victimele comunismului
Post on 03-Apr-2018
325 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/28/2019 Victimele comunismului
1/40
http://www.cotidianul.ro/index.php?
id=7374&art=18619&cHash=662371d511
VICTIME PENTRU BASESCU
Episodul 1: Exterminarea elitei politiceCristian Patrasconiu
Traian Basescu are o prima transa de date stiintifice in baza carora sa poata
condamna comunismul.
Cotidianul a pus cap la cap, utilizind diversele materiale documentare care sint
disponibile, numele celor care, apartinind unor elite distincte, au avut de suferit de pe
urma comunismului.
Cifra care a rezultat in urma acestor investigari nu este, desigur, una finala: e doar o cifra
minima. Prin urmare, numarul victimelor de elita ale regimului comunist este cel putinacesta; cel pe care vi-l propunem in cele ce urmeaza. Aceasta nu exclude insa faptul ca
numarul acestor victime sa fie unul inzecit.
Victime numarate stiintific
Coroborind datele selectate din Dictionarul victimelor comunismului (disponibil la
literele A la Q 8 volume din 14 intentionate), scris de Cicerone Ionitoiu, cea mai
completa baza de date cu privire la numarul victimelor comunismului, cu documente sidate ale Memorialului de la Sighet, contabilizarea numelor de victime care fac parte din
elita politica indica cifra de aproximativ 836 de lideri. Pentru clasa politica, luata inansamblul sau, cifra se dubleaza cel putin, in inventarul lui Ionitoiu: peste 1.800 de
victime in total. Dintre acestia, 350 de persoane au fost omorite sau au murit in detentie,
precum si la interval de o luna de la eliberarea din arest (in foarte multe cazuri, chiar lainterval de citeva zile, detinutilor dindu-li-se drumul pentru a nu muri in puscarie). In
plus, exista cazuri de suicid imediat dupa eliberare, generate de absenta mijloacelor de
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7374&art=18619&cHash=662371d511http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7374&art=18619&cHash=662371d511http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=7374&art=18619&cHash=662371d511http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7374&art=18619&cHash=662371d511http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cf -
7/28/2019 Victimele comunismului
2/40
trai sau de neputinta de a suporta amintirile evenimentelor traite. La acestia, se adauga si
un numar semnificativ de persoane care au murit la citeva luni sau la citiva ani de la
eliberarea din detentie. 20 de membri ai elitei politice distruse de comunisti au ajuns,conform statisticii minimale cu care operam, la groapa comuna.
Numele victimelor clasei politice romanesti si ale reprezentantilor de elita ai acesteia,apartenenta acestora, precum si locurile de detentie ale acestora se regasesc in tabelul
atasat acestui articol.
Ordinul de marime in 1945
Crema elitei politice de la mijlocul secolului trecut numara citeva sute de nume; o buna
parte dintre acestia ministri si secretari de stat au fost inchisi la Sighet. Daca acestora
li se adauga parlamentarii in viata din diverse legislaturi, cifra creste cu inca aproximativ2.000 de nume e de parere istoricul Armand Gosu.
Inca aproximativ 3.000 de oameni alcatuiau elita birocratica a Romaniei. Toti acestia plusliderii politici locali din mediul urban si rural duc la o cifra de 10.000-15.000 de
nume care compuneau elita politica a Romaniei imediat dupa cel de-al Doilea RazboiMondial.
Majoritatea acestora au atras represiunea comunista in prima faza a sa cea mai dura si
mai violenta. Toata elita politica a Romaniei necomuniste a fost neutralizata de
comunisti. Pe cei care nu au apucat sa ii inchida in detentie i-au trimis la Canal, cucondamnari administrative. Nu a ramas nimeni neinchis. Faptul ca intreaga elita politica a
fost neutralizata da clar, o data in plus, dimensiunea genocidala a regimului comunist,
spune Armand Gosu.
Cum am numarat
Am inclus in rindul celor 836 de victime personalitati politice atit lideri cu impact
national inainte de venirea comunistilor la putere, precum si lideri locali. De asemenea,
am inclus pe lista nume ale unor lideri legionari, ale unor conducatori - nationali si locali- din Basarabia, precum si citeva zeci de nume ale unor tineri care aveau profil de lideri
politici. O categorie aparte o reprezinta acei lideri ai elitei politice comuniste, devorata in
urma unor lungi rafuieli intre diversele factiuni ale PCR; si ea se regaseste pe listanoastra, cu citeva exemple de notorietate.
Intunericul vine de la rasarit: 10 porunci
Cicerone Ionitoiu povesteste, intr-o lunga marturie despre ororile comunismului, ca in 7
martie 1945 a sosit la Bucuresti o comisie formata din Evgheni Suhalov (reprezentantulKominternului), Vasile Prisenko (sectia sindicate URSS), general Feodor Zurkov (din
Statul Major politic al lui Malinovski), Nicolae Afcev (atasat special pe linga Ana
Pauker) si Sulmab Berezinski (trimis special al lui Stalin).
-
7/28/2019 Victimele comunismului
3/40
Cu prilejul acestei vizite, Ana Pauker, Constantin Doncea si Constantin
Pirvulescu au primit, printre altele, sarcinile de rezolvat in trei ani:
desavirsirea reformei agrare; desfiintarea armatei si crearea uneia noi;desfiintarea micilor gospodarii taranesti; abdicarea regelui si exilul
familiei regale; suprimarea firmelor de export-import si indreptarea
exportului spre URSS si tarile satelite ei; suprimarea partidelor istoricesi uciderea si rapirea membrilor; intemeierea unei politii populare de
tip NKVD; indreptarea populatiei rurale catre industrie; interzicerea intrarii strainilor din
tarile capitaliste; lichidarea tuturor bancilor. In mare parte, aliatii romani ai comunistilorsovietici si-au facut datoria.
Episodul 1: Teroarea cu randament maximCristian Patrasconiu
Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej contabilizeaza cel mai mare numar de detinutipolitici. Aceasta nu inseamna insa ca in timpul lui Ceausescu teroarea a fost mai mica.
Neutralizarea elitei politice a fost unul dintre proiectele urgente puse in practica o data cu
venirea la putere a comunistilor. Instaurata nelegitim prin fraudarea rasunatoare a
alegerilor din 1946 -, puterea comunista si-a impus proiectul de exterminare a eliteipolitice precedente in citiva ani. Asa incit, in 1964, atunci cind, in ultimele luni de
domnie, Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat faimosul decret de gratiere a detinutilor politici,
tinta finala a proiectului de exterminare a elitei politice fusese deja atinsa.
Eficienta comunista
Intr-un an si citeva luni 1946-1947, comunistii au scurtcircuitat monarhia si au anulat
brutal regimul democratic multipartinic neutralizind opozitia politica democratica siinlocuind, rapid, democratia cu dictatura partidului unic. Trei partide cu prezenta vizibilape scena politica de la acea vreme au fost initial desfiintate si apoi, programatic, membrii
lor au fost distrusi: cel national-taranesc, cel national-liberal si cel social-democrat.
Dintre cele trei, PNT este partidul care, statistic, a avut cel mai mult de suferit de pe urma
represiunii comuniste. In momentul masluirii alegerilor din 1946, PNT era, de altfel, celmai influent si mai popular partid politic din Romania. PNT a fost partidul cel mai
afectat de represiunea comunista si pentru ca in fruntea lui se afla cel mai inversunat
oponent al comunismului Iuliu Maniu. Taranistii care au suprevietuit inchisorilor aufost urmariti pina in 1989, iar la CNSAS, cel mai problematic dosar are 100 si ceva de
volume si poarta numele PNT, spune Armand Gosu, specialist in istorie recenta. Intr-odeclaratie publica, primul lider al PNT-CD dupa 1989, Corneliu Coposu, a spus ca doar
partidul nostru a dat 270.000 de oameni arestati, dintre care trei sferturi au murit ininchisoare. Majoritatii acestora li s-au pierdut urma. Al doilea partid care a avut un
numar impresionant de victime a fost PNL. Radu Cimpeanu, lider liberal, care a fost el
insusi in mai multe penitenciare in timpul comunismului, spune ca elita politica a PNL,care era totodata si o elita economica a Romaniei, a fost distrusa in proportie de 90%.
Majoritatea au murit in inchisoare. In perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cf -
7/28/2019 Victimele comunismului
4/40
roman a fost decapitat de elitele sale. Atunci a fost distrusa completamente categoria
superioara a poporului roman.
Locuri de detentie
Cel mai des mentionate nume de locuri de detentie in care au stat arestatii politici au fosturmatoarele: inchisori - Aiud, Gherla, Sighet (aici, de altfel, au fost cei mai multi ministri
aruncati la groapa comuna), Pitesti, Jilava; lagare Peninsula, Poarta Alba si Periprava.
In total, se apreciaza ca au fost mai mult de 230 de locuri de detentie cifra care adunaspatiile de ancheta, de triaj, penitenciarele, lagarele de munca si cele de deportare. In
plus, la inventarul spatiilor de arest trebuie adaugate si sediile Securitatii peste 100
acolo unde detinutii politici au fost supusi interogatoriilor si torturilor. De asemenea, aumai existat si cel putin 15 locatii unde functionau azilele psihiatrice cu caracter politic si
unde cei arestati erau reeducati.
Regimul penitenciarelor in care erau inchisi detinutii politici semanau in detaliu cu cele
in care au fost puse in practica vastele programe de exterminare nazista. Si in cazul unorasi in cazul altora, tinta urmarita era aceeasi: exterminarea detinutilor, fie ea lenta sau
rapida.
Date despre detinutii politici
Intre 500.000 (cifra minima) si 2.000.000 (cifra maxima) se apreciaza ca este numarul
detinutilor politici. Detentia acestora a avut loc, in majoritatea cazurilor, in regimul Dej.
In perioda in care Romania a fost condusa de Nicolae Ceausescu, datele cu privire la
detinutii politici sint de ordinul sutelor sau, in cel mai bun caz, al miilor. Doua sint
motivele pentru care intre cifrele care numara detinutii politici din regimul Dej si celeale regimului Ceausescu apare o discrepanta asa de mare: mai intii, intre 1946 si 1964,elita politica fusese in cvasi-totalitatea ei neutralizata; in al doilea rind, in timpul lui
Nicolae Ceausescu, detinutii retinuti pentru motive politice erau camuflati in infractori
de drept comun sau erau internati in spitale psihiatrice, acolo unde li se administraunarcotice si socuri electrice.
Reeducarea sub tortura
Definitia sedintelor de reeducare data chiar de catre reeducatori este urmatoarea:
sedinte de scos putregaiul din banditi. Iata doua cazuri semnificative pentru procesul
de reeducare.
Aurelian PANA
Presedinte al Institutului National de Export, membru in Consiliul Permanent al
Agriculturii, ministru subsecretar de stat si apoi minstru plin la Agricultura si Domenii.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
5/40
Arestat in 1948 si condamnat la 10 ani de inchisoare, la virsta de 68
de ani. Detentia la Jilava, Cernavoda (unde a fost rob la roaba),
Gherla. Torturat de o echipa de reeducatori tortionari venita de laPitesti, condusa de Popa Tanu. Omorit in 1951. Una dintre scenele de
groaza ale acestei reeducari prezentata de martorul Anastase Buciumeanu este redata in
lucrarea lui Cicerone Ionitoiu: Printre noi, un batrin, fost ministru, Aurelian Pana, estepus in genunchi. Cincizeci de descreierati sar peste el, lovindu-l cu picioarele in cap....
