sub semnul daltuirii in piatra

Vasile Gr. Slabu Marcela Gh. Slabu

SUB SEMNUL DĂLTUIRII

ÎN PIATRĂ

Rodul pietrarilor din {cheia, Ia[i

Coperta 1 şi 4: Grigore Slabu

Redactor: Serghei Colo[enco

Corector: Eliza Artene

Foto: Vasile Slabu [i imagini din arhiva familiei

Tehnoredactare: Mihaela-Adriana N\stac, Bogdan Artene

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Sub semnul dăltuirii în piatră : rolul pietrarilor din

Şcheia, Iaşi / ed. îngrijită de Vasile Gr. Slabu şi Marcela Gh. Slabu. - Bârlad : Sfera, 2014

ISBN 978-606-573-353-4

I. Slabu, Vasile Gr. (ed.) II. Slabu, Marcela Gh. (ed.)

730.023.2(498 Şcheia)

SUB SEMNUL DĂLTUIRII

ÎN PIATRĂ

Edi]ie `ngrijit\ de Vasile Gr. Slabu [i Marcela Gh. Slabu

Editura SFERA

B=rlad - 2014

Me[terilor cioplitori `n piatr\,

f=nt=nari din neam de [cheieni

[i d\ruitori cre[tini:

GRIGORE, MARIA [i GHEORGHE SLABU

Nu e binef\c\tor acela ce a[teapt\ s\ fie r\spl\tit, ci

numai acela care se hot\r\[te s\ fac\ binele f\r\ s\

mai a[tepte vreo r\splat\.

DEMOCRIT

Omul mare nu poate fi dec=t acela care, pe l=ng\

puterea de munc\ [i de crea]ie, mai are [i destul\

omenie, pentru ca via]a lui s\ r\m=n\ de pild\

urma[ilor.

SIMION MEHEDIN}I

Toat\ omenia [i vrednicia omeneasc\ `ntru aceasta să

`mpline[ti: pe neputincio[i s\ ajute, pe ne[tiutori, nu

numai cu cuv=ntul, ci mai v=rtos cu fapta, pilda

aievea s\-i arate.

DIMITRIE CANTEMIR

7

PLEDOARIE PENTRU F+NT+NI

O vorb\ `n]eleapt\ din popor: omul sfin]e[te

locul se refer\ la cel care las\ urma[ilor un lucru bine

f\cut, spre folosin]\ `ndelungat\, indiferent de natura

lui.

A[a stau lucrurile [i `n cazul “subiectului”

volumului de fa]\, `n care semnatarii materialelor fac

elogiul muncii f=nt=narilor.

Aceast\ `ndeletnicire, care se pierde `n negura

anilor ca vechime, este grea, plin\ de riscuri [i

implic\ `n primul r=nd pasiune, me[te[ug, dar [i

dragoste pentru cei din jur. A face o f=nt=n\ pentru

semenii t\i este aproape sinonim cu a planta un pom.

A scoate firul de ap\ din ad=ncul p\m=ntului

la suprafa]\ [i a-l reda celor ce au trebuin]\ este un

lucru de excep]ie. Sunt doar o m=n\ de oameni care

fac o f=nt=n\, iar de pe urma muncii lor se bucur\ mii

[i mii. Nu e lucrul acesta excep]ional? {i, mai ales, c\

f=nt=nile amplasate `n locuri bine alese d\inuiesc [i

ast\zi [i vor d\inui at=ta timp c=t omul se va `ngriji

ca apa s\ fie permanent limpede [i curat\.

8

Cum `n c=teva cuvinte am f\cut elogiul

f=nt=nilor [i al f=nt=narilor, `n cazul de fa]\, `n

special, celor doi Slabu, Grigore [i Gheorghe, din

{cheia, Ia[i, care [i ast\zi mul]umesc pe foarte mul]i

oameni cu ce-au f\cut pentru ei, aduc mul]umiri [i

celor care s-au `ngrijit s\ apar\ [i prezenta m\rturie

despre f=nt=nari, amintindu-l pe poet: “Carte

frumoas\, cinste cui te-a scris!”

~n partea a doua a volumului se face un altfel

de elogiu F+NT+NII; truditorii “au s\pat” pe h=rtie

cu pana lor m\iastr\ ca s\-i mul]umeasc\ pe cititori.

Ritta MINTIADE

Partea I

11

I

SCURT ISTORIC AL SATULUI {CHEIA

Numele satului {cheia e legat cu siguran]\

de ctitoria voievodului Vasile Lupu care a c\utat

vremelnic s\la[ sub poala codrilor C\pote[ti, `n

vechiul sat Pojor\[ti, sat atestat `nc\ din 1443 de

c\tre {tefan Voievod.

Numele satului e atestat `ntr-un hrisov al lui

Vasile Lupu din 22 iulie 1664 [i `ntr-un hrisov de la

Antioh Cantemir care `nt\re[te hot\rnicia ob[tii

{cheia de Vaslui, la anul 1700.

Numele satului mai este legat [i de legenda

unui oarecare {cheianu, slujba[ credincios al lui

Vod\ Lupu, ce ar fi r\mas s\ administreze ctitoria

din anul 1650 [i al c\rui nume dispare dup\ 1850, o

dat\ cu mutarea lui Sturza {cheianu `n satul

Borose[ti.

Pe aceste locuri au vie]uit ne`ntrerupt

str\mo[ii no[tri, l\s=nd dovezi incontestabile `n

mormintele descoperite pe Dealul Muncelului, `n

armele [i monedele ce s-au g\sit aici dat=nd din

perioada Cucuteni [i secolul I d. Chr.

12

13

Interesant de observat ar fi faptul c\ Mihai

Eminescu, revizor [colar al jude]ului Ia[i `n anii

1875-1876, viziteaz\ [coala de la {cheia [i noteaz\ `n

adresele sale c\tre minister c\tunele Cioca Boca,

Ciuroaia, G\unoasa – se pare, pentru prima dat\, c\ci

`n catagrafiile p=n\ `n anul 1900 ale jude]ului Vaslui

acestea nu apar. Satul {cheia [i biserica Sf=ntul

Gheorghe sunt puse `n valoare de savantul Nicolae

Iorga:

“~n sus, drumul apuc\ spre {cheia, sat bine

`ntemeiat pe culmea unui deal s\pat `n gropi de c\tre

aceia care alt\dat\ vor fi c\utat piatr\ pe aici; e o

bun\ [coal\ nou\ [i un `nv\]\tor harnic [i mul]umit cu

menirea lui. ~ntre casele ]\ranilor se amestec\ vreo

dou\-trei ai c\ror locuitori sunt evrei, chiria[i veni]i

pentru a face nego]ul lucrurilor mici [i proaste.

Jos se desf\[oar\ p=n\ departe tot ]inutul

minunat, bogat `n p\duri [i lanuri. De cealalt\ parte a

satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag `n aceste

p\r]i, de frica t\tarilor, a durat `ntr-o var\ o biseric\

de lemn pentru ascunz\toarea sa. Ea nu-[i are

p\rechea aiurea. Cl\dit\ `ntocmai dup\ chipul

14

bisericilor de piatr\, are [i cadrul fere[tilor [i

ciubucul de `mprejmuire f\cute dintr-un lemn tare de

stejar care ]ine de dou\ sute cincizeci de ani.

Pomelnicul `ncepe [i ast\zi cu numele lui Vasile

Voievod” (Nicolae Iorga – “Rom=nia cum era p=n\

la 1918”, vol. II, pag. 187).

Scriitorul Constantin Nonea, n\scut la 1

martie 1902 pe aceste meleaguri, realizeaz\ o

monografie artistic\ a satului {cheia de la `nceputul

secolului al XX-lea.

{cheia – “floarea satelor de pe Valea

Stavnicului” – e `ntemeiat din `nnegurarea vremilor

[i st\ a[ezat sub coasta dealului Pojor\[tilor, “cu fa]a

spre soare-amiaz\ ca s\ poat\ privi spre Poarta }\rnii

[i spre [esul Stavnicului”.

Din volumele sale: “Comoara nefermecat\”,

“Leacuri pentru minte”, “Copii, babe [i mo[negi”,

“Ursul lui Mo[ Gr\mad\”, “Movila lui Faur” r\zbate

dragostea pentru lumea satului, pentru oamenii

simpli care au tr\it `n umilin]\ [i `n lipsuri [i s-au

confruntat cu “nem\surata trud\ pentru a asigura

nec\jita m\m\lig\” de fiecare zi; r\zbat iubirea de

15

mo[ia din care `[i scot p=inea cea de toate zilele,

evlavia pentru graiul neao[, dorul pentru aerul care

ne-a `nseninat `nt=i privirea, cultivarea credin]elor [i

eresurilor populare, lumea nevinovat\ a copil\riei

marcat\ de vicisitudinile `nceputului de veac, toate

parc\ exploat=nd un filon autobiografic evocat `n

dou\ planuri suprapuse: unul al copil\riei cu uimirea,

inocen]a, ingenuitatea, curiozitatea [i nevinov\]ia ei

dornic\ de cunoa[tere [i plin\ de neast=mp\r, [i altul,

al omului matur, din perspectiva c\ruia sunt v\zute

`nt=mpl\rile, oamenii, faptele descrise cu `n]elegerea

matur\ a realit\]ilor.

Povestirea “Movila lui Faur” pune `n lumin\

vechimea neamului de pe aceste locuri. ~mp\rt\[ind

p\rerea mai multor istorici, scriitorul Constantin

Nonea remarc\ faptul c\ “aceste movile nu erau

ridicate din cutremur, la `nt=mplare, ci au fost

ridicate cu sudoare, oftat [i zdrobire de oase, de

b\[tina[ii acestor meleaguri, care `[i ap\rau vatra [i

avutul de nesa]ul n\v\litorilor pr\dalnici” [i sunt de-o

seam\ cu neamul moldovenesc.

16

Scriitorul a zugr\vit oamenii din partea

locului, pe “]\ranii din tat\ `n fiu”, care au `nv\]at s\

nu doarm\ “mai mult de cinci ceasuri pe noapte, c\ci

sunt `nfr\]i]i cu munca de pe ogoarele lor”, iar

nop]ile li se par at=t de scurte `nc=t “n-au timp s\

simt\ pi[catul puricilor, a[a-s de vl\gui]i”.

Acest g=nd a fost tradus `n c=teva versuri:

Str\bunii no[tri, oameni de-omenie

Ce-au `ntocmit aici `nt=ia vatr\,

Erau ne`ntrecu]i `n plug\rie

{i iscusi]i d\ltuitori `n piatr\.

(Istoric extras din Albumul “{cheia 2006”, realizat

de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora

Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai

Ostaciu, pp. 3-4)

17

ION C+MPEANU

(11.XII.1894 – 9.III.1986)

Motto: “Dorin]a noastr\ de a d\inui e p=n\ la urm\

s\m=n]a din brazd\”... (V. Fluturel)

Era un b\tr=nel bine legat, sp\tos, cu un cap

]uguiat, cu fruntea `nalt\, cu p\r c=nepiu c=ndva,

acum alb ca z\pada, cu un obraz smead [i uscat ce

ar\ta `ntotdeauna ceva serios sau chiar solemn, cu

ni[te ochi alba[tri [i senini, foarte vii, cu o privire

direct\, cu un ten ro[covan de ]\ran s\n\tos.

~nf\]i[area aspr\ i-o d\deau spr=ncenele

surii, stufoase [i `ncruntate, ochii ce te m\surau de

sus p=n\ jos curio[i [i neast=mp\ra]i, musta]a

cenu[ie, mare c=t o vrabie zburlit\, ca pus\ pe har]\ [i

fa]a ar\mie `n brazdele c\reia ascunsese soarele verii

ani `n [ir.

Afi[a totdeauna un z=mbet blajin `ng\duitor,

pu]in [ugub\], ca un ]\ran bine `nfipt `n p\m=ntul

natal. P\rea m\cinat de setea de cunoa[tere, era

harnic [i cuminte, robace [i priceput, cu bra]ul

18

neobosit, cu mintea bl=nd\ [i de o sinceritate aparte,

lipsit\ de ocoli[uri.

C=nd avea ceva de spus, nu putea s\ tac\,

era din cei c\rora le umbl\ un p\r pe limb\.

B\tr=nul nu sta o clip\, umbla de colo, colo:

ici plivea o buruian\, dincolo tundea o ramur\, `n

partea cealalt\ sem\na, r\s\dea, stropea pomii sau

via, `ngrijea pepiniera sau stupii, lega o ml\di]\

altoit\. F\cea asta de parc\ ]i-ar fi zis: “Vezi, nu am

timp de pove[tile tale! Dac\ vrei s\ m\ auzi, ]ine-te

de mine [i `nva]\ s\ faci la fel!”

La cei 85 de ani, la opera]ie, i-a zis

doctorului: “Taie, coase [i d\-mi drumul c\ m\ pun

eu pe picioare! Nu te teme c\ `nc\ n-am f\cut

comand\ de o scar\ ce duce la cer!”

A cheltuit mult\ energie [i pentru al]ii de[i

nu a fost at=t de bogat `nc=t s\ bage mereu m=na `n

pung\ [i s\ dea, c\ trecea drept zg=rcit, dar a pus

mintea [i um\rul unde [i c=nd a fost nevoie.

C=nd scap\t\ soarele [i se mut\ din fundul

z\rii `n geana ruginie a strugurilor `mb\ta]i de arome,

se vede sclipirea luminoas\ a zilei adunat\ `n stropii

19

`mbietori ai vinului de via]\ lung\, vechi ca [i via,

emblem\ [i a h\rniciei de un veac a unui ]\ran cu

minte de agronom, care a `n]eles c\ “dorin]a noastr\

de a d\inui e p=n\ la urm\ `n s\m=n]a din brazd\.”

(Medalion extras din Albumul “{cheia 2006”,

realizat de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora

Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai

Ostaciu, p. 61 [i Monografia “{cheia”, realizat\ de

M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 138).

20

GRIGORE SLABU

(25.VI.1904 – 20.IX.1989)

Motto: “De omul bun [i de vreme bun\ nu te mai

saturi” (proverb rom=nesc)

Me[terul popular Grigore

Slabu a fost un ]\ran rom=n care a

`nv\]at cum s\ foloseasc\ piatra

acestor locuri, cum s\ `mplineasc\

una din marile nevoi ale acestei

comunit\]i [i, din pu]inul agonisit

de-a lungul celor 85 de ani, a

d\ruit semenilor s\i izvoare,

ci[mele, f=nt=ni, toate cu ap\ limpede [i proasp\t\, ca

[i ospitalitatea [i prietenia curat\ a neamului nostru.

Nu e c\l\tor care, cel pu]in aici, s\ nu se

opreasc\ [i s\ nu admire silueta elegant\ a sta]iilor de

autobuz unde se ascunde, de fapt, g=ndul nelini[titor

al unui suflet de om care [i-a d\ruit mai bine de 50

de ani pentru `mplinirea unor nevoi ale oamenilor,

nevoi ce azi ar trebui s\ stea mai mult `n aten]ia mai

21

marilor acestor locuri, `n sensul trat\rii lor cu mai

mult respect [i mai mult\ considera]ie.

Nu e drume], fie el `n v=rst\ sau un copil, s\

nu se opreasc\ s\-[i ast=mpere setea [i care s\ nu

remarce tr\s\turile d\l]ii gravate `n piatr\ sau `n

marmur\, uneori st=ngaci, `ns\ simplu, concis,

cre[tine[te, modest, cu demnitate: “Spri pominire

Grigori [i Maria Slabu”, dup\ care s\ urmeze anii:

1953, 1966, 1971, 1980, 1981, 1983, 1984, 1985,

1989...

A[a a `n]eles me[terul pietrar, ]\rmul

izvoditor de binefacere pentru cei din jur, c\ `n asta

st\ tr\inicia unui neam. Astfel `nfrunt\ timpul ]\ranul

care `n pauzele dintre campanii mai zide[te un pod,

aduce la lumina zilei un izvor, ciople[te o cruce,

`nal]\ un altar, pune temelia unei case, sap\ o

f=nt=n\, un beci ori mig\le[te cu dalta piatra, spre a

trece “dincolo” numele robilor lui Dumnezeu `nscri[i

simplu pe ea al\turi de o floare, o stea, o pas\re, un

strugure, o frunz\, poate [i un c=ntec, dar [i o

semn\tur\: “Lucr. Gr. Slabu”.

22

A r\mas `n amintirea s\tenilor omul harnic,

s\ritor, sfios, cump\tat, bun [i generos, modest [i mai

ales discret. N-a uitat s\ “dea parafa” [i altora mai

tineri care n-au dec=t s\-l `ntreac\.

Pentru toate `i este de ajuns “mul]\mirea

oamenilor, bucuria de a [ti c\-mi vor pomeni numele

c=nd nu voi mai fi”.

(Medalion extras din Albumul “{cheia 2006”,

realizat de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora

Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai

Ostaciu, p. 62 si Monografia “{cheia” realizat\ de

M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 140)

23

NECULAI IACOB

(13.V.1908 – 26.V.1994)

Motto: “Nu trece pe l=ng\ f=nt=n\ f\r\ s-o m=ng=i

m\car cu privirea” (V. Fluturel – Pic\turi de

`n]elepciune)

Neculai Iacob a fost un ]\ran simplu [i

obi[nuit al acestor locuri. S-a n\scut, a tr\it [i a

muncit pe aceste meleaguri p=n\ c=nd l-au luat la

oaste. La }iganca, pe front, un obuz l-a acoperit pe

cerceta[ [i l-a l\sat f\r\ m=n\. Ca s\-[i asigure traiul,

a trebuit s\ munceasc\ din greu `n pietr\ria Zup\ita,

dup\ ce s-a `ntors acas\. Aici, `n inima pietr\riei, a

s\pat `n st=nc\ realiz=nd o f=nt=n\ cu ap\ rece [i bun\

de b\ut.

Prin truda sa a mai f\cut [i patru ci[mele

care s\ ast=mpere setea. La intrarea `n sat te

`nt=mpin\ str\dania plin\ de binecuv=ntare a lui mo[

Neculai Iacob: ci[meaua.

Oamenii povestesc c\ la moartea sa,

petrecut\ `ntr-una din zilele unei secete mari [i

24

prelungite, ca din senin a `nceput o ploaie lini[tit\ ce

a ]inut trei zile. A[a a r\spl\tit Dumnezeu faptele lui

bune [i str\dania lui de a aduce apa la `ndem=na

oamenilor [i animalelor. Ace[ti oameni care [i-au

s\pat uneori cu st=ng\cie numele pe ci[melele [i

f=nt=nile pe care le-au f\cut au avut inimi ce au [tiut

vibra dureros la ceea ce au `n]eles ei ce `nseamn\

frumos [i bine.

