strategii complementare (cercetare...
Post on 06-Nov-2020
14 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
BONDOC-POPESCU AURELIA
EVALUAREA INIŢIALǍ-EVALUAREA
FORMATIVǍ-EVALUAREA FINALǍ
STRATEGII COMPLEMENTARE
(CERCETARE PEDAGOGICA)
REFERENT ŞTIINŢIFIC:
LECTOR UNIV. DR. VALI ILIE
DROBETA TURNU-SEVERIN
-2014-
ISBN 978-973-0-16061-1
2
ARGUMENT
În evaluarea randamentului şcolar sunt necesare norme operative şi eficiente care să
acopere tot evantaiul de activităţi didactice prin care un elev poate fi cunoscut şi apreciat. Pentru
a fi convingătoare, aceste norme trebuie desprinse din cercetări variate ale căror concluzii să fie
verificate în practică. Perfecţionarea sistemului de evaluare şi notare implică o cunoaştere
periodică şi sistematică a evoluţiei elevilor la învăţătură, o regularizare a ritmului de desfăşurare
acestui proces ( evaluări la începutul procesului de învăţământ, pe întreg parcursul procesului de
învăţământ şi la finalul acestuia).
Obiectivele acestei cercetări sunt:
-să delimităm cadrul conceptual prin care se realizează evaluarea obiectivă a elevilor prin cele
trei strategii temporale;
-să testăm, să verificăm ipotezele cercetării;
-să realizăm relaţiile dintre cele trei forme de evaluare;
-să prezentăm câteva concluzii şi propuneri referitoare la aplicarea celor trei tipuri de evaluare şi
metodele prezentate.
În cadrul cercetării întreprinse am pornit de la următoarele ipoteze:
Ipoteza generală-Dacă profesorul cunoaşte şi utilizează mai multe strategii de evaluare,
atunci va obţine mai multe tipuri de rezultate şcolare. Pot fi evaluate următoarele tipuri de
rezultate: cunoştinţe (cantitatea şi calitatea acestora), capacităţi ( de analiză, sinteză, transfer,
extrapolare, clasificare, etc.), legătura teorie-practică (evaluăm procesul, produsul sau ambele
aspecte) şi trăsături de personalitate (aptitudini, caracter). Obiectivul major al instrucţiei îl
constituie acumularea de cunoştinţe. În trecutul nu prea îndepărtat, într-o societate cu ritm lent
de dezvoltare, accentul se punea pe memorarea cunoştinţelor. În prezent societatea cunoaşte un
ritm accelerat de dezvoltare şi accentul se pune pe formarea capacităţilor elevilor, fără a neglija
asimilarea cunoştinţelor. Acumularea de cunoştinţe nu se realizează ca un scop în sine, ci se
efectuează pentru efectele pe care le produc în planul dezvoltării intelectuale şi pentru a fi
utilizate în situaţii noi cognitive şi în activitatea practică. Valoarea cunoştinţelor acumulate se
remarcă atunci când elevul poate să asimileze noi cunoştinţe şi să-şi dezvolte continuu
capacităţile de investigaţie, de rezolvare a unor probleme teoretice şi practice.
3
Probele de evaluare a capacităţii de aplicare a cunoştinţelor pot consta în identificarea
unor părţi ale unui fenomen, proces, obiect, realizarea unui produs după model sau simularea
unei activităţi. Un obiectiv al evaluării este acela ca elevul să fie capabil să observe, să emită
ipoteze, să descopere şi să rezolve probleme, să argumenteze şi să demonstreze, să verifice
valabilitatea unor date. Intervine aici evaluarea capacităţilor intelectuale mai puţin realizată în
practica şcolară pentru că se înfăptuieşte anevoios, necesită mai mult efort pentru alcătuirea
probelor, progresele sunt mai greu de cuantificat, aprecierile fiind mai puţin precise.
Trăsăturile de personalitate şi conduita elevilor sunt produse de un tip diferit de celelalte
rezultate şcolare. Ele reprezintă atât condiţii cât şi rezultate ale acţiunii educative. În practica
evaluării eficienţei activităţii de învăţământ se constată o creştere a interesului pentru evaluarea
conduitei elevilor, pentru formarea unor trăsături de personalitate. Deplasarea accentului pe
obiective formative ale educaţiei, progresele realizate în determinarea rolului unor însuşiri
psihice pentru realizarea randamentului şcolar (interesul, motivaţia) şi schimbările intervenite în
plan social determină schimbări la nivelul trăsăturilor de personalitate. Evaluarea acestor procese
este mai greu de măsurat decât rezultatele activităţilor didactice.
