tema 5: programe de cheltuieli publice 9_fp_2018.pdf · principalele direcţii în care...

TEMA 5:

Programe de cheltuieli publice

privind bunăstarea socialăPROF.UNIV.DR. ANDREEA STOIAN | CURS 9

Conținutul temei

Programe de

cheltuieli publice

privind bunăstarea

socială

Cheltuieli pentru educație

Cheltuieli pentru

sănătate

Cheltuieli pentru protecție socială

Rezultatele așteptate ale cursului

Studenții vor fi capabili să:

• Cunoască conceptul de ”stat al bunăstării”

• Cunoască modalitățile de finanțare a cheltuielilor pentru educație, sănăntate și protecție socială

• Cunoască factorii care influențează mărimea și dinamica acestor cheltuieli

• Cunoască și sp discute implicațiile acestor categorii de cheltuieli asupra economiei

naționale

Ce este statul

bunăstării?

”Statul providenţă” (welfare state) estereprezentat de modul de organizare a uneisocietăţi care garantează membrilor unminim de protecţie socială şi securitateeconomică cu ajutorul unei redistribuiri aimpozitelor şi contribuţiilor sociale.

Principalele direcţii în care acţioneazăstatul providenţă:

-garantarea unui venit minim,indiferent de mărimea pieţei şi deforma de proprietate;

-diminuarea ariei de nesiguranţă şipunerea în gardă a indivizilor şi familiilorlor în înfruntarea unor situaţiideterminate de boli, bătrâneţe, şomaj;

-asigurarea pentru toţi membriisocietăţii a unor standarde mai bunede viaţă.

Cât de mare este statul bunăstării? (% PIB)

0

5

10

15

20

25

30

35

2016 (↘) 1990 1960

Cheltuielile publice pentru educație

Motivație

Productivitate

Responsabilitate socială

Redistribuire

Eșecul pieței creditului pentru

educație

Creșterea calității capitalului uman

Creșterea gradului de responsabilitate socială și politică

Reducerea gradului de criminalitate

Îmbunătățirea stării de sănătate

Furnizarea publică a serviciilor de educație

Finanțarea serviciilor de educație

prin sistemul cupoanelor

Surse de finanțare a cheltuielilor

pentru educație

Bugetul public

Populația

Companiile private

Sponsorizări, donații

Resurse externe

Parteneriat public-privat

Cheltuielile publice pentru educație (% PIB), 2014

Distribuirea cheltuielilor pentru educație

pe sursă de finanțare, 2014

Suma alocată pe elev (euro), 2014

Suma alocată pe elev pe nivel educațional (euro), 2014

Ajutorul financiar pe elev din totalul cheltuielilor publice pentru educație, 2014

Structura ajutorului financiar acordat elevilor în funcție de nivelul de educație, 2014

Cheltuielile publice pentru

sănătate

Prezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori, precum:

creşterea numărului populaţiei,

modificarea structurii demografice,

accentuarea factorilor de risc,

apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri,

Creşterea costului prestaţiilor medicale

Creşterea duratei medii de viaţă

Sistemul german de finanțare a

sănătății (Bismark)

Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi, cât şi de întreprinderi

Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări)

Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc.

Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe bază de cotizaţii: 25-75%

Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Austria

Sistemul englez de finanțare a

sănătății

Oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii

Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite

Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate

Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte fonduri sau de către pacienţi (medicamentele)

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie

Sistemul american de finanțare a

sănătății Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin

intermediul pieţei, prin asigurările private de sănătate

aceste sume nu sunt considerate obligatorii

Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale

Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod predominant, spre profit

Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în defavoarea celor profilactice

Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii:

MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciatte de muncă

MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei

Cheltuielile publice cu sănătatea

(% PIB), 2016

Cheltuielile pentru protecție și asistență socială

Securitatea socială cuprinde un

ansamblu de prestaţii care asigură

individului şi familiei un venit minim şi îl

protejează în faţa unor evenimente

considerate a fi riscuri sociale şi care

acţionează negativ asupra nivelului

de trai.

Riscuri fizice

Riscuri fizice: care afectează parţialsau total capacitatea de muncă

Riscuri economice: care împiedică opersoană să exercite o activitateproducătoare de venit – şomajul

Riscuri sociale propriu-zise: careafectează în mod substanţial veniturilepersoanelor – cheltuielile medicale

Mecanisme financiare pentru realizarea securității sociale

Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilorsecurităţii sociale

Activitatea de asigurare a securităţii sociale arela bază principiul mutualităţii, solidarităţii,echităţii şi asigurării

Universalizarea acordării ajutoarelor sauprestaţiilor sociale

Existenţa unor instituţii si în sectorul privat carefurnizează prestaţii sau servicii sociale

Existenţa sau nu a unui venit minim garantat

Promovarea de programe pentru realizarea securității sociale

Sociale

Combaterea

sărăciei

Ajutorarea

persoanelor cu

handicap, a

familiilor cu mulţi

copii etc.

Economice

Reducerea șomajului

Măsuri de

stimulare a

muncii, în

general

Cheltuielile pentru șomaj

Ajutor de șomaj

Formă de susţinerematerială a persoanelorpeste o vârstă stabilitălegal, care nu exercită omuncă retribuită sau nusunt lucrătoriindependenţi

Se acordă dintr-un fondfinanciar constitui dincontribuţii obligatorii alesalriaţilor şi patronilor, dinsubvenţii alocate dinfonduri bugetare

Asigurare de șomaj

Protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior

Se finanţează din cotizaţii plătite de salariaţi şi patroni

Se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrată şi de cea de contribuţie

Politici privind combaterea șomajului

Pasive

acordarea

de asigurări

pentru şomeri

sau alocaţii

Active

creare de noilocuri demuncă sauacordarea defacilităţi celorcareangajeazăşomeri

Cheltuielile pentru asistență socială

Cuprind acţiunile întreprinse de societatepentru ocrotirea şi susţinerea materială afamiliilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, asăracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor,foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor,vagabonzilor

alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) careeste singur(ă) şi creşte un copil, bătrâni,persoane defavorizate (invalizi de război,văduve, orfani etc.)

Cheltuielile publice pentru protecție socială (% PIB), 2016

Transferuri alocate populației

ocupate (% PIB), OECD, 2013

JPN

NZL

NLD

FIN

AUS

CZE

DNK

GBR

SWE

DEU

CHE

CAN

BEL

MEX

NOR

ISL

ISR

USA

KOR

IRL

FRA

SVNSVK

EST

HUNAUT

LVA

LUX

CHL

POL

ESPPRT

ITA

GRC

TUR

OECD

R² = 0.3337

0.2

0.3

0.4

0.5

0 2 4 6 8 10

Gin

i co

eff

icie

nt (d

isp

osa

ble

in

co

me

), la

test ye

ar

ava

ilab

le

Public spending on cash income support for the working age population, % GDP

online.ase.ro ÎNTREBAREA PROFESORULUI