O pic\tur\ de am\r\ciune `]i `ncarc\ sufletul

c=nd vezi neputincios cum se stric\ sau se

batjocore[te azi ceea ce ieri au cl\dit cu trud\ [i cu

sacrificii, cu dragoste [i cu d\ruire unii oameni s\raci

[i simpli cu o singur\ m=n\.

(Medalion extras din Albumul “{cheia 2006”,

realizat de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora

Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai

Ostaciu, p. 63, Monografia “{cheia” realizat\ de

M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, p. 141 [i

M. N\stas\, “C=ntec despre frumuse]e - {cheia

2003”, `n revista “Movila lui Faur”, nr. 1-8,

{cheia, 2006)

25

PIATRA DE {CHEIA

Existent\ `n cantit\]i mari, aceasta a dus la

dezvoltarea comunei, iar m\iestria pietrarilor de aici

a trecut de mult peste hotarele jude]elor Moldovei.

Piatra extras\ din carierele comunei {cheia a servit la

construirea unor importante monumente ale

arhitecturii feudale.

Despre aceasta vorbesc zidurile `nnegrite ale

bisericii Trei Ierarhi din Ia[i, zidit\ de Vasile Lupu,

monumentul Leilor din gr\dina Copou a Ia[ului, al

c\rui obelisc este un bloc de piatr\ din {cheia, `nalt

de 1,68 m, construit `n 1841, apoi lucr\rile executate

la cl\dirile Universit\]ii “Al. I. Cuza” [i Mitropoliei

din Ia[i, pietrele funerare ale cimitirului evreiesc sau

din alte cimitire ale Ia[ului [i ale altor localit\]i

rurale.

Nu este lipsit de interes s\ amintim c\

pentru reconstruirea turnului din mijloc al Bisericii

Sf=ntul Spiridon din Ia[i, cu cele dou\ frontoane, s-

au folosit piatra [i stejarul de la {cheia.

26

Sculptura `n piatr\ cuprinde suficiente opere

ce stau cu egale drepturi al\turi de alte realiz\ri ale

arti[tilor populari. Ea a fost [i continu\ s\ fie [i `n

zilele noastre ocupa]ia de baz\ a unor locuitori.

Mai[tri pietrari ai d\l]ii [i cioplitului au

r\sp=ndit o sculptur\ legat\ de via]a cea de toate

zilele sub forma st=lpilor de poart\ [i de gard, colaci

pentru f=nt=ni, mese `n aer liber, socluri de case,

monumente funerare care ]in de arta aplicat\, cu

struguri, flori, rozete, animale, p\s\ri, forme

geometrice.

Paralel cu acestea se dezvolt\ o art\ cu

caracter religios, const=nd `n monumente funerare,

stele [i lespezi, cruci funerare, monumente

comemorative `nchinate eroilor patriei.

Cioplitul pietrei nu este o `ndeletnicire nou\.

Ea `[i are r\d\cinile `n epoca feudal\ [i s-a dezvoltat

`n apropierea vechilor centre economice, culturale [i

religioase cum a fost Ia[ul.

~n comuna {cheia se obi[nuie[te ca `n fa]a

sc\rilor de la intrarea `n locuin]e s\ se a[eze st=lpi

av=nd la baza superioar\ capete rotunjite, “capul”

27

ob]inut prin rotunjirea st=lpului ap\r=nd, de

asemenea, la st=lpii de piatr\ ori de lemn ce se g\sesc

la por]i. ~n mijlocul volumului apare rozeta cu [ase

petale.

Dragostea [i preocuparea pentru ornament

este mare, c\ci la soclul caselor fiecare piatr\ are `n

centru c=te o rozet\ cu [ase petale, care s-ar putea s\

nu fie dec=t ni[te semne t=rzii ale unor semnifica]ii

pierdute, ale unor idei str\vechi.

St=lpii de poart\ [i de gard sunt cele mai

reprezentative elemente arhitectonice realizate de

mai[tri pietrari locali dintr-o gresie destul de

rezistent\ la cioplit. Cea mai mare parte a acestor

st=lpi sunt lucra]i asemenea st=lpilor de lemn,

rotunji]i la partea superioar\, imit=nd silueta uman\.

Seara ace[tia dau impresia c\ `n poart\ se afl\ cineva,

c\ dou\ persoane apropiate poart\ o discu]ie intim\.

{i aici rozeta cu [ase petale apare `n fa]a volumului

rotund, uneori simpl\, alteori `nso]it\ de ornamente

ce se prelungesc pe marginea st=lpului p=n\ la

p\m=nt. Pe partea rotund\ a st=lpilor de poart\ apare

28

[i ini]iala proprietarului, anul confec]ion\rii, ca un

dialog cu eternitatea.

~n sculpturile din {cheia apar des simboluri

ale naturii, luate din balada “Miori]a” sau religioase.

Un creator anonim, `n anul 1869, a cioplit `n

relief scena p\catului originar, pe care-l explic\ `n

litere chirilice: “Gre[ala lui Adam”. Perechea biblic\

apare `n pomul vie]ii pe trunchiul c\ruia st\ `ncol\cit

[arpele cu un m\r `n gur\, pe care `l d\ Evei, iar

aceasta, prin m=na pe care o ]ine `ntins\ sugereaz\ c\

`l accept\. Adam, ca orice ]\ran, poart\ opinci cu

noji]e, c\ma[\ p=n\ mai sus de genunchi, e `ncins cu

br=u.

Pe alte pietre funerare apar deseori flori,

p\s\ri, pomi, rozete, soarele [i luna, figuri cu barb\,

`ngeri etc.

Spre sf=r[itul secolului al XIX-lea,

personajele biblice sunt `nlocuite treptat cu motive

florale, iar sculptura popular\ religioas\ scade ca

valoare artistic\. O veche tradi]ie care se mai

p\streaz\ [i `n zilele noastre este masa de piatr\

pentru altare sau pentru gospod\riile ]\r\ne[ti.

29

Prelucrarea [i cioplitul pietrei la noi sunt o

tradi]ie de sute de ani, transmis\ de genera]ii de

me[teri pietrari ale c\ror lucr\ri mai rezist\ [i ast\zi:

Leonte Nistor, V. T. Raveica, Grigore Slabu,

Gheorghe Slabu, Gh. Raveica, D. Slabu, I. Vrabie [i

al]ii.

(Material extras din Albumul “{cheia 2006”,

realizat de Mihai N\stas\, Monica B\bu]\, Teodora

Bu[tiuc, Raluca Ciudin, Crengu]a Ila[cu, Mihai

Ostaciu, pp. 75-76)

30

MIHAI EMINESCU

{I {COALA DE LA {CHEIA

Primele documente des

pre `nv\]\tura de carte `n {cheia

au parvenit din b\tr=ni [i

vorbesc despre un dasc\l pisalt,

anume Iancu Buznea, care

acas\ la el a `nv\]at s\

deslu[easc\ slovele biserice[ti [i

d\sc\lia pe c=]iva. Dintre

ace[tia, pu]ini la num\r, i-a continuat preocup\rile

unul, fiind numitul Chiril\ Dasc\lu. Se poate lesne

`n]elege c\ `n preajma anilor 1860 erau pu]ini care

[tiau carte `n comun\.

Adev\rata [coal\, conform Legii de la 1864

a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a `nceput la

{cheia `n 1872, `ntr-o cas\ mic\, “cu trei ferestre c=t

o pal\”. “Cel dint=i `nv\]\tor a fost Dimitrie (Mitri]\)

Nebunelea, care a stat p=n\ `n 1875, c=nd, murind,

[coala s-a `nchis, st=nd a[a p=n\ `n anul 1877, fiind

suplinit\ din c=nd `n c=nd de preotul Al. Popovici”.

31

Aceste date le noteaz\ la 1905 `nv\]\torul

Nicolae B\l\u]\, `n raportul s\u c\tre revizorul

jude]ului Vaslui.

Este cunoscut faptul c\ Mihai Eminescu a

`ndeplinit func]ia de revizor [colar pentru jude]ele

Ia[i [i Vaslui, `n anul [colar 1875-1876, prilej cu care

`l descoper\ pe nepre]uitul povestitor din Humule[ti,

`n persoana `nv\]\torului Ion Creang\, la o [coli]\ din

P\curari. E interesant de aflat c\ poetul Mihai

Eminescu, `n calitatea sa de revizor [colar, a vizitat

[coala din {cheia de dou\ ori, l\s=nd note de

constatare care pun `n lumin\ realitatea din acea

vreme.

Astfel, `n raportul din 28 august 1875 c\tre

Minister, ca urmare a inspec]iei f\cute `n [colile din

plasa Funduri a jude]ului Vaslui (f\cea parte [i

{cheia ca sat component al comunei Dr\gu[eni la

acea dat\, n.n.), va nota: “~n vedere c\ tabloul pentru

reorganizarea [colilor rurale din jude]ul Vaslui

format de d-l prefect [i din d-l deputat Bastaki

(prefectul R=[canu [i deputatul Bastaki aveau

am=ndoi mo[ii `n zona Dr\gu[eni, n.n.) `ndepline[te

32

numai `n mod formal inten]iile ordinului domniei

voastre [i fiindc\ aceast\ chestiune mi-a p\rut mai

important\ dec=t asisten]a mea la conferin]ele

`nv\]\tore[ti, l-am rugat pe d-l Hrisoscoleu,

directorul [coalei primare din Vaslui, ca s\ m\

`nlocuiasc\ de la 10-28 august, iar `n vremea aceasta

eu `nsumi am inspectat aproape tot jude]ul, v\ ofer

deocamdat\ c\ am vizitat urm\toarele c\tune:

Dr\gu[eni, {cheia, Frenciugi... ~n urma cercet\rilor

f\cute la fa]a locului am avut ocazia de a afla

piedicile c=te se pun `nv\]\m=ntului primar, iar

experien]ele adunate le voi utiliza `ntr-un tablou

definitiv [i dup\ putin]\ exact, care va cuprinde tot

materialul trebuincios. C=nd voi avea onoarea de a-l

aduce cuno[tin]ei domniei voastre el va putea servi la

reorganizarea [colilor din acest jude]” (Gh.

Ungureanu – “Eminescu `n documente de familie”,

p. 334).

La 5 septembrie 1875, `ntr-un raport c\tre

Ministrul Instruc]iunii Publice, revizorul Mihai

Eminescu face referiri concrete la situa]ia [colii din

{cheia: “{coala de la {cheia st\ `nchis\ f\r\

33

autoriza]ia nim\nuia [i f\r\ ca `nv\]\torul de acolo,

Nebunelea Dumitru, s\ fi fost destituit de c\tre

cineva. Cauza e c\ revizorul Gorgos referase

ministrului c\ frecven]a este mic\, `nv\]\torul

neglijent, [i, cu toate acestea prim\ria local\ nu-i

refuz\ a-i viza statele de prezen]\, `nc=t primea [i din

casa statului [i din cea a comunei retribu]iunea sa

f\r\ o compensa]ie echivalent\ din partea-i... (cazul

Dume[tii `ns\ ne `nva]\ c\ prim\riile sunt adesea mai

mult de vin\ dec=t `nv\]\torii [i c\ ace[tia din urm\,

at=rn=nd `n at=tea privin]e de primari [i neg\sind

nic\ieri un ap\r\tor a c\rui putere s\ fie de ajuns

`mpotriva micilor tirani ai comunelor, intr\ adesea de

nevoie `n complicitate cu ace[tia, ca s\ nu fie sili]i a

ie[i din sat). Ministerul Instruc]iei Publice a or=nduit

o cercetare `n acest\ privin]\ [i pedepsirea celor

culpabili. Ordinul relativ la aceasta se afl\ la

Prefectura Vaslui. Prefectul din parte-i a comunicat

acest ordin mai departe care s-a `nfundat `ns\ `n

comun\, de unde n-a mai venit nici un r\spuns, c\ci

soarta mai tuturor h=rtiilor care nu ating precep]ia,

muncile agricole sau presta]ii `n natur\ este de a fi

34

puse ad acta, cu rezolu]ia <<se va urma `ntocmai>>.

Totodat\ prim\ria sua ponte au [i hot\r=t de a

permuta [coala de la {cheia la Dr\gu[eni [i a pune

`nv\]\toriu pe un individ Haud, care nu posed\ nici

m\car 4 clase primare. C=t despre `nv\]\torul

Nebunelea Dimitrie, acesta a absolvit cursul normal

din Ia[i cu media general\ 8,64, iar testimoniul s\u e

din 10 iunie [i poart\ num\rul 151” (Mihai

Eminescu, “Scrieri pedagogice”, Colec]ia

Eminesciana, Bucure[ti, 1982).

Din cele notate de Mihai Eminescu e u[or de

observat c\ [coala de la {cheia a func]ionat `ntr-un

local impropriu [i cu ni[te condi]ii departe de a fi

satisf\c\toare. ~nv\]\torul Nebunelea, de[i bine

preg\tit, o fire probabil mai aprig\, a intrat `n conflict

cu autorit\]ile ce se aflau pe atunci `n Dr\gu[eni [i

erau interesate s\ mute [coala `n satul lor, nu s\

asigure condi]ii materiale [colii din {cheia. Aceasta `l

determin\ pe `nv\]\torul Nebunelea s\ poarte arhiva

cu d=nsul, lipsindu-i mobilierul, a[a cum va ree[i din

alte documente.

35

Av=nd `n vedere exactitatea datelor pe care

le noteaz\ Eminescu `n raportul s\u, putem `n]elege

c\ poetul st\tuse personal de vorb\ cu `nv\]\torul

Nebunelea [i-i ascultase cu aten]ie p\sul. Prim\ria de

la Dr\gu[eni voia s\ mute [coala din {cheia [i s\ pun\

ca `nv\]\tor pe acel individ care nici m\car patru

clase primare nu avea, dar care era rud\ de-a

primarului. Cert este c\ Eminescu sesizeaz\ aceast\

ma[ina]ie a “micilor tirani ai comunelor” [i cu

motive pedagogice temeinice va clarifica lucrurile.

Astfel, m\rturie pentru fiin]area [colii de la {cheia

stau [i alte adrese ale lui Eminescu din anii 1875-

1876:

“Domnule Ministru,

Consiliile comunale dispun adesea mutarea

[coalelor din loc `n loc, sau pe motivul c\ a[a-zisul

centru al comunei care mai adesea nu-i centru,

trebuie s\ se bucure de aceast\ favoare, sau dup\ alte

motive al c\ror izvor nu e at=t de greu pe c=t pare [i

folositor de a cerceta.

De aceea v\ rog de a ordona expres [i f\r\

excep]ie acestor onorate corpuri jude]ene [i

36

comunale de a l\sa [coalele la locul lor [i de a cere

pentru orice permutare proiectat\ avizul revizorului

[colar” (M. Eminescu, “Raport privind abuzurile

primarilor”, 16 XII 1875, Ia[i).

Problema men]inerii [colii de la {cheia o

pune mai r\spicat `ntr-un raport din martie 1876: “La

ordinul domniei voastre nr. 1805 din 05.03 a.c.

privitor la [coala din c\tuna {cheia domuna

Dr\gu[eni jude]ul Vaslui am onoarea a v\ r\spunde:

Deja cu tabloul de organizare a [coalelor din

jude]ul Vaslui al\turat de raportul nr. 212 din

05.09.1875 [i anume anexa D am avut onoarea a v\

expune `mprejur\rile [colii din {cheia [i c\ prim\ria

hot\r=se a se permuta [coala [i a se numi un `nv\]\tor

de la sine. Vizit=nd aceast\ comun\, n-am crezut c\

poate rezulta vreun folos din permutarea acelei [coli

dintr-o c\tun\ `n alta, de aceea, `n interesul stabilit\]ii

[i pentru a nu se schimba `n fiecare an circumscrip]ia

natural\ a unei [coli, am ordonat `nv\]\torilor de a

rezista la orice permutare hot\r=t\ numai de comun\

[i a a[tepta `n aceast\ privire totdeauna dezlegarea

Onoratului Ministeriu, c\ci nu este dec=t prea natural

37

c\ mut=ndu-se [coala de la o dep\rtare de o or\, mul]i

din copiii care `ncepuser\ s\ nu mai urmeze studiile

[i [coalele s\ fie os=ndite la o munc\ de Sisif, la

vecinice `nceputuri, la un `nv\]\m=nt f\r\ de

continuitate.

De aceea cred, `n cazul prezent, c\ e de

demnitatea administra]iei centrale a statului de a

ordona deschiderea [coalei hot\r=t\ odat\, anume

{cheia, puindu-se `n vedere comunei c\ ea poate

deschide o [coal\ [i `n comuna Dr\gu[eni cu 180

contribuabili sau cu spese proprii, sau cer=nd ajutor

de la stat.

~napoiesc totodat\ raportul respectiv

Prefecturii de Vaslui” (Gh. Ungureanu, “Eminescu

`n documente de familie, p. 385).

Ca urmare a interven]iei hot\r=te [i bine

documentate a lui Eminescu, Consiliul permanent

f\cea cunoscut\ hot\r=rea de nestr\mutare a [colii din

{cheia prin adresa din martie 1875:

“Aviz

Pentru motivele ar\tate de d-l revizor al

jude]elor Ia[i [i Vaslui, consiliul este de opiniune a

38

se scrie prefectului jude]ului Vaslui c\ [coala din

{cheia s\ r\m=n\ tot aici; c=t pentru comuna

Dr\gu[eni, dac\ locuitorii voiesc a avea [coal\, pot s\

`nfiin]eze pe spesele comunei”.

A[adar, dup\ moartea `nv\]\torului D.

Nebunelea [coala de la {cheia nu mai func]ioneaz\

un timp, `ns\ r\m=ne `n eviden]ele revizoratului

Vaslui. ~ntreruperea activit\]ii [colii de la {cheia a

f\cut ca rezultatele ei s\ apar\ mai t=rziu. Astfel,

primul absolvent, Cre]u Alexandru, cunoscut `n

{cheia ca dasc\lul Alecu Cre]u, apare la 1880, iar

prima absolvent\, Leibovici Clara, apare `n anul

1893, disting=ndu-se printre cei 40 de [colari din

c\tunele C\pote[ti, Pojor\[ti, C\ue[ti, G\unoasa,

Ciuroaia, Cioca Boca (Revista “Movila lui Faur”,

nr.2, 2005, {cheia, p. 18).

(Material extras din Monografia “{cheia” realizat\

de M. N\stas\, M. Ostaciu, M. B\bu]\, 2006, pp.

37-39)

39

ME{TERUL

Cine intr\ sau cine

iese din {cheia, dintr-o

parte sau din cealalt\, va fi

pl\cut surprins s\ observe

elementul specific ospitali-

t\]ii acestor locuri.

