vesta barbati(pestrea)
Post on 11-Feb-2018
224 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 1/24
LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRUOBŢINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENŢĂ PROFESIONALĂNIVEL 3 DE CALIFICARE
SPECIALIZAREA: Tehnician în industria textilă
Îndrumător: prof. ing.Brânduşa Ciudin
Absolvent:
2008
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 2/24
TEMA LUCRĂRII:
ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI
TEHNICE PENTRU PRODUSUL
VESTA PENTRU BARBATI.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 3/24
CUPRINS
MEMORIU JUSTIFICATIV
Cap. 1. REALIZAREA PRODUSULUI ETALON
Cap. 2. ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LAREALIZAREA PRODUSULUI
Cap. 3. PROIECTAREA ŞABLOANELOR 3.1. Construirea tiparului de bază3.2. Transformarea tiparelor de bază în tipare de model.
3.3. Construirea şabloanelor 3.4. Calculul suprafeţei şabloanelor
Cap. 4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM4.1. Realizarea încadrărilor 4.2. Determinarea consumului specific4.3. Determinarea necesarului de materiale de bază şi auxiliare.Calculaţia de preţ
Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGICDE CONFECŢIONARE5.1. Harta tehnologică5.2. Structura ierarhică
Cap. 6. MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LACONFECŢIONAREA PRODUSULUI
Cap.7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
BIBLIOGRAFIE
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 4/24
ARGUMENT
Creată la început pentru apărarea corpului de acţiunea nefavorabilă amediului climatic înconjurător, sub influenţa diferitelor condiţii istorice,
social-economice, naţionale, a evoluţiei idealurilor estetice, îmbrăcămintea a
suferit multiple transformări.
Suferind prin purtare o uzură mai rapidă decât celelalte obiecte de artă
decorativă, îmbrăcămintea se schimbă cel mai frecvent şi oglindeşte cel mai
bine evoluţia civilizaţiei materiale, a conceptelor şi idealurilor estetice.
Odată cu modificarea statutului barbatului în societate, care a condus la
modificarea formei produselor de îmbrăcăminte pentru barbati. Pe lângă
pantalon şi sacou, vesta este unul din acele produse care au intrat cu succes în
garderoba babatilor, ea putând fi purtată la pantaloni întregind imaginea unui
barbat.
Vesta este un produs de îmbrăcăminte practic care se adaptează
cerinţelor vieţii moderne. Ea imprimă eleganţă siluetei şi este oricând foarte
modernă. În funcţie de materialul din care se confecţionează, vesta poate fi
purtată la diferite ocazii, ea fiind totuşi un element specific îmbrăcămintei de
zi, imprimând sobrietate persoanei care o poartă.
CAPITOLUL 1
REALIZAREA PRODUSULUI ETALON
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 5/24
Documentaţia tehnică în industria de confecţii are ca scop orientareamuncitorilor, tehnicienilor, inginerilor asupra modului de confecţionare a
îmbrăcămintei şi a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricaţie. Înîntreprinderile de confecţii, stabilirea produsului etalon este determinată demodă, de condiţiile climatice şi de destinaţia produsului. De asemenea,forma produsului, linia modei şi materialul din care se confecţionează
produsul etalon determină costurile manoperei. Elaborarea prototipului estedeterminată de diferiţi factori.
Destinaţia produsului – în care prototipul poate reprezentaîmbrăcăminte de protecţie, de lucru, de seară, de odihnă sau de sport. Înacest scop se vor alege liniile de modă corespunzătoare, care să asigure
produsului caracteristicile determinate de destinaţie.
Materialele folosite – pot fi ţesături sau tricoturi care după aspect şimodul de finisare pot fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard)scămoşate, cu bucle, etc. La alegerea modelului în funcţie de material se vaţine seama de destinaţia produsului şi de modă.
Vârsta purtătorului – determină linia produsului. Poate fi îmbrăcăminte pentru copii, pentru adolescenţi şi pentru adulţi, sau în funcţie de sex:
îmbrăcăminte pentru femei şi pentru bărbaţi.
Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: schiţa modelului, descriereatehnică, specificaţia materialelor, tabelul dimensional sau actul normativ în
baza căruia se execută modelul şi condiţiile tehnice impuse., completul deşabloane, consumul specific pentru toate tipurile de materiale care intră încomponenţa produsului, procesul tehnologic de confecţionare, modeluletalon.
Procesul de elaborare a prototipului cuprinde două faze principale:
A. Proiectarea prototipului – constă în operaţii de schiţare şi construirea tiparelor pentru produs,
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 6/24
B. Confecţionarea prototipului – constituie faza de creaţie în care pe baza schiţei avizate de colectivul de specialişti creatorul realizeazămodelul respectiv.
Produsele de îmbrăcăminte, în afara rolului pe care îl au de a acopericorpul şi de a-l proteja de intemperii, mai au rolul de a conferi o notă deeleganţă persoanei care le poartă.
Modelul ales ca temă a prezentului proiect este o vestă pentru barbaticare se caracterizează prin:
- siluetă ajustată, cambrarea se realizează prin cusăturile laterale şi prinliniile de divizare;
- tiparul feţei este transformat, apar linii de divizare astfel încât faţaeste formată din patru repere;
- închiderea produsului se realizează cu nasturi;- se menţine linia de răscroitură a mânecii şi a gâtului;
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 7/24
CAPITOLUL 2
ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LAREALIZAREA PRODUSULUI
Pentru realizarea produsului s-au folosit următoarele materiale:
A. Material de bază.Ca material de bază (ce constituie faţa produsului ) s-a folosit ţesătura
deoarece datorită modului de legare a firelor în structură prezintă o bunăstabilitate dimensională şi rezistenţă bună la purtare. S-a ales o ţesătură cuurmătoarele caracteristici:
- compoziţie fibroasă: fibră chimică- desime - în urzeală: 340 fire / 10 cm- în bătătură: 290 fire / 10 cm
- lăţime: 150 cm- grosime: semigroasă- aspect şi mod de finisare: vopsită
B. Materiale auxiliare.1. Materialul de întărire - aplicat pe piepţi în
scopul creşterii rezistenţei la solicitările mecanice,a creşterii neşifonabilităţii şi a menţinerii formeidetaliului. Am ales întăritura neţesută aplicată printermolipire datorită masei specifice reduse, agrosimii mici şi a uşurinţei de aplicare pe detaliu.
2. Nasturii - realizaţi din material plastic auaceeaşi culoare cu materialul de bază.
3. Aţa de cusut – folosită la asamblarea produsului se caracterizează prin:
- compoziţie fibroasă :
- fineţe : Nm 85/3- culoare : apropiată de culoarea materialuluide bază.
4. Aţa de surfilat.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 8/24
CAPITOLUL 3
PROIECTAREA ŞABLOANELOR
3.1. Construirea tiparului de bază
Pentru construirea tiparului sunt necesare următoarele măsuri:1. Înălţimea corpului ( Îc ) – se măsoară din creştetul capului până la
tocul încălţămintei;
2. Lungimea taliei ( Lt ) – reprezintă distanţa dintre a 7-a vertebrăcervicală până la punctul cel mai cambrat al taliei;
3. Lungimea produsului ( Lpr ) – este o măsură proprie produsului şise stabileşte în funcţie de modă şi de preferinţele clientului;
4. Lăţimea spatelui ( ls ) – reprezintă distanţa dintre încheieturile braţelor cu umerii, măsurată peste spate, la aproximativ jumătate din distanţade la vertebra a 7-a cervicală şi linia taliei;