Integrarea europeană este un factor foarte important de modificare axiologică a
conţinutului şi obiectivelor învăţării. În acest context, trebuie găsite metode adecvate pentru
integrarea individului în cerinţele epocii contemporane. Pentru educarea trăsăturilor de
personalitate şi conduită se utilizează metoda observării sistematice a elevului. Utilizarea acestei
metode face necesară pregătirea instrumentelor de evaluare sub forma unor grile care conţin
aspecte ce exprimă atitudini, trăsături de comportament.
Un alt tip de metode îl constituie metodele diagnostice ale personalităţii. Aceste metode
pun în evidenţă aspecte ale comportamentului elevului: chestionarul de personalitate, tehnica
întrevederii, testul obiectiv de personalitate, participarea elevilor ( aprecierea obiectivă a
personalităţii-metoda Zapan).
Un elev trebuie să cunoască performanţele standard la care se raportează rezultatele sale.
Cunoaşterea de către elev a criteriilor de evaluare permite o mai bună reprezentare a
conţinuturilor şi a unor dificultăţi pe care le poate întâmpina în procesul de învăţare.
Criteriile (standardele) învăţării sunt de două feluri :
- criterii ale evaluării modului de realizare a sarcinii de învăţare;
- criterii de evaluare a rezultatelor.
4
Cercetarea pe care am desfăşurat-o s-a axat pe stabilirea acestor criterii de
performanţă şi elaborarea unor probe de evaluare care să facă eficientă activitatea de învăţare.
Standardele curriculare de performanţă sunt criteriile de evaluare a calităţii procesului de
învăţământ. Ele reprezintă specificări de performanţă cu referiri la cunoştinţe, competenţe şi
atitudini stabilite prin curriculum. Analiza realizată prin cercetare urmăreşte să stabilească
procentul rezultatelor şcolare ale elevilor exprimate prin calificative la nivelul clasei pe parcursul
unui an şcolar.
Ipoteza particulară-Îmbinarea armonioasă a strategiilor de evaluare îi oferă
profesorului o imagine completă asupra pregătirii şi progresului elevilor.
Activitatea docimologică a profesorului trebuie bazată pe norme şi principii docimologice
aplicate cu consecvenţă, cu obiectivitate şi în raport cu posibilităţile şi nevoile clasei. Eficienţa
unei lecţii se apreciază prin rezultatele evaluării. O evaluare bine făcută oferă date importante
profesorului pentru reglarea procesului de predare- învăţare, pentru adaptarea lui la situaţii
concrete din fiecare clasă. Profesorul trebuie să acorde fiecărui elev şansa de realizare şi afirmare
indiferent de circumstanţe şi posibilităţi, să apeleze la strategii şi metode noi de evaluare, să fie
creativi. Pornind de la ipotezele formulate am desprins ca variabile ale cercetării următoarele
acţiuni pe care se bazează cercetarea:
*stabilirea obiectivelor cadru şi de referinţă pe care trebuie să le realizeze elevii;
*stabilirea performanţelor maxime, medii şi minime pe care trebuie să le realizeze pentru
a demonstra că au atins obiectivele;
*specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea;
*folosirea unor instrumente de evaluare care să elimine eventualele blocaje constatate în
formarea elevilor şi asigurarea progresului şcolar al fiecăruia ( examinarea şi notarea elevilor
prin probe orale, probe scrise şi observarea sistematică a comportamentului lor pe parcursul unui
an şcolar).
Autoarea
5
CAPITOLUL 1
CERCETAREA PEDAGOGICǍ
1.1. Cadrul organizatoric
Verbul “ a cerceta” are mai multe înţelesuri : a observa, a examina cu atenţie, a întreba,
a căuta, etc.
Obiectul unei cercetări pedagogice îl constituie o problemă, “un fapt” pe care cercetătorul
îl identifică şi delimitează din ansamblul structural din care face parte, cu intenţia de a-i da o
explicaţie plauzibilă şi de a obţine date certe privind funcţionalitatea sa.
