un număr tot mai mare de psihologi au ajuns În ultimii ani la concluzia că vechiul concept iq

8/17/2019 Un Număr Tot Mai Mare de Psihologi Au Ajuns În Ultimii Ani La Concluzia Că Vechiul Concept IQ

http://slidepdf.com/reader/full/un-numar-tot-mai-mare-de-psihologi-au-ajuns-in-ultimii-ani-la-concluzia-ca 1/1

Un număr tot mai mare de psihologi au ajuns în ultimii ani la concluzia că vechiulconcept IQ,

care se concentrează mai ales pe lingvistică şi matematică, reprezintă un factor predictiv alsuccesului şcolar, dar este din ce în ce mai ineficient pe măsură ce via Ńa îşi continuă cursuldincolo de  por  Ńile institu Ńiilor   de învă Ńământ.  e vor!eşte tor mai mult de e"isten Ńa maimultor tipuri deinteligen Ńe care stau la !aza reuşitei în via Ńă,  dintre acestea detaşându#se inteligen Ńaemo Ńională, care joacă un rol important în multe domenii din via Ńa noastră, de ea depinzândsuccesul viitor în carieră. Unele dintre posturi sau tipuri de carieră nu necesită un grad foarteînalt de inteligen Ńă emo Ńională $cele care se centrează mai ales pe r esponsa !ilită Ńiindividuale%, altele însă care necesită contacte multiple, r ela Ńii interpersonale variate, lucrul înechipă, solicită din partea ocupantului o mare capacitate empatică, în Ńeleger e a sinelui şi acelor lal Ńi, deci un înalt nivel al inteligen Ńei emo Ńionale.

&rofesiunea militară se regăseşte printre cele din a doua categorie, deoarece prototipulluptătorului ideal 'răz!oinicul de nişă( $)omşa, *+++% tre!uie să fie instruit şi educatca un învingător şi să do!ândească toate caracteristicile $su!liniate de aslo-% specificesu!iec Ńilor motiva Ńi de nevoia de afirmare a sinelui percepere corectă a r ealită Ńii şi propriilor 

emo Ńii/ acceptarea sinelui şi a celor lal Ńi, a situa Ńiilor dificile fără a fi af ecta Ńi, spontaneitate,natur ale Ńe, creativitate, empatie, capacitate de r ela Ńionar e şi comunicare cu ceilal Ńi etc. )oateaceste ca pacită Ńi reprezintă componente ale inteligen Ńei emo Ńionale.

0ar ce este inteligen Ńa emo Ńională12apacitatea de a ne stăpâni, de a face f a Ńă furtunilor emo Ńionale pe care ni le rezervă

soarta şi de a nu deveni înro!i Ńi de patimi a fost eviden Ńiată ca o adevărată virtute încă de pevremea lui &laton. 3n greaca veche acest lucru se numea 0ophros4ne 5 echili!ru şiîn Ńele pciune, iar romanii şi primii creştini o numeau )emperantia, temperare, adică a ! Ńiner e dela e"ces emo Ńional, echili!ru, dar nu îndepărtarea emo Ńiilor, deoarece fiecare trăire în parte,fiecare sentiment are valoarea şi semnif ica Ńia lui, iar o via Ńă lipsită de pasiune înseamnă plictiseală, izolare.

tăpânirea emo Ńiilor este cheia succesului şi e"presia inteligen Ńei emo Ńionale.Inteligen Ńa emo Ńională presupune capacitatea de a# Ńi cunoaşte şi recunoaşte propriilesentimente şi ale celor din jurul tău, capacitatea de a# Ńi identifica emo Ńiile şi a le folosi înrezolvarea pro!lemelor şi luarea deciziilor, capacitatea de#a identifica sursa emo Ńiilor   şitr anzi Ńia de la o emo Ńie la alta, capacitatea de a# Ńi ordona şi dirija propriile emo Ńii şi de a lemanipula pe ale celor lal Ńi. $6oco, *++7%

0efinite de dic Ńionar ele de specialitate ca fiind 'orice agita Ńie sau tul!urare mintală,sentimentală sau pasională, orice stare mintală acută sau tensionată(, emo Ńiile suntfoarte numeroase şi în măsura în care a fost posi!il unii teoreticieni au sintetizat emo Ńiile primare, cele care sunt esen Ńiale şi care stau la !aza celorlalte prin posi!ilele com !ina Ńii$8oleman, *++9%

ânia furia, indignarea, irasci!ilitatea, ura, violen Ńa etc.)r iste Ńea supărarea, mâhnirea, lipsa de chef, melancolia, plânsul,disperarea etc. :rica nervozitate, teamă, spaimă, groază, fo!ie, panică etc.

;ucuria fericire, mul Ńumir e, mândrie, uşurare, euforie, e"taz etc.