Nu peste mult timp, va fi ucis intr-o celula de reeducati... Un jandarm, Panduru, i-a scos
dintii de aur din gura dupa moarte.
Petre PANDREA
Deputat; doctor in stiinte juridice si filosofie (specializari la Berlin, Heidelberg,
Mnchen, Paris, Roma), avocat (consultant la Atena, Barcelona New York, Philadelphia,
Rotterdam etc). Scriitor gindirist si redactor la Adevarul si Dreptatea. Casatorit cu
sora lui Lucretiu Patrascanu. A pledat gratuit pentru membrii PCR in ilegalitate, PNT sau
pentru cetateni evrei.
Arestat de comunisti in 1952, in timpul anchetei lui Lucretiu Patrascanu. Detentia la
Ministerul de Interne si Ocnele Mari. Rearestat in 1958. Condamnat la 15 ani de munca
silnica pentru uneltire impotriva orinduirii de stat si agitatie. Detentia la Jilava (undea fost batut cumplit), Pitesti si Aiud (torturat si izolat la zarca). Reeducat intre 1962-
1964, la Aiud, ceea ce nu l-a impiedicat sa scrie in Reeducarea de la Aiud urmatoarele:
Opozitia politica a fost decimata, planificat, cu revolverul la timpla. Este o poveste tristasi ingrozitoare de care-mi este rusine sa ma ating. Mi-este rusine ca sint om. Mi-este
rusine ca sint roman. Mi-este rusine ca am meditat pe Marx, Engels si Lenin. Mi-este
rusine ca am trait in secolul XX. .... La Ocnele Mari, Pitesti si Gherla, s-a dat sa se bea
urina si sa se consume fecale pe motive... teoretice. Trebuia sa se creeze un socpsihologic, o transformare radicala launtrica, prin care detinutul, student sau intelectual,
devenea brusc si definitiv prin inspaimintare din reactionar cel mai bun marxist-leninist.Eliberat de la Aiud in 1964, cu decretul 411.
Acuze de top
Comunistii au dat dovada de multa imaginatie cind i-au acuzat pe adversarii lor politici.
Intre acuzele cele mai frecvente in baza carora au fost condamnate politic persoanele in
timpul regimului comunist, se regasesc urmatoarele: a) crima de uneltire impotriva
ordinii sociale (exemple foarte des intilnite de uneltire: fredonarea cinteculuiDesteapta-te, romane sau acordarea de ingrijiri medicale dusmanilor poporului); b)
crima de nedenuntare a frate-lui, sotului etc...; c) deviationism; d) cosmopolitism si
atitudine retrograda; e) nationalism (numarul 1 ca frecventa in sentintele victimelorpolitice ale comunismului din Basarabia); f) crima de agitatie publica; g) propaganda
indreptata impotriva statului; h) originea sociala nesanatoasa; i) discutii dusmanoase
la adresa regimului; j) ajutor legionar; k) actiune criminala de sabotaj... efectuind
lucrari neplanificate (sau neindeplinind o sarcina de partid); l) crima de amenintare a
-
7/28/2019 Victimele comunismului
6/40
pacii popoarelor; m) vinovat pentru dezastrul Romaniei; n)
impotrivire la colectivizare (la intovarasire); o) nu si-a predat
cotele agricole (chiar daca nu a putut din cauza secetei); p)activitate dusmanoasa impotriva regimului democrat sau lupta
impotriva democratiei (...comuniste); r) tradare de patrie; s)
inalta tradare; t) refuzul de a trece la ortodoxism; u) calitatea de ruda a unui detinutpolitic.
Printre cele mai ilare acuze facute de comunisti invinuitilor pe motive politice, se
detaseaza urmatoarele: a) crima de favorizare a sotului; b) spiritism (exemplu:
presupusa incercare a unei victime de a lua legatura cu spiritul lui Codreanu); poeziidaunatoare ordinii de stat; c) impotrivire la intovarasire; d) a spus bancuri cu caracter
reactionar; e) sentimente antisovietice, atitudine antisovietica; f) huliganism
politic; g) activitate national-taranista impotriva orinduirii comuniste; h) elogiereastiintei si tehnicii capitaliste.
Episodul 1: Lista inaltilor demnitari condamnati la iad
Cristian Patrasconiu
In primii ani ai terorii comuniste, la Sighet au fost incarcerate majoritatea marilorpersonalitati politice romanesti care se opuneau comunismului.
1. Dumitru Alimanisteanu, ministru2. Constantin Angelescu, ministru
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=30&cHash=92e0ddb5cf -
7/28/2019 Victimele comunismului
7/40
3. Constantin Argetoianu, presedinte al Consiliului de Ministri4. Aurel Baciu, subsecretar de stat
5. Victor Badulescu, subsecretar de stat6. Coriolan Baran, subsecretar de stat
7. Petre Bejan, ministru
8. Aurelian Bentoiu, ministru9. Mihail Berceanu, subsecretar de stat
10. Sever Bocu, ministru11. Sebastian Bornemisa, subsecretar de stat
12. Emil Mihail Brancovici, senator
13. Zamfir Bratescu, subsecretar de stat14. Constantin (Dinu) Bratianu, ministru, presedinte al
Partidului National Liberal15. Constantin (Bebe) Bratianu, ministru
16. Radu Budisteanu, ministru
17. Nicolae Budurascu, subsecretar de stat18. Dumitru Caracostea, ministru
19. Victor Cadere, secretar de stat20. Ion Camarasescu, ministru
21. Henri Cihoski, ministru22. Gheorghe Cipaianu, ministru
23. Daniel Ciugureanu, ministru
24. Tancred Constantinescu, ministru25. Alexandru Constant, ministru
26. Ion Christu, ministru27. Nicolae Cornateanu, ministru
28. Napoleon Cretu, subsecretar de stat29. Theodor Cudalbu, ministru30. Sever Dan, ministru
31. Camil Demetrescu, diplomat32. Achille Diculescu, subsecretar de stat
33. Silviu Dragomir, ministru
34. Augustin Filip, subsecretar de stat35. Grigore Fotino, ministru
36. Grigore Georgescu, ministru37. Ion Georgescu, subsecretar de stat
38. Ermil Gheorghiu, subsecretar de stat39. Stan Ghitescu, ministru40. Ion Gigurtu, presedinte al Consiliului de Ministri
41. Constantin C. Giurescu, ministru42. Alexandru Glatz, secretar de stat
43. Victor Gomoiu, ministru44. Pantelimon Halippa, ministru
45. Emil Hatieganu, ministru
-
7/28/2019 Victimele comunismului
8/40
-
7/28/2019 Victimele comunismului
9/40
84. Romulus Pop, deputat85. Valeriu Pop, ministru
86. Alexandru Popescu-Necsesti, subsecretar de stat87. Dorimedont Popovici, ministru
88. Ion Popovici Epure, general
89. Mihai Popovici, ministru90. Titus Popovici, subsecretar de stat
91. Albert Popovici-Tasca, subsecretar de stat92. Radu Portocala, subsecretar de stat
93. Virgil Potarca, ministru
94. Mihai Racovita (Cehanu), ministru95. Victor Radulescu Pogoneanu, diplomat
96. Savel Radulescu, subsecretar de stat97. Ion Rascanu, ministru
98. Mihail Romniceanu, ministru
99. Radu Rosculet, ministru100. Nicolae Samsonovici, ministru
101. Ion Sandu, ministru102. Vasile Sassu, ministru
103. Teofil Sauciuc Saveanu, ministru104. Ion Gh. Savin, subsecretar de stat
105. Nicolae Sibiceanu, subsecretar de stat
106. Constantin Dinu Simian, subsecretar de stat107. Victor Slavescu, ministru
108. Virgil Solomon, ministru109. Florian Stefanescu Goanga, subsecretar de stat
110. Gheorghe Strat, subsecretar de stat111. Gheorghe Tasca, ministru112. Emanoil Tatarescu, deputat
113. Gheorghe Tatarescu, presedinte al Consiliului de Ministri114. Constantin Tomescu, ministru
115. Dumitru V. Toni, subsecretar de stat
116. Gheorghe Vasiliu, subsecretar de stat117. Gheorghe Vantu, subsecretar de stat
118. Aurel Vlad, ministru119. Constantin C. Zamfirescu, ministru
120. Nicolae Zigre, ministru121. Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat
-
7/28/2019 Victimele comunismului
10/40
Actul de deces
Inchisoarea de la Sighet avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar si pentru cei
morti: in intervalul 1950-1955 nu s-au intocmit acte de deces, iar familiile celor morti nu
au fost instiintate. Cu toate acestea, desi nu s-au intocmit acte de deces, stirea despre
moartea unui detinut in inchisoarea din Sighet era intotdeauna transmisa la Bucuresti prindoua cai paralele. Directorul inchisorii instiinta conducerea Directiei Generale a
Penitenciarelor despre moartea unui detinut, iar ofiterul de contrainformatii din
penitenciar isi informa si el superiorii de la Bucuresti despre cazurile de deces dininchisoare.
Actele de moarte ale celor decedati la Sighet au fost intocmite, cu trei exceptii, abia in
anul 1957.
Sighet, perla represiunii politice
Inchisoarea din Sighet a fost construita in 1897, ca inchisoare de drept comun. Dupa 1945prin Sighet se facea repatrierea fostilor prizonieri si fostilor deportati din U.R.S.S. In
august 1948 a devenit loc de detentie pentru un grup de studenti, elevi si tarani
maramureseni, dintre care o parte traiesc si azi la Sighet. In zilele de 5-6 mai 1950 au fost
adusi la Penitenciarul Sighet peste o suta de demnitari din intreaga tara (fosti ministri,academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni), unii dintre ei condamnati
la pedepse grele, altii nici macar judecati. Majoritatea aveau peste 60 de ani.
In 1955, ca urmare a Conventiei de la Geneva si a admiterii Romaniei comuniste (RPR)
in ONU, au avut loc gratieri. Parte dintre detinutii politici din inchisorile romanesti aufost eliberati, parte transferati in alte locuri, inclusiv in domiciliu obligatoriu.
La Sighet, din cei circa 200 de detinuti, 54 murisera. Inchisoarea de la Sighet a redevenit
apoi una de drept comun. Totusi, detinuti politici mai apareau si in anii urmatori, mai alesin trecere spre spitalul psihiatric din localitate.
In 1977 inchisoarea a fost dezafectata si a intrat intr-un proces de degradare.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
11/40
Editorial - Morti pentru Basescu
Doru Buscu
Sint dispus sa condamn crimele comunismului si nu avem evaluari,... evaluari macar
aproximative, bazate pe documente. Pare un citat din Nicolae Plesita, Ion Dinca sauAlexandru Draghici. Dar nu avem noi atita noroc: e din Traian Basescu.
Cu sau fara stirea presedintelui, comunismul a omorit sute de mii de oameni. Ranitii urcaspre trei milioane, afectatii - spre douazeci. Insa baza ireductibila a terorii ramine crimafizica. Moartea violenta, adusa cu parul, cu ranga, cu frigul, cu infometarea, este blazonul
fundamental al casei. Orice ocol prin tortura, izolare sau umilire e, prin comparatie,
supliciu cu surdina. Comunismul a ucis si a lasat amprente. A produs cadavre si gropi
comune, a lasat dire de singe peste tot, ca intr-o macelarie.
Si, pentru buna informare a presedintelui, asasinatul are data, adresa si proces-verbal.
Mortii au nume si numar. Listele se intind in zeci de documente si sute de marturii.
Cimitirul total are subdiviziuni teritoriale stiute. Recensamintul omorului cu violenta
atinge un grad ridicat de precizie.