5. Circumferinţa taliei ( Ct ) – reprezintă dimensiunea corpului în zonacea mai îngustă dintre şold şi bust;
6. Circumferinţa şoldului ( Cş ) – reprezintă dimensiunea corpului peste şold în partea cea mai proeminentă;
7. Circumferinţa bustului ( Cb ) – reprezintă dimensiunea corpului în partea cea mai proeminentă a bustului.
Dimensiuni folosite la construirea tiparului:1. DIMENSIUNI ALE CORPULUI
- înălţimea corpului Ic= 175 cm;
- circumferinţa bustului C b= 105 cm;- circumferinţa şoldurilor Cş= 110 cm;- circumferinţa taliei Ct= 90 cm;
2. DIMENSIUNI PROPRII PRODUSULUI- lungimea produsului L pr = 50 cm.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 9/24
3. ADAOSURI UTILIZATE LA CONSTRUIREA TIPARULUIAdaosul de bază se stabileşte pe linia bustului. Construcţia se
caracterizează prin următoarele valori ale adaosului:-adaosul pe linia bustului A b= 5 cm;-adaosul pe linia taliei At= 2,5 cm;-adaosul pe linia şoldurilor Aş= 3 cm.
PREZENTAREA CONSTRUCŢIEI
Nr.
crt.
Denumireasegmentului
constructiv
Simbolul
segmentului
Relaţia de
calcul
Valoare
[cm]
Valoare
Sc:1/5[cm]
I. TRASAREA LINIILOR ORIZONTALE ALE REŢELEI DE BAZĂ
- Linia bustului 31 37
1. Înălţimea spatelui Is=11 3120
1Ic+
8
1P b+1,5 23,725 4,745
- Linia taliei 41 47
2. Lungimea spatelui pâna la talie
Lt=11 41 4
1Ic-1,5 41,5 8,3
- Linia şoldurilor 51 57
3. Înălţimeaşoldurilor Is=41 51 constant 18-20 4
- Linia determinaţie
91 97
4. Lungimea produsului
L pr =11 91 Din STR 60 12
Trasarea liniei desimetrie a spateluica linie de contur
41 411=
51 511
constant 2-2,5 0,4
II. DIMENSIONAREA TIPARELOR PE LINIA BUSTULUI
5. Lăţimea spatelui ls=311 33 (0,2P b-1,5)+0,3A b 21,8 4,36
6. Diametrulrăscroielii mânecii
Drm=33 35 0,1P b+0,5A b 13,4 2,68
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 10/24
7. Lăţimea feţei lf =35 37 (0,2P b+1,5)+0,2A b 24,3 4,85
8. Lăţimea bustului l b=311 37 0,5P b+A b 59,5 11,9
9. Repartizareadiametruluirăscroielii mâneciila faţa şi la spate
lrms=33 341
lrmf =333411
lrms= 3
2
Drm lrmf = 31
Drm
8,84
4,42
1,76
0,88
10. Înălţimea feţei If =37 17 Is+3,5 25,3 5,06
III. TRASAREA LINIILOR DE CONTUR SUPERIOR PE TIPARULSPATELUI
- Răscroiala gâtului la spate
11. Lăţimea răscroieliigâtului la spate lrgs=11 12 20
1
P b+2 7,25 1,45
12. Înălţimearăscroielii gâtuluila spate
irgs=12 121 constant 2-2,5 0,5
- Linia cusăturii umărului la spate
13. Înclinareaumărului la spate
ius=13 131 constant 1-1,5 0,3
14. Lungimeaumărului la spate
lus=121 14 121 131+1 13 2,6
- Răscroiala mânecii
15. 311,punct ajutător 33 3314
133 131 4,75 0,95
16. 332, punct decontur
331 332 constant 1,2-1,5 0,3
17. 23, punct ajutător 33 23 2
1
33 131 8,2 1,6
18. Lăţimea spatelui ls din STR 19,4 3,88
19. 2311,punct ajutător 23 231 constant 1 0,2
IV. TRASAREA LINIILOR DE CONTUR SUPERIOR PE TIPARUL FEŢEI
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 11/24
20. Poziţionarea punctului 6
37 36
36 361
constant 8,9
1,5
1,94
0,3
- Răscroiala gâtului la faţă
21. Lăţimea răscroieliigâtului la faţa lrgf =17 161 lrgf =lrgs 6,2 1,45
22. Înălţimearăscroielii gâtuluila faţa
irgf =17 171 irgf =lrgf +1 7 1,65
23. 173,punct decontur
17 173 lrgf +0,5 6,5 1,3
- Linia cusăturii umărului la faţă
24. 151,punct ajutător 35 151 33 131-2 18 3,625. 141, punct de
contur 151 141
20
1P b
5,25 1,5
26. Construcţia pensei 154 153 161 16=154 153 0,8
27. Egalizarealaturilor pensei de
bust
161 361 154 361=161 361 4,8
- Răscroiala mânecii pe tiparul feţei
28. 351, punct decontur
35 351 33 331 4,75 0,95
29. 352, punct ajutător 35 3524
1Drm
3 0,6