Una din problemele pedagogice ce pot constitui obiectul unei cercetări este “Evaluarea
iniţială-evaluarea formativă- evaluarea finală- strategii complementare”.
Eficienţa unei lecţii se apreciază prin rezultatele evaluării. O evaluare bine făcută
reglează permanent procesul de învăţământ. Evoluţia societăţii impune profesorului o
perfecţionare continuă în raport cu noi strategii şi metode de evaluare.
Succesul în obţinerea performanţei de către un elev depinde în mod semnificativ de
profesor, de modul în care acesta reuşeşte să conducă procesul de predare- învăţare- evaluare,
mai exact de modul în care reuşeşte să realizeze feed-back-ul fiecărei lecţii propuse şi
desfăşurate.
“Feed-back-ul reprezintă fluxul sistematic de informaţie venit dinspre activităţile
evaluative către toţi cei implicaţi în educaţie- profesori, elevi, părinţi, factori de decizie,
public.”(Adrian Stoica, 2000, pag.32). Feed-back-ul este important, în primul rând pentru cadrele
didactice şi pentru elevi, având funcţia reglatoare a activităţilor de predare –învăţare.
Eficacitatea lui depinde de promptitudinea cu care este furnizat şi de gradul de specificitate.
Există feed-back formativ şi feed-back sumativ. Feed-back-ul formativ, continuu, imediat,
privind performanţele sau deficienţele elevului în învăţare sporeşte motivaţia învăţării. Feed-
back-ul evaluării sumative nu are efecte asupra procesului de instruire şi învăţare desfăşurat şi
încheiat; el este important pentru profesori şi factorii de decizie care reglează curriculumul.
6
Investigarea realităţilor pedagogice pune probleme organizatorice şi metodologice
deosebit de complicate şi subtile, determinate de complexitatea, variabilitatea şi diversitatea
fenomenelor şi proceselor de instruire şi educare a elevului.
Efectuarea unor cercetări în domeniul docimologic, influenţat de personalitatea şi
dispoziţia fiecărui profesor şi fiecărui elev, de obiectul de învăţământ, de metodele de predare ,
de capacitatea şi interesele cognitive ale elevului, de factori şi situaţii previzibile sau
imprevizibile comportă dificultăţi şi riscuri. Trebuie găsite metode şi procedee de control care să-
i stimuleze pe elevi în asimilarea materiei predate, care trebuie să fie cât mai obiective, unitare şi
echitabile.
Cercetarea a fost organizată în anul şcolar 2007-2008 pe un eşantion de elevi de vârstă
şcolară mică (8-9 ani). Am avut în vedere elevii clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 13
Drobeta Turnu Severin şi am urmărit rezultatele obţinute de aceştia (progresul sau regresul ) pe
parcursul unui an şcolar prin aplicarea unor strategii de evaluare complementare, îmbinând
tradiţionalul cu modernul.
Am organizat o cercetare de tip experiment-ameliorativ ce a presupus determinarea
cantitativă prin măsurare a fenomenelor investigate, dar mai ales determinarea caracterului
formativ al unei evaluări calitative.
Experimentul psihopedagogic (constatativ-formativ) a reprezentat principala metodă de
investigaţie, care presupune crearea unor situaţii noi, prin introducerea unor modificări în
desfăşurarea acţiunii educaţionale cu scopul verificării ipotezei care a declanşat aceste inovaţii.
Cel constatativ urmăreşte consemnarea situaţiei existente la un moment dat şi constă în aplicare
unor probe ( teste de evaluare iniţială) şi compararea rezultatelor. Cel formativ priveşte
intervenţia în grup: se introduc o serie de schimbări (folosirea unor fişe, teste orale şi scrise) şi
apoi printr-un test sumativ se vede în ce măsură aceste schimbări au modificat conduitele
intelectuale ale copiilor.
După selectarea unui bogat material am procedat la interpretarea lui pentru a ajunge la
concluzii, la generalizări necesare şi eficiente în activitatea educativă.
Orice demers educativ unitar şi coerent cuprinde momente de reflecţie , de proiectare şi
de acţiune concretizate în planificarea acţiunilor educative şi în determinările curriculare
(obiective, metode, conţinuturi, evaluări etc.)