Fie ar[i]a zilelor

toride de var\ sau praful

nelipsit al uli]elor,

atmosfera supra`nc\lzit\ [i `n\bu[itoare din

autobuzele care mai degrab\ se t=r\sc dec=t alearg\

spre Ipatele sau spre Mironeasa, fie nevoia

ad\postirii de intemperii, toate oblig\ c\l\torul la un

scurt popas, la a lua o gur\ de aer proasp\t, la a se

bucura de r\coarea umbrei, ori de a-[i potoli

neostoita sete.

Nu e c\l\tor, care, cel pu]in aici, s\ nu se

gr\beasc\ [i s\ admire silueta elegant\ a sta]iilor de

autobuz ce ascund, de fapt, g=ndul nelini[titor al unui

suflet de om care [i-a d\ruit mai bine de cincizeci de

Grigore Slabu

40

ani din cei optzeci [i cinci ce i-au fost da]i de Prea

Sf=ntul pentru `mplinirea unei nevoi a comunit\]ii, a

s\tenilor, a oamenilor.

Nu e drume] s\ nu se opreasc\ s\-[i

ast=mpere setea, fie el `n v=rst\ ori copil ce abia

poate deslu[i slovele [i care s\ nu remarce tr\s\turile

d\l]ii gravate `n piatr\ sau `n marmur\, simplu,

concis, cre[tine[te, modest, `ns\ cu demnitate: “SPRI

POMINIRE GRIGORE {I MARIA SLABU” dup\

care s\ urmeze anii 1953, 1966, 1971, 1980, 1983,

1984, 1985, 1986...

Aceste cuvinte simple `nso]esc ci[melele,

f=nt=nile, lucr\rile donate cu m\rinimie de me[terul

cioplitor `n piatr\ GRIGORE SLABU [i de so]ia sa

MARIA, care nu [i-au dorit niciodat\ mai mult dec=t

“singur\ r\splat\ mul]\mirea”.

{tia oare Mo[ Grigore c\ acum mai bine de

dou\ mii de ani un filosof grec, Democrit, spusese:

“Nu e binef\c\tor acela care a[teapt\ s\ fie r\spl\tit,

ci numai acela care se hot\r\[te s\ fac\ binele f\r\ s\

mai a[tepte vreo r\splat\?” Poate mai degrab\ a

`n]eles `n trudnica lui via]\ c\ oriunde te-ai afla `n

41

]ara asta [i-]i va ie[i `n cale un izvor, o f=nt=n\, o

ci[mea cu ap\ limpede [i proasp\t\ ce ]i se va d\rui,

vei sim]i iubirea de neam [i de mo[ie a vrednicului

rom=n dispus la ospitalitate [i prietenie curate [i

ad=nci ca f=nt=nile [i apa lor.

Cineva spunea, pe bun\ dreptate, c\ Grigore

Slabu a fost un ]\ran rom=n, un ]\ran al p\m=ntului

acesta [i al pietrei. El a fost cel care a apropiat apa de

locul de munc\ al gr=ului, al porumbului, al sfeclei [i

al florii-soarelui. El a fost cel care a pus semenii s\

nu mai care apa din sat la c=mp. A f\cut f=nt=ni,

ci[mele `n plin\ c=mpie, a adus apa la `ndem=na

tuturor, bun\ [i proasp\t\.

A[a a `n]eles me[terul pietrar, ]\ranul

izvoditor de binefacere pentru cei din jur c\-n asta

st\ tr\inicia unui neam. Astfel `nfrunt\ timpul ]\ranul

care, `n pauzele dintre campaniile agricole mai

zide[te un pod, aduce la lumina zilei un izvor,

ciople[te o cruce, `nal]\ un altar, pune temelia unei

case, sap\ o f=nt=n\ sau un beci ori mig\le[te cu dalta

`n piatr\ spre a trece “dincolo” numele robilor lui

Dumnezeu `nscri[i simplu, doar cu o stea `ntr-o parte

42

[i cu o cruce `n cealalt\, spre a trece “dincolo” [i un

alt nume: Lucrat. Gr. Slabu.

Me[terul popular Grigore Slabu a v\zut

lumina zilei `ntr-o zi de iunie, c=nd soarele dogoritor

se oprise `n spicul r\scopt al gr=ului. Era vara anului

1904, `n ziua de 25 iunie, c=nd Marghioala lui Ion

Slabu aducea prima bucurie d\ruind un fecior pe care

`l vor numi Grigore.

A crescut Gori]\ ca [i to]i copiii din satul de

atunci. A `nv\]at s\ aib\ grij\ de boboci [i de alte

or\t\nii de pe l=ng\ cas\ `n timp ce p\rin]ii erau

pleca]i la pr\[it, la secer\ sau la coas\; a `nv\]at s\

cunoasc\ [i s\ `ngrijeasc\ animalele, pomii, legumele

[i multe alte taine ale lumii satului o dat\ cu pove[tile

cu Fe]i-Frumo[i [i cu z=ne sau cu haiduci. T=lcul lor

l-a prins mai bine sub atenta `ndrumare a temutului

`nv\]\tor B\l\u]\, care, ca un bun gospodar, `i `nv\]a

pe copii [i o mul]ime de alte lucruri frumoase [i

folositoare.

N-a reu[it s\ termine cele [apte clase

primare din cauza r\zboiului. A intrat de timpuriu `n

v=ltoarea gospod\riei consilierului bisericesc Ion

43

Slabu, cel care mai umbla `mbr\cat cu c\ma[\

`nflorat\ ]esut\ `n cas\, cu i]ari [i purta plete ca de

]=rcovnic.

A deslu[it ca to]i feciorii satului muncile de

peste an, a mers cu plugu[orul [i cu capra de Anul

Nou, a `nv\]at s\ joace hora satului pe la [ez\tori [i

cl\ci [i a pus ochii pe Maria lui Gheorghe

Ungureanu...

C=nd i-a venit vremea de plecat la oaste [tia

deja rostul muncii c=mpului pentru c\ `l probase pe

cele dou\ hectare de p\m=nt ale tat\lui s\u.

~n toamna anului 1925 a fost `ncorporat [i

trimis s\ `nve]e a m=nui [i arma, nu numai sapa [i

coasa. S-a str\duit soldatul Grigore Slabu, la unitatea

de gr\niceri de la Gala]i, s\ se instruiasc\ bine [i va fi

trimis la Oradea Mare, la [coala de grada]i, apoi va fi

avansat la gradul de sergent.

Se `ntoarce la vatr\ la `nceputul anului 1928

[i, `mpreun\ cu Maria, hot\r\sc ca `n toamn\ s\ fac\

nunta. Era prima lor hot\r=re comun\.

T=n\r [i ambi]ios, nu vrea s\ stea `n casa

socrilor. Nici t=n\ra nevast\ nu se las\, spun=ndu-i c\

44

nu-l urmeaz\ nici ea `n casa socrilor. Atunci au

hot\r=t [i-au cump\rat [ase pr\jini de p\m=nt `n satul

{cheia, pe care au `nceput s\-[i ridice s\la[ul.

Era cea de a doua hot\r=re `mpreun\. A[a

vor face p=n\ la sf=r[itul vie]ii. Vor hot\r` numai

`mpreun\.

Era iarna anului 1928. Mergea ziua `n

p\dure [i scotea copaci din care s\ fac\ furci pentru

cas\. S\ aib\ mai mult spor, dormea uneori noaptea

`n p\dure.

O dat\ cu prim\vara a `nceput s\ `nal]e

prima construc]ie [i s\ ciopleasc\ primele pietre pe

care s\ le a[eze `n zidul propriei case.

Tinerii so]i au muncit din greu s\-[i

construiasc\ s\la[ul, dormind mai toat\ vara `n podul

casei `nc\ neterminate. Ba, `ntr-o noapte, adormit

bu[tean dup\ truda din timpul zilei, a c\zut din pod

`n nisipeala proasp\t a[ezat\.

Abia au reu[it s\ termine casa [i le-a venit

pe lume primul b\iat, Mihai, apoi au urmat Vasile,

Constantin († 2013) [i mezinul Gheorghe.

45

~ntre timp, fostul sergent de gr\niceri se

reangajeaz\ ca jandarm la Penitenciarul din Gala]i,

astfel c\ `n perioada 1939-1944 este ap\r\torul

ordinii publice. Aceast\ misiune a avut-o p=n\ `n

vara anului 1944, c=nd este trimis pe front, `n linia

`nt=i.

Dar tot r\ul spre bine! Din cauza

aglomera]iei de pe tren este nevoit s\ mearg\ pe

scara vagonului p=n\ la Bucure[ti. Prezent=ndu-se la

comisia de expertiz\ medical\, medicii l-au respins

v\z=ndu-l cu ochii ro[ii inflama]i [i l-au declarat

inapt. De fapt, numai fumul [i zgura acumulate de la

Gala]i la Bucure[ti pe scara vagonului, plus ni[te

parale pe la un doctor, l-au scutit de front [i de linia

`nt=i.

Astfel, `n toamna anului 1944, Grigore

Slabu termin\ [i cu jandarmeria, dar [i cu r\zboiul.

~ntors acas\ e cuprins de grijile gospod\riei

[i ale celor patru feciori. A[a c\ hot\r\[te la `nceputul

anului 1945 s\ se angajeze la Ia[i, la CFR, unde va

lucra p=n\ `n 1947.

46

A `nv\]at `ntre timp filosofia practic\ a

]\ranului: atunci c=nd nevasta `]i aduce pe lume un

copil, trebuie s\-i faci o zestre de un hectar de

p\m=nt. Grigore Slabu str=nge banii de la CFR [i

cump\r\ dou\ hectare de p\m=nt. Av=nd acum c=te

un hectar pentru fiecare copil, se retrage acas\ pentru

a le purta de grij\. De-acum `ncepe noua [colarizare.

~n r\gazul dintre dou\ treburi obi[nuite la

munca ogoarelor, merge salahor, lucr\tor `n echipa

de zidari a lui Toader Costea sau a lui Ion Todescu,

de la care a “furat meseria”, cum `i pl\cea s\ spun\

uneori. De la ei a `nv\]at me[te[ugul cioplitului [i

d\ltuitului `n piatr\, a `n\l]\rii zidurilor, a s\p\rii

pivni]elor [i a f=nt=nilor.

A `ndr\git repede acest me[te[ug. A `n]eles

c\ piatra poate spune multe; nu e numai dur\ [i

col]uroas\, rece [i grea, ci poate fi [i altfel.

Dup\ 2-3 ani de ucenicie, de furat meserie,

`ncepe s\ zideasc\ s\la[uri, beciuri, prispe, pe cont

propriu. ~ncet, `ncet formeaz\ un fel de [coal\

Grigore Slabu, care devine tot mai cunoscut\ `n

47

satele din `mprejurimi [i prin anii [aizeci deja vestea

despre me[ter cuprindea Vasluiul [i Ia[ul.

Tot `n aceast\ perioad\ `[i d\ b\ie]ii la

`nv\]\tur\. Pe Mihai [i pe Vasile `i `ndeamn\ spre

cariera militar\, profesie pe care o vor practica p=n\

la trecerea `n rezerv\.

Se crease `n sat un fel de tradi]ie `n familiile

]\ranilor spre a-[i `ndruma odraslele spre `nv\]\tur\,

v\z=nd `n asta o u[urare a muncii [i a vie]ii, o

posibilitate de a tr\i “mai altfel”, mai f\r\ asprimea

la care te obliga lumea satului s\r\cit de pe urma

r\zboiului [i secetei, la care se mai ad\ugau [i

cumplitele cote din truda, sudoarea [i agoniseala

]\ranului spre marea prieten\, URSS. Or fi `n]eles o

parte din fiii ]\ranilor de ce p\rin]ii lor, care f\cuser\

r\zboiul, trecuser\ peste secet\, foamete, cutremure,

mai sc\pau din c=nd `n c=nd printre din]i [i vorbe cu

n\duh, spuse cu t=lcul strig\turilor satirice de la

horele satului:

Urc\ trenul, puf\ie

{i strig\ URSS!

De cum trece grani]a

Iar `ncepe: davai cota!

48

Sau uneori la c=te un chef, la o nunt\ mai

ales, printre gospodarii mai `nc\lzi]i se mai g\sea

c=te unul s\ strige `n ritmul s=rbei `ndr\cite:

Uite-a[a cum ne vede]i,

Noi i-am fug\rit pe nem]i;

{i acu[, acu[, acu[

I-om fug\ri [i pe ru[i!

Nu u[or le-a fost s\ accepte s\ intre `n

colectiv\, mai mult constr=n[i de faptul c\ de la [coli

erau trimi[i copiii acas\, c\ cei c=]iva ajun[i `n

vremurile tulburi de dup\ r\zboi la conducerea

comunei le f\ceau tot soiul de reclama]ii, `i

amenin]au cu trecerea la chiaburi, `i sufocau cu tot

soiul de cote, d\ri, taxe [i impozite.

Nu u[or le-a venit s\ renun]e la gandul c\

vor `nstr\ina p\m=ntul cump\rat cu at=ta trud\ [i

sacrificii, spre `nzestrarea copiilor; nu u[or le-a venit

s\-[i schimbe g=ndurile [i modul de a privi munca `n

colectiv.

N-au sc\pat de aceste presiuni nici Grigore

[i Maria Slabu. P=n\ `n anul 1961 au mai “am=nat-o”

cu domnul notar de la prim\rie, care `ntr-un t=rziu

49

le-a zis-o destul de oltene[te: “Nu se mai poate, b\,

nea Grigore!”

Chiar dac\ cei de la Sfatul popular l-au pus

`n gazeta de perete pe Mo[ Grigore pentru c\ a f\cut

“o fapt\ bun\”, patriotic\, zidind din proprie

ini]iativ\ [i pe cheltuiala sa “o ci[mea `n c=mp la

Schin\rie, `n anul 1956”, tot n-a putut s\-l salveze de

la colectiv “tovar\[ul secretar”. A[a c\ [i-au zis so]ii

Slabu `ntr-o zi: “Ce-o p\]i o lume, om p\]i [i noi!” {i

au intrat cu g=nd bun [i cu tot inventarul unui

agricultor gospodar `n colectiv\! Iar au hot\r=t

`mpreun\!

P=n\ atunci construise deja case, beciuri,

f\cuse f=nt=ni, monumente funerare, ci[mele...

Aspr\ munc\! S\ sapi la zeci de metri

ad=ncime, uneori s\ spargi st=nci p=n\ la un metru [i

jum\tate grosime, s\ sco]i zeci de tone de p\m=nt cu

ciub\rul, s\ stai `n mocirl\ p=n\ la br=u [i s\

sfredele[ti p\m=ntul, s\ legi f=nt=na, s\ te cobori cu

c=]iva metri sub izvor ca s\ aib\ f=nt=na ap\ mult\, s\

lucrezi repede ca s\ nu te astupe [uvoiul de ap\ pe

care l-ai captat, s\ stai cu trupul [i cu mintea

50

`ncordate c\ se surp\ malurile, s\ `nve]i s\

supravie]uie[ti `n caz de surpare! {i toate astea f\r\

m\car un sumar echipament de protec]ie! Nu se

g\seau nici m\car cizme de cauciuc. To]i lucrau

`nc\l]a]i cu opinci [i tot timpul uzi la picioare!

{i rezultatul?

Tocmai asta este frumuse]ea. Ce mult face

stropul de ap\ limpede [i curat\ scos `n ar[i]a verii

din ad=ncul s\pat cu at=ta trud\ [i curaj [i care

potole[te at=ta nevoie omeneasc\!

Cine nu r\spl\te[te aceast\ trud\ cu

mul]umirea? Cine nu contene[te o clip\ [i scap\ cu

g=ndul spre cei care au f\ptuit minunea asta zic=nd:

“S\-i dea Dumnezeu s\n\tate celui ce-a f\cut-o [i s\-l

ierte de p\cate c\ bun lucru a f\cut”?!

Plin de neast=mp\r, mereu pus s\ fac\ ceva,

s\ foloseasc\ tot mai mult din bog\]ia acestor locuri,

piatra celor dou\ cariere, Grigore Slabu organizeaz\

o echip\ de zidari `n colectiv, pe care `i `nva]\ s\

zideasc\ piatra [i s\ se a[eze pe construit.

Construie[te grajduri mari pentru vite la C\ue[ti, la

51

{cheia, `n alte sate [i comune. Tot cu echipa zide[te

[coala din {cheia [i pe cea de la Poiana {cheia.

R=nd pe r=nd, an de an, dup\ ce [i-a rostuit

feciorii, Mo[ Grigore mai lua `mpreun\ cu so]ia sa

c=te o hot\r=re. A[a au procedat c=nd au f\cut

ci[mele [i f=nt=ni, ad\posturi pentru animale `n 1966,

1971, 1979, 1980, 1981... Apoi a hot\r=t singur...

1983, 1984, 1985, 1986...

Cei care l-au cunoscut pe me[terul popular

Grigore Slabu l-au cinstit c=t s-au priceput. Ziarul

“Flac\ra Ia[ului” l-a remarcat `n mai multe r=nduri,

sco]=nd la vremea aceea (1982, 1983, 1985) `n

eviden]\ faptele [i r=vna unui b\tr=n plin de

neast=mp\r [i dornic s\ fac\ ceva pentru semenii s\i,

pentru urma[i. To]i au consemnat faptul c\ Mo[

Grigore nu pretindea pentru faptele sale l\udabile

nici un fel de plat\ sau desp\gubire. Era de-ajuns s\

aib\ acordul prim\riei. Spunea mereu: “Mi-i de-ajuns

mul]\mirea oamenilor, bucuria de-a [ti c\-mi vor

pomini numele c=nd n-oi mai fi!”

Dac\ faci cu trud\ o fapt\ bun\, truda se va

duce, va trece, se va uita, dar fapta bun\ va r\m=ne.

52

Din pu]inul pe care l-a agonisit a dat multora afla]i `n

nevoie [i trebuin]\. {i el [i nevasta ajutau cu pl\cere

familiile tinere care-[i construiau case, `i `ncurajau, `i

sf\tuiau. Deseori cump\rau haine [i `nc\l]\minte, a[a-

zisul pom, cu care `mbr\cau pe unii nevoia[i.

Toat\ via]a a muncit, a tr\it cump\tat,

echilibrat, [i cu demnitatea me[terului m=ndru de

rodul trudei sale. N-a l\sat pe al]ii s\-i fure meseria,

ci le-a transmis-o [i, odat\ cu taina cioplitului [i a

d\ltuitului `n piatr\, [i `n]elepciunea adunat\ `n cei

peste 80 de ani.

“A face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte

bun\ [i folositoare”, zicea Mo[ Grigore.

“I-am dat condeiul meu feciorului,

Gheorghe”, afirma el cu m=ndrie de la o vreme.

Realizase p=n\ la 80 de ani peste o sut\ de

case, zeci de f=nt=ni, beciuri, ci[mele [i alte lucr\ri.