- Construcţia pensei de omoplat pe tiparul spatelui
30. 122, punct decontur
121 122 constant 4-5 1
31. Adâncimea pensei
de omoplat
A po constant 1,5 0,3
32. Repartizarea pensei
231 232=
231 2321
(0,5)A po 0,75 0,15
Pensa se transferă pe linia umărului: lus=141 1221+122 121
V. DIMENSIONAREA TIPARULUI PE LINIA TALIEI
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 12/24
33. Lăţimea feţei pelinia taliei
lft=45 471 (0,25)Pt-1 21,5 4,3
34. Adâncimea pensei A pf =47 471 46 461=46 4611=
=0.5A pf
1,25 0,25
35. Lăţimea tiparului pe linia taliei
ltf =471 4124
1Pt+At
38,5 7,7
36. Adâncimea penseilaterale
A pl constant 3-4 0,8
37. 442, punct ajutător 441 442 constant 1 0,2
38. 4431, 443, punctede contur
442 4431=
442 4432
1A pl
2 0,4
- Poziţionarea pensei pe tiparul spatelui39. 421, punct de
contur 411 421
10
1Pt
9 1,8
40. Adâncimea penseila spate
421 4211 A ps 3 0,6
41. 42, punct ajutător 42 421 (0,5)A ps 1,5 0,3
42. 321,vârful pensei 32 321 constant 4,5 0,9
43. 521, vârful pensei 52 521 constant 5 1VI. DIMENSIONAREA TIPARULUI PE LINIA ŞOLDURILOR
44. Lăţimea tiparului pe linia şoldurilor
lts=57 512 (0,5)Ps+As 49 9,8
45. S 511 512 constant 4-5 1
46. 542, 5421, punctede contur
541 5421=
541 542
(0,5)S 2,25 0,45
Verificare pe linia de talie:lt=47 4611+461 4431+443 4211+421 411=(0,5)Pt+At=47
Verificare pe linia de şold:
ls=57 5421+542 511=(0,5)Ps+As=58
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 13/24
3.2. Transformarea tiparelor de bază în tipare de model.
După construirea tiparului de bază, pentru a obţine modelul dorit, este
necesară transformarea tiparelor. Se vor face următoarele modificări:- se vor secţiona reperele feţei prin linii constructiv-decorative astfelîncât vom avea doi clini centrali faţă şi doi clini laterali.
3.3. Construirea şabloanelor
După modificarea tiparelor de bază şi obţinerea tiparelor de model, sevor executa şabloanele, adică se vor adăuga rezervele de cusătură şi cele de
tiv.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 14/24
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM
4.1. Realizarea încadrărilor
După construirea tiparelor este necesară operaţia de realizare aşabloanelor. Aceasta presupune adăugarea la tiparul fiecărui detaliu al
produsului a rezervelor de cusătură şi a celor de tiv. După executareaşabloanelor se impune încadrarea acestora pe material. La realizareaîncadrărilor trebuie respectate o serie de condiţii:
- direcţia firului drept, marcată pe şablon trebuie să coincidă cu direcţiafirului de urzeală;
- aşezarea şabloanelor pe material se va face cu respectarea indicaţiilor marcate pe şabloane;- aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se
în vedere ca suprafaţa materialului să fie folosită cât mai raţional;- se va urmări ca nici unul din contururile şabloanelor să nu se
suprapună;- se vor încadra mai întâi reperele mari şi apoi, în spaţiile libere, se vor
plasa reperele mici;- respectarea flauşului şi a desenului de pe material este necesară la
toate piesele componente ale produsului.După numărul de produse din încadrare, şablonările pot fi:- şablonări simple, care cuprind şabloanele pentru un produs şi care pot
fi aplicate atât pe materialul dublat cât şi pe materialul desfăcut;- şablonări combinate, cuprind două sau mai multe complete de
şabloane.Datorită faptului că se realizează un singur produs, s-a ales varianta
încadrării simple. Şabloanele se vor aşeza pe materialul desfăcut deoareceacest tip de încadrare conduce la o folosire mai raţională a materialului.
