de marfuri generale au fost operate in anul 2005 in Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star Shipping.

3. Macromex investeste 1 mil. de euro pentru cel mai performant centru logistic din tara

Macromex, lider de piata in distributia de produse alimentare care necesita temperatura controlata de depozitare si transport, a inaugurat primul centru logistic din Romania care beneficiaza de control total computerizat.

Amplasat in comuna Chiajna, judetul Ilfov (Complexul Logistic Cefin), noul centru logistic inchiriat de Macromex se remarca atat prin caracterul unic si inovator, cat si prin standardele europene performante de exceptie, pentru prima data prezente in Romania.

Investitia Macromex in infrastructura interioara, sistemul informatic, tehnologie si echipamente se va ridica la cca. 1milion de euro.Centrul logistic a devenit operational la data de 30 decembrie 2005, procesul de constructie si implementare a celei mai moderne platforme de depozitare destinata produselor congelate, refrigerate si nu numai, realizandu-se in mai putin de un an. Ca noutate absoluta, centrul logistic va functiona si ca antrepozit vamal pentru produse congelate, primul de aceasta natura din Bucuresti.

Intregul centru insumeaza 4000 mp in ceea ce priveste capacitatea de depozitare, si cuprinde doua camere: camera de refrigerare si camera de congelare. Cu o capacitate de stivuire de 6265 tone, spatiul de stocare este organizat pe cinci niveluri plus parter, asigurand astfel un grad de ocupare de 1,88 palet/mp, dublu fata de cel uzual, iar accesul in camerele de depozitare se realizeaza prin 19 porti de acces, unde se face de altfel si receptia produselor.

Centrul ofera siguranta totala privind temperatura de pastrare, prin utilizarea unei solutii frigorifice cu agent de racire intermediar -Tyfoxit- si prin monitorizarea permanenta pe internet a instalatiei frigorifice. Cele doua camere de reglare a temperaturii, dotate cu sisteme independente, permit depozitarea de produse care necesita diferite temperaturi de depozitare (cele recomandate de catre producator), temperaturi controlate permanent printr-un sistem computerizat.

Principalele obiective Macromex sunt orientate catre nevoile clientilor: reducerea semnificativa a costurilor operationale (datorita reducerii timpilor de manipulare si livrare, eliminarea erorilor umane, asigurarea calitatii marfii livrate, etichetarea cu cod de bare inca din depozit etc), oferirea de servicii logistice complete si eficiente si un aport important la mentinerea calitatii produsului, a valorilor marcilor distribuite si implicit a valorii serviciilor pe care clientii Macromex le ofera mai departe consumatorului final.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-de-euro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html

4. Cea mai mare tranzactie de pe piata de logistica

Carrefour a semnat un contract cu Cefin Logistics Park, proiect detinut de grupul Europolis, pentru inchirierea unei suprafete de 45.000 mp de depozite si 2.000 mp de spatii de birouri amplasate la mezanin.

Carrefour va beneficia, prin acest contract, in interiorul depozitelor de 4.000 mp de suprafata frigorifica pentru depozitarea produselor proaspete si de o camera de 1.200 mp pentru incarcarea acumulatorilor. Carrefour, impreuna cu Norbert Dentressangle, operatorul sau de logistica, vor prelua depozitele in mai multe faze, in urmatorii doi ani. In aceasta tranzactie, Cefin Real Estate Romania si Europolis au fost asistate de compania imobiliara DTZ Echinox. Compania a inchiriat in ultimii trei ani aproximativ 150.000 mp de depozite si birouri, aducand o contributie valoroasa la succesul CefinLogistics Park pe piata logistica bucuresteana.

Cefin Logistics Park apartine companiei Europolis si este unul dintre cele mai important proiecte de pe piata logistica din Bucuresti fiind amplasat la Km 13 pe soseaua Bucuresti-Pitesti. in prezent, Cefin Logistics Park are construiti si inchiriati in totalitate 120.000 mp de depozite si birouri din Clasa A. in toamna lui 2007, Cefin va incheia doua noi faze de constructie, insumand cate 22.000 mp de spatii de depozitare fiecare. intregul proiect va acoperi aproximativ 320.000 mp de spatii de depozitare, dezvoltat pe o suprafata de 80 de hectare si va fi complet la sfarsitul lui 2010. Consultantii imobiliari sustin ca pentru contractele mari, de peste 10.000 mp, chiria este in general de 4 - 4,25 euro/mp, in timp ce chiriile pentru spatiile mici, sub 3.000 mp, oscileaza intre 4,8 - 5 euro/mp. Pe langa chiria efectiva, companiile mai platesc o taxa de servicii, care variaza in functie de proiect de la 0,4 la 0,7 euro/mp. Aceasta suma acopera cheltuielile pentru managementul parcului, de la asigurarea curateniei si iluminatul spatiilor comune, la securitate perimetrala, indepartarea zapezii, intretinerea drumurilor sau asigurarea cladirilor.