Era m=ndru c\ s\pase cea mai ad=nc\

f=nt=n\ de pe aici – 21 de metri! {i asta numai cu

h=rle]ul, cu cazmaua [i cu ciub\rul. La asta a z\bovit

mult, [i asupra gropii, dar [i la cioplitul pietrei.

53

Dar iat\ c\ a venit vremea [i fiului s\u cel

mai mic, Gheorghe. El a decis s\ continue meseria

de cioplitor, [lefuitor [i d\ltuitor `n piatr\. O vreme,

c=t a `nv\]at bine din tainele me[te[ugului, au lucrat

al\turi, dup\ care [i-au continuat lucr\rile fiecare cu

echipa sa.

Fiul s\u, Gheorghe, poveste[te c\ `n anul

1984, c=nd a terminat f=nt=na cea mai ad=nc\ s\pat\

pe-aici p=n\ acum, de 23 de metri, Mo[ Grigore a

venit s\ vad\ recordul. De altfel, la multe lucr\ri ale

feciorului venea s\ le fac\ “recep]ia” [i era destul de

preten]ios. Atunci Mo[ Grigore [i-a `mbr\]i[at

feciorul, “m-a pupat [i mi-a zis: «Bravo tat\! M-ai

`nvins [i-mi duci parafa mai departe!»” dup\ care i-a

str=ns m=na ad\ug=nd: “Pot s\ mor cu sufletul

`mp\cat!”

...{i a murit cu sufletul `mp\cat, dup\ o

boal\ mai lung\, la 20 septembrie 1989, [i a fost

`nmorm=ntat l=ng\ so]ia lui, Maria, care `l p\r\sise `n

30 aprilie 1981. Era ultima lor hot\r=re comun\... S\

fie pu[i `n cavoul construit de m=na lui `nc\ din

1981.

54

A r\mas `n amintirea s\tenilor omul harnic,

s\ritor, sf\tos, cump\tat, bun la inim\ [i generos,

modest [i mai ales discret.

Poate c\ de-acolo, “de dincolo”, z=mbe[te

pu]in mul]umit c=nd cineva mai z\bove[te oleac\

l=ng\ f=nt=na sau ci[meaua ce i-a potolit setea [i

descifreaz\ scrisul uneori st=ngaci, m=ncat de vreme,

dar s\pat ad=nc `n piatr\ sau `n marmur\: Spri

pomeniri Grigore [i Maria Slabu anul...

(Material extras din volumul “Oameni [i pove[ti

din Valea Carului”, Mihai N\stas\, {cheia, 2003,

pp. 131-136)

55

Flac\ra Ia[ului

Organ al Comitetului jude]ean Ia[i al PCR [i al

Consiliului popular jude]ean

Anul XXXVIII, Nr. 11161, Joi, 26 august 1982

C A R N E T

EXEMPLUL LUI

MO{ GRIGORE SLABU

La cei aproape 80 de ani ai s\i, mo[ Grigore

Slabu, din comuna {cheia, este, `n continuare, plin de

neast=mp\r [i dornic s\ fac\ ceva pentru semenii s\i,

pentru urma[i.

Dup\ ce, cu c=]iva ani `n urm\, a construit o

sta]ie pentru a[teptarea autobuzului, o f=nt=n\ `n

mijlocul unui c=mp mai `ndep\rtat de hotarul satului

[i o ci[mea cu ad\p\toare pentru vite, sco]=nd astfel

de sub b\ltiri o bun\ bucat\ de teren, b\tr=nul nu [i-a

`ng\duit o binemeritat\ odihn\ pentru v=rsta sa

`naintat\ [i a continuat s\ munceasc\ pentru binele

ob[tii.

56

Iar preocup\rile lui mo[ Grigore sunt cu at=t

mai l\udabile, cu c=t pentru tot ce face nu pretinde

nici un fel de plat\.

“Mi-i de ajuns mul]\mirea oamenilor,

bucuria de a [ti c\-mi vor pomeni numele c=nd n-oi

mai fi”, m\rturise[te el oricui se intereseaz\ de

motivul r=vnei sale.

~n ultimii doi ani, unche[ul, ne`ntrecut

me[ter zidar [i f=nt=nar, cu o grij\ aparte pentru

lucrul temeinic [i frumos f\cut, care s\ `nc=nte ochiul

[i s\ bucure sufletul oricui, a mai zidit o alt\ sta]ie de

autobuz, cu ci[mea [i b\nci pentru a[teptare, chiar

l=ng\ sediul prim\riei locale, a durat o f=nt=n\ `ntr-o

alt\ tarla `ndep\rtat\ de sat, s\ ostoiasc\ setea

oamenilor c=nd merg la muncile c=mpului, a mai

f\cut o ci[mea [i o ad\p\toare pentru vite. Le-a

construit pe toate singur, ajutat fiind doar `n

procurarea prundi[ului, pietrei [i a cimentului

necesar.

Exemplul s\u de d\ruire pentru binele ob[tii,

pentru `nfrumuse]area a[ez\rii `n care locuie[te ar

trebui s\ constituie un imbold pentru to]i locuitorii

57

satelor ie[ene, un `ndemn pentru a realiza fiecare c=te

ceva pentru comunitatea `n mijlocul c\reia tr\ie[te [i

munce[te, pentru prop\[irea comunelor noastre, c\ci

`n fiecare dintre acestea mai sunt destule de f\cut

pentru ca toate a[ez\rile s\ arate a[a cum le dorim cu

to]ii.

Dimitrie C|L|RA{I

58

Flac\ra Ia[ului

Organ al Comitetului jude]ean Ia[i al PCR [i al

Consiliului popular jude]ean

Miercuri, 24 aprilie 1985

C A R N E T

SINGURA R|SPLAT|, MUL}UMIREA

Tot cutreier=nd jude]ul, am putut vedea

destui s\teni trecu]i demult de v=rsta pension\rii,

care nu ]i-ar sta degeaba nici `n ruptul capului.

Pe unii i-am v\zut plant=nd pomi sau vi]\-

de-vie, f\r\ a se g=ndi c\ s-ar putea s\ nu le mai

prind\ rodul.

“Ce conteaz\, ne spuneau ei. Nu vom apuca

noi s\ le gust\m fructele sau strugurii, o vor face al]ii

care ne vor pomeni, chiar dac\ atunci vom fi oale [i

ulcele”.

Din categoria acestor b\tr=ni, care atunci

c=nd realizeaz\ ceva se g=ndesc nu at=t la ei, c=t la

semenii lor de azi sau de m=ine, face parte [i mo[

Grigore Slabu, din comuna {cheia.

Da, e acela[i Grigore Slabu pe care vi l-am

mai prezentat `n ziar c=nd a durat `n mijlocul

59

c=mpului, numai cu m=inile sale de om trecut de 70

de ani, o frumuse]e de ci[mea menit\ s\ potoleasc\

setea consumatorilor s\i.

Au trecut de atunci mai bine de patru ani,

timp `n care [cheianul nostru tot nu [i-a g\sit

ast=mp\rul.

~n aceast\ perioad\, el a f\cut `n alt\ parte a

c=mpurilor `nc\ o ci[mea, la fel de binecuv=ntat\ de

cei `nseta]i.

Apoi a amenajat o sta]ie pentru a[teptarea

autobuzului, iar sub acela[i acoperis [i o ci[mea-uluc

pentru ad\parea vitelor.

“Nu m-am hot\r=t `nc\ de ce m\ voi apuca

de acum `ncolo – ne m\rturise[te cuno[tin]a noastr\ -

dar e sigur c\ nu m\ voi mul]umi cu at=t”.

R=vna sa e cu at=t mai l\udabil\ cu c=t

pentru toate aceste lucruri autorul lor nu pretinde nici

o plat\, nu accept\ nici o desp\gubire. ~i ajung doar

mul]umirile celor care ajung s\ beneficieze de

lucr\rile sale.

Am avut prilejul s\ trecem [i noi pe la

{cheia `ntr-una din zilele caniculare ale acestei veri [i

abia atunci ne-am dat seama c=t pre]uie[te apa lui

mo[ Slabu.

C. GREGORIAN

60

Flac\ra Ia[ului

Organ al Comitetului jude]ean Ia[i al PCR [i al

Consiliului popular jude]ean

Anul XXXIX, Nr. 11369, Joi, 28 aprilie 1983

C A R N E T

CU DRAGOSTE PENTRU FRUMOS

La intrarea `n comuna {cheia atrage aten]ia

o ci[mea, frumos ornamentat\, de fapt o dantel\rie `n

piatr\, rod al muncii me[terului popular Grigore

Slabu. Despre el, s\tenii au numai cuvinte de laud\,

deoarece a ornamentat numeroase f=nt=ni [i, mai

mult, a transmis dragostea sa pentru frumos celor ce

i-au stat `n preajm\, i-a `nv\]at s\ z\boveasc\ asupra

pietrei, s\ ciopleasc\ forme care s\ se apropie de art\.

Printre cei ce i-au “furat” meseria se num\r\

[i Vasile Ababei, autor al mai multor busturi cioplite

`n piatr\ [i pe care le-a oferit consiliului comunal al

educa]iei politice [i culturii socialiste, `n

61

eventualitatea c\ la {cheia se va alc\tui un punct

muzeistic.

Ograda me[terului Vasile Ababei a devenit

un adev\rat [antier de “crea]ie”, blocuri de piatr\

gata preg\tite, a[tept=nd s\ capete forma dorit\ de

me[terul cioplitor. ~nainte de a se apuca de cioplit `n

piatr\, lui Vasile Ababei `i pl\cea s\ fac\ `ncrest\turi

`n lemn. L=ng\ lada de zestre, din odaia “de curat”,

am v\zut diverse obiecte din lemn, ingenios

“gravate” cu modele populare, care `nfrumuse]eaz\

nu numai interiorul casei, ci [i via]a me[terului

Vasile Ababei. Asemenea lui, al]i doi creatori

populari, Constantin Neam]u [i Mihai D. Olaru, s-au

apropiat de un alt me[te[ug, traforajul, realiz=nd

obiecte la fel de frumoase.

Toate vorbesc despre dragostea de frumos a

locuitorilor din {cheia.

C. LUPU

62

A L B – N E G R U

S| MAI FACEM O F+NT+N|!

~n preajma “G=rlei de la Piatra”, din comuna

{cheia, este un teren agricol unde, venind diminea]a

la munc\, oamenii `[i aduceau, o dat\ cu merindele,

[i apa de b\ut, c\r=nd-o de la distan]e mai mari.

St=nd [i cuget=nd la aceasta, mo[ Grigore

Slabu, cunoscut `n comun\ ca un om gospodar [i

s\ritor la treab\, s-a dus la prim\rie [i [i-a exprimat

dorin]a s\ fac\ el, `n zona aceea, o f=nt=n\, s\ aib\

oamenii ap\ proasp\t\ [i rece.

“Ai s\ po]i singur, mo[ Grigore?” l-a

`ntrebat primarul. “Nici o grij\, vreau s\ o fac eu.

Numai ni[te prundi[ mi-ar mai trebui, c\ `n rest m\

descurc”.

{i f=nt=na construit\ de mo[ Slabu, om la

peste 70 de ani, s-a ad\ugat altor 17, construite

numai `n acest an `n comuna {cheia.

63

***

Consemn\m c=teva fapte emo]ionante din

ziua alegerilor de deputa]i – oameni care au ]inut s\

fie prezen]i, cu toat\ v=rsta lor `naintat\, `mpreun\ cu

familiile, la urne, chiar la ora 6 diminea]a. Ioan

Costan din T\t\ru[i a venit cu cei 134 de membri ai

familiei, cooperatori sau lucr\tori `n unit\]ile

p\[c\nene (`ntre ace[tia, 36 de str\nepo]i!); la {cheia,

a votat Grigore Slabu, cel care la 80 de ani r\m=ne

cel mai iscusit constructor de f=nt=ni din sat; la

Ciurea a venit toat\ echipa (35 de cooperatori)

condus\ de Pompiliu Sandu, care are 73 de ani (dar

cel mai v=rstnic din echip\, Gh. T\lp\laru, are 98 de

ani!) etc. Tot printre primii s-au num\rat mamele

eroine Maria I. Moise, Ioana Gherafinescu [i Elena

Borhan din Ulmi-Belce[ti [.a.

***

P=n\ la ora 6.30 votaser\ 70% din aleg\torii

din {ipote [i Andrie[eni, 80% din cei din Plugari, iar

64

`n alte 9 circumscrip]ii se `ncheiase votarea. P=n\ la

ora 8, trecuser\ prin fa]a urnelor to]i locuitorii cu

drept de vot din Piciorul Lupului, Lungani-Voine[ti,

T\t\ru[i, Ciorte[ti [i Lespezi, precum [i peste 80%

din locuitorii Ia[ului.

65

C+NTAREA ROM+NIEI

Revist\ editat\ de Consiliul Culturii [i Educa]iei

Socialiste, Nr. 6 / 1986

MARTOR LA IZVOARE

F+NT+NI

A s\pa o f=nt=n\, a s\di un pom `nseamn\ a

fi folositor ]\rii, semenilor t\i. Oriunde vei merge,

oriunde te vei afla `n ]ara aceasta, `]i va ie[i o f=nt=n\

`n cale. Te va `nt=mpina prietenoas\ [i ]i se va d\rui

]ie.

~ntr-o documentare literar\, l-am cunoscut

pe cel mai iscusit constructor de f=nt=ni din jude]ul

Ia[i. ~ntr-un singur an, Grigore Slabu a construit 17

f=nt=ni. Toate `n comuna {cheia, unde, de at=tea

f=nt=ni, setea mea nici nu a mai avut loc. El zice: “A

face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte bun\ [i

folositoare. Genera]ii `ntregi o vor folosi [i ea le va

purta fiin]ele spre viitor, pentru c\ orice viitor va

avea nevoie de f=nt=ni”. Iat\ cum g=nde[te mo[

Grigore. {i a mai spus el: “F=nt=narii ]\rii sunt eroii

care s-au jertfit `n cele r\zboaie mondiale, `ns\[i

66

setea noastr\ de neat=rnare a b\ut din f=nt=nile lor”.

Mul]umesc, mo[ Grigore, c\ mi-ai turnat `n suflet un

pumn de emo]ii, sim]iri clare [i sincere precum e [i

apa f=nt=nilor dumitale.

Grigore Slabu s-a n\scut parc\ - `]i [opte[te

Metafora – din ]ip\tul pietrei [i `n casa sa de piatr\ s-

au mai n\scut cinci copii, copiii s\i. Cel din urm\ a

fost atras spre me[te[ugul pietrei [i al f=nt=nilor.

Pietrar [i f=nt=nar, precum tat\l s\u. To]i oamenii

satului au `nv\]at c=te ceva de la mo[ Grigore. Dar

cei mai mul]i au `nv\]at din omenia [i `n]elepciunea

sa.

Grigore Slabu este ]\ran rom=n. El a fost cel

care a apropiat apa de vatra gr=ului [i porumbului, a

sfeclei de zah\r [i a florii-soarelui. El a fost cel care a

ajutat semenii s\ nu mai care apa din sat la c=mp. A

f\cut f=nt=ni [i ci[mele `n plin\ c=mpie. Ap\ bun\ [i

proasp\t\.

~nc\ t=n\r fiind, a f\cut s\ treac\ pe sub un

pod de piatr\ [uvoaiele satului, care degradau

drumurile [i le f\ceau nefolositoare. Apoi a f\cut

case de piatr\ familiilor nevoia[e, ci[mele, `n c=mp,

cu uluc, pentru ad\patul animalelor, sta]ii de

67

a[teptare a autobuzelor, cu ci[mele frumos dantelate,

ad\posturi pentru animale [i f=nt=ni, multe f=nt=ni.

Trecut de [apte decenii, sap\ o f=nt=n\ `n

plin\ c=mpie, la Poiana {cheii... Aceasta, `ns\, abia

dup\ 40 de metri [i-a ar\tat izvoarele. Nimeni p=n\ la

el nu s-a `ncumetat s-o fac\. El a cioplit [i a z\bovit

asupra pietrei p=n\ a putut-o face folositoare

oamenilor.

Chiriac SAMOIL|

68

Din albumul dedicat lui GRIGORE SLABU,

alc\tuit de Vasile Slabu, `n cinstea anivers\rii

`mplinirii a 82 de ani – B=rlad, 21 iulie 1986

OAMENII SATULUI, OAMENII }|RII

A face o f=nt=n\, a s\di un pom `nseamn\ a

fi folositor ]\rii, semenilor t\i. A face mai multe

f=nt=ni, mai multe ci[mele `nseamn\ a face mai

mult\ nesete ]\rii, copiilor ei tot mai frumo[i [i cu tot

mai multe f=nt=ni de adev\r `n ei.

Copiii ]\rii – “f=nt=nile” noastre n\sc\toare

de tandre]e, crednicie [i statornicie de neam.

Adesea, c\l\tor fiind, am poposit l=ng\

ghizdeaua [i cump\na unei f=nt=ni, l=ng\ o ci[mea

sau l=ng\ o gur\ r\coroas\ [i sincer\ de izvor, m-am

desf\tat `n oglinda acelei lumi celeste ce vine din

ad=ncuri, ca un dor de ]ar\ sau de iubit\, }ARA – tot

o iubit\ fiind. M-am desf\tat `n r\coarea r\corii ei [i

am mul]umit f=nt=narului sau ci[marului sau

izvora[ului.

69

Oriunde vei merge, oriunde te vei afla `n

]ara aceasta, `]i va ie[i o f=nt=n\ `n cale [i te va primi

prietenoas\ [i ]i se va d\rui ]ie. Neamul nostru

vrednic de ospitalitate [i prietenie, Neamul nostru

curat [i ad=nc precum o f=nt=n\.

{i totu[i, meleagurile Ia[ului sunt ]ara

f=nt=nilor; [i `n OPERA SADOVENIAN| sunt

multe f=nt=ni [i ci[mele. ~ntr-un dialog scriitoricesc

cu ]ara l-am cunoscut pe cel mai iscusit constructor

de f=nt=ni din jude]ul Ia[i – GRIGORE SLABU –

care a construit f=nt=ni, ci[mele, case, pode]e din

piatr\ `n comuna {CHEIA [i `n comunele `nvecinate

– de at=tea f=nt=ni, setea mea nici nu a mai avut loc.

{oselele dinspre Ia[i sunt p\zite de ad=ncul

r\coros al f=nt=nilor ]\rii. L=ng\ acestea ]\ranul se

spal\ de trud\ `n asfin]itul soarelui, `i s\rut\ umbra

sf=nt\ de spicul de gr=u. Mo[ GRIGORE SLABU

zicea c\: “A face o f=nt=n\ `nseamn\ a scrie o carte

bun\, bun\ [i folositoare, genera]ii `ntregi se vor

folosi de ea [i le va purta fiin]ele spre viitor, pentru

c\ orice viitor va avea nevoie de f=nt=ni”. {i a mai

spus Mo[ GRIGORE SLABU: “F=nt=narii ]\rii sunt

70

patrio]ii care s-au jertfit `n cele r\zboaie mondiale,

`ns\[i r\zboaiele mondiale au b\ut din f=nt=nile lor”.