Ei bine, standardul Basescu e putin diferit: ...as putea sa-i condamn pentru ca mie mi-a
fost frig, as putea sa-i condamn pentru ca trebuia sa aduc, eu navigind, copiilor lapte praf
din strainatate, as putea sa-i condamn ca aduceam sotiei alimente din strainatate, as puteasa-i condamn ca veneam si facusem instalatie de iluminat din bateria de la masina, ca am
adus ca sa se incalzeasca copiii lampi de petrol din Turcia, ca sa nu mai stea in frig in
apartament - pot sa-i condamn pentru toate lucrurile astea pentru ca le-am trait?.*
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=149&cHash=d747cdd75fhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=149&cHash=d747cdd75f -
7/28/2019 Victimele comunismului
12/40
Cit despre ceilalti, cei care au murit, sa infiintam dracului o comisie! O cer suferintele de
catifea ale capitanului Basescu si carnetul lui de partid.
Fiindca, e bine sa ne amintim: comunismul nu a navigat la Port Said si n-a facut escala laLimassol. Comertul cu blugi si carpete n-a fost singeros, iar martiriul baxului de Kent a
avut ca urmari doar bunastarea. Cit despre luptele pe mare cu Securitatea in perioadaAnvers, ele au ajuns pina in zilele noastre la nivelul de realism al aventurilor lui Sindbad.
Comisia Tismaneanu are asadar utilitatea inversata a nechezolului: sa transformecomunismul cu inlocuitori, servit de presedinte, in cafea stiintifica, ale carei eticheta si
pret sa poata fi silabisite in urechea unui popor uituc. Savantii pusi la treaba e bine ca sint
pusi: contabilitatea ororii trebuie dusa pina la zecimale. Dar e rusinos ca floareaexpertilor n-a informat-o pe Capitania-Sa despre faptul ca cifrele momentului erau
destule. Ca sa condamni comunismul dupa 16 ani de marturii, nu-ti mai trebuie
semnatura in original a lui Nicolschi. Procesul Oportunismului e insa departe de a fiinceput si, in loc sa-l pocneasca pe comanditar cu istoria peste obraz, membrii comisiei
au pocnit din calciie.
Ei bine, acolo unde insulta presedintelui s-a lasat salutata de servilismul teoretic al
oricarei comisii, a aparut ideea de a furniza impricinatilor niste cifre. Cifre reci simacabre, care inchid in frigul lor intreaga grozavie a mortii. Cifre minime, dar exacte.
Acoperite cu fapte, cu nume si cu pamint inghetat. Morti pentru Basescu.
Ca sa-i termine mai repede pe romani, comunistii le-au exterminat elitele. Virfurile clasei
politice, militare si economice, elita intelectualitatii si a bisericii au fost pe listaurgentelor. Impotriva lor, impotriva fiintei lor biologice, a fost folosit intregul arsenal al
durerii fizice, de la infometare la topor.
Imaginatia calailor rusi a primit patent de functionare in inchisorile Romaniei si, pe cindcercetatorii de azi recitau poezii cu Stalin, mintea tarii era ucisa cu ranga.
Pentru disparitia elitelor romanesti au depus marturie victime si cercetatori. Oameni
evadati din cosmar au enuntat proportiile genocidului, autori cu reputatie stiintifica au
inventariat suferinta. Ei au demonstrat cu probe fizice ca, la capatul oricarei discutii
despre comunism, ramine un nevazut covor de oase.
Jilava, Aiud, Gherla, Vacaresti, Pitesti, Periprava sint cele citeva nume romanesti ale
iadului. Dar presedintele Romaniei are dificultati de pronuntie, desi in cazul cuvintului
gaozar, adresat unui jurnalist, sau al cuvintului restaurant, alaturat Europei, rostirea a
fost prompta. Se demonstreaza astfel stiintific ca nuantele marinaresti par sa-si gaseascamai repede drumul spre bolta sa palatina decit condamnarea comunismului.
Iar in problema mortilor, e de la sine inteles ca presedintele are raspunsul gata pregatit:
Sa traiti bine!
*Revista 22, Rodica Palade, interviu cu Traian Basescu
-
7/28/2019 Victimele comunismului
13/40
http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Elita_Politica.pdf
http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Activisti_Politici.pdf
Episodul 2: Patru biografii intemnitate
Claudiu Tarziu
Cazuri exemplare pentru a intelege pierderile suferite de societatea romaneasca.
Moartea unui savant
Incepind cu anul 1924, George Bratianu (n. 3 febr. 1898) a devenit profesor universitar,
intii la Iasi, iar din anul 1940 in Bucuresti. Membru al Academiei Romane din 1942, afost director al Institutului de Istorie Universala Nicolae Iorga din Capitala intre 1940
si 1947. Sef al unei fractiuni a Partidului National-Liberal inca din anii 30, a fost printre
primii politicieni asupra carora regimul comunist a dezlantuit teroarea.
In 1947, George Bratianu a fost inlaturat de la catedra si de la conducerea institutului deistorie, in septembrie i s-a fixat domiciliu fortat si i s-au interzis contactele externe, iar la
9 iunie 1948 i s-a retras calitatea de academician.
In noaptea de 5/6 mai 1950 a fost arestat de Securitate si intemnitat la Sighet, fara sa fi
fost judecat si condamnat. Intr-o zi din intervalul 23 - 27 aprilie 1953, a murit ininchisoare la virsta de 55 de ani, in conditii inca neelucidate. Potrivit marturiilor unor
detinuti, se pare ca s-a spinzurat sau si-a taiat venele cu un ciob de geam, neputind sa
suporte chinurile detentiei. Alte surse sustin ca a fost omorit in bataie de un gardian.
In 1971, familia a fost autorizata sa-l dezgroape din cimitirul din Sighet si sa-l
reinhumeze in cavoul Bratienilor de la Florica/Stefanesti (judetul Arges).
Opera de vizionar
http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Elita_Politica.pdfhttp://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Activisti_Politici.pdfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Elita_Politica.pdfhttp://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Activisti_Politici.pdfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021 -
7/28/2019 Victimele comunismului
14/40
Ca istoric, George Bratianu a fost foarte preocupat de sustinerea stiintifica a tezei
continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. A scris lucrari de
referinta despre statele romanesti, cu precadere despre Basarabia si despre zona MariiNegre: Recherches sur le commerce gnois dans la Mer Noire au XIIIme sicle
(1929); O enigma si un miracol istoric: poporul roman (1940); Traditia istorica despre
intemeierea statelor romanesti (1945); Sfatul domnesc si adunarea starilor inPrincipatele Romane (postum); Marea Neagra. De la origini pina la cucerirea otomana
(1969). Incepind cu anul 1941, a deschis la Universitatea din Bucuresti un curs intitulat
Marea Neagra. Prelegerile au aparut in limba franceza, la Mnchen, in 1969. In aceastacarte, savantul conchide ca indo-europenii isi fac aparitia in Europa in epoca bronzului,
venind din zonele vestice ale Romaniei de astazi, fiind reprezentati de sciti, inruditi cu
iranienii printr-o fuziune etnica. La vremea cind George Bratianu elabora aceasta teorie
inca nu se descoperise Ginditorul de la Hamangia - statueta din teracota care avea saconfirme ipotezele sale.
Evreul convertit in puscarie
Nicu-Aurelian Steinhardt s-a nascut pe 29 iulie 1912 in comuna Pantelimon, linga
Bucuresti, unde tatal sau, inginerul Oscar Steinhardt, conducea o fabrica de mobila si decherestea. A fost coleg, la Liceul Spiru Haret, cu oameni alaturi de care a trecut prin
multe: C. Noica, Mircea Eliade, Arsavir Acterian, Al. Paleologu, Dinu Pillat. La liceu a
fost singurul dintre elevii de confesiune mozaica inscris si la cursurile de religie crestina.A urmat facultatile de Drept si de Litere, luindu-si doctoratul in drept in 1936.
Intre 1934 si 1937 a frecventat cenaclul Sburatorul si a publicat trei carti. Pina la
izbucnirea razboiului si-a continuat studiile in Franta si in Anglia. In timpul razboiului,
spre deosebire de Mihail Sebastian, nu pare sa fie afectat de persecutiile aplicatepopulatiei evreiesti din Romania, asa cum reiese din Jurnalul fericirii si din Primejdia
marturisirii. A continuat sa publice in presa literara pina in 1947, cind a fost dat afara
din barou si i s-au interzis textele.
Arestat pentru ca n-a turnat
-
7/28/2019 Victimele comunismului
15/40
In 1959 a fost arestat grupul sau de prieteni, in frunte cu Noica si cu Dinu Pillat.
Securitatea l-a somat sa depuna marturie impotriva lotului intelectualilor mistico-
legionari al lui Noica si Pillat. La indemnurile tatalui sau, a refuzat, drept pentru care afost arestat, judecat si condamnat la 12 ani de munca silnica.
Incarcerat la Jilava, pe 15 martie 1960 a fost botezat ortodox de catre parintele MinaDobzeu. Eliberat din inchisoare, in urma gratierii generale a detinutilor politici, in august
1964, a inceput sa duca o viata crestina autentica. Iar in 1973, la recomandarea lui Noica,a mers sa se calugareasca la Manastirea Rohia. Insa abia pe 16 august 1980 a fost tuns in
monahism, sub numele de Nicolae. In a doua jumatate a anilor 80, a reintrat in viata
literara publicind traduceri, eseuri, cronici. A intretinut legaturi cu Monica Lovinescu,Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Emil Cioran, motiv pentru care, inevitabil, a fost urmarit
de Securitate. Chilia de la Rohia i-a fost perchezitionata de mai multe ori si, in 1972, i-a
fost confiscat Jurnalul fericirii (care cuprinde perioada 1924-1925-1971). L-a rescrisdin memorie, iar in anii 80 a facut o varianta prescurtata care a ajuns la radio Europa
Libera, unde au fost transmise fragmente.
Monahul Nicolae Steinhardt a murit pe 29 martie 1989. Postum i-au aparut Jurnalul
fericirii, Daruind, vei dobindi si alte citeva carti.
Jertfa filosofului
Mircea Vulcanescu s-a nascut pe 3 martie 1904, la Bucuresti, in familia unui inspector
financiar. De foarte tinar si-a descoperit dexteritati de activist social: la 16 ani s-a inscris
in societatea culturala Infratirea romaneasca. Din adolescenta a scris poezii si eseuri.
In 1921 s-a inscris la Facultatea de Filosofie si Litere si la Facultatea de Drept din
Bucuresti. A fost un membru remarcabil al Asociatiei Studentilor Crestini din Romania(ASCR).
In timpul studentiei a scris mai multe lucrari filosofice, crescind sub influenta
profesorilor Dimitrie Gusti si Nae Ionescu.
In 1925 si-a luat licenta in filosofie si in drept si a inceput studiile doctorale la Paris.
Vremurile nu i-au permis sa si le definitiveze.
In iarna lui 1927 a inceput colaborarea la revista Gandirea. A continuat sa aiba o vie
activitate in cercurile cultural-religioase de la Paris, unde a conferentiat in repetate
rinduri. In octombrie 1928 a inceput sa colaboreze la Cuvantul, unde a scris pina lasuspendarea ziarului, in 1933. In anul universitar 1929-1930 a fost asistent onorific la
catedra profesorului D. Gusti. Apoi profesor de economie politica si de stiinte juridice la
Scoala de Asistenta Sociala pina in 1935.