7
În sistemul tradiţional de învăţământ, evaluarea se realizează în conformitate cu acte
normative care prevăd “ritmicitatea notării”, probe limitate ca diversitate, administrate fără să
ţină seama de elevii cărora se aplică, de experienţa profesorului sau obiectivele urmărite.
Evaluarea de acest tip are un caracter preponderent cantitativ.
Am observat că, adesea, evaluarea se reduce la practici de rutină, fără semnificaţie. De
fapt evaluarea trebuie să reprezinte nu doar un mod de control al cantităţii de informaţii sau
cunoştinţe memorate de elev, ci un criteriu de reorientare curriculară, de regândire a metodelor, a
obiectivelor, a programului de învăţare al elevului.
În cadrul reformei învăţământului se pune problema realizării unei evaluări calitative,
care să aibă expresie concretă pentru profesor, elev şi părinţi. Accentul trebuie pus pe evaluarea
capacităţilor dobândite de elevi prin actul educativ, nu pe evaluarea cunoştinţelor memorate.
Evaluarea calitativă are caracter formativ, elevul fiind activizat să participe la propria sa formare,
fiind permanent conştient de nivelul propriilor performanţe şi de ce trebuie să facă în învăţare.
1.2. Cadrul metodologic
Cercetarea pe care am iniţiat-o a constat în realizarea unui experiment psihopedagogic de
tip formativ ( constatativ-ameliorativ-operaţional), care presupune, după realizarea evaluării
iniţiale, introducerea unor factori experimentali, “de progres” (fişe de evaluare, teste orale şi
scrise), în vederea determinării anumitor schimbări.
Cercetarea a cuprins trei etape:
1. Etapa evaluării iniţiale care a avut un caracter constatativ.
2. Etapa intervenţiei ameliorative cu valoare formativă în stimularea proceselor
psihice şi a personalităţii elevilor.
3. Etapa evaluării finale ce a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele
obţinute în urma demersului experimental formativ.
Metodele de cercetare utilizate au fost dintre cele ce urmează:
-metode pentru sesizarea problemei, clarificarea bazei teoretice şi a stadiului cercetării ei,
formularea ipotezei şi a obiectivelor : tehnicile de documentare şi studiu independent, metode
logice de analiză şi interpretare, tehnici de creativitate individuală şi în grup, metoda
comparativă;
8
-metode pentru acumularea empirică şi ştiinţifică a datelor, în diferite faze ale cercetării:
observaţia, analiza produselor activităţilor elevilor, analiza documentelor şcolare, tehnicile
sociometrice (convorbirea, chestionarul, testul, metoda aprecierii obiective);
-metode pentru introducerea, aplicarea măsurilor ameliorative, de intervenţie educativă,
verificarea ipotezei:experimentul pedagogic (constatativ, ameliorativ, de verificare, de
dezvoltare), cercetarea-acţiune (panel);
-metode pentru interpretarea parţială sau finală a rezultatelor: metodele de interpretare
cantitativă, măsurare (metode, tehnici statistice), metodele de interpretare calitativă, de apreciere
(metoda diferenţelor, a concordanţelor, a variaţiilor concomitente, a comparaţiei criteriale,
metodele deductive, de interpretare teoretică);
-metodele pentru finalizarea cercetării, valorificare rezultatelor: tehnicile specifice de redactare,
de comunicare, de generalizare.
Metodele pe care le-am utilizat în timpul cercetării efectuate sunt următoarele: observaţia
experimental-pedagogică, chestionarul, testul, studierea documentelor şcolare, analiza
produselor activităţilor elevilor, experimentul pedagogic.
Metoda observaţiei a vizat contemplarea intenţionată, metodică şi sistematică a elevilor
şi consemnarea comportamentelor, manifestărilor, răspunsurilor, efectelor înregistrate ca urmare
a unor acţiuni, fapte intervenţii provocate ( de natură instructiv-educativă).
Observaţia s-a desfăşurat pe baza unei grile de observaţie , concepută după criterii vizând
anumite aspecte ale ipotezei. Am folosit această metodă în urmărirea explicită a aspectelor
ridicate de evaluarea elevilor prin cele trei tipuri de evaluare (iniţială, formativă şi sumativă).