Mul]umim, Mo[ GRIGORE, [i afl\ c\ mi-ai turnat `n

suflet un pumn de emo]ii r\coroase [i sincere precum

e [i apa f=nt=nilor dumitale!

F=nt=narii ]\rii sunt p\rin]ii no[tri care-[i

caut\ feciorii ascun[i dup\ vizoarele ora[ului, p\rin]ii

no[tri care sfideaz\ ora[ul cu ]\rna `n unghii.

F=nt=narii ]\rii sunt sufletele noastre `n pelerinaj de

poezie. G=ndindu-m\ la Mo[ GRIGORE [i

ascult=ndu-i vorba, cu greu m-am putut dumiri cum

de-a f\cut at=tea f=nt=ni. Ascult=ndu-l mi-am dat

seama de c=t\ bog\]ie sufleteasc\ poate de]ine, omul

acesta are at=ta c\ldur\ `n suflet `nc=t ar putea porni

turbina unei hidrocentrale. ~n sufletul s\u am citit tot

sufletul poporului [i neamului meu rom=nesc.

Piatra scoas\ din carierele {CHEIEI l-a

ajutat pe mo[ GRIGORE `n pasiunea sa. Aceste

cariere s-au mutat `n temeliile caselor, `n

monumente, f=nt=ni, `n morminte. Piatra este

scutecul f=nt=nilor sale. Piatra este ve[m=ntul rece al

mormintelor mo[ilor [i str\mo[ilor no[tri. Piatra este

71

un blestem al statuilor [i cuvintelor – cum ar zice un

poet modern, a[a cum frumos a l\udat piatra marele

nostru NICHITA ST|NESCU, c=t de trainic\,

precum piatra, este poezia sa.

GRIGORE SLABU a intrat pe planeta

P\m=nt la `nceputul secolului nostru, obsedant ca

toate celelalte. S-a n\scut din ]ip\tul pietrei [i `n casa

sa de piatr\ s-au mai n\scut cinci copiii, copiii s\i,

cel din urm\, GHEORGHE, fiind atras spre

me[te[ugul pietrei [i al f=nt=nilor precum tat\l s\u.

Presa Ia[ului – [i nu numai – i-a l\udat `n

repetate r=nduri. To]i oamenii satului au `nv\]at c=te

ceva de la Mo[ GRIGORE SLABU. Dar cei mai

mul]i au `nv\]at din omenia [i `n]elepciunea sa.

GRIGORE SLABU este ]\ran rom=n, ]\ran

al p\m=ntului [i ]\ran al pietrei. El a fost cel care a

apropiat apa de locul de munc\ al gr=ului [i

porumbului, al sfeclei [i al florii-soarelui. El a fost

cel care a ajutat semenii s\ nu mai care apa din sat la

c=mp. A f\cut f=nt=ni [i ci[mele `n plin\ c=mpie. Ap\

bun\ [i proasp\t\.

72

V-a]i `ntrebat vreodat\ cum arat\ ]\ranul

rom=n dup\ o zi de munc\ pe un soare dogoritor?

Dac\ nu v-a]i `ntrebat, face]i-o acum [i ve]i `n]elege

mai bine patriotismul [i dragostea de oameni a lui

GRIGORE SLABU. A[ ad\uga chiar c\ ceea ce a

f\cut Mo[ GRIGORE SLABU este un act de

profund\ civiliza]ie.

~n timpul ultimului r\zboi mondial, c=nd

“socialul” era complet neglijat, [cheianul GRIGORE

SLABU a f\cut s\ treac\ pe sub un pod de piatr\

[uvoaiele satului, care degradau drumurile [i le

f\ceau nefolositoare. Nu a pretins nimic, nu a mai

avut timp [i pentru aceasta, iar efortul s\u a fost ca

un dar s\tenilor s\i, care `l respect\ [i `l iubesc

precum respect\ [i iubesc pe dasc\lul care le-a

umblat m=na pentru a zidi prima liter\ a alfabetului.

Apoi a f\cut cas\ din piatr\ unei familii nevoia[e,

ci[mele `n c=mp cu uluce de piatr\ pentru ad\patul

animalelor, sta]ii de a[teptare a autobuzului, cu

ci[mele frumos dantelate `n piatr\, beton [i tabl\.

Prin anii ‘80, me[terul popular GRIGORE

SLABU trecea de 75 de ani. ~n plin\ c=mpie, la

73

POIANA {CHEIEI, sap\ o f=nt=n\ care abia dup\ 40

de metri ad=ncime [i-a ar\tat izvoarele. Nimeni p=n\

la el nu s-a `ncumetat s-o fac\. Iat\ o alt\ m\re]ie

sufleteasc\ a lui Mo[ GRIGORE. A cioplit [i a

z\bovit asupra pietrei p=n\ a f\cut-o folositoare

oamenilor.

GRIGORE SLABU este un om al satului [i

al ]\rii. ~n sufletul s\u am citit tricolorul [i dragostea

de ]ar\, `n sufletul s\u am citit adev\r [i tr\inicie de

neam.

B=rlad, aprilie 1986

Chiriac SAMOIL|, Redactor al INSCRIP}IILOR

B+RL|DENE [i Secretar al cenaclului literar-

artistic “Mihail Sadoveanu” din B=rlad

74

F+NT+NILE {CHEII

Opre[te-te, c\l\torule, [i potole[te-]i setea!

De oriunde vei veni [i oriunde vei merge

pe aceste str\vechi meleaguri rom=ne[ti, dinspre

Ia[i sau Mironeasa, Poiana {cheii, Satul Nou sau

Dr\gu[eni c\tre comuna {CHEIA –

C|L|TORULE, opre[te-te cu `ncredere [i

dragoste deplin\ la f=nt=nile [i ci[melele de pe

marginea [oselelor [i drumurilor [i potole[te-]i din

plin setea.

Potole[te-]i setea [i g=nde[te-te o clip\ [i

la oamenii care le-au construit [i le-au d\ruit din

toat\ inima oamenilor.

Aceste construc]ii f\cute `ntr-un stil

modern [i frumos, adev\rate bijuterii `n piatr\,

beton, tabl\ [i lemn sunt o zestre frumoas\ d\ruit\

de om pentru oameni.

De aceea, c\l\torule iubit, opre[te-te,

potole[te-]i nesecata sete cu ap\ bun\ [i curat\ din

75

[ipotele acestor f=nt=ni, care dau putere [i

s\n\tate.

Bea cu sete [i g=nde[te-te o clip\ [i la

sufletul curat, mare [i bun al oamenilor acestor

locuri, parte indestructibil\ din sufletul curat,

mare [i bun al minunatului nostru popor!

Mai 1986

GRIGORE SLABU, comuna {cheia, jude]ul Ia[i

76

UN MIC BILANŢ AL DONAŢIILOR

5 CI{MELE - `n c=mp [i `n sat, cu uluce de ad\pat

animalele, cu o capacitate de 600 litri ap\

1 F+NT+N| - `n c=mp – zona MUNCEL; unele

izvoare le-am captat de la o ad=ncime de peste

10 m, cu o aduc]iune la casa de ap\ de peste

250 m

2 STA}II DE A{TEPTARE A AUTOBUZULUI –

construite din piatr\, beton, tabl\ [i lemn `n

{CHEIA

2 PODE}E din piatr\ `n comun\

1 ALTAR dotat cu [tergare [i fa]\ de mas\, lucrate

manual de so]ia, Maria, `n satul SASOVA,

comuna REBRICEA, jude]ul VASLUI

6 STRANE la BISERICA din satul SASOVA,

comuna REBRICEA, jude]ul VASLUI

1 CAR FUNEBRU – donat Bisericii din comuna

{CHEIA, jude]ul IA{I, cu hramul Sf=ntul Mare

Mucenic Dimitrie

1 CI{MEA – construit\ `n anul 1986 `n satul

POIANA {CHEII, comuna {CHEIA

1 F+NT+N| – construit\ `n anul 1988 `n comuna

{CHEIA, `n hotar cu satul FRENCIUGI.

Grigore SLABU

77

BISERICA SF+NTUL MARE MUCENIC

DIMITRIE

CONSILIUL PAROHIAL

COMUNA {CHEIA, JUDE}UL IA{I

PROCES-VERBAL NR. 15

Ast\zi, 10 noiembrie 1985

Noi, membrii Consiliului [i Comitetului

Parohial, parohia {cheia, comuna {cheia, jude]ul Ia[i,

convoca]i de preotul paroh Croitoru T. Gheorghe,

ne-am `ntrunit `n [edin]\ la orele 11 `n localul

bisericii Sf. Dumitru [i am fost `n[tiin]a]i c\

binecredinciosul enoria[ Slabu Grigore `mpreun\ cu

fiii s\i Mihai, Vasile, Constantin [i Gheorghe, din

parohia {cheia, comuna {cheia, jude]ul Ia[i, au donat

parohiei {cheia un dric necesar `nhum\rii celor

r\posa]i, `n amintirea so]iei sale, decedat\, Maria Gr.

Slabu.

~n urma acestei comunic\ri, Consiliul

Parohial [i Comitetul iau act de acest dar cu

satisfac]ie [i aduc cele mai calde mul]umiri

78

binecredinciosului Slabu Grigore [i copiilor lui, care

au binevoit a `nzestra parohia cu acest dar at=t de

mult necesar. Dumnezeu s\-i r\spl\teasc\ cu al S\u

Har [i s\-i ]ie s\n\to[i `ntru mul]i ani!

Paroh, Preot Gh. T. Croitoru

Membrii Comitetului [i Consiliului Parohial

(dupa originalul aflat `n arhiva Familiei Slabu)

Grigore Slabu şi carul funebru donat Bisericii “Sf. Mare

Mucenic Dimitrie” din satul Şcheia.

79

Ziarul ZIUA de Ia[i, anul X, nr. 2888, serie nou\, edi]ie

local\, Miercuri, 31 octombrie 2007

ULTIMII CIOPLITORI ~N PIATR|

Ultimii b\tr=ni care au cioplit o via]\

`ntreag\ mii de tone de piatr\, ridic=nd cimitire

`ntregi, sute de beciuri, f=nt=ni cu duiumul, tot

felul de forme din piatr\, duc dorul zilelor bune,

c=nd mai puteau face aceasta

“Sufletul meu este chiatra, iar nevasta este

sufletul casei. Asta am f\cut toat\ via]a, am scos

buc\]ile de piatr\, ceva care s\ fie frumos. E grea

meseria de pietrar, da, m\i b\iete, s\ [tii c\ dac\ `]i

place, nimic `n lume nu se compar\ cu munca de

chietrar. Ah, e ceva... tare ginga[, chiatra e sufletul

meu, nu [tiu ce ar fi fost via]a f\r\ chiatr\...” a

m\rturisit mo[ Gheorghe, unul din ultimii pietrari

veritabili din comuna ie[ean\ {cheia. Acum, aceast\

comun\ este din ce `n ce mai s\rac\ pentru c\ vechii

80

pietrari se sting, unul c=te unul, [i nu prea mai are

cine s\ poarte d\l]ile prin carnea pietrelor.

Sufletele lor s-au modelat dup\ carnea

pietrelor pe care le-au transformat din blocuri amorfe

`n forme cu sens.

Au f\cut aceasta o via]\ `ntreag\, din

copil\rie, [i nici acum la b\tr=ne]e nu `[i g\sesc locul

f\r\ a ciopli, chiar dac\ puterile le-au sl\bit. Ba chiar

[i orb, unul din ultimii pietrari din comuna {cheia,

Gheorghe Slabu, nu contene[te `n a da cel pu]in

indica]ii cum s\ fie ridicat un monument, adic\ o

cruce din piatr\.

Mo[ Gheorghe, de patru a ani a p\r\sit dalta,

echerul [i barosul, c\ci din cauza unei cataracte a

orbit la un ochi, iar cel\lalt este tot beteag, dar tot nu

se las\.

La cei aproape 70 de ani, nu era de g\sit

acas\, ci tocmai la cimitir, oferind unor ucenici f\r\

mult chef de treab\ [i pu]in cam chercheli]i, m\surile

pentru ridicarea unei noi cruci din piatr\. De[i a

cioplit piatr\ toat\ via]a, pentru mo[ Gheorghe se

81

pare c\ formele ne`nsufle]ite ale rocilor de Flore[ti

i-au `ntinerit sufletul. Din cimitirul comunei, aproape

jum\tate din monumente, cruci, b\nci sunt opera sa,

[i toate din piatr\. La cealalt\ jum\tate au lucrat tat\l,

Grigore Slabu, Victor Vrabie, dar [i al]i c=]iva

renumi]i pietrari, printre care Vasile T. Raveica, fiul

acestuia, Gheorghe Raveica, Vasile {tefanache [i

al]ii, acum mor]i.

Piatra se macin\, dar sufletul r\m=ne

Povestea acestui mo[ Gheorghe este tocmai

pe dos, cum se spune `n acel c=ntecel despre piatra

care se macin\ [i doar apa r\m=ne curg=nd. Piatra

este totul pentru acest om, ajuns la 67 de ani.

“Sufletul meu este chiatra, iar nevasta este

sufletul case. Asta am f\cut toat\ via]a, am scos

buc\]ile de piatr\, ceva care s\ fie frumos. E grea

meseria de pietrar, da, m\i b\iete, s\ [tii c\ dac\ `]i

place, nimic `n lume nu se compar\ cu munca de

chietrar. Ah, e ceva... tare ginga[, chiatra e sufletul

82

meu, nu [tiu ce ar fi fost via]a f\r\ chiatr\...” a

m\rturisit mo[ Gheorghe.

Zeci de beciuri, garduri, f=nt=ni din sat, dar

[i din alte locuri, sunt rodul m=inilor acestui pietrar.

Al\turi de Victor Vrabie, ace[tia sunt ultimii doi

pietrari veritabili care de mici au f\cut doar pietr\rie.

Nici nu mai [tie firul celor c\rora le-a f\cut beciuri:

Viorel Lefter, Grigore Butnaru, Mihai Valeru [i

mul]i al]ii.

C=t despre ceilal]i pietrari din {cheia, to]i au

fost buni me[teri, dar vinul [i rachiul i-au l\sat [i f\r\

bani [i f\r\ comenzi.

Iar despre monumente, garduri, f=nt=ni,

num\rul este prea mare. Acum se retrage tot mai des

`n crama sa, l=ng\ butoaiele de vin [i mediteaz\ la ce

ar mai fi putut face dac\ vederea [i puterea nu l-ar fi

p\r\sit.

“Vai, vai [i iar vai, a[ fi fost miliardar acum

dac\ a[ mai fi putut lucra. La c=te vile se construiesc,

aveam ce face beciuri... Na, cu mor]ii mai greu s\

ridici un monument. Oricum, este o meserie tare

b\noas\ [i frumoas\. ~mi pare r\u c\ nu mai pot

83

str\bate cu vederea...”, explica plin de regrete mo[

Gheorghe.

Cum cariera de piatr\ este `n apropiere, la

marginea comunei, aproape de rezerva]ia Flore[ti,

piatra le ajungea repede pietrarilor. “Uite, astea sunt

bazele unu [i doi, apoi corpul, unde mai adaugi

flecurile lui Hristos [i capela. Peste capel\ pui

crucea, toate acestea sunt din blocuri distincte de

piatr\. Cam `n dou\ s\pt\m=ni termini un asemenea

monument. Dac\ nu ie[ea perfect, `ntorceam piatra

de zece ori, o fr\m=ntam, o modelam [i se l\sa dup\

m=inile mele”, ar\ta, `n cimitir, mo[ Gheorghe, la

unul din monumentele ridicate de el.

Sufletul pietrei

Cel\lalt me[ter, Victor Vrabie, mai zg=rcit la

vorb\, dar tot foarte priceput la pietr\rie, `nc\

onoreaz\ comenzi, dar tot mai pu]ine. Ca [i mo[

Gheorghe, tot ce este pe l=ng\ cas\, masa, f=nt=na,

prispa sunt cioplite de el.

84

“Tot de mititel am `nv\]at chietr\ria, pu]in

de la tata, c\ a murit c=nd eu `nc\ nu [tiam multe, iar

restul de la tata lui Gheorghe Slabu [i al]ii care s-au

pr\p\dit. Da’, uite, iarna, c=nd nu prea aveam

comenzi, iar cu beciurile era mai greu, urcam la

carier\ [i c\utam piatr\. Nu puteam sta a[a, degeaba.

Ap\i, uite, la Ia[i numa’ am peste 80 de beciuri

f\cute. Anul trecut am f\cut 8, dar nu ca `nainte, ci

cu echipa, eu zic=nd a[a [i a[a, c\ nu mai pot r\dica

chiatra. {i acum `mi place, dar nu prea mai pot”, a

m\rturisit Victor Vrabie.

Au pl\m\dit carnea bolovanilor [i au ivit

monumente care vor d\inui mai mult dec=t oricare

din multe nume sonore.

“Iau bucata de st=nc\ [i o cioplesc ca s\-]i

explic, cum ai t\ia cu toporul un lemn. ~i fac fe]ele la

fel, depinde cum cade piatra, la 30 sau 25, la 15 sau

18 centimetri, dup\ care pun piatra pe vinclu. O iau

`ncet la vinclu [i o `ndrept cum trebuie. Apoi o

[lefuiesc, o ferechituiesc...”, a m\rturisit, plin de

pasiune, b\tr=nul Vrabie.

85

Arti[ti anonimi

Undeva, la o c\su]\ ce imit\, la scar\ redus\,

tipul de cas\ boiereasc\, unde cerdacul este sus]inut

prin piloni de piatr\, iar prispa este din lespezi

compacte, bustul lui {tefan cel Mare troneaz\ peste

curte, dar [i peste uli]\.

Este casa unui mo[ Arghir, ridicat\ de

Grigore Slabu, tat\l r\posat al lui mo[ Gheorghe.

Bustul lui {tefan cel Mare, cioplit [i turnat

de sculptorul f\r\ [coal\ dar talentat, Vasile Ababei,

a[teapt\ s\ fie, dup\ dorin]a celui ce l-a modelat,

amplasat la poli]ia comunei.

De mai bine de 25 de ani, mo[ Arghir, care a

pl\tit 200 de lei acum un sfert de secol pe bust,

a[teapt\ s\ vin\ cineva de la poli]ie [i s\ ridice un

soclu pentru ca figura lui {tefan cel Mare s\ se

odihneasc\ acolo.

Din operele lui Ababei n-au lipsit

reprezent\rile lui Ceau[escu [i ale Elenei, `ns\ au fost

distruse dup\ ’89. Iar altele au fost furate din curtea

86

lui mo[ Arghir, care, b\tr=n, are aproape 80 de ani,

nu mai aude bine.