Pe 13 octombrie 1931 a iesit in public asociatia culturala Criterion, la simpozioanele
careia Vulcanescu a sustinut comunicari. A colaborat la foarte multe publicatii,
consumind mult timp pe efemere. A fost director general al Vamilor (1935 si 1937),
-
7/28/2019 Victimele comunismului
16/40
director al Datoriei Publice (1937- 1940), director al Casei Autonome de Finantare si
Amortizare, presedinte al Casei Autonome a Fondului Apararii Nationale (1940-1941) si
subsecretar de stat la Finante (1941-1944). In toti acesti ani a scris si a publicat sapte cartide sociologie.
Nu ne razbunati!
Orator de mare forta, a conferentiat cu pasiune si persuasiune pe subiecte de la satul
roman la dimensiunea romaneasca a existentei. Dupa lovitura de stat din 23 august 44, arevenit pe postul de sef al Datoriei Publice, unde a ramas pina pe 30 august 1946, cind a
fost arestat in al doilea lot al fostilor membri ai guvernului Antonescu, calificati drept
criminali de razboi.
La 9 octombrie 1946, a fost condamnat la opt ani de temnita grea. Judecarea recursului s-a prelungit pina in ianuarie 1948, cind instanta a mentinut pedeapsa din 46.
Inchis la Aiud, alaturi de mare parte din elita romaneasca, Mircea Vulcanescu a tinut oserie de conferinte considerate subversive de tortionari, pentru ca le mentinea moralul
detinutilor. Impreuna cu inca 12 barbati din celula sa, a fost bagat in hrubele Sectiei 1.Acolo au fost dezbracati la piele si lasati intr-un frig cumplit. Pentru ca nu erau paturi sau
scaune pe care sa stea, epuizat, unul dintre detinuti a cazut din picioare dupa citeva ore.
Vulcanescu s-a asezat pe ciment ca o saltea pe care s-a culcat cel doborit. Filosoful s-agindit ca celalalt e mai tinar si are sanse sa scape din puscarie. I-a salvat astfel viata.
Mircea Vulcanescu a murit insa pe 28 octombrie 1952, bolnav de plamini, ca urmare a
tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani si a lasat cu limba de moarte unindemn cutremurator, cu adevarat demn de un mucenic: Sa nu ne razbunati!.
Poetul inchisorilor
Radu Demetrescu - Gyr s-a nascut pe 2 martie 1905, in Cimpulung-Muscel, ca fiu al
actorului craiovean Coco Demetrescu. Poet, dramaturg, eseist, gazetar, doctor in litere si
conferentiar universitar, de mai multe ori laureat al Societatii Scriitorilor Romani, alInstitutului pentru Literatura si al Academiei Romane, comandant legionar si director
general al teatrelor in timpul scurtei si nefericitei guvernari legionare, Radu Gyr a ispasit
20 de ani de inchisoare.
A debutat editorial pe cind era student al Facultatii de Litere si Filosofie a UniversitatiiBucuresti, in 1924, cu volumul ,,Linisti de schituri. Pina in 1944, Radu Gyr a mai
publicat sapte volume de versuri si o serie de povesti versificate. Sub forma de brosuri, i-au aparut de-a lungul vremii si o seama de conferinte. A colaborat la numeroasepublicatii ale vremii, printre care Gandirea, Convorbiri literare, Revista Fundatiilor
Regale, Curentul, Cuvantul, Buna Vestire.
Intre 1938 si 1939 a fost internat si el, la ordinul regelui Carol al II-lea, in lagarul pentru
legionari de la Miercurea-Ciuc (via Tismana), de unde a lasat o relatare de mare valoaredocumentara.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
17/40
Scos din circuitul valorilor publice
Mai tirziu, dupa rebeliunea legionara din 21-23
ianuarie 1941, Radu Gyr a fost incarcerat, alaturi de miide legionari - printre care si foarte multi adolescenti din
Fratiile de Cruce. Seful statului, maresalul IonAntonescu, le-a oferit legionarilor posibilitatea de a
scapa de puscarie mergind pe front. Radu Gyr, ca totilegionarii, a fost trimis in linia intii, de unde s-a intors
ranit. Din 1945 pina in 1963 a fost inchis din nou pe motive politice. In aceasta lunga
perioada de claustrare si de suferinta a creat cele mai frumoase poeme, care au fostinvatate si transmise de detinuti prin mesaje Morse.
Din 1963, dupa eliberarea din temnitele comuniste, a fost silit sa colaboreze - ca si
Nichifor Crainic, celalalt poet exponential al inchisorilor - la ,,Glasul Patriei (mai tirziu,
,,Tribuna Romaniei), pentru a putea supravietui. Practic, a fost scos din circuitul
valorilor publice. A continuat sa-si slefuiasca opera din temnita, care a fost editatapostum.
Radu Gyr a murit pe 29 aprilie 1975, la Bucuresti.
Episodul 2: Arestarea gindirii libere
Claudiu Tarziu
Citeva mii de victime ale comunismului au alcatuit crema universitatii, a vietii artistice si
a scenei politice de la noi.
Distrugerea elitei intelectuale a provocat o ruptura definitiva intre Romania interbelica,lumea veche, cu reperele si normele ei, si Romania comunista, lumea noua, a
omului nou, fara scoala si fara caracter. Sechelele acestui dezastru istoric sint vizibile si
azi in societatea romaneasca. In conceptia comunistilor, intelectualul era un potentialdusman. Intelectualii erau fie cosmopoliti, fie reactionari si, in orice caz, primejdiosi prin
obisnuinta de gindi si prin puterea de a manipula masele. Prin urmare, intelectualii
trebuiau reeducati sau eliminati. Planul de decimare a elitei intelectuale ostilecomunismului a fost conceput in trei mari etape: epurarea, interdictia si detentia. Toate
pregatirile dinaintea declansarii actiunii de lichidare a vechii elite, precum si masurile din
timpul desfasurarii planului se subsumeaza acestor trei pasi.
Trei institutii distruse
In 1945-1946, au fost arestati si trimisi in judecata, sub pretextul defascizarii tarii,anumiti intelectuali cu tangente politice: membri ai aparatului guvernamental, scriitori si
ziaristi. Autonomia universitara a disparut in 46, iar dupa un an, 400 de universitari au
fost dati afara. Intre acestia, 80 de mari profesori, ca Dimitrie Gusti, Gheorghe Bratianu,Gh. Cantacuzino, George Fotino, Ion Hudita, Victor Papacostea, Petre Caraman,
Gheorghe Oprescu, multi dintre ei fiind ulterior inchisi. Tinara elita in formare,
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021 -
7/28/2019 Victimele comunismului
18/40
studentimea, a fost arestata in masa, pe 15 mai 1948, si condamnata sub acuzatia de
atentat la ordinea sociala. Numai in acea noapte au fost arestati 12.000 de studenti, multi
altii fiind prinsi in perioada urmatoare. Apoi, la 9 iunie 1948, Academia Romana a fostreoganizata prin epurarea a 97 de mari personalitati stiintifice si culturale. Majoritatea au
fost inchisi, iar operele lor interzise. In anul urmator, Societatea Scriitorilor a fost
transformata in Uniunea Scriitorilor, prilej pentru o noua epurare si pentru noi arestari.Tot atunci a fost infiintata si Directia Generala a Tipariturilor, care se ocupa de cenzura
tuturor publicatiilor.
Represiunea asupra studentimii
Mii de studenti romani, din toate centrele universitare, s-au solidarizat cu ideile revolteianticomuniste din Ungaria anului 1956 si au protestat pe strazi. Parte dintre ei erau abia
eliberati din puscarii. Au fost arestati 4.000 de studenti, citeva zeci de lideri ai lor fiind
condamnati la ani grei de inchisoare. Mai tirziu, la inceputul anilor 60, au avut loc noi
arestari si procesele de grup - Lotul Rugul Aprins si Lotul Noica-Pillat - care au avut
scopul de a le taia elanul intelectualilor de a se organiza si de a constitui eventual oopozitie.
Inca din 45 au fost interzise 2.000 de titluri de carti ale unor autori reactionari, de la
Anton Pann si Mihai Eminescu pina la Eugen Lovinescu si Lucian Blaga. Insa in 1950regimul comunist a dat noi instructiuni pentru selectarea cartilor din biblioteci, iar in
1960, peste 40.000 de volume au fost trecute in fonduri speciale, la care accesul era
permis numai cu aprobare politica.
Munca de prevenire a Securitatii
Pina la decretul de amnistie generala a detinutilor politici din 1964, multe dintre mintilestralucite ale Romaniei murisera in temnita. Incepind cu acest moment, arestarile au fost
sporadice, iar Securitatea a actionat preventiv, urmarindu-i pe intelectuali si la nevoieamenintindu-i si brutalizindu-i pentru a renunta la proteste si disidenta. Partidul-stat a
mers pina acolo incit, in anul 1983, a pus sub control strict masinile de scris. Orice
masina de scris trebuia inregistrata la militie, pentru ca, in cazul cind ar fi aparut scrieri
dusmanoase in samizdat ori manifeste contra puterii politice, sa-l poata identifica peautor.
Cu toate acestea, citiva intelectuali de caracter, ca Paul Goma si parintele Gheorghe
Calciu, s-au ridicat public impotriva regimului. Ei au fost inchisi si apoi siliti sa plece in
exil.
Genocidul in cifre
Citiva istorici au avansat mai multe cifre despre dimensiunile opresiunii comuniste.
Florin Matrescu sustine in cartea sa Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale
comunismului international (1998) ca, numai intre actualele granite ale Romaniei, aumurit peste 890.000 de oameni. La care adauga inca 350.000 de basarabeni ucisi de
-
7/28/2019 Victimele comunismului
19/40
foametea provocata de Stalin, in anii 1946-1947. De asemenea, el atrage atentia
asupra faptului ca intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941 au fost dusi in lagarele
din Nordul Inghetat peste 300.000 de romani, alti 500.000 de basarabeni sibucovineni fiind deportati, in intervalul 1945-1954, si nu se stie citi au
supravietuit. Cifre asemanatoare sint afirmate si de Victor Barsan, in Masacrul
inocentilor (1993).
Iar Anton Ovseyenco, in The Time of Stalin: Potret of a Tirrany (N.Y. Harperand Row, 1981), estimeaza numarul total al victimelor comunismului numai in
Basarabia si Bucovina de Nord la 1.500.000 de persoane.
La rindul sau, Cicerone Ionitoiu, autorul unui impresionant dictionar al victimelor teroriicomuniste (70.000 de nume), sustine ca in Romania comunista au fost trei milioane de
detinuti politici, din care au murit cel putin 200.000. Dar inca nu se stie citi tarani au fost
ucisi pe loc pentru ca s-au opus colectivizarii si citi partizani din munti au fost omoriti
in lupte cu trupele de Securitate.
30% dintre victime au fost intelectuali
Se poate face o estimare cu privire la numarul de intelectuali arestati, deportati, ucisi in
inchisori sau in munti. Rusan a cercetat peste 71.000 de fise matricole penale ale celor
care au fost inchisi intre 1945 si 1989. Cu ajutorul unor statisticieni si informaticieni i-aimpartit pe acesti detinuti dupa virsta, sex, categorie sociala, studii, ocupatie, confesiune
etc.
Romulus Rusan apreciaza ca esantionul pe care a lucrat reprezinta 5% din numarul total
de detinuti. El sustine ca este un esantion cu valoare stiintifica ridicata si suficient pentru
stabilirea a numeroase date caracteristice sistemului concentrationar din Romania.Potrivit studiului lui Romulus Rusan, circa 30% erau intelectuali, incluzindu-i aici si pe
studenti. Procentul s-ar putea pastra si la nivelul numarului total de detinuti din Romaniacomunista, avind in vedere ca fisele aflate in posesia Centrului de studii al Memorialului
Sighet provin din inchisori din toata tara.