Observaţia înseamnă urmărirea intenţionată şi sistematică a unui obiect, fenomen, proces,
în condiţiile obişnuite de existenţă şi desfăşurare a acestora, cu scopul de a descoperi ce este
esenţial.
Fiind o metodă de cunoaştere bazată pe perceperea directă a realităţii, ea depinde de
scopul urmărit, variind de la simpla constatare şi acumulare de impresii (empirică, elementară)
până la organizarea în vederea descoperirii şi valorificării noului (observare ştiinţifică).
Observaţia însoţeşte toate celelalte metode de cercetare. Am folosit observaţia pe tot
parcursul cercetării consemnând date în ceeea ce priveşte;
-evoluţia generală a copiilor în activităţile instructive-educative;
9
-modul de participare al acestora, capacitatea de efort intelectual, ritmul de lucru, interesul şi
curiozitatea;
-formarea deprinderilor de muncă independentă.
Cu ajutorul consemnărilor efectuate, am încercat să prevăd în ce direcţie va evolua
fiecare copil în parte şi am putut să observ care este nivelul de dezvoltare a deprinderilor elevilor
de a aplica corect cele învăţate.
Am utilizat şi chestionarul ca metodă a convorbirii şi anchetei.
O altă metodă utilizată a fost metoda testelor. Testul a constituit un instrument
standardizat (sub aspectul temei, condiţiilor de aplicare şi de prelucrare a rezultatelor) de
investigare experimentală, pe care l-am aplicat individual sau în colectiv, cu scopul înregistrării
şi evaluării randamentului şcolar, prin raportare la cerinţele programei şcolare corespunzătoare
problematicii în studiu (şi implicit de validare a rezultatelor cercetării).
Am respectat etapele elaborării testului:
-delimitarea ariei tematice;
-elaborarea întrebărilor (itemilor);
-stabilirea etalonului;
-aplicarea testului;
-prelucrarea şi interpretarea rezultatelor.
Am utilizat teste de evaluare iniţială, teste de evaluare formativă şi teste de evaluare
finală.
Am realizat de asemenea studierea documentelor şcolare şi analiza produselor
activităţilor elevilor. Mi-am format o imagine de ansamblu asupra modului cum îşi desfăşoară
activitatea elevii mei analizându-le lucrările realizate (teme pentru acasă, caiete de notiţe,
produse ale activităţii lor structurate într-un portofoliu), lucrări care mi-au oferit o serie de date
importante cu privire la activitatea lor.
Am determinat în consecinţă: nivelul de pregătire a elevilor în raport cu obiectivele
cercetării, nivelul îndrumării, dificultăţilor, efectelor măsurilor luate, posibilităţile de ameliorare
individualizată sau de grup.
Experimentul pedagogic a reprezentat metoda cea mai complexă, cu acţiuni educative,
ameliorative de amploare, cu rol dominant în verificarea ipotezei, în construirea de noi ipoteze
parţiale pe parcurs.
10
Experimentul psihopedagogic presupune crearea unei situaţii noi, prin introducerea unor
modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale.
În cercetarea efectuată am folosit experimentul psihopedagogic constatativ-formativ.
Am stabilit eşantionul (clasa de elevi) cu ajutorul căruia am desfăşurat cercetarea şi am
testat nivelul de dezvoltare intelectuală al acestora şi nivelul de formare a deprinderilor de muncă
independentă.
Am introdus în activitatea zilnică fişe de lucru cu scopul verificării eficienţei acestora în
stimularea activităţii independente.
Am stabilit diferenţele înregistrate de copii pe parcursul unui an şcolar şi după intervenţia
la clasă.
Am stabilit ce procedee metodice se pot introduce experimental, cum se exprimă datele,
cum se verifică validitatea lor, cum se interpretează etc.
Am urmărit funcţia gnoseologică , dar şi funcţia practică.
Am respectat fazele experimentului pedagogic: pregătitoare, de efectuare şi de evaluare.
Am urmărit atent alegerea clasei -experiment, stabilirea etalonului şi identificarea
variabilelor.
Am realizat o documentare teoretică, sub aspect matematic, psihopedagogic şi didactic,
dar şi o documentare practică.