B\tr=nii pietrari n\d\jduiesc s\ `nve]e pe

tineri, dar ace[tia prind repede gustul r\chiei [i nu

prea se ]in de treab\, foarte pu]ini [tiu s\

cump\neasc\ piatra [i vinul, cum f\ceau ace[ti ultimi

pietrari.

Marius SIDORIUC

“Piatra se macină, dar sufletul rămâne.”

Gheorghe Slabu şi Victor Vrabie

87

“SAP|, SAP|, P+N| DAI DE STELE-N AP|”

... - Ghi]\ Popovici, brutarul, o me[terit

cuptorul de p=ine, dup\ taine numai de el [tiute.

Vicele, Aurel Pancu, cu o m=n\ de oameni au s\pat

z\mnicul [i ghe]\ria, iar Gheorghe Slabu cu c=]iva

me[teri pietrari de la {cheia au zidit f=nt=na...

***

Sus, pe platou, de partea cealalt\ a poienii,

st\ nesecat de sute de ani iazul c\lug\rilor, iar `n

preajma locului ales pentru f=nt=n\ cre[te o vegeta]ie

specific\ de zon\ cu exces de umiditate. {i totu[i au

s\pat bie]ii oameni p=n\ la zece metri [i nu au dat de

nici un strop de ap\.

S-au pornit ploile, s-au muiat malurile [i

doar printr-o minune a sc\pat un f=nt=nar s\ nu-l

prind\ sub surp\tur\. Am vorbit `n tain\ cu preotul

din sat [i a sfin]it alt loc pentru f=nt=n\ [i am luat-o

de la cap\t.

Au s\pat p=n\ la cincisprezece metri, dar

f\r\ nici un folos. Un bloc gros de piatr\ a ]inut

lucrarea `n loc c=teva zile. Au g\urit me[terii efectiv

piatra cu dalta [i ciocanul, sper=nd c\ dedesubt vor

da de ap\, dar `n zadar. Fr=n]i de oboseal\ [i c\tr\ni]i

88

de sup\rare `ncheiau oamenii seara t=rziu lucrul, iar

diminea]a, cu ochii `mp\ienjeni]i de somn, se

`ntindeau pe burt\ [i se uitau curio[i `n ad=ncul

h\ului.

Anevoie s-au scurs zilele verii. Au b\tut

f=nt=narii `n piatr\ seac\ p=n\ la dou\zeci de metri.

Eram decis s\ renun], dar, `n ultima zi – era `ntr-o

s=mb\t\, `mi aduc bine aminte de parc\ a fost ieri -,

Gheorghe Slabu s\rea ca un copil `ntr-un picior de

bucurie, strig=nd de r\suna p\durea:

- Ap\, fra]ilor! Avem ap\!

{i cu to]ii au n\v\lit pe malul f=nt=nii s\

vad\ pumnul de ap\ ce lic\rea `n ad=ncuri. Nici

m=ncare nu le-a mai trebuit. S-au urcat `n ciub\r [i

au cobor=t `n f=nt=n\.

~n c=teva ceasuri apa izvora de nu mai

pridideau oamenii s\ o scoat\ afar\. Au fost nevoi]i

s\ coboare dou\ tuburi de beton ca s\ poat\ `ncepe

zidirea f=nt=nii. Nu am v\zut bucurie mai mare,

pentru vreo izb=nd\, pe chipul unui om, dec=t la

acest me[ter f=nt=nar.

- Cea mai ad=nc\ f=nt=n\ s\pat\ de tata a

fost de dou\zeci de metri. Eu l-am dep\[it cu trei

89

metri. M\ jur aici, `n fa]a lui Dumnezeu, c\ alta nu

mai fac!

- {tii c\ este p\cat s\ juri, `ncerc s\-i

potolesc entuziasmul.

- Noi suntem copiii Lui buni. Dumnezeu ne

ceart\ [i ne iart\. Noi scoatem apa la lumin\. Mul]i se

uit\ la o f=nt=n\ ca la ceva ne`nsemnat, `ns\ numai

cel care o face [tie c=t suflet trebuie s\ pun\ la

zidirea ei. {i bunul Dumnezeu ne r\spl\te[te pentru

asta: de acolo, din ad=ncul f=nt=nii, ziua `n amiaza

mare, se z\resc stelele lic\rind pe cer. Este un dar pe

care nu-l au dec=t f=nt=narii. “Sap\, sap\, p=n\ dai de

stele-n ap\” mi-au ap\rut deodat\ `n minte versurile

poetului.

(Din volumul lui Ion

Muscalu, “Primarul din

Poarta }\rnii”, Editura

Danaster, Ia[i, 2001,

pp. 39-40)

Ion Muscalu

90

DUREREA IZVORULUI

I

Grigore Slabu

a fost arheolog

iscusit de f=nt=ni,

de piatr\ sisifian\

pe care se sprijin\

izvoarele,

cum cerul se sprijin\

de p\m=nt

[i p\m=ntul se sprijin\

de cer,

izvoare

`nsetate de noi,

oamenii...

Dac\ ai s\pa

`n inima lui Grigore Slabu,

ai g\si urme

accentuate de izvor

de m=ntuire...

La masa lui

de lemn astral

ancestral

se adunau izvoarele

la sfat,

se or=nduiau lucrurile

[i a doua zi

se s\pa o f=nt=n\

[i o alta

[i o alta

`i r\m=neau `n minte

pentru zilele urm\toare

[i izvoarele

`i s\rutau ochii

unde locuie[te sufletul,

cum spune latinul,

`i s\rutau sudoarea frun]ii

pentru c\ `nt=i

[i `n cele din urm\

transpira mintea

91

[i inima

[i dup\ aceea restul fiin]ei

care, `ntr-un sf=r[it,

pleac\ pe urmele purpurii

astrale

ancestrale

ale izvorului

[i se treze[te nuc umbros

astral

ancestral

cu adiere

de cer [i p\m=nt,

[i se treze[te topora[\

[i br=ndu[\

cum valurile cerului

`ntr-o intimitate de

Dumnezeu...

Apele p=n\ ajung la izvor

fac popas

[i odihn\

la r\d\cini de nuc

de br=ndu[\

[i de topora[\

apoi le trimit [col\re[te

la lumina [i c\ldura

soarelui r\sare

soarelui apune, domnilor!...

II

Grigore Slabu

a fost om

cu toate m\runtaiele

astrale

ancestrale

puse de Dumnezeu

a `n]eles

menirea pe p\m=nt

[i `n cer,

Dumnezeu l-a ales

pentru c\ i-a v\zut

sufletul astral

ancestral...

~n casa lui

92

locuia speran]a,

n\dejdea

de a fi mai frumo[i,

mai `n\l]\tori,

mai `nr\d\cina]i

[i mai buni,

dac\ te ui]i cu aten]ie,

to]i sfin]ii bisericii

seam\n\ cu Grigore Slabu

[i apele izvoarelor

aduse din ad=ncuri

fac agheazma

cu care ne cur\]im

de ur\,

de nemernicie

[i nimicnicie

[i spal\ sfin]ii

din cap p=n\-n picioare

de fumul de c\delni]\,

de ceara care urc\ la ceruri

cu noi cu tot,

de c=rpa de bumbac

f\cut\ scrum,

spal\ covoarele

de l=n\ ]urcan\

unde rug\ciunile noastre

`nt=rzie prea pu]in

`n rug\ciune, domnilor!...

III

Grigore Slabu

a c\utat f=nt=ni

pentru a ne vedea

ad=ncul r\d\cinilor

[i a s\pat,

a s\pat

p=n\ lutul, nisipul

s-a unit cu carnea

lui de lut

de binecuv=ntare,

[i a s\pat,

a s\pat

p=n\ ochii lui

93

astrali

ancestrali

au g\sit ochii izvorului

astral

ancestral

cu mii de cercuri,

obligatoriu [i precis

concentrice,

`ntr-un concert

de simfonii albastre,

[i a s\pat,

a s\pat

p=n\ `n obrajii de lut

a ajuns bucuria

`ntreag\,

deplin\

[i ochii de lut

au m=ng=iat gura izvorului

ca pe o iubit\

d\t\toare de alinare

de prunci,

care [i ei,

la r=ndul lor,

`mbr\]i[eaz\ izvorul

[i `l dau celuilalt...

[i celuilalt

p=n\ `n vecii vecilor,

care vin pe acelea[i c\r\ri

cu dureri de izvor,

domnilor!...

IV

Grigore Slabu

mi-a adus aminte de mama,

care trecea

cu sapa peste c=mpii

[i buruienile o luau la fug\

[i porumbul r=dea `n hohote...

Poalele `i erau

apretate de v=nt

[i tata

era nucul cu scoar]\ de b\rbat

[i se ging\[ea

94

cu miresmele ei

de femeie t=n\r\,

m\rgic\ de m\rg\ritar

astral\

ancestral\...

~n nop]ile lor

Insomnia,

singur\tatea, nu avea loc,

luna era calm\,

ca [i nucul

care noaptea `[i `ncol\ceau

umbra

`n pletele mamei lungi

[i prelungi

ca o ploaie de var\...

Tata nu-i aducea flori

dar `i cump\ra rochii `nflorate

cu aripi de `nger

[i de izvor...

dantela [i-o cro[eta

din umbra nucului...

T=rziu,

`ntotdeauna este prea t=rziu,

`[i num\rau

anii pu]ini

cu miresmele [i seva mamei

n\sc\toare de prunci

[i de Dumnezeu.

Izvoarele au fost la nunta lor

[i s-au rotit

Concentrice,

cum v=ntul rote[te

c=mpia de maci, domnilor!

Chiriac SAMOIL|

95

POVESTEA UNUI ME{TER F+NT+NAR

Badea Grigore Slabu, n\scut `n satul {cheia,

De mic copil `n minte i-a `ncol]it ideea,

Idee prea m\rea]\, venit\ din str\buni,

S\ sape pentru oameni o droaie de f=nt=ni.

Chiar dac-aceast\ munc\ era istovitoare

El nu se-nsp\im=nta, muncea cu-nfl\c\rare.

{i pentru c=t trudea el nu cerea vreo plat\

Pun=nd `n tot ce face o dragoste curat\.

Sim]ea vibr=nd prin suflet cum `i trecea fiorul

C=nd vesel din str\funduri tot n\v\lea izvorul.

Izvor ce generos ]=[nea cu frenezie

Ca oamenii s\-l soarb\ cu dor [i bucurie.

{i priceput fiind `n multe alte cele

A mai zidit cu s=rg o seam\ de ci[mele,

Ca cei ce vor veni c-o dragoste fireasc\,

O sf=nt\ mul]umire, `n veci s\-l pomeneasc\!

96

{i `nzestrat de ceruri cu suflet bun [i mare

Prin sfintele biserici a ridicat altare,

Ca oamenii s\ vin\ cu g=ndurile senine

~n lini[te smeri]i, aici s\ se `nchine.

Aceasta e povestea acestui me[ter brav,

Ce n-a tr\it degeaba pe-acest t\r=m moldav.

De-aceea se cuvine at=t c=t noi tr\im,

De c=t bine-a f\cut, mereu s\-l pomenim!

Dumitru OLARU, B=rlad,

Duminic\, 24 noiembrie 2013

Partea a II-a

99

APA

Apa `n legende este elementul primordial –

apa vie – apa moart\ – `ntruc=t la `nceputul lumii

“era peste tot numai ap\”.

~n basme apa vie [i apa moart\ sunt folosite

pentru `nsu[irile lor miraculoase, av=nd darul de a

`nvia [i de a vindeca.

Apa se g\se[te de obicei `ntr-un loc greu de

ajuns, unde se bat mun]ii `n capete [i aducerea ei este

foarte anevoioas\.

Apa e `ntr-o f=nt=n\ `nconjurat\ de animale

fioroase. Ileana Cos=nzeana `l sf\tuie[te pe voinicul

trimis de mama necredincioas\ la f=nt=na moart\ s\

a[tepte acolo “c=nd e soarele cruce amiaz\zi”, fiindc\

atunci nu mai moare cel care ia ap\.

~n legende f=nt=nile sunt miraculoase. Pentru

a r\spl\ti pietatea c\lug\rilor de la o m\n\stire unde

se afla [i o f=nt=n\, Dumnezeu a f\cut ca s\ curg\

miere din ea. Cum oamenii au `nceput s\

negustoreasc\ acest dar divin, a preschimbat mierea

`n lapte. C=nd Dumnezeu a v\zut c\ oamenii au

100

v=ndut [i laptele, s-a sup\rat [i a pref\cut laptele `n

ap\ amar\. ~n alte variante, `n locul laptelui curgea

vin. Se mai spune c\ dac\ la o f=nt=n\ faci repara]ii

sau o cure]i, ai parte din izvorul acela pe cea lume.

Un alt exemplu: `n pia]a din T=rgu Mure[ era

faimoas\ “f=nt=na c=nt\toare”, construit\ de un

anume Petru Bodor, pe la 1810, care “tot la c=te 6

ore c=nta, iar c=ntecul s\u se auzea p=n\ departe `n

satele `nvecinate”.

F=nt=na a fost distrus= de un v=nt, `mpreun\

cu mecanismul sonor, `n 1836.

O alt\ legend\ releteaz\ existen]a unei f=nt=ni

cu turn “pe care boierul o ]ine `nchis\ [i numai la zile

mari se deschide ea singur\ [i atunci d\ ap\; dar a[a

de bun\, cum nu se mai poate.

Spre ziua `n care are s\ se deschid\, noaptea

din f=nt=na aceea c=nt\ `n fluiere fel de fel de

c=ntece frumase, iar a doua zi pe la amiaz\ c=nt\

muzici din f=nt=n\”.

~n unele zone ale ]\rii circul\ o legend\ despre

o f=nt=n\ din care puteau lua ap\ numai b\rba]ii, c\ci

101

orice femeie se apropia de ea “se ducea `n lume cu

cof\ cu tot, nu se mai `ntorcea”.

{i legendele pot continua...

Apud: Ovidiu B=rlea, “Mic\ enciclopedie a

pove[tilor rom=ne[ti”, Editura {tiin]ific\ [i

Enciclopedic\, Bucure[ti, 1976

102

MANOLE {I ME{TERII LUI

Legend\ popular\

Dup\ ce a ispr\vit m=n\stirea, a-nv\lit-o cu

[i]\, a-ntrebat Neagoe p\ Manole c\ mai face v-o

biseric\, c\ asta-i d\-nv\]\tur\:

– O s\ fac altele mai bune dec=t asta.

Neagoe c=n-a auzit, a poruncit s\ ia sc\rile

d\ la biseric\:

– Mul]i o s\ s\r\ce[ti tu ca mine?

{i Manole s-a sf\tuit cu ailal]i dulgheri:

– Ce-i de f\cut s\ sc\p\m d-aceast\ os=nd\?

Micu, unul din t=mplari, a zis c\tr\ Manole:

– Ia s\ ne facem harip\, s\ zbur\m ca s\

sc\p\m.

{-au f\cut haripi de [i]\.

– Care din voi ave]i coraj s\ face] porneal\

s\ zbura]i?

{-a zis Radu:

– Io o s\ zbor `nt=i.

{-o zburat p=n\-n C=mpu R\dovanului,

[-acolo s-a l\sat jos, [i osta[ii care era sosi] capu i-a

103

t\iat. {-a zburat Sasu la Valea Sasului, [-acolo osta[u

l-a sosit [i l-a omor=t.

{-a zburat Micu `n Valea lu Micu [i l-a t\iat

[i p\ \la. A zburat [i Manole mai p\ urm\ p=n\-n

Dealul Negrului, acolo l-a ispr\vit [i p\ iel. S-a pus

s\mn, [-a f\cut f=nt=n\, [i-i zice p=n\ az “F=nt=na lui

Manole”. A zburat [i Dan p=n\-n Valea Danului [i i

se d\ numele p=n\ az “Valea Danului”.

(Apud: I. A. Candrea, Ov. Densu[ianu,

Th. D. Speran]ia, “Graiul nostru”, Bucure[ti, 1906,

t. I, p. 103)

104

F+NT+NA

de Vasile Alecsandri

Pe c\rarea `nflorit\ care duce la f=nt=n\,

~n [tergar [i `n catrin]\, merge-o sprinten\ rom=n\;

Ea la br=u-i poart\ furc\ [i la s=n un pruncu[or,

Cu guri]a lui lipit\ de al laptelui izvor.

Nev\stuica trece iute, torc=nd l=na din fuioare

{i sucind fusul v=rtelnic ce-o atinge la picioare,

P\s\relele-mprejuru-i zbor voioase [i c=nt=nd,

Ea z=mbe[te [i tot merge, pruncu[oru-i s\rut=nd.

Iat\,-ajunge la f=nt=n\, [-acolo se `nt=lne[te

C-un drume] din lumea-ntreag\, care lung la ea

prive[te;

Apoi cump\na o pleac\, apa-i scoate la lumin\

{i vecinei sale-ntinde o cofi]\ alb\, plin\.

Rom=ncu]a mul]\me[te, supl\-ncet peste cofi]\

{i cu apa nenceput\ ud\ rumena-i guri]\;

Iar drume]ul dup\ d=nsa bea, fugarul `[i adap\

{i se jur\ c\ pe lume nu-i a[a de dulce ap\.

(“Convorbiri literare”, 1 martie 1869)

105

F+NT+NA

de Al. Macedonski

I

Cunosc o f=nt=n\ pe valea umbrit\:

Un grangur de aur c=nt=nd m-a-ndemnat

S-adorm `ntre frunze de plopi [i r\chit\,

S\ uit de ora[ul `n care-am oftat.

Pe valea umbrit\ cunosc o f=nt=n\:

O mierl\ cu care de vorb\ am stat,

Afl=nd c\ durerea o suf\r st\p=n\,

A r=s c=t se poate, iar eu am oftat...

Pe valea umbrit\ cunosc o f=nt=n\.

II

Prin frunze ascuns\ albe[te pe vale:

~n lume ce caut [i ce-am c\utat?

De mine mi-e jale, de al]ii mi-e jale...

Oh! grangur de aur cu viers neuitat!

106

Albe[te pe vale prin frunze ascuns\:

Izvorul ei curge de zori s\rutat,

Dar ea e a mea soart\ la culme ajuns\

Oh! tainic\ mierl\ cu r=s neuitat!

F=nt=na sub frunze albe[te ascuns\.

“Excelsior. Poema rondelurilor”,

Editura Minerva, Bucure[ti, 1977

107

F+NT+NILE

de Lucian Blaga

Sap\, frate, sap\, sap\,

P=n\ c=nd vei da de ap\.

Ctitor fii f=nt=nilor, ce

gura, inima ne-adap\.

Prinde tu-n ad=nc izvoare –

de sub strat stihie bl=nd\.