După realizarea celei mai bune încadrări se trece la conturarea
şabloanelor pe material folosind creta de croitorie sau un creion special. Sevor transpune pe material toate semnele de pe şabloane.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 15/24
4.2. Determinarea necesarului de materiale de bază şi auxiliare.Calculaţia de preţ
Material Cantitate (cm, buc )
Preţ ( lei/m,lei/buc)
Valoare ( lei )
Material de bază,ţesătura
100 cm 15 15
Nasturi 4 0,5 2Aţa de cusut 1 1 1
TOTAL 18 LEI
În total, materialele de bază şi auxiliare necesare realizării produselor proiectate au costat 18 lei.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 16/24
CAPITOLUL 5
ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DECONFECŢIONARE
În întreprinderile de confecţii, executarea produselor de îmbrăcămintese desfăşoară pe baza procesului de producţie. Acesta cuprinde toate
procesele tehnologice care se desfăşoară în unitatea respectivă. Procesul de producţie reprezintă aşadar totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrulîntreprinderii pe bază de procese tehnologice.Procesul de producţie cuprindemai multe etape, în fiecare dintre ele executându-se operaţii specifice şi
poate fi reprezentat schematic astfel :
ÎNMAGAZINAREA ŞIRECEPŢIA MATERIALELOR
-recepţia calitativă-recepţia cantitativă-înmagazinarea materialelor
PREGĂTIREAMATERIALELOR PENTRU
CROIT
-decatarea şi călcarea materialelor -controlul materialelor -sortarea materialelor -şablonarea-calculul loturilor
CROIREA MATERIALELOR -şpănuirea materialelor -secţionarea şpanului-decuparea detaliilor -controlul şi formarea pachetelor
CONFECŢIONAREASEMIFABRICATELOR
-pregătirea semifabricatelor -prelucrarea detaliilor principale şisecundare-asamblarea produsului
FINISAREA PRODUSELOR -curăţarea de aţe şi scame-călcarea finală
-controlul tehnic de calitateÎNMAGAZINAREA
PRODUSELOR FINITE-ambalarea şi transportul-înmagazinarea produselor
Nerespectarea tuturor fazelor procesului tehnologic în cadrul unei
întreprinderi de confecţii atrage după sine apariţia unor defecte mai gravesau mai puţin grave la produsele de îmbrăcăminte.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 17/24
La confecţionarea produsului proiectat am executat următoareleoperaţii:
- surfilarea detaliilor,- montarea bizeţilor,- asamblarea reperelor feţei,- executarea penselor pe reperele spatelui,- tratament umidotermic: descălcarea cusăturilor,- asamblare pe linia de umăr,- finalizarea răscroielii mânecii şi gâtului,- asamblare pe cusăturile laterale,- tratament umidotermic: descălcarea cusăturilor,- finalizarea produsului pe linia de terminaţie,- executarea butonierelor
- coaserea nasturilor,- curăţarea de aţe- tratament umidotermic final
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 18/24
CAPITOLUL 6
MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LACONFECŢIONAREA PRODUSULUI
Pentru executarea bluzei pentru femei s-au folosit următoarele maşinişi utilaje:
1. MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT- folosită la asamblarea reperelor;- realizează o cusătură tighel;- lucrează cu două fire de aţă: unul înfilat la ac şi unul la suveică;
2. MAŞINA TRIPLOCK - realizează cusături de surfilat şi surfilat-încheiat. În cazul pantalonului proiectat, maşina triplock s-a folosit pentru surfilarea marginilor detaliilor în vederea prevenirii destrămării,
3. MAŞINA DE CĂLCAT- necesară realizării tratamentului umidotermic după fiecare fază de
asamblare dar şi a tratamentului umidotermic final.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de confecţionare şi
pentru obţinerea unui produs superior din punct de vedere calitativ am maifolosit:
- panglica centimetrică – pentru luarea măsurilor pe corp,- riglă, echer, florar, - pentru construirea tiparelor,- creta de croitorie – pentru trasarea conturului şabloanelor pe material
şi pentru trasarea semnelor de pe acestea,- masa pentru croit – o masă de dimensiuni mari şi cu o suprafaţă
netedă care să permită lucrul în bune condiţii,- foarfeci de croitorie – pentru decuparea şabloanelor şi croirea
materialului,- ace cu gămălie – necesare pregătirii produsului pentru proba I,- ace şi aţă de însăilat,- masa pentru călcat – necesară realizării tratamentului umidotermic în
condiţii optime,- perne pentru călcat – pentru imprimarea formei spaţiale produsului în