Din cei peste 70.000 de detinuti, au stat inchisi: 36,10% la Jilava; 20,3% - Gherla; 16,2%
- Aiud; 12% - Poarta Alba; 9,59% Vacaresti si in altele.
Disidenta romaneasca a existat
La mijlocul anilor 70 a devenit vizibil faptul ca, in Romania, se incheaga o miscareintelectuala care reactioneaza critic la adresa comunismului. In 1976, psihiatrul Ion Vianu
publica un articol in care denunta abuzurile psihiatrice din Romania. Vianu se
solidarizeaza cu Paul Goman, iar peste un an va fi silit sa plece din tara. Paul Goma, fostdeportat si detinut politic in primul deceniu de comunism, este expulzat din tara in 1977,
dupa ce scrisese mai multe texte dusmanoase si dupa ce fusese drastic pedepsit,
inclusiv fizic. In 1982, scandalul Meditatia transcendentala declanseaza o vastarepresiune ideologica indreptata impotriva intelectualilor. In acelasi an, isi incepe
-
7/28/2019 Victimele comunismului
20/40
disidenta Doina Cornea, profesoara la Facultatea de Filologie din Cluj. Tot in 1982, Radu
Filipescu, tinar inginer, distribuie mii de manifeste impotriva lui N. Ceausescu in cutiile
postale ale blocurilor din Bucuresti. E condamnat la 10 ani de inchisoare si internat laAiud. In 1984, Dorin Tudoran cere plecarea din tara din cauza conditiilor economice,
politice si de creatie - toate deplorabile. Pe 17 noiembrie 1985 este ucis in arestul
Securitatii din Bucuresti inginerul si poetul Gheorghe Ursu, pentru textul unui jurnalintim si pentru ca a trimis scrisori la Europa Libera. Lista disidentilor romani este insa
mai mare. Existenta ei dovedeste, fara contraargument valid, ca regimul Ceausescu nu a
fost cu nimic mai prejos, in oroare, decit regimul Gheorghiu-Dej. (C. Patrasconiu)
Episodul 3: Inchisi pentru HristosClaudiu Tarziu
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021 -
7/28/2019 Victimele comunismului
21/40
Istoriile personale ale unor anticomunisti in odajdii acuza.
Evolutia publicistica, sub pseudonimul Sandu Tudor, si mondena a
lui Alexandru Teodorescu nu prevestea in nici un fel vocatia demarturisitor al credintei pina la moarte.
Nascut pe 22 decembrie 1896 la Bucuresti, Alexandru Teodorescu a
avut o prima tinerete destul de aventuroasa. El a initiat saptaminalul
Floarea de Foc (1932-1936) si cotidianul Credinta (1933-1938),carora le-a imprimat o orientare de stinga. Polemist de mare forta si
caracter nestapinit, Sandu Tudor a scris articole memorabile, in care
se pronunta impotriva extremismelor de stinga si de dreapta. Intreacestea si articolul Lectia proceselor de la Moscova, pentru care a
fost condamnat in 1958 de comunisti.
Organizator al Rugului Aprins
Treptat, Sandu Tudor si-a descoperit dragostea pentru Hristos. Intors din razboi, Sandu
Tudor s-a retras la Manastirea Antim, unde a fost unul dintre organizatorii asociatieiRugul Aprins, care avea in centru practicarea Rugaciunea inimii. Interzisa de
autoritatile comuniste in 1948, activitatea asociatiei a incetat si din cauza plecarii lui
Sandu Tudor, devenit intre timp monahul Agaton, la Manastirea Govora, si de acolostaret la Crasna. Arestat in 1950 pentru pretinse ilegalitati facute pe frontul din est, Sandu
Tudor a fost condamnat la doi ani de inchisoare intr-un proces in care a dat dovada de
mult curaj. Eliberat in 1952, s-a intors in rindurile monahilor, devenind ieroschimonahulDaniil, staret la Rarau.
A incercat, in mod sistematic din 1955, sa educe in spirit crestin mai multi tineri, in ideeade a forma o elita ortodoxa, eliberata de ideologia comunista si capabila sa transmita altei
generatii aceeasi educatie.
In noaptea de 13/14 iunie 1958, parintele Daniil a fost arestat impreuna cu 15colaboratori ai sai, sub acuzatia de uneltire contra ordinii sociale. Fara sa existe vreo
proba in acest sens, parintele Daniil si ceilalti au fost etichetati drept legionari.
Pe baza slabului material probatoriu strins - citeva articole anticomuniste si declaratiile
smulse sub teroare de la altii -, Sandu Tudor a fost acuzat de activitate ostila claseimuncitoare si de sustinere a fascismului, de organizare a unei activitati
contrarevolutionare in cadrul Asociatiei ,,Rugul Aprins'' in perioada 1945-1948 si deintruniri subversive cu fosti membri ai asociatiei ,,Rugul Aprins'' si alte elemente inperioada 1955-1958. A respins toate acuzatiile, iar anchetatorii n-au putut scoate nimic de
la el. Fiind considerat liderul grupului, a fost condamnat la 25 de ani de temnita grea.
A stat inchis la Jilava si la Aiud, unde a si murit, batut de un gardian, pe 17 noiembrie
1962. Un grup de credinciosi si preoti a depus, in urma cu citiva ani, un dosar la
-
7/28/2019 Victimele comunismului
22/40
Patriarhie prin care se solicita canonizarea parintelui Daniil.
Deocamdata, Biserica Ortodoxa nu s-a pronuntat.
Studentul medicinist Gheorghe Calciu - nascut pe 23 noiembrie1925, la Mahmudia, Tulcea - a fost inchis pentru prima data in 1948
pentru activitate dusmanoasa impotriva regimului comunist. Inprima perioada de detentie, 1948-1964, a trecut si prin valul de
teroare de la Pitesti (1949-1951). Toata viata acestui om de dupatragicul episod pitestean a fost una de marturisire si de jertfa. Dupa
Pitesti, unde si el, alaturi de atitia altii, a fost zdrobit in reeducare,
Gheorghe Calciu a mai suferit in inchisorile comuniste vreme depeste 12 ani, facindu-se remarcat prin cerbicia sa si fiind un temut
grevist al foamei.
Eliberat in urma amnistiei generale din 1964, a urmat Filologia si Teologia, devenind
preot si unul dintre cei mai iubiti profesori ai Seminarului Teologic Ortodox din
Bucuresti. S-a casatorit cu Adriana Dumitreasa, sora altui fost detinut politic, IonDumitreasa, cu care are un fiu, Andrei, astazi jurist in Washington D. C. Chiar daca avea
familie, luptatorul anticomunist nu si-a gasit in aceasta un pretext de cumintire. O datacu darimarea Bisericii Enei din inima Bucurestiului (1 mai 1977), pe locul careia se
punea la cale ridicarea unui restaurant, parintele Calciu si-a inceput lupta deschisa
impotriva regimului comunist. In postul Pastelui din anul 1978, a devenit tot maiincomod prin predicile sale critice la adresa conducerii de partid si de stat, mai ales ca in
jurul sau s-au strins numerosi studenti, teologi, dar si politehnisti. Cu toate hartuielile
Securitatii si ale propriilor superiori din Biserica, auditoriul devenea din ce in ce mai
numeros. In intervalul cit si-a rostit cele sapte predici, in incinta si apoi in pragul BisericiiRadu-Voda din Bucuresti, parintele Calciu a fost urmarit, amenintat, calomniat si in cele
din urma arestat si condamnat la zece ani de inchisoare. Ierarhia bisericeasca s-a grabitsa-l cateriseasca, pentru a nu fi considerata complice la revolta preotului Calciu.
Salvat de SUA
Condamnarea abuziva din 1979 a stirnit un val de reactii in strainatate. Reprezentanti de
frunte ai exilului romanesc, precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca,
Monica Lovinescu si Paul Goma, au protestat si au cerut eliberarea sa. Eliade a constituitchiar un Comitet pentru salvarea parintelui Calciu, care a facut presiuni asupra
organismelor internationale sa intervina in acest caz. Parintele Calciu a facut cinci din cei
zece ani de puscarie la care fusese condamnat initial. Dar la eliberarea parintelui Calciu,
el si familia sa au fost urmariti pas cu pas de Securitate si izolati de prieteni si decunoscuti. Dupa mai putin de un an, Securitatea i-a dat pasaport si i-a cerut sa plece in
exil. S-a stabilit, cu familia, in SUA, unde i se acordase deja cetatenia de onoare si
unde traieste pina astazi.
In cei peste 20 de ani de exil, parintele Calciu, recunoscut din nou ca preot de BOR pe
linga slujirea parohiala curenta, la Washington, a fost o prezenta centrala la mai toate
reuniunile importante ale diasporei romanesti, a inlesnit numeroase contacte si ajutoare
-
7/28/2019 Victimele comunismului
23/40
umanitare, a fost primit de presedintii Francois Mitterrand si George Bush, precum si de
regele Mihai I al Romaniei, a publicat mai multe carti si a scris constant in presa exilului,
dar si in unele publicatii postdecembriste din tara.
Episodul 3: Biserica de dupa gratii
Claudiu Tarziu
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021http://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=101&cHash=6d638f1021 -
7/28/2019 Victimele comunismului
24/40
Regimul comunist a gindit simplu si crud reorganizarea societatii
romanesti: distrugerea elitelor si formarea altora. Biserica nu
putea scapa.
Biserica era cu atit mai primejdioasa pentru comunism cu cit, prin
insasi existenta sa, nega dogma acestui regim.
In privinta Bisericii Ortodoxe, comunistii au inceput, in anul 1948, prin a mazili ierarhii
incomozi. Majoritatea au fost inlocuiti din functii, unii au fost arestati, altii au fostpensionati si au primit domiciliu obligatoriu la anumite manastiri, altii au murit in
conditii suspecte. Peste 2.600 de preoti ortodocsi de mir si un numar inca necunoscut de
calugari au fost arestati. Dintre acestia, cel putin 200 - gasiti in documente pina in aceastafaza a cercetarilor istorice - au murit in temnita sau dupa eliberare, ca urmare a conditiilor
de detentie. Alti 230 de preoti greco-catolici au fost si ei bagati dupa gratii. Prin teroare,
comunistii si-au asigurat colaborarea sau cel putin lipsa de opozitie a arhiereilor ramasi in
scaun si a celor nou-numiti. Biserica greco-catolica a fost desfiintata in 1948, iar
Bisericile Ortodoxa si Romano-Catolica - acuzata de comunisti ca este oficinaimperialista si cuib de spioni - au fost permanent supravegheate si considerate
dusmanoase.
Dusmanul nr. 1: BOR
Cu toate acestea, dupa zece ani de masuri luate impotriva Bisericii, tot de ea se temeau
comunistii cel mai tare.
La 6 octombrie 1958, ministrul de Interne, Alexandru Draghici, avertiza, intr-un raport
catre Comitetul Central al PCR, ca singurul dusman intern al statului de democratie
populara este BOR, in frunte cu patriarhul ei de atunci, Justinian Marina, si cu cei doivicari ai sai, Antim Nica si Teoctist Arapasu, actualul patriarh al Bisericii. Draghici
cerea: Desfiintarea seminariilor monahale si interzicerea frecventarii cursurilorInstitutului Teologic de catre calugari si calugarite; pe viitor, intrarea in monahism sa se
faca numai cu avizul imputernicitilor regionali pentru culte; interzicerea cu desavirsire a
infiintarii de noi manastiri sau schituri; numarul de manastiri fiind prea mare, sa fie redus
la jumatate; interzicerea elementelor tinere in manastiri, fixindu-se limita de virsta de la50 de ani in sus.