S\ se-aleag\ din argil\

ochiuri lucii, de izb=nd\.

C\l\tori cu turme – vie

s\ se-aplece, s\ se mire

de at=ta ad=ncime

[i de basmele din fire.

S\ se curme-n piept cuv=ntul,

c=nd s-arat\ c\ p\m=ntul

stele [i-n\untru are –

nu numai deasupra-n zare.

108

Ostene[te-te-n amiaz\

s\ aduni r\splata dreapt\.

O priveli[te de noapte

negr\it\ te a[teapt\.

Zodii sunt [i jos subt ]ar\,

f\-le numai s\ r\sar\.

Sap\ numai, sap\, sap\,

p=n\ dai de stele-n ap\.

“Mirabila s\m=n]\”, vol. II, E.P.L., 1968

109

ORA F+NT+NILOR

de Ion Vinea

Or\ de lini[ti stelare,

clar semn de lumi f\r\ nume,

largul `n ambru [i-n jar e,

Thalassa-n ritmuri apune.

Vocile sf=nt de curate,

frun]ile pure [i ochii,

cugetul gol [i curat e,

clopote c=nd leg\nate

trec `n nunte[tile rochii.

Ora f=nt=nilor lumii,

`nger [opte[te prin umbre

vorbele rug\ciunii

net\lm\cite [i sumbre.

1930

~n anul 1964 apare culegerea retrospectiv\ de

versuri “Ora f=nt=nilor”, de Ion Vinea, prima

selec]ie din lirica r\sp=ndit\ `n periodice [i

inedit\ a poetului.

110

***

~n “Dic]ionar de simboluri” de Ivan Evseev,

ap\rut la Editura VOX, 2007, este prezentat\

F+NT+NA, “asociat\ apei vii ce ]=[nea de l=ng\

r\d\cinile pomului vie]ii din paradis.

~n toate basmele lumii se vorbe[te despre o

f=nt=n\ miraculoas\, vindec\toare, `ntrem\toare a

trupului [i `nt\ritoare a spiritului. Dintr-o asemenea

f=nt=n\ poate curge, lapte, miere, vin etc. F=nt=nile

erau nelipsite de pe l=ng\ templele antice, se g\sesc

l=ng\ bisericile cre[tine [i l=ng\ alte locuri sacre.

F=nt=na s\pat\ `n p\m=nt se asociaz\ principiului

feminin, basmele [i legendele multor popoare ne

povestesc despre transformarea fetei dezonorate sau

persecutate de un du[man `ntr-o f=nt=n\. ~nt=lnirea

de l=ng\ f=nt=n\ a doi `ndr\gosti]i sau a unor viitoare

cupluri providen]iale e un loc comun mitologic [i

folcloric: biblicul Iacob o `nt=lne[te pe Rachela l=ng\

o f=nt=n\ din Mesopotamia; aceea[i f=nt=n\ revine [i

`n c\s\toria lui Isaac cu Rebecca; tot l=ng\ f=nt=n\

Iisus Hristos o va `nt=lni pe Samariteanca,

dezv\luindu-i acesteia din urm\ natura sa divin\. ~n

111

tradi]ia noastr\ rom=neasc\, s\parea unei f=nt=ni este

un rit de expiere a p\catelor [i una dintre cele mai

importante binefaceri: “Dac\ faci o f=nt=n\, atunci

p=n\ la al nou\lea neam ai poman\” (E. N. Voronca).

Numeroase practici premaritale sau postmaritale, o

serie de ceremonii de fecunditate, ca [i obiceiurile

legate de s\parea unei f=nt=ni sau de `ntre]inerea ei

atest\ sacralitatea f=nt=nii. Spre a fi ferite de duhurile

rele, ele sunt str\juite de c=te o cruce sau de o troi]\.

Nicolae Grigorescu, La fântână

112

***

~n lirica eminescian\ termenul f=nt=n\ duce

spre o deschidere prin ad=ncuri spre lumea esen]elor.

Poart\ de comunicare `ntre cele dou\ lumi,

p\m=ntean\ [i subp\m=ntean\, f=nt=na permite o

trecere a fiin]ei spre tot ce o `nconjoar\: “Sara pe

deal buciumul sun\ cu jale, / Turmele-l urc, stele le

scap\r\-n cale, / Apele pl=ng, clar izvor=nd `n

f=nt=ne / Sub un salc=m, drag\, m-a[tep]i tu pe

mine”. (...) “Nourii curg, raze-a lor [iruri dspic\, /

Stre[ine vechi casele-n lun\ ridic\, / Sc=r]=ie-n v=nt

cump\na de la f=nt=n\, / Valea-i `n fum, fluiere

murmur\-n st=n\”.

Un alt element al naturii `n poezia poetului `l

constituie codrul, unde murmur\ izvoarele, iar `n

“codri negri m\-ntorc s\ r\t\cesc, / ~n umbra lor

etern\ eu umbra-mi mistuiesc, / Privesc cum peste

frunze uscate f\r\ urme / Alearg\ zimbrii negri [i

cerbii fug `n turme, / Iar l=ng\ vechi f=nt=ne din lume

date-uit\rii / Privesc `n iarba ‘nalt\ sirepii albi ai

m\rii”.

113

***

~n “Amintiri din copil\rie” Ion Creang\

poveste[te `n primul capitol cum, “ca s\-l scape de

belea (holer\)”, p\rin]ii l-au trimis departe de

Humule[ti, tocmai “la st=n\ `n dumbrava Agapiei,

l=ng\ podul C\r\gi]ei, unde erau [i oile noastre, s\

[ed acolo p=n\ s-a mai potoli bole[ni]a. ~ns\ peste

noapte a [i dat holera peste mine [i m-a fr\m=ntat [i

m-a zg=rcit c=rcel; [i-mi ardea sufletul `n mine de

sete, [i ciobanul [i baciul habar n-aveau de asta (...).

iar\ eu m\ t=ram cum puteam p=n\ la f=nt=n\, `n

dosul st=nei, [i pe nimic\ pe ceas beam c=te-un

cof\iel `ntreg de ap\. Pot zice c\ `n noaptea aceea la

f=nt=n\ mi-a fost masul...”

*

~n “Povestea lui Harap-Alb”, fiul craiului,

“boboc `n felul s\u la trebi de aieste, se potrive[te

Sp=nului [i se bag\ `n f=nt=n\”. Acea f=nt=n\ era “cu

ghizdele de stejar [i cu un capac deschis `n l\turi.

F=nt=na era ad=nc\ [i nu avea nici roat\, nici

cump\n\, ci numai o scar\ de cobor=t p=n\ la ap\”.

114

P\c\lit fiind de Sp=n, fiul Craiului `i jur\

credin]\ [i supunere acestuia `ntru toate [i Sp=nul “`l

scoate din f=nt=n\ [i-i d\ palo[ul s\-l s\rute, ca semn

de pecetluirea jur\m=ntului”.

*

~n “Fata babei [i fata mo[neagului” citim c\

fata mo[neagului plec=nd `n lume “numai iaca ce

vede o f=nt=n\ m=lit\ [i p\r\sit\. F`nt=na atunci zise:

- Fat\ frumoas\ [i harnic\, `ngrije[te-m\, c\

]i-oiu prinde bine [i eu vreodat\!

Fata r=ne[te f=nt=na [i-o grije[te foarte bine;

apoi o las\ [i-[i cat\ de drum”.

La `ntoarcerea spre cas\, dup\ mai multe

perpe]ii, `nt=lne[te “f=nt=na grijit\ de d=nsa care era

plin\ p=n\-n gur\ cu ap\ limpede cum `i lacrima,

dulce [i rece cum `i ghea]a. {i pe colacul f=nt=nei

erau dou\ pahare de argint, cu care a b\ut la ap\ p=n\

s-a r\corit. Apoi a luat paharele cu sine [i a pornit

`nainte.”

*

115

~n povestea “Pungu]a cu doi bani” cuco[ul `i

cere boierului s\-i dea `napoi pungu]a pe care

vizitiul, prin vicle[ug, i-o luase.

“Boierul, `nciudat, c=nd ajunge `n dreptul

unei f=nt=ni, zice vezeteului:

- M\! ia cuco[ul ist obraznic [i-l d\ `n

f=nt=na ceea.

Vezeteul se d\ iar\[i jos din capr\, prinde

cuco[ul [i-l azv=rle `n f=nt=n\! Cuco[ul, v\z=nd

aceast\ mare primejdie, ce s\ fac\? ~ncepe-a `nghi]i

la ap\; [i-nghite, [i-nghite, p=n\ ce-nghite toat\ apa

din f=nt=n\”. Ap\ care l-a salvat, dup\ ce fusese

aruncat “`ntr-un cuptior plin cu j\ratic” v\rs=nd

“toat\ apa cea din f=nt=n\ pe j\ratic, p=n\ ce stinge

focul de tot, [i se r\core[te cuptiorul.”

(Ion Creang\, “Pove[ti, amintiri,

povestiri”, Editura Eminescu, 1980)

116

***

Ultima povestire din “Hanu-Ancu]ei”, de

Mihail Sadoveanu, este “Istoria Zahariei

F=nt=narul”, cel mai t\cut dintre oaspe]ii hanului.

Salomia poveste[te despre el [i me[te[ugul de a g\si

izvoare pentru f=nt=ni. T\cea [i asculta cele povestite

[i aproba d=nd din cap. D\ doar c=teva explica]ii:

“Cump\na asta, e din lemn de corn. He-hei! Cine [tie

cine a f\cut-o [i c=nd a f\cut-o. a r\mas de la b\tr=nii

cei vechi, care au fost tot f=nt=nari, [-au aflat cu

d=nsa f=nt=nile [i izvoarele, cum am aflat [i eu

atuncea `n poian\, fa]\ fiind cuconu Dimachi M=rza.

Asta-i”. Nu mai scoate o vorb\, `ns\ m\tu[a Salomia

poveste[te c\ Zaharia e chemat de boier s\-i g\seasc\

ap\ pentru o f=nt=n\ `n poiana lui Vl\dica Sas, unde

venea la v=n\toare Vod\ Calimah. Izvorul a fost g\sit

cu precizie [i f=nt=na a fost zidit\. La v=n\toare

f=nt=narul afl\ c\ fiica boierului, Agl\i]a, este

`ndr\gostit\ de Ilie[ Ursachi, iar p\rin]ii se opun

c\s\toriei. Zaharia aranjeaz\ lucrurile astfel ca cei

doi tineri s\ se afle `n coliba preg\tit\ domnului, la

117

`ntoarcerea de la v=nat [i s\-i cear\ `ncuviin]area

`nso]irii; vod\ le va deveni na[.

*

~n povestirea “Morminte”, Grigore Priceputu

era ordonan]a colonelului Ora]iu Demetrian [i

combatant `n primul r\zboi. Crede f\r\ [ov\ire `n

destin. Pe front merge s\ ia ap\ de la o f=nt=n\ `n

v\zul nem]ilor [i nu i se `nt=mpl\ nimic.

*

Dumitrache Hazu este ]\ranul b\tut de soart\

din “F=nt=na Hazului”, care, dup\ ce v=nduse la

b=lci o pereche de juncani, este atacat pe drum de o

band\ de ]igani, omor=t [i jefuit, la o f=nt=n\ ce “`[i

`n\l]a de la marginea p\pu[oaielor cump\na neagr\,

singuratic\. L=ng\ ghizdele, ad\p\toare pentru vite, -

[-al\turi o r\chit\ deas\, care r\sfira ramuri

neclintite-n jos”.

*

~n alt\ povestire inclus\ `n “Hanu-Ancu]ei”,

“F=nt=na dintre plopi”, Neculai Isac, de la

118

B\l\b\ne[ti, din ]inutul Tutovei, poveste[te cum “a

pierdut o lumin\”.

~ntr-o toamn\, c=nd ducea butoaie cu vin spre

Suceava, o `nt=lne[te pe Marga, o oache[\ ]iganc\

dintr-un s\la[ c\reia-i d\ bani pentru cizmuli]e ro[ii

[i-i d\ `nt=lnire la “f=nt=na dintre plopi”. Hasanache,

tat\l fetei, vrea s\-l omoare pe Neculai [i s\-i ia

banii. Din `nc\ierare, unul dintre ]igani este ucis,

Neculai se alege cu o lovitur\ de sabie la ochiul

st=ng, pe care-l pierde pentru totdeauna, iar fata,

b\nuit\ de tr\dare, este “strop[it\” [i “pr\p\stuit\” `n

f=nt=n\.

F=nt=na era `ncadrat\ de patru plopi.

*

GHICITORI

*** Cioc=rlan mo]at

C=nt\ noaptea-n sat.

*** Am o vac\

{i nu `n]arc\

Niciodat\.

119

{TIA}I C|...

*** ~n curtea interioar\ a Castelului Bran se

afl\ o f=nt=n\ cu o ad=ncime de 57 m [i este `nchis\

printr-un plan[eu r\m=n=nd cu rol pur decorativ?

*** Pe dealul din apropierea R=[novului se

`nal]\ cetatea, burg medieval al sa[ilor, ridicat\ la

`nceputul secolului 13. ~n anul 1663 s-a s\pat o

f=nt=n\ ad=nc\ de 144 m, `n mijlocul cet\]ii, la care

s-a lucrat 17 ani. De la f=nt=n\ s-a s\pat un tunel care

era legat cu satul de atunci?

*** La cca 60 km sud-est de Paris, `n

mijlocul unei `ntinse p\duri de stejari, fagi [i

r\[inoase (16.855 ha) se g\se[te Castelul

Fontainebleau al c\rui nume provine, se pare, de la

un mic izvor, transformat `n f=nt=n\? ~ntemeietorul

noului castel este regele Francisc (François I), iar

arhitec]i sunt Gilles Lebreton (m. 1552), Sebastien

Serbio (1475-1554) [i Philibert Delorme (1510-

1570). Vechiul castel, dat=nd din 1160, a fost

modernizat `n timp suferind foarte multe

`mbun\t\]iri. Se pot vedea “Curtea oval\”, “Poarta de

120

Aur”, “Les Adieux”, locul de unde [i-a luat r\mas

bun Napoleon I de la credincioasa sa gard\ c=nd a

fost nevoit s\ abdice `n 1814?

*** Ora[ul Petrodvore] este situat pe ]\rmul

Golfului Finic, la 29 km vest de Sankt-Petersburg [i

este numit “ora[ul f=nt=nilor”, care formeaz\ un

ansamblu arhitectonic ce se desf\[oar\ pe terasele `n

trepte ale Palatului de Var\ p=n\ la marginea apelor

golfului?

Palatul [i f=nt=nile sunt opera ini]ial\ a

arhitectului francez Jean Baptiste Alexandre Leblond

(1679-1719) [i a celui italian Niccolo Michetti, la

care, `n timp, au colaborat [i mul]i arhitec]i ru[i:

Bartolomeo Francesco Rastrelli (1700-1771), Piotr

Eropkin (1680-1740) [i Mihail Zem]ov (1688-1743)?

Parcul, ref\cut dup\ Al Doilea R\zboi

Mondial, cuprinde Marea Cascad\ cu 37 de statui

aurite, 150 sculpturi decorative, 29 basoreliefuri,

dou\ cascade [i 64 f=nt=ni ale c\ror jeturi de ap\

ating `n\l]imea de 20 m? O alee de f=nt=ni, plasate de

o parte [i de alta a unui canal maritim, conduce la

parcul inferior, de model francez, ce se `ntinde pe o

121

suprafa]\ de 102,5 ha [i este ornamentat cu 150 de

f=nt=ni. Dintre acestea, cele mai interesante sunt

F=nt=nile romane, Piramida, F=nt=nile surpriz\,

F=nt=na Soarelui?

*** Fluviul Tibru (Tevere), ce str\bate

Roma, [i Piazza Campo dei Fiori m\rginesc Palatul

[i Piazza Farnese (100 x 70 m), ornamentat\ cu dou\

f=nt=ni, realizate din dou\ enorme vase de granit,

provenite din termele lui Caracalla?

*** Ora[ul Versailles este situat `n sud-

vestul conurba]iei pariziene şi a fost constituit `n

jurul marelui s\u palat [i parcului care-l `nconjoar\,

construit din ini]iativa regilor Ludovic XIII [i XIV?

Oper\ a arhitec]ilor francezi Louis Le Vau

(1612-1670), Jules Hardouin Monsart (1646-1708) [i

André Le Nôtre (1613-1700), creator al [colii de

arhitectur\ peisagistic\ francez\. Axa longitudinal\

care str\bate marele ansamblu se pierde spre orizont,

cu terase, alei lungi, `mpodobite cu peste 1000 de

f=nt=ni, statui, grote?

122

AP|

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Dou\ surse de ap\

potabil\. 2) ~ntindere vast\ de ap\ - Lipsi]i de

picioare. 3) Alt\ surs\ de ap\ bun\ de b\ut – Sf=ntul

cu ploaia de var\. 4) Pline de ap\ - Specie de

batracian av=nd de-a lungul spatelui o creast\ viu

colorat\. 5) Partea uscatului lovit\ de ape – R=u la

v\rsare! 6) Afluent dreapta al Dun\rii, `n Germania,

123

lung de 295 km – Ziua trecut\. 7) A confirma – R=u

`n Belarus. 8) Curs mediu! – Lichidul d\t\tor de via]\

- ~n josul apei. 9) Localitate pe Some[u Mare – Sport

`n ap\. 10) Curs de ap\ temporar\ `n nordul statului

New Mexico (SUA) – Ap\ mult\. 11) C\deri de ap\ -

A ap\rea.

VERTICAL: 1) Sunt stinse cu ap\ - Ap\

rezultat\ de la sp\latul l=nei, folosit\ la prepararea

unor vopsele vegetale. 2) Substan]\ chimic\ - Apa cu

mult\ sare. 3) Izvor cu mult\ ap\ - Vechiul polonez.

4) Izvoarele Tamisei! – Vale prin care curge apa

numai c=nd plou\ (reg.). 5) Nevasta avocatului

Coman din romanul “Venea o moar\ pe Siret”, de

Mihail Sadoveanu – A da cu ap\. 6) E stins\ cu ap\

rece – Stau `n cad\! 7) Ap\ f\r\ pe[te! – Mic port `n

Grecia, la Golful Corint – La liceu! 8) Brutar (reg.) –

Fr=nghia de care se suspend\ c=rligele carmacelor. 9)

Sportul cu mingea pe ap\ - A ie[i la suprafa]\,

vorbind despre ap\. 10) Centrala care alimenteaz\ cu

ap\ o a[ezare omeneasc\ - ~nn\scut. 11) Nici mie,

nici lui – Fluviu din Rusia ce se vars\ `n Marea

Caspic\, prin dou\ bra]e, dup\ un curs de 2534 km –

D=n[ii.

Dic]ionar: ISAR, ZNA, UTE, TAM, ITEA, ICE.