Cefin Logostics Park face parte din reteaua Europolis de centre de distributie. Aceasta retea se extinde rapid si totalizeaza 1.550.000 mp de depozite moderne aflate in proiecte deja existente sau planificate in Polonia, Ungaria, Cehia, Romania, Rusia si Ukraina. Europolis este in prezent unul dintre primii trei investitori in domeniile distributiei si depozitelor din Europa Centrala, Rasariteana si de Sud Est. Portofoliile imobiliare administrate de Europolis in prezent cuprind 35 de proprietati din Austria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Croatia, Romania, Rusia si Ukraina. Valorile administrate s-au ridicat la 1,6 miliarde euro in 2006 si urmeaza sa ajunga la 3,4 miliarde euro in 2009.

Carrefour este liderul european de pe piata de retail si lider in segmental hipermarketurilor din Romania, cu o cifra de afaceri de 608,9 milioane euro in 2006. Carrefour are deja opt hipermarketuri in Romania, din care cinci in Bucuresti, unul in Ploiesti, unul in Constanta si unul in Brasov.

DTZ si-a deschis la Bucuresti birourile in noiembrie 2002 prin semnarea unui contract de parteneriat cu Echinox Consulting, o companie imobiliara locala de succes. DTZ este una din principalele societati de consultanta imobiliara la nivel global cu peste 9000 de angajati in peste 40 de tari. DTZ ofera servicii de consultanta pentru companii, agentie, brokeraj, evaluare, finantari corporative, managementul proprietatilor si cercetare.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pe-piata-de-logistica.html

5. . FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite

FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite Constructia noului sediu central va incepe in octombrie 2007 si se va finaliza in toamna anului viitor. in afara de achizitia terenului, investitiile ulterioare in constructia propriu-zisa se vor ridica la sume cuprinse intre patru si cinci milioane de euro. Constructia va cuprinde intr-o prima faza o hala de 4.000 de mp, un corp administrativ cu parter si patru nivele insumand 5.000 mp de birouri si o parcare de 10.000 mp. La acestea se adauga proiectele viitoare de construire a unui spatiu destinat coletelor nelivrate pe care nici clientul destinatar, nici expeditorul nu le vor si a unei spalatorii auto.

"Compania creste semnificativ. Numai pentru acest an avem preconizata o crestere de 45%. A fost o decizie bine cantarita si calculata, iar amplasarea constructiei este una strategica si imbina toate aspectele importante pentru activitatile de curierat", a declarat directorul companiei, Adrian Mihai. Potrivit reprezentantilor companiei, partea de proiectare este in plina desfasurare.Constructia se va axa in special pe utilizarea cat mai eficienta a spatiului si va lua in considerare planurile de dezvoltare viitoare ale companiei, de marire a echipei la 1.800 de oameni si a flotei la 1.500 de autovehicule anul acesta.

Activitatea FAN Courier se bazeaza 100% pe trasportul rutier, avand 44 de trasee optimizate si toate depozitele din tara sunt amplasate pe centura pentru un acces mai usor. in functie de orasul deservit, fiecare depozit masoara intre 100 - 1.000 mp si 5.000 mp.

Compania a fost infiintata in 1998 si este leader-ul pietei de curierat, incheind anul 2006 cu o cifra de afaceri de 22,5 milioane euro. Fan Courier Express are peste 1.500 de angajati, o flota de 1080 masini si cea mai mare retea de curierat din Romania cu peste 400 de depozite, filiale si puncte de lucru. Compania este condusa de catre Adrian Mihai, Felix Patrascanu si Neculai Mihai.

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mil-euro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html

i7. Bibliografie1. Costescu Dorinela, Roşca Mircea Augustin – « Platforme logistice – solutii eficiente pentru

economisirea de resurse si reducerea efectelor poluante », Buletinul AGIR nr. 1/20072. Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006;3. Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The Integrated Supply Chain

Process,The McGraw-Hill Companies,1996;4. Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing,Third

Edition, Irwin, 1992;5. Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall, 19806. Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management/12e, Prentice Hall, 20067. Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management/ Fifth Edition, Prentice Hall,

2004;8. Ronald H. Ballou, Business Logistics Management/ Third Edition,Prentice Hall, 1992;

9. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mil-euro-pentru-un- nou-sediu-si-depozite.html , accesat 07.04.2014

10. http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pe-piata-de- logistica.html, accesat 07.04.2014

11. http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-de-euro-pentru- cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html, accesat 07.04.2014

12. http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/Gestiunea-stocurilor-si-depozi72699.php , accesat 06.04.2014