un număr tot mai mare de psihologi au ajuns În ultimii ani la concluzia că vechiul concept iq

2
Un număr tot mai mare de psihologi au ajuns în ultimii ani la concluzia că vechiul concept IQ, care se concentrează mai ales pe lingvistică şi matematică, reprezintă un factor predictiv al succesului şcolar, dar este din ce în ce mai ineficient pe măsură ce via  Ńa îşi continuă cursul dincolo de  por  Ńile institu  Ńiil or  de învă  Ńănt. e vor!eşte tor mai mult de e "isten  Ńa mai multor tipuri de inteligen  Ńe care stau la ! aza reuş itei în via  Ńă, dintre acestea detaşându#se i nteligen  Ńa emo  Ńională, care joacă un rol important în multe domenii din via  Ńa noastră, de ea depinzând succesul viitor în carieră. Unele dintre posturi sau tipuri de carieră nu necesită un grad foarte înalt de inteligen  Ńă emo  Ńională $cele care se centrează mai ales pe r esponsa  !ilită  Ńi individuale%, altele însă care necesită contacte multiple, r ela  Ńii interpersonale variate, lucrul în echipă, solicită din partea ocupantului o mare capacitate empatică, î n  Ńeleger e a sinelui şi a celor lal  Ńi, deci un înalt nivel al inteligen  Ńei emo  Ńionale. &rofesiunea militară se regăseşte printre cele din a doua categorie, deoarece prototipul luptătorului ideal 'răz!oinicul de nişă( $)omşa, *+++% tre!uie să fie instruit şi educat ca un învingător şi să do!ândească toate caracteris ticile $su !li niate de aslo- % specif ice su!iec  Ńilor moti va  Ńi de nevoia de afirmare a sinelui percepere corectă a r ealită  Ńii şi propriilor emo  Ńii/ acceptarea sinelui şi a celor lal  Ńi, a situa  Ńiilor dificile fără a fi af ecta  Ńi, spontaneitate, natur ale  Ńe, creativitate, empatie, capacitate de r ela  Ńionar e şi comunicare cu ceilal  Ńi etc. )oate aceste ca  pacită  Ńi reprezintă componente ale inteligen  Ńei emo  Ńionale. 0ar ce este inteli gen  Ńa emo  Ńională1 2apacitatea de a ne stăpâni, de a face f a  Ńă furtunilor emo  Ńionale pe care ni le rezervă soarta şi de a nu deveni înro!i  Ńi de patimi a fost eviden  Ńiată ca o adevărată virtute încă de pe vremea lui &laton. 3n greaca veche acest lucru se numea 0ophros 4ne 5 echili !ru şi în  Ńele  pciune, iar romanii şi primii creştini o numeau )emperantia, temperare, adică a  !  Ńiner e de la e"ces emo  Ńional, echili!ru, dar nu îndepărtarea emo  Ńiilor, deoarece fiecare trăire în parte, fiecare sentiment a re valoarea şi semnif ica  Ńia lui, iar o via  Ńă lipsită de pasiune înseamnă  plictiseală, izolare. tăpânirea emo  Ńiilor este cheia succesului şi e"presia i nteligen  Ńei emo  Ńionale. Inteligen  Ńa emo  Ńională presupune capacitatea de a #  Ńi cunoaşte şi recunoaşte propriile sentimente şi ale celor din jurul tău, capacitatea de a#  Ńi identifica emo  Ńiile şi a le folosi în rezolva rea pro!lemelor şi luarea deciziilor, capacitatea de#a identi fica sursa emo  Ńiilor  şi tr anzi  Ńia de la o emo  Ńie la alta, capacitatea de a#  Ńi ordona şi dirija propriile emo  Ńii şi de a le manipula pe ale cel or lal  Ńi. $6oco, *++7% 0efinite de dic  Ńionar ele de specialitate ca fiind 'orice agita  Ńie sau tul!urare mintală, sentimentală sau pasională, orice stare mintală acută sau tensionată(, em o  Ńiile sunt foarte numeroase şi în m ăsura în care a fost posi!il unii teoreticieni au sintet izat emo  Ńiile  primare, cele care sunt esen  Ńiale şi care stau la !aza celorlalt e prin posi!i lele com  !ina  Ńii $8oleman, *++9% ânia furia, indignarea, irasci!ilitatea, ura, violen  Ńa etc. )r iste  Ńea supărarea, mâhnirea, lipsa de chef, melancolia, plânsul, disperarea etc. :rica nervozitate, teamă, spaimă, groază, fo!ie, panică etc. ;ucuria fericire, mul  Ńumir e, mândrie, uşurare, euforie, e"taz etc.