124

F+NT+NI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Poetul care `n “F=nt=nile”

ne `ndeamn\: “Sap\, frate, sap\, sap\, / P=n\ ce vei

da de ap\” (Lucian) – Maz=lul Ursachi din “Istoria

Zahariei F=nt=narul”, de Mihail Sadoveanu. 2) Pictor

[i revolu]ionar pa[optist, autorul p=nzei “La f=nt=n\”,

`n care este `nf\]i[at\ o scen\ idilic\ (1820-1851).

125

3) E scos\ rece [i proasp\t\ din f=nt=n\ - Compozitor

rus, a transpus pe muzic\ poemul “F=nt=na din

Bahcisarai” al lui A. S. Pu[kin, pe libretul scris de N.

Volkov, `n 1934 (B.V.). 4) Unitate de m\sur\ pentru

lichide (pop.) – Simbolul dragostei prezent [i `n

decora]iunea soclului f=nt=nei “Luigi Cazzavillan”

din Bucure[ti (dim.). 5) Doina Herescu – Margini de

drum! – Nume dat `n antichitate marilor f=nt=ni

arteziene, cu ajutorul c\rora se irigau gr\dinile. 6)

Mic vas de lemn legat de o pr\jin\, cu care se scoate

apa dintr-o f=nt=n\ (reg.) – Cuprins de sete! – Poezie

de Ion Vinea inclus\ `n volumul “Ora f=nt=nilor”. 7)

2, 3 havuzuri! – Duse la f=nt=ni, la ad\pat (sg.). 8)

Apa din f=nt=n\ (pl.) - }\ranul atacat de ]igani pe

c=nd venea de la t=rg din “F=nt=na Hazului”, de

Mihail Sadoveanu (Ion). 9) Rang de boierie (od.) –

Ap\ pe margini! – Mul]ime (reg.). 10) La fundul

f=nt=nii necur\]ate – F=nt=n\ f\r\ ap\ (masc.). 11)

“F=nt=na dintre...”, povestire de Mihail Sadoveanu

inclusă în “Hanu-Ancuţei”, apărut în 1928 – La

f=nt=n\!

126

VERTICAL: 1) Scriitor rom=n, din lirica sa

am ales poeziile: “F=nt=ni [i stele” [i “La f=nt=nile

dorurilor” (Ion) – Eroii povestirii “La f=nt=n\ cu

g\leata”, de Ion Istrati. 2) Creatorul teatrului na]ional

spaniol, autorul piesei “F=nt=na turmelor” (3 cuv.;

1562-1635). 3) Om de cultur\ rom=n, `ntemeietor al

`nv\]\m=ntului, al presei [i al teatrului `n Moldova,

autorul fabulei “Cerbul la f=nt=n\” (Gheorghe) – Lor

le spune poetul “pace vou\” `n titlul “Cunosc o

hudicioar\ pe care-i o f=nt=n\”, de Serghei Esenin

(sg.). 4) 14 g\le]i! – Fugarul pe care drume]ul `l

adap\, dup\ ce bea ap\, `n pastelul lui Vasile

Alecsandri “F=nt=na” (pl.) – Vas de lut. 5) So]ia

legendarului me[ter Manole – Pictor rom=n, ne-a

oferit o “}\ranc\ venind de la f=nt=n\” (Mihail;

1836-1885) – Apel telefonic. 6) F=nt=n\ permanent\

`n parcul na]ional Etosha din Namibia – Centru `n

Liban! 7) Poezie persan\ - Nume feminin – Not\ pe

portativ. 8) Scriitor francez, al c\rui nume tradus `n

rom=ne[te `nseamn\ f=nt=n\, autorul fabulei “Cerbul

la f=nt=n\” (2 cuv.). 9) Popoare din Balcani – P=lnie

din doage. 10) Patruped fabulos din Ethiopia, de care

127

vorbe[te Pliniu cel B\tr=n – Eroul din “Povestea lui

Harap-Alb”, de Ion Creang\, care-l p\c\le[te pe fiul

craiului `nchiz=ndu-l `n f=nt=n\. 11) Sport Club

Vaslui (sigl\) – Animalul din gura c\ruia ]=[ne[te apa

la f=nt=nile arteziene – Parte!

Dic]ionar: NIP, TSAM, IBA, IHAM, EALE.

1 FANTEZIE

1) Vrajă. 2) Resorturi. 3) Extraordinar. 4) Zarvă. 5) Separat. 6) Cetaceu. 7) Nemişcate.

* Coloanele rasterate: două

noţiuni legate de temă.

2

3

4

5

6

7

Biverb cu incastru anagramat: 6 + 4 =

XXX XXNXXXXX

Biverb anagramat: 5 + 2 + 6 = 5, 8

128

D|LTUI}I ~N PIATR|

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

ORIZONTAL: 1) Sculptor rom=n, autorul

Monumentului Eroilor din R\zboiul pentru

Independen]\, ridicat la Foc[ani, `n 1916 (1875-

1944) – Sculptorii Gabriela Manole [i Gheorghe,

autorii Monumentului Independen]ei `n\l]at la Ia[i, `n

1980. 2) Ora[ `n jude]ul Satu Mare unde se afl\

129

Monumentul eroilor din al doilea r\zboi mondial,

opera sculptorului Samuel Keresztesi (1959) – Figuri

cioplite ale zeilor. 3) Bustul lui Nicolae B\lcescu,

dezvelit la T=rgu Mure[ `n 1968, este crea]ia acestui

sculptor rom=n (Andrei) – Ora[ din Transilvania

unde se poate admira Complexul de busturi dedicate

unor revolu]ionari pa[opti[ti [i unor reprezentan]i ai

iluminismului rom=nesc, ca [i Ansamblul

monumental “Gloria”. 4) Radu Coman – Domnul

}\rii Rom=ne[ti care a unit pentru prima dat\ cele

trei provincii rom=ne, d\ltuit `n piatr\ de Oscar Han,

Oscar Spaethe, Horia Fl\m=ndu, Victor Gaga [.a. –

R=u `n Elve]ia. 5) Figur\ geometric\ - Sculptorul

Terec, autorul Complexului monumental dedicat lui

Simion B\rnu]iu, la S=nmihaiu–Alma[ului, jud. S\laj

– Radu Aftenie. 6) Oscar Spaethe – Localitate `n

jude]ul Bac\u unde se afl\ Monumentul eroilor din

R\zboiul pentru Independen]\. 7) Monument

comemorativ `n form\ de trunchi de piramid\, foarte

`nalt [i ascu]it la v=rf, `n\l]at pe dealul “La furci”, de

l=ng\ Alba Iulia, dedicat lui Horea [i Clo[ca (1926) –

Sculptor rom=n, autorul statuii lui Mircea cel B\tr=n

(Turnu M\gurele), a Monumentului eroilor din

Primul R\zboi Mondial (Ti[i]a) [i al Monumentului

130

soldatului voluntar Mihail S\ulescu (Predeal; 1891-

1976). 8) Autorul busturilor lui Gheorghe {incai de

la Blaj [i al lui Mihail Kog\lniceanu de la Vaslui

(Cristea) – Statuia acestei personalit\]i a istoriei

noastre se `nal]\ maiestuos `n Pia]a Unirii din Ia[i,

oper\ a sculptorului italian Raffaello Romanelli. 9)

Primele no]iuni (fig.) – Abreviere `n farmacie –

Sculptorul rom=n care `n Parcul central din

Timi[oara a `n\l]at Monumentul osta[ului rom=n

(Ion). 10) Alarm\ la Capitoliu – Boier `n }ara

Rom=neasc\ (m. 1507) – Dimpotriv\. 11) Sculptor,

autor al unor personaje alegorice `n “Victoria” [i a

unei statui impun\toare a poetului Mihai Eminescu

(Gheorghe) – Acestei sculptori]e `i apar]in statuia

Ecaterinei Teodoroiu, de la T=rgu Jiu [i Monumentul

eroilor, de la Drobeta-Turnu Severin (Iulia).

VERTICAL: 1) Familie de sculptori rom=ni de

origine german\: Karl, a realizat bustul lui Gheorghe

Ghica al III-lea, Ia[i, Carol – Statuia lui Carol

Davila, Bucure[ti, [i Frederic, bustul lui Ion Heliade

R\dulescu, T=rgovi[te – Sculptorul ce a realizat

Monumentul victoriei lui Mihai Viteazul din 1601, la

Gurusl\u, `n 1976 (Victor). 2) Bustul lui Horea de la

Brad este crea]ia acestui sculptor (Nicolae) – Autorul

131

bustului lui Jozsa Béla, amplasat la Odorheiu

Secuiesc (Aron). 3) Acest tip popular – A realizat

piedestalul [i reliefurile Monumentului eroilor din

R\zboiul pentru Independen]\, crea]ia lui Raffaello

Romanelli. 4) Cetate legendar\ - C=mpie – Simion

Hagiescu. 5) Localitate l=ng\ Lugoj, unde se afl\

amplasat Monumentul comemorativ consacrat lui

Decebal [i Traian – Ac]iunile armate reprezentate pe

metopele Monumentului Tropaeum Traiani. 6) Horia

Demian - ~n acest ora[ moldovean se afl\ amplasate

busturile lui Dimitrie Cantemir, opera lui Iftimie

B=rleanu [i al lui Al. I. Cuza, de Vasile Aciob\ni]ei –

Deal `n Danemarca. 7) Sculptor rom=n, autorul

compozi]iilor “Mihai Eminescu” [i “Fiica artistului”

(Constantin). 8) Busturile Ecaterinei Teodoroiu, de

la Caransebe[, al lui Tudor Vladimirescu, de la

Ploie[ti [i al lui Nicolae B\lcescu, de la Tecuci sunt

crea]iile acestui sculptor (Octav) - ~ncepe s\ coboare!

9)... Geo Medrea, autoarea bustului lui Dimitrie

G\nescu din Giurgiu – Din calcar! – Veste.

10) Conduc\torul r\zboiului ]\r\nesc din 1514, din

Ardeal, a c\rui statuie, opera lui Andras Szobotka,

`nfrumuse]eaz\ Timi[oara – Comun\ `n India.

11) Vas de lut – Sculptura `n sine – Document.

132

12) Numele acestui scriitor ardelean figureaz\ pe o

plac\ memorial\ din Abrud (Alexandru) – Nume de

fat\.

Dic]ionar: AAR, PAH, ENAM, AAL, UHAL.

________________________________________

Rebo metagramă: LXXX + XRXX + XLXX + XXXN = 7, 2, 7

F N C Ă

Dezlegări: Apă: FANTANA – PUT – OCEAN – APOZI – CISMEA – ILIE – UDE – TRITON – R – COASTA – AU – ISAR – IERI – R – ATESTA – ZNA – UR – APA – AVAL – SALVA – INOT – UTE – LACARIE – CASCADE – IVI. Fântâni: BLAGA – ILIES – ROSENTHAL – C – APA – ASAFIEV – DECA – AMORAS – DH – DM – NIL – TEICA – ET – EL – AV – ANIMAL – E – RECI – BAIESU – AGA – AA – NIP – NAMOL – SECAT – I – PLOPI – ANT. Fantezie: FARMEC – ARCURI – NESPUS – TAM-TAM – APARTE – NARVAL – INERTE – FANTANI – CISMELE. APE MINERALE (lămâie + pere). PÂNZE FREATICE (fazan + ec + petrei). Dăltuiţi în piatră: SPAETHE – ADOC – TASNAD – IDOLI – OSTAP – BLAJ – U – RC – MIHAI – AAR – CUB – AUREL – RA – K – OS – SASCUT – OBELISC – HAN – GROSU – CUZA – A – ABC – PAH – VLAD – GA – STAICO – CI – ANGHEL – ONITA. FÂNTÂNA CU CIUTURĂ (lanţ + arac + uliu + turn).

Partea a III-a

135

Casa părintească din Şcheia - Iaşi în care au văzut lumina zilei cei patru copii: Mihai, Vasile, Constantin şi Gheorghe (1970).

Maria şi Grigore Slabu, părinţii lui Mihai, Vasile, Constantin şi Gheorghe, (Bârlad, 1970).

136

Cişmea în zona Drăguşeni, construită în anul 1953.

Cişmea în câmp, zona Cerul lui Ignat (1966).

Fotografii cudonaţii Grigore şi Maria Slabu, din

arhiva Vasile Slabu

137

Fântână în câmp, zona Poiana - Şcheia (1980).

Cişmea cu uluc, staţie de autobuz în marginea satului Şcheia, spre Satu Nou (1984).

138

Cişmea în centrul comunei Şcheia (1983).

139

Cişmea cu uluc în sat, zona Chiric (1983).

Altar construit în satul Sasova, com. Rebricea, jud. Vaslui (1971).

140

Imagini de familie realizate de-a lungul vremii

Grigore Slabu alături de cei doi nepoţi, Mihai şi Marcela, şi Gheorghe Vieru - viceprimar

(1985)

Grigore Slabu în grădină (1978).

Grigore Slabu cu nurorile Eliza şi Lenuţa (1982).

141

Grigore Slabu în atelierul de lucru (1985)

Săteni şi rude la sfinţirea cişmelei din zona Chiric,oficiată de preotul paroh Gheorghe T. Croitoru (1983).

142

Grigore şi Maria Slabu, alături de fiul Gheorghe şi nora Lenuţa.

Mihai Slabu cu soţia Mariana, Vasile Slabu cu soţia Eliza, alături de mama lor, Maria Slabu, în Bârlad (1980).

De la stânga: Grigore Slabu,

poliţistul satului şi Gheorghe

Slabu, fiul lui Grigore, lucrând la cişmeaua din centrul comunei

(1983).

143

Grigore Slabu împreună cu săteni şi rude la sfinţirea cişmelei din zona Chiric (1983).

144

Nepoţi şi strănepoţi ai lui Grigore Slabu (Marcela, Cristi, Andreea şi Gabriella Cipriana - Anglia, 2012).

145

Nepoţi şi strănepoţi ai lui Maria şi Grigore Slabu, Cezar cu soţia Florina, Andreea Mihaela şi Cristian-Cezar (Bucureşti, august 1999).

La stânga: Vasile (fiul lui Maria şi Grigore Slabu); la dreapta: nepotul Cezar cu soţia, Florina,

şi rude apropiate (Bucureşti, Parcul „Carol”, 2003).

146

Aspect de la o întâlnire de familie. De la stânga la dreapta: Getuţa (soţia lui Mihai Slabu), o rudă, Costică (fiul lui Grigore Slabu), Mihai (nepot al lui Gr. Slabu), Mihai şi Vasile Slabu (fiii lui Grigore Slabu), Lenuţa (soţia

lui Costică), Eliza (soţia lui Vasile), Marcela (nepoată Gr. Slabu) şi Florina (soţia lui Cezar Slabu) (Bucureşti, 2005).

Cezar (primul din dreapta) - fiul lui Mihai Slabu, Florina (a doua din stânga) - soţia lui Cezar, mama ei (prima din stânga), Costică Slabu (al treilea din stânga) şi rude apropiate (Bucureşti, 2006).

147

Nepoţi şi strănepoţi ai lui Grigore Slabu (Anglia, 2012).

Rudele lui Grigore şi Maria Slabu, din Şcheia, Bârlad şi Iaşi (Bucureşti, 2001).

148

Mirii Andreea (fiica lui Mihai şi a Getuţei Slabu din Şecheia) şi Ionuţ Cozmei, şi naşii de cununie (2012).

Eliza Slabu cu sora sa geamănă, Margareta, şi nepoţii lor (Bârlad, 1998).

149

În casa lui Mihai Slabu din Bucureşti, cu rudele apropiate din Bârlad, Şcheia, Iaşi (1987).

Rude apropiate aflate în vizită la Vasile Slabu (Bârlad, 1988).

150

Grigore Slabu cu cei doi fii, Mihai şi Vasile (Bârlad, 1980).

De la stânga la dreapta: Mihai Slabu cu soţia, Vasile Slabu cu soţia şi părinţii Grigore şi Maria Slabu, cu ocazia cununiei religioase a nepotului Liviu Năstasă cu Maricica (Bârlad, 1973).

151

Nunta de aur (50 ani de căsătorie) a lui Gheorghe Slabu - fiul lui Grigore Slabu (2011).

152

Vasile şi Eliza Slabu la primirea Diplomei de onoare oferită de primarul Bârladului, ing. Constantin Constantinescu, “pentru longevitate şi dăruire în viaţa de familie şi pentru promovarea valorilor morale de familie”, cu ocazia aniversării a 50 de ani de căsătorie, octombrie 2013.

Cununia religioasă a nepoatei Liliana cu Gheorghe (Iaşi, 2009).

153

CUPRINS

PLEDOARIE PENTRU F+NT+NI ........................................................7

Partea I

SCURT ISTORIC AL SATULUI {CHEIA ............................................11ION C+MPEANU .................................................................................17GRIGORE SLABU .................................................................................20NECULAI IACOB .................................................................................23PIATRA DE {CHEIA .............................................................................25MIHAI EMINESCU {I {COALA DE LA {CHEIA ..............................30ME{TERUL ...........................................................................................39EXEMPLUL LUI MO{ GRIGORE SLABU .........................................55SINGURA R|SPLAT|, MUL}UMIREA .............................................58CU DRAGOSTE PENTRU FRUMOS ...................................................60S| MAI FACEM O F+NT+N|! ...........................................................62MARTOR LA IZVOARE - F+NT+NI ..................................................65OAMENII SATULUI, OAMENII }|RII ...............................................68F+NT+NILE {CHEII ............................................................................74UN MIC BILAN} AL VIE}II ..............................................................76BISERICA SF+NTUL MARE MUCENIC DIMITRIE CONSILIUL PAROHIAL COMUNA {CHEIA, JUDE}UL IA{I,PROCES-VERBAL NR. 15 ...................................................................77ULTIMII CIOPLITORI ~N PIATR| .....................................................79“SAP|, SAP|, P+N| DAI DE STELE-N AP|” ................................87DUREREA IZVORULUI .......................................................................90POVESTEA UNUI ME{TER F+NT+NAR .........................................95

Partea a II-a

APA ........................................................................................................99MANOLE {I ME{TERII LUI .............................................................102F+NT+NA (Vasile Alecsandri) ............................................................104F+NT+NA (Macedonski) ...................................................................105FÂNTÂNILE (Lucian Blaga) ...............................................................107ORA FÂNTÂNILOR (Ion Vinea).........................................................109

154

*** (F=nt=na `n “Dic]ionar de simboluri”) ..........................................110*** (F=nt=na `n opera lui Eminescu) ...................................................112*** (F=nt=na `n opera lui Creang\) .......................................................113*** (F=nt=na `n opera lui Sadoveanu) ..................................................116{TIA}I C| ............................................................................................119REBUS ..................................................................................................122

Partea a III-a

Imagini din arhiva Familiei Slabu .........................................................135