In 1959, Securitatea si Departamentul pentru Culte au redus cu doua treimi numarul
manastirilor si al calugarilor, pe motiv ca asezamintele monahicesti ascundeau partizani
din munti si elementele reactionare. Peste 5.000 de calugari si calugarite au fost scosi dinmanastiri si siliti sa traiasca in lume. Unele manastiri au fost evacuate prin forta armata.
Intre 1959 si 1960 au fost arestati sute de preoti pe motiv ca raspindesc misticismul,
predica impotriva materialismului dialectic sau se opun orinduirii socialiste.
Valurile de represiune
-
7/28/2019 Victimele comunismului
25/40
Istoricul Adrian Nicolae Petcu, coordonatorul unui Martirologiu al Bisericii Ortodoxe, a
facut o periodizare a represiunii comuniste asupra slujitorilor altarului. Potrivit acestuia,
represiunea Bisericii incepe la sfirsitul lui martie 1945, sub pretextul defascizarii tarii.Numerosi preoti, alaturi de oameni de cultura, acuzati cel mai adesea fara temei de
apartenenta la miscarea legionara, erau trimisi in lagarele speciale de la Caracal,
Slobozia, Tg.-Jiu si Lugoj.
Alte arestari in mediul preotesc au mai fost operate in preajma alegerilor din noiembrie1946 si in timpul procesului lui Iuliu Maniu, atunci cind majoritatea clericilor ortodocsi
au refuzat sa-l condamne pe Maniu in predicile care le rosteau la altar. In mai 1948 a fost
declansat un alt val de arestari masive in rindurile preotilor considerati legionari.Arestarile aveau sa continue in 1949.
Noaptea Adormirii Maicii Domnului
La 4 septembrie 1952, dupa eliminarea deviationistilor Ana Pauker, Teohari Georgescu
si Vasile Luca, Dej afirma ca trebuiau arestati 12.600 de dusmani ai poporului. Innoaptea de 15/16 august 1952 - celebra noapte a Adormirii Maicii Domnului -, la
ordinul ministrului Afacerilor Interne au fost arestati multi preoti cu functii in Biserica
inainte sau dupa 1948. Majoritatea au fost trimisi in colonii de munca pentru cel putin 24
de luni. Multi au fost masati la Poarta Alba, in celebra brigada a hotilor, si la CoastaGales, unde au si murit o mare parte dintre ei.
Vinarea grupurilor de rezistenta
O etapa distincta a represiunii a fost vinatoarea preotilor care ajutau grupurile de
rezistenta anticomunista din munti. Ei cadeau pe masura ce erau lichidate grupurile de
rezistenta. Amintim in treacat cazurile unor preoti morti in inchisoare in urma acesteiactiuni prelungite: Dumitru Mihailescu din Dobrogea, arestat in anul 1949 pentru ca il
sprijinise pe Gogu Puiu, conducatorul rezistentei din Dobrogea; Nicolae Manescu,Nicolae Andreescu, Ion Dragoi si Ion Constantinescu, pentru ca i-au ajutat pe fratii
Arnautoiu, erau arestati, anchetati, umiliti si detinuti, primul decedind in 1961 in
Penitenciarul Botosani, iar ceilalti fiind executati prin sentinta la Jilava in 1959.
Preot = anticomunist
In Romania, acuzatia cea mai la indemina contra preotilor a fost cea de legionarism. Ease sprijinea pe militantismul religios al miscarii legionare si pe realitatea ca o parte dintre
preoti fusesera legionari. Documentele din arhivele Securitatii arata ca, in timpulrepresiunii carliste impotriva legionarilor, in 1938, fusesera arestati 34 de preoti, iar indecembrie 1942, sub cea antonesciana - 115. Dar acest numar este extrem de mic daca
tinem cont ca BOR avea peste 10.000 de clerici. Comunistii se ghidau insa dupa logica
exprimata fidel in timpul anchetarii, din anul 1959, a marelui teolog Teodor M. Popescu:Esti legionar pentru ca esti teolog si fiind teolog esti anticomunist, iar a fi anticomunist
inseamna a fi legionar.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
26/40
Comunistii au folosit legea lui Carol
In privinta incadrarilor juridice, regimul comunist s-a folosit, cel putinla inceput, de legislatia penala care ii viza pe legionari din timpul
regelui Carol al II-lea. Este vorba despre Codul penal din 1936, cu
celebrul articol 209 privind uneltirea contra ordinii sociale, alaturi deInaltul Decret Regal nr. 856/1938, care se referea la siguranta ordiniiin stat. In aceste articole erau incadrati dusmanii poporului, unii
dintre ei fiind acuzati si inainte de 1944. Acestei legislatii comunistii
aveau sa-i adauge in Codul penal articolul 193, privitor la activitateaintensa contra clasei muncitoare, intr-o exprimare vaga ca si
incadrarea juridica, dar mai ales hotaririle guvernamentale privitoarela coloniile si lagarele de munca, dar si cele privitoare la banditii din
munti si socializarea agriculturii cu cotele si sabotajul.
De ce-au murit in puscarii
Istoricilor le este dificil sa stabileasca exact cauzele adevarate ale mortii in temnita a
celor mai multi detinuti politici. Intii, pentru ca Securitatea nu era riguroasa, iar
diagnosticele erau deseori mincinoase - dupa cum s-a vadit in unele cazuri, probate cumartori. In al doilea rind, mai ales in cazul deceselor survenite in coloniile de munca,
acestea erau inregistrate si mai tirziu - chiar si cu ani intirziere -, iar cauzele erau fictive.
Multe decese surveneau in anchete din cauza torturilor. Alti preoti au fost executati cusau fara judecata. Altii si-au dat duhul in timpul muncii fortate la care erau supusi, fie in
colonii de munca, fie in inchisori. Bolile, mai cu seama TBC, au ucis si ele pe capete.
Cercetarile din ultimii ani ale unor tineri istorici dezvaluie ca cel putin sapte ierarhi
ortodocsi au fost ucisi de catre comunisti. Regimul s-a temut de o actiune fatisa impotrivaarhiereilor, care erau legati de popor. Si a ales sa-i lichideze in taina, in loc sa-i trimita in
puscarie.
De exemplu, episcopul Grigorie Leu al Husilor, care, dupa ce i se desfiintase eparhia
(1949), pentru atitudinea sa fatis anticomunista, avea sa fie otravit.
La fel a fost eliminat episcopul Nicolae Popovici - scos din scaun in septembrie 1950,
pentru atitudinea anticomunista in predici -, otravit in potirul euharistic, in anul 1960.
Desi era fin al lui Petru Groza, Sebastian Rusan, mitropolit al Moldovei, nu ezita sa se
manifeste impotriva regimului atunci cind acesta se amesteca in treburile Bisericii. A fost
si el otravit in martie 1956, pentru ca in august, paralizat complet, sa treaca la celevesnice.
Dupa 64, opozitie minima, represalii sporadice
Ultimele arestari in masa in preotime s-au consumat dupa revolutia de la Budapesta
(1956), pe fondul epurarilor din partid si al retragerii trupelor sovietice din Romania.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
27/40
In mediul bisericesc, presiunile din parte politicului erau foarte mari, pe fondul cererilor
repetate de diminuare a vietii monahale, refuzate de fiecare data de patriarhul Justinian,
pentru care a cunoscut un scurt exil la Dragoslavele si doua incercari de otravire dinpartea credinciosilor regimului comunist, dupa cum avea sa afirme parintele Ilie Cleopa
dupa 1990. Refuzurile patriarhului s-au soldat cu incercari de scoatere din scaun a
acestuia si prin arestari masive.
Represiunea brutala, cu anchete singeroase, umilinte si reeducari, se va incheia in 1964,cind detinutii politici vor fi eliberati, in contextul relativei destinderi pe care regimul
comunist o va adopta pina spre sfirsitul anilor 70. Dar au mai fost arestati preoti pe
motive politice si dupa aceea.
De pilda, parintele Gheorghe Calciu, care a indraznit sa se opuna regimului in anii 80.
Episodul 4: Trei in arest. Doi morti
Generalul Gheorghe Mosiu (29 mai 1892, Provita de Jos - 10 octombrie 1974,
Bucuresti)
-
7/28/2019 Victimele comunismului
28/40
Functii importante: sef de Stat Major al Comandamentului Etapelor de Est, imputernicit
al Guvernului pentru evacuarea provinciilor din estul tarii.
Element regalist, arestat impreuna cu sotia
Generalul de brigada Gheorghe Mosiu nu a fost arestat pentru ca ar fi lucrat sub comandamaresalului, ci pentru legaturi cu miscarea de rezistenta constituita dupa razboi, respectiv
pentru apartenenta la organizatia Sumanele negre. Nu sint cercetat de organele in
drept si nici nu mi s-a adus la cunostinta vreun document in baza caruia sa fiu arestat incelula, isi exprima generalul revolta in 1946, fiind eliberat citeva luni mai tirziu. Ridicat
de la domiciliu, arestat si eliberat, pe rind, de alte citeva ori, Mosiu intra pentru ultima
oara in inchisoare in 1959. Activitate dusmanoasa impotriva regimului democrat populardin RPR, colportare de stiri calomnioase trimise de posturile de radio imperialiste,
preconizarea schimbarii regimului din RPR si reinstaurarea vechiului regim capitalist cu
sprijinul fortelor imperialiste. Acestea erau acuzatiile ce i se aduceau lui Mosiu,
considerat element regalist, mosier, dusman inrait al regimului democrat-popular. In
1960, este condamnat de Tribunalul 2 al Regiunii 2 Militare la 22 de ani de temnita greasi 8 ani de degradare civica pentru crima de tradare de patrie prin subminarea unitatii
statului si de uneltire contra ordinii sociale prin agitatie. Sotia sa, Maria Mosiu, a fostsi ea arestata si judecata in acelasi proces, fiind gasita vinovata pentru crima de
favorizare a infractorului, cu acordarea de circumstante atenuante. Pedeapsa: 9 ani de
temnita grea si 5 ani de degradare civica. Periplul concentrational al generalului acuprins inchisorile Jilava, Dej, Gherla, beneficiind de gratierea din 1964.
Generalul Radu Korne (23 decembrie 1895, Bucuresti - 28 aprilie 1949, Vacaresti)
Functii importante: sef de Stat Major al Corpului de Cavalerie (1941), comandant al
diviziei blindate (1944).