timpul călcării,
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 20/24
CAPITOLUL 7
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LATRATAMENTUL UMIDOTERMIC
În procesul de tratare umidotermică a îmbrăcămintei se lucrează cumaşini încălzite electric şi acţionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. Încazul în care nu sunt luate măsurile de prevenire necesare, aceste maşini pot
produce accidente mecanice, termice sau electrice. Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mâinii de
către presele sau organele de lucru ale maşinilor. Accidentele termice se pot produce de către suprafeţele încălzite ale
maşinilor şi preselor de călcat. Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaţiilor electrice ce
alimentează maşinile sau presele.Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este
necesară respectarea următoarelor măsuri:-înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice starea funcţională
a maşinii de călcat;
-maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte nu se punîn funcţiune decât după remedierea acestora;-la acţionarea butoanelor de control electrice, în vederea prevenirii
electrocutărilor sau a scurtcircuitelor electrice, mâinile operatorului nutrebuie să fie ude;
-scoaterea ştecherului din priză se va face numai prin tragere de acestaşi nu de cablul electric;
-operaţiile de reglare şi întreţinere a maşinilor se vor efectua în timpulstaţionării lor şi cu sursa de alimentare electrică decuplată;
-reglările şi reparaţiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de personalul calificat pentru aceste operaţii;
-locurile de muncă la operaţiile de călcare vor fi dotate cu covor decauciuc sau grătar de lemn.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 21/24
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA MAŞINILE DECUSUT
La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt
luate măsuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la
degete], de la picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prinsmulgeri şi înţepături].
Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcaseiîntrerupătorului, supraîncălzirea motorului electric şi producerea descurtcircuite datorită nelegării instalaţiei la pamânt.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:-instruirea tehnică a personalului operativ;-aplicarea dispozitivelor de protecţie;-folosirea echipamentului individual de protecţie.Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le
respecte personalul operator pentru prevenirea accidentelor de muncă suntdate în cele ce urmează.
A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de
lucru;
-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nucădea în timpul lucrului;
-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de
cauciuc sau de plută.
B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi
întrerupt curentul electric;-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de
protecţie la ac şi la transmisie au fost montate;-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se
pune mâna pe volant;
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 22/24
-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi autilajului;
-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii esteinterzisă;
-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numaide personal calificat în acest sens;
-în timpul funcţionării, dacă se aud zgomote suspecte, operatorul esteobligat să oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu.
7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)
http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 23/24
BIBLIOGRAFIE
• Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X
licee industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli
profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997
• Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în
confecţii , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie
uşoară, clasa a XII – a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti1978
• M. Ciutea şi P. Dragu – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti 1997
• Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de
stat Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961
top related