Upload: florin-radulescu

Post on 06-Jul-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Un Număr Tot Mai Mare de Psihologi Au Ajuns În Ultimii Ani La Concluzia Că Vechiul Concept IQ

8/17/2019 Un Număr Tot Mai Mare de Psihologi Au Ajuns În Ultimii Ani La Concluzia Că Vechiul Concept IQ

http://slidepdf.com/reader/full/un-numar-tot-mai-mare-de-psihologi-au-ajuns-in-ultimii-ani-la-concluzia-ca 1/1

Un număr tot mai mare de psihologi au ajuns în ultimii ani la concluzia că vechiulconcept IQ,

care se concentrează mai ales pe lingvistică şi matematică, reprezintă un factor predictiv alsuccesului şcolar, dar este din ce în ce mai ineficient pe măsură ce via Ńa îşi continuă cursuldincolo de  por  Ńile institu Ńiilor   de învă Ńământ.  e vor!eşte tor mai mult de e"isten Ńa maimultor tipuri deinteligen Ńe care stau la !aza reuşitei în via Ńă,  dintre acestea detaşându#se inteligen Ńaemo Ńională, care joacă un rol important în multe domenii din via Ńa noastră, de ea depinzândsuccesul viitor în carieră. Unele dintre posturi sau tipuri de carieră nu necesită un grad foarteînalt de inteligen Ńă emo Ńională $cele care se centrează mai ales pe r esponsa !ilită Ńiindividuale%, altele însă care necesită contacte multiple, r ela Ńii interpersonale variate, lucrul înechipă, solicită din partea ocupantului o mare capacitate empatică, în Ńeleger e a sinelui şi acelor lal Ńi, deci un înalt nivel al inteligen Ńei emo Ńionale.

&rofesiunea militară se regăseşte printre cele din a doua categorie, deoarece prototipulluptătorului ideal 'răz!oinicul de nişă( $)omşa, *+++% tre!uie să fie instruit şi educatca un învingător şi să do!ândească toate caracteristicile $su!liniate de aslo-% specificesu!iec Ńilor motiva Ńi de nevoia de afirmare a sinelui percepere corectă a r ealită Ńii şi propriilor 

emo Ńii/ acceptarea sinelui şi a celor lal Ńi, a situa Ńiilor dificile fără a fi af ecta Ńi, spontaneitate,natur ale Ńe, creativitate, empatie, capacitate de r ela Ńionar e şi comunicare cu ceilal Ńi etc. )oateaceste ca pacită Ńi reprezintă componente ale inteligen Ńei emo Ńionale.

0ar ce este inteligen Ńa emo Ńională12apacitatea de a ne stăpâni, de a face f a Ńă furtunilor emo Ńionale pe care ni le rezervă

soarta şi de a nu deveni înro!i Ńi de patimi a fost eviden Ńiată ca o adevărată virtute încă de pevremea lui &laton. 3n greaca veche acest lucru se numea 0ophros4ne 5 echili!ru şiîn Ńele pciune, iar romanii şi primii creştini o numeau )emperantia, temperare, adică a ! Ńiner e dela e"ces emo Ńional, echili!ru, dar nu îndepărtarea emo Ńiilor, deoarece fiecare trăire în parte,fiecare sentiment are valoarea şi semnif ica Ńia lui, iar o via Ńă lipsită de pasiune înseamnă plictiseală, izolare.

tăpânirea emo Ńiilor este cheia succesului şi e"presia inteligen Ńei emo Ńionale.Inteligen Ńa emo Ńională presupune capacitatea de a# Ńi cunoaşte şi recunoaşte propriilesentimente şi ale celor din jurul tău, capacitatea de a# Ńi identifica emo Ńiile şi a le folosi înrezolvarea pro!lemelor şi luarea deciziilor, capacitatea de#a identifica sursa emo Ńiilor   şitr anzi Ńia de la o emo Ńie la alta, capacitatea de a# Ńi ordona şi dirija propriile emo Ńii şi de a lemanipula pe ale celor lal Ńi. $6oco, *++7%

0efinite de dic Ńionar ele de specialitate ca fiind 'orice agita Ńie sau tul!urare mintală,sentimentală sau pasională, orice stare mintală acută sau tensionată(, emo Ńiile suntfoarte numeroase şi în măsura în care a fost posi!il unii teoreticieni au sintetizat emo Ńiile primare, cele care sunt esen Ńiale şi care stau la !aza celorlalte prin posi!ilele com !ina Ńii$8oleman, *++9%

ânia furia, indignarea, irasci!ilitatea, ura, violen Ńa etc.)r iste Ńea supărarea, mâhnirea, lipsa de chef, melancolia, plânsul,disperarea etc. :rica nervozitate, teamă, spaimă, groază, fo!ie, panică etc.

;ucuria fericire, mul Ńumir e, mândrie, uşurare, euforie, e"taz etc.