Am fost arestat ca un borfas de rind
A luptat in ambele razboaie, contribuind decisiv la eliberarea, in 1941, a partii de nord aBasarabiei, in fruntea Regimentului 6 Rosiori. In timpul bataliei de la Moscova, a
comandat Divizia 1 Blindata in luptele de la sud-vest de Iasi. Acestea sint doar doua
dintre ispravile de razboi ale generalului Korne, arestat imediat dupa semnareaConventiei de Armistitiu, pe 21 octombrie 1944, considerat inainte un element de elita,
cu care cavaleria se poate mindri ca il are in rindurile ei. Am fost arestat, intr-o seara,
ca un borfas de rind, ca si cum trecutul si purtarea unei vieti intregi ar fi putut indreptati
teama ca nu cumva generalul Korne sa nu dispara ca un raufacator. Nu mi s-a dat nici unmotiv al arestarii mele, ba, mai mult, insusi domnul procuror al Curtii Militare de Casare
si Justitie mi-a afirmat, pe cuvint, ca nu-l cunoaste, se indigna generalul intr-un
memoriu. Arestarea fusese decisa prin ordin al ministrului de Razboi, generalul MihailRacovita, care-i stia bine faptele de arme. Un alt coleg, generalul Constantin Sanatescu,
sef al Marelui Stat Major, a intervenit pe linga generalul Vinogradov pentru eliberarea sa,
alaturi de cei aruncati pe nedrept in inchisoare. Eliberat pe 6 februarie 1945, a fost pussub stare de arest la domiciliu. Doua luni mai tirziu, este arestat din nou, sub acuzatii de
-
7/28/2019 Victimele comunismului
29/40
genul propaganda la radio si laudarea maresalului Antonescu. A fost gasit nevinovat, insa
ulterior a fost acuzat din nou, de data asta de legaturi cu miscarea de rezistenta din
Cehoslovacia. La Jilava a ajuns insa pentru uneltirea contra sigurantei statului,imbolnavindu-se rapid si murind cu diagnosticul de neoplasm pulmonar. Justitia
comunista nu era insa multumita. Post-mortem s-a incercat confiscarea averii sale, pe
care insa nu o avea.
Generalul Radu Baldescu (16 octombrie 1888, Mihaesti - 2 decembrie 1953, Jilava)
Functii importante: comandant al Diviziei 18 Infanterie Munte, comandant secund al
Corpului 6 Teritorial.
Ne-am nascut democrati
Autor a numeroase lucrari de istorie militara si profesor de elita, generalul Radu Baldescu
a fost considerat unul dintre cei mai culti militari din Armata Romana. Totodata, a fost si
unul dintre cei mai importanti opozanti ai sovietizarii, pozitie ce avea sa-i aduca sfirsitul.Sa mentineti ideile trecutului, ca datorita lor am realizat Romania Mare. Sa nu
imprumutati ideologie straina. Rusii au luat de la noi ceea ce au astazi. Cei care criticaarmata din trecut prin presa sint niste tradatori si vor ramine in vint, se adresa generalul
Baldescu in 1946 corpului de ofiteri. Intrezarind producerea unui dezastru la nivelul
ostirii prin infiintarea in 1945 a aparatului pentru educatie, cultura si propaganda, el isiexprima astfel temerile. Nu pierdea, de altfel, nici un prilej pentru a le impartasi, asa cum
a facut si in fata ostasilor din Regimentul 4 Transmisiuni. Noi, militarii, ne-am nascut
democrati si sintem democrati si nu avem nevoie sa facem politica... Sintem o taraocupata. Inlaturarea si anihilarea sa ca urmare a acestei atitudini s-au facut progresiv.
Mai intii a devenit cadru disponibil, in 1946, iar apoi a fost trecut in rezerva un an mai
tirziu. In 1951, a fost decisa scoaterea sa din cadrul de rezerva cu gradul de soldat,invocindu-se originea sa sociala, faptul ca a stat de doua ori de vorba cu Ion Antonescu,ca a comandat trupe pe frontul impotriva URSS etc. Cosmarul sau nu se incheiase insa.
Pe 3 martie 1952, a fost ridicat de Securitate si inchis la Jilava, unde a si murit doar un an
mai tirziu, in infirmerie.
Legi dupa pofta sovieticilor
Epurarile au avut ca preambul adoptarea unor legi, prin care s-a incercat cosmetizarea
nedreptatilor flagrante. Astfel, la doar o luna dupa Conventia de Armistitiu din 12
septembrie 1944, care obliga Guvernul roman sa colaboreze cu Inaltul Comandament
Aliat (sovietic) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi, s-a datun decret prin care Consiliul de Ministri era imputernicit sa ia orice masuri privative de
libertate in vederea stabilirii responsabilitatii politice si penale impotriva autorilor si acomplicilor morali si materiali ai dezastrului tarii. S-a apreciat ca aceasta dispozitie, prin
care s-a incalcat si principiul separatiei puterilor in stat, a generat cele mai mari abuzuri
judiciare din Romania. Ea a fost urmata de Legea pentru pedepsirea criminalilor siprofitorilor de razboi, prin care se instituiau asa-zisii acuzatori publici si Tribunalul
Poporului, si de Legea de urmarire si sanctionare a celor vinovati de dezastrul tarii,
-
7/28/2019 Victimele comunismului
30/40
ambele adoptate pe 20 ianuarie 1945 si coroborate mai tirziu in
Legea 312. Intr-o prima transa au fost arestate 154 de persoane,
iar pina in aprilie 1946 au fost judecate 25 de loturi de inculpati,majoritatea militari. Lotul lui Ion Antonescu, care a fost adus din
Uniunea Sovietica in aprilie 1946, si al colaboratorilor sai
apropiati a urmat la rind, imediat desfiintindu-se TribunalulPoporului. Epurarea Armatei prin punere sub acuzare si arestare a
fost dublata prin disponibilizarea celor ce prisoseau nevoilor de
incadrare, dispusa de un alt set de legi. Ofiterii erau trecuti intr-un fel de somaj tehnic, insa in final intrau in rezerva, spune istoricul Florin Sperlea.
Criteriile erau si in acest caz politice. Armata ce-a ramas este o creatie pur comunista,
nota in iulie 1947 in jurnalul sau generalul Constantin Sanatescu, care fusese prim-
ministru chiar in momentul semnarii Conventiei de Armistitiu.
Cap de acuzare: Ion Antonescu
Multe dintre procesele deschise generalilor Armatei Romane de comunisti aveau cajustificare colaborarea cu maresalul.
Principalii vizati in procesul epurarilor au fost fostii ministri din guvernul Ion Antonescu,
precum si colaboratorii apropiati ai acestuia. Nu era insa necesar ca neaparat cineva sa fiimpartasit viziunea maresalului sau sa fi colaborat cu el pentru a fi inscenat un proces cu
acest capat de acuzare. Un exemplu este generalul Petre Vasilescu. In timpul guvernarii
antonesciene acesta nu a detinut functii foarte importante, iar in 1942 a fost arestat dupace i-a trimis o scrisoare de protest lui Antonescu prin care se opunea deciziei de a
continua razboiul dincolo de Nistru. Cu toate acestea, comunistii l-au considerat om al
vechiului regim, l-au arestat si l-au condamnat la opt ani de temnita grea. A murit in
centrul de exterminare al inchisorii din Galati, sotia sa fiind anuntata abia dupa cinci ani.
O executie ca la carte
Printre generalii si oamenii politici a caror pedepsire a fost facuta o data cu cea a
maresalului s-au aflat Mihai Antonescu, Constantin-Piky Vasiliu, Constantin Pantazi,
Gheorghe Alexianu, Radu D. Lecca si Eugen Cristescu. Primii trei generali il insotisera,alaturi de inca un colonel, in exilul-detentie din URSS. Dupa arestarea pe 23 august,
acestia au fost dusi de sovietici in apropiere de Moscova, de unde i-au adus inapoi pentru
proces in 1946. El a inceput pe 6 mai 1946. A fost citit actul de acuzare, s-au facutinterogatoriile, administrarea probelor, audierea martorilor. Pe 17 mai, Tribunalul
Poporului deja pronunta sentinta de condamnare la moarte a celor sapte acuzati, in fruntecu Antonescu, considerat criminal de razboi si gasit vinovat de dezastrul tarii. Avocatii
sai au depus recurs in aceeasi zi, iar mama sa, Lita Baraga, invoca cu lacrimi in ochimarinimia Majestatii Sale. Regele Mihai nu a avut insa puterea de a se opune
recomandarii scrise, cu putere de ordin, data de Petru Groza de a refuza gratierea pentru
inalte ratiuni de stat. Doar lui Pantazi, Lecca si Cristescu le-a fost comutata pedeapsa.Ceilalti
-
7/28/2019 Victimele comunismului
31/40
http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/ed404/elitmilit.pdf
Episodul 4: Elita militara: o epurare perfecta
Mirela Corlatan
Aproape toti ofiterii Armatei Romane la terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial
au fost epurati de catre comunisti. Sute si-au gasit sfirsitul in inchisori.
http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/ed404/elitmilit.pdfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=63&cHash=f171bc8712http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/ed404/elitmilit.pdfhttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=48&aut=63&cHash=f171bc8712 -
7/28/2019 Victimele comunismului
32/40
Nicicind nu am fost un tradator, un necredincios, un
tulburator al tarii si neamului meu. Cindva, cind
patimile politice se vor atenua, realitatea va aparea intot adevarul ei. In 1958, dupa 10 ani de carcera grea,
contraamiralul Horia Macelariu, transferat de la Aiud
la Rimnicu Sarat, se adresa cu aceste cuvintedirectorului general al penitenciarelor. Profetia sa avea
sa se implineasca abia peste mai bine de trei decenii.
Cit de bine a reusit planul de distrugere a elitei militare, pus in scena sub supraveghereaatenta a Kremlinului, a surprins pina si pe unul dintre artizanii ei, Petru Groza. In
procente, crima aproape perfecta s-a exprimat prin inlaturarea a peste 95% dintre
ofiterii care formau corpul de comanda al Armatei Romane la sfirsitul razboiului, in doar
zece ani.
De la 20.000 la 700 de ofiteri
Potrivit unei statistici oficiale privind structura Armatei Romane la sfirsitul celui de-alDoilea Razboi Mondial, mai exact pe 25 octombrie 1944, din totalul celor 454.972 de
persoane, 19.462 erau ofiteri activi, arata istoricul Alexandru Dutu. Acestia reprezentauintregul corp de comanda, de la sublocotenenti ca sefi de plutoane pina la seful Marelui
Stat Major General. Unii dintre ei fusesera ofiteri in rezerva, mobilizati in timpul
razboiului si care, in mod firesc, trebuiau sa se intoarca la vatra ca urmare a trecerii lastarea de pace. Majoritatea ofiterilor au fost insa inlaturati pe criterii politice, bine
ascunse sub motive dintre cele mai diverse si absurde, cum ar fi oportunismul sau
necinstea. Potrivit Tratatului de pace din februarie 1947, efectivele au fost reduse la
138.000, dintre care, asa cum se consemneaza intr-o statistica din 1948, aproximativ8.000 erau ofiteri. In 1951, ca urmare a unei reuniuni a ministrilor Apararii si prim-
secretarilor, convocata de Stalin la Moscova, s-a impus din nou cresterea efectivelor invederea pregatirii unui eventual razboi impotriva tarilor occidentale. In Romania,cresterea a fost de pina la 300.000 de persoane, dintre care 35.000 erau ofiteri. Paralel cu
aceasta redimensionare a Armatei, a continuat insa epurarea vechilor ofiteri. Conform
unei statistici solicitate de Emil Bodnaras inaintea celui de-al II-lea Congres al PartiduluiMuncitoresc Roman, dintre ofiterii vechii armate mai ramasesera in 1955 doar 9,08%,
adica in jur de 700.
Din totalul de 35.000, acestia reprezentau o picatura intr-un ocean. Singura structura in
care procentul ofiterilor vechi era invers era Academia Militara, explica istoricul FlorinSperlea, redactor-sef al revistei Document, editata de Serviciul Istoric al Armatei, si
autorul unei teze de doctorat pe tema sovietizarii Armatei Romane. Profesorii au fost
pastrati in virtutea experientei lor didactice, pentru a le exploata experienta in formareanou-venitilor.
100 de generali, aruncati in inchisori
Elita militara, reprezentata in viziunea istoricilor de cei care detineau functiile de sef al
Marelui Stat Major General, comandanti de armata, comandanti de corpuri de armata si
-
7/28/2019 Victimele comunismului
33/40
comandanti de divizii si regimente, a fost in prim-planul epurarilor. Doar dintre generali,
peste 100 au fost aruncati in inchisoare, dintre care 40 si-au gasit acolo sfirsitul. Arestati
sau retinuti la domiciliu, acestia au fost invinuiti pentru faptul ca au facut parte dinguvernul antonescian sau comandasera mari unitati in razboiul antibolsevic. La sfirsitul
lunii martie 1946, intr-o singura saptamina au fost trecuti in rezerva sau in retragere 46 de
generali si peste 400 de ofiteri superiori. Epurarea trebuia facuta rapid, iar unul dintre ceicare au militat fervent pentru asta a fost chiar Petru Groza. In momentul in care s-a
prezentat lista marilor criminali de razboi in Consiliul de Ministri, acesta a anihilat
orice tentativa de nuantare a judecatii. Avem de-a face cu un proces politic... Eu nuvreau sa ajung la un proces de felul celui de la Nrnberg, interminabil... Procesul isi va
urma cursul sau repede. Vom merge la pedepse asa cum va hotari Tribunalul Poporului si
imediat vom pasi la judecarea celui de-al doilea lot. Cel de-al doilea lot va trebui sa
cuprinda pe toti fostii ministri. (...) Nu facem discriminare. Noi sintem organ politic.Sub imperiul psihozei razbunarilor, dupa cum singur a numit-o, Petru Groza a fost insa
nevoit sa dea el insusi inapoi in 1947, dupa incercarea esuata de a proba vinovatia
generalului Gheorghe Stavrescu. Sa fim obiectivi. Exista o tendinta de razbunare.
Trebuie schimbata aceasta mentalitate. Au trecut trei ani. S-a incheiat pacea. Lucrurile demulte ori se mai si uita. Desigur, sint crime concrete care nu se pot uita. Dar si acelea se
pot prescrie. Toate codurile din lume prevad aceasta prescriere, recunostea Petru Groza.Discursul a ramas insa fara efect. Generalul Stavrescu s-a stins la Aiud, in 1951.
Informatorii din Armata
Unul dintre instrumentele folosite in epurarea elitelor militare si formarea asa-zisei
armate populare a fost Directia Superioara pentru Educatie, Cultura si Propaganda(ECP). Ea a fost infiintata in 1945 in cadrul ministerului si extinsa apoi pina la nivelurile
inferioare ale Armatei. Astfel, in fiecare companie, de exemplu, era un ofiter politic care
lunar facea un raport in care semnala manifestarile ostile fata de guvernul Petru Groza,precum si pe cele pozitive. Militarii vorbeau la popota unii cu altii si prin opiniile
exprimate devenea clar cine e dezirabil si cine nu, spune istoricul Florin Sperlea.
Mariti lista noastra
Lista cu numele victimelor elitei militare distrusa de comunism prezentata de ziarulnostru este una minima. Cei care detin date si nume suplimentare sint invitati sa le trimita
la adresa: victime_comunism@cotidianul.ro
Vechii generali, inlocuiti cu analfabeti
Pe masura decimarii elitei militare, fostii ofiteri au fost inlocuiti cu oameni fideli
Partidului. Ofiteri cu patru clase si un an de scoala militara.
Valter Roman, care a fost printre primii teoreticieni aisovietizarii Armatei Romane, scria intr-o lucrare publicata in
1948 ca schimbarea structurii sociale a efectivelor trebuie facuta
prin recrutarea ostasilor din rindurile clasei muncitoare, ale
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=victime_comunism@cotidianul.rohttp://www.cotidianul.ro/index.php?id=victime_comunism@cotidianul.ro -
7/28/2019 Victimele comunismului
34/40
taranimii muncitoare si intelectualitatii progresiste. Aceasta, fireste, paralel cu
lichidarea ramasitelor care reprezinta interesele burgheziei. Valter Roman insusi a fost
silit sa paraseasca Armata in 1950, cind s-a decis excluderea celor care luptasera inBrigazile internationale si in Rezistenta Franceza. Cu alte cuvinte, cei care nu aderau la
noul sistem politic erau inlaturati cu prioritate. Intr-o a doua faza operau restul de criterii,
cum ar fi originea sociala, astfel ca in final doar citeva sute de ofiteri au mai fost pastratidin vechea armata. Generali scoliti pe la cele mai prestigioase scoli militare europene au
fost fie bagati la inchisoare, fie, in cel mai fericit caz, trecuti in rindul cadrelor
disponibile pentru a face loc oamenilor noului regim.
De la scoala primara, direct la Academia Militara
Pregatirea acestora arata un tablou sumbru al noii Armate. Potrivit unei statistici, arata
istoricul Florin Sperlea, 60% dintre ofiterii activi in anul 1955 urmasera doar patru clase
primare. Cu dispensa, se putea intra si cu mai putin la o scoala militara, explica acesta.
Scoala militara care se redusese la un an. Asta dupa ce in perioada interbelica studiile
militare erau de trei ani, urmati de unul de practica si inca unul de specializare. Pentrucomunisti acestea erau insa detalii. Pentru a acoperi posturile ramase libere in urma
epurarilor, numarul scolilor militare s-a marit, de la 11 la 26, inca din 1948. Corpul decadre a ajuns in final dupa chipul si asemanarea Partidului, arata Sperlea.
-
7/28/2019 Victimele comunismului
35/40
Episodul 4: Patru inchisi. Toti morti
Generalul Aurel Aldea (28 martie 1887, Slatina - 17 octombrie 1949, Aiud)
Functii importante: comandant al Corpurilor 2 si 7 Armata, ministru de Interne (1944),
sef al Comandamentului General al Teritoriului (1944-1945).
Ministrul devenit sef al partizanilor
Unul dintre cei mai devotati generali ai cauzei monarhice. Asa ar putea fi caracterizatgeneralul Aurel Aldea, a carui cariera a fost intr-atit de spectaculoasa pe cit de dramatic a
fost sfirsitul ei in inchisoare. Generalul de corp de armata si-a cistigat notorietatea in
1940, dupa ultimatumul sovietic, urmat de ocuparea Basarabiei si a Nordului Bucovinei,cind a fost numit seful delegatiei pentru reglementarea problemelor produse de agresiune.
In 1941, i s-a incredintat misiunea de a cerceta activitatea fostilor ministri legionari. I-
am aratat generalului Antonescu ca, in primul rind, el este vinovat de rebeliunea
legionara din cauza slabiciunii cu care i-a condus. N-a urmarit inarmarea lor. N-apedepsit crimele lor. In august 1944, arestarea maresalului Antonescu avea sa se
produca cu o contributie importanta a generalului Aldea. Ulterior, la solicitarea regelui, a
devenit ministru de Interne, pentru scurt timp insa. La sfirsitul lui august 1945, dupa ceregele nu a reusit sa demita guvernul Petru Groza, in contextul grevei regale, Aldea a
apreciat ca Mihai I nu este in siguranta, cautind solutii impreuna cu alti generali. Din
netarmurita dragoste fata de rege si tara, m-am hotarit sa misc tot ce este regalist si poate
sari in ajutorul regelui in cazul in care ar fi atacat. A incoltit ideea unei declaratii derezistenta in Bucuresti in scopul exclusiv aratat mai sus, relata acesta mai tirziu. Devenit
conducator al Miscarii Nationale de Rezistenta (ce cuprindea organizatii precumHaiducii lui Avram Iancu, Graiul Sangelui etc.), Aldea a fost arestat pe 27 mai 1946
si invinuit de complotare intru distrugerea statului roman, de razvratire, insurectie
armata. N-am cautat decit sa servesc patria si neamul, cum nici azi nu rivnesc. Chiar
daca distrugerea mea fizica ar urma, memoria mea o incredintez tinerilor de azi, caretrebuie sa ma reabiliteze, a spus Aldea in fata instantei. Curtea Militara de Casatie si
-
7/28/2019 Victimele comunismului
36/40
Justitie l-a condamnat la munca silnica pe viata, imbolnavindu-se grav in inchisoarea
Vacaresti si murind in 1949 la Aiud.
Generalul Nicolae Ciuperca (20 aprilie 1882, Rimnicu Sarat - 25 mai 1950,
Vacaresti)
Functii importante: comandant al Corpului 3 Armata, ministru de Razboi (1938-1939),
comandant al Armatei 2 (1939-1940) si al Armatei 4 (1940-1941).
Cel care i-a infruntat si pe maresal, si pe comunisti
Un general cu cariera prodigioasa, Nicolae Ciuperca si-a legat numele in mod special deoperatiunile pentru eliberarea Basarabiei, perioada in care conducea Armata 4. La scurt
timp dupa aceasta, a fost silit sa-si inainteze demisia si, pe 13 noiembrie 1941, a fost
trecut in rezerva. Pretextul a fost, culmea, de incompetenta militara, insa chiar Antonescu
il elogiase. Adevaratul motiv fusese insa acela ca a refuzat sa execute un ordin al
maresalului, in august 1941. Generalului Ciuperca i s-a cerut sa scrie o scrisoareComandamentului german prin care sa solicite onoarea de a continua mai departe
operatiunile la cot cu armata germana. O astfel de scrisoare nu pot face, pentru simplulmotiv ca eu, personal, sint contra operatiunilor de asa mare amplitudine din partea
armatei noastre, care nu este armata mondiala sau europeana, a raspuns generalul
Ciuperca. In 1944, a solicitat ministrului de Razboi, Mihail Lascar, reincadrarea sa, insai-a fost refuzata pentru a nu incuraja apetiturile altor demisionati. Nemultumirea avea
sa-l determine sa intre in 1946 in organizatia Graiul Sangelui. Sub numele conspirativ
de generalul Cioata, ajunge comandant militar al organizatiei, care viza ocupareainstitutiilor-cheie, a nodurilor de comunicatie si suprimarea conducerii statului pentru
constituirea unui guvern in frunte cu Radescu. Rascoala Armatei facea parte din
planul de actiune, ca si stabilirea unei legaturi cu ambasadorul american de la Bucurestipentru a cere sprijin material. Riscurile erau asumate. Vom intra in puscarie, sa se stieca n-am vrut ca Romania sa devina o republica a Uniunii Sovietice. Sub acuzatia de
complot si uneltire contra ordinei sociale, Nicolae Ciuperca a fost, intr-adevar, inchis la
Jilava in 1948. Nu a reusit sa darime regimul comunist, iar in vara anului 1950, 23 depersoane din organizatie, in frunte cu seful ei, Ion Vulcanescu, au fost judecate. Ciuperca
nu a supravietuit insa pina la terminarea procesului, murind rapus de boala.
Generalul Iosif Iacobici (8 decembrie 1884, Alba-Iulia - 11 martie 1952,
Penitenciarul Aiud)
Functii importante: comandant al Corpului 2 Armata, al Armatei 3 si al Armatei 4,ministrul Inzestrarii Armatei, ministrul Apararii Nationale, sef al Marelui Stat Major.
Demnitatea de ostas batrin
A fost ministru de Razboi la declansarea razboiului contra Rusiei. Deci va fi tradus la
Comisia de Judecata. Astfel justifica primul-ministru Constantin Sanatescu in toamnaanului 1944 refuzul de a raspunde la o cerere de reevaluare a genera
top related