Am identificat şi am acordat o atenţie deosebită variabilelor:
- independente ( cele introduse), de intrare ( scopuri, mijloace, condiţii, măsuri, ce au fost
dirijate şi urmărite după un plan pe care l-am elaborat şi care mi-au determinat strategia de
cercetare;
- dependente ( care au avut valoare pasivă, ca răspuns la acţiunea celor independente); am
verificat evoluţia lor şi am interpretat efectele lor (pozitive şi negative, aşteptate şi neaşteptate,
principale şi secundare);
- intermediare, care au mijlocit relaţiile dintre cele independente şi cele dependente ( de natură
psihică, socială);
- perturbatoare, aleatoare, neprogramate, care au apărut ca elemente de interacţiune între
celelalte variabile şi care au avut efecte diferenţiate în aplicare (factori extraşcolari, experienţe
individuale) .
11
După interpretarea datelor şi a analizelor efective şi comparative, măsurile ameliorative
implementate şi-au dovedit eficienţa.
Pe baza experienţei pedagogice a cadrului didactic, cercetarea urmăreşte o îmbunătăţire
continuă a procesului educativ, prin descoperirea unor norme şi reguli de acţiune, a unor
modalităţi noi de sporire a randamentului educaţiei.
Din totalul disciplinelor de studiu din curriculumul pentru clasa a II-a am ales ca eşantion
limba şi literatura română şi, ipoteza fiind validată, putem extrapola concluzia la care am ajuns şi
pentru celelalte discipline de învăţământ.
Am folosit pe parcursul cercetării cele trei strategii temporale de evaluare îmbinând
metodele clasice cu cele moderne aplicate la limba şi literatura română.
Probele de evaluare au fost folosite pentru a măsura cât mai exact volumul de cunoştinţe
, priceperi şi deprinderi dobândite înainte, în timpul şi la sfârşitul experimentării, dar mai ales
capacităţile dobândite de elevi generatoare de performanţă în funcţie de aptitudinile fiecăruia.
Sistemul de evaluare calitativă a rezultatelor şcolare la limba şi literatura română trebuie
să se constituie într-un act unitar şi coerent, care să ofere tuturor elevilor, indiferent de specificul
unităţilor şcolare sau de mediul de amplasare al acestora, repere unitare la care ei să-şi poată
raporta nivelul de performanţă atins în învăţare pe întregul parcurs şcolar pe care îl au de
străbătut. Am folosit instrumente ce asigură coerenţa activităţii de evaluare: matrice, descriptori
de performanţă şi probe de evaluare construite ca elemente derivate din obiectivele cadru şi
obiectivele de referinţă ale programei şcolare, obiective ce trebuiau a fi realizate de toţi elevii,
potrivit particularităţilor individuale de dezvoltare intelectuală, până la sfârşitul clasei a II-a.
Pentru a fi obiectivă şi relevantă, evaluarea trebuie să se realizeze prin metode şi probe de
evaluare cât mai variate şi în număr suficient, aplicate tuturor elevilor pe parcursul unui semestru
sau an şcolar. În acest scop am utilizat : teme lucrate de elevi în clasă, în mod independent, teme
lucrate acasă, probe practice, probe orale, probe scrise, precum şi metode alternative: observarea
curentă a comportamentului şi a produselor elevilor, autoevaluarea, evaluarea prin consultare,
compunerile pe diferite teme, investigaţia şi portofoliul.
Am aplicat teste de evaluare calitativă de tip descriptiv cu descriptori de performanţă şi
cu itemi bine structuraţi pentru a realiza o evaluare obiectivă a informaţiilor acumulate de elevi, a
deprinderilor, a capacităţilor intelectuale şi trăsăturilor de personalitate. Am pus accent pe o
evaluare orală care prezintă avantajul realizării interacţiunii elev-profesor, formarea de capacităţi
12
şi competenţe prin intervenţia profesorului cu întrebări ajutătoare, dezvoltarea
comportamentului comunicativ şi de interrelaţionare al elevului. Este o evaluare de ordin
atitudinal-comportamental ce evidenţiază anumite trăsături de personalitate.
Am folosit deasemenea cu o mai mare frecvenţă metode de autoevaluare şi de evaluare
prin consultare în grupuri mici, verificând modul în care elevii exprimă liber opinii proprii sau
acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi, modul în care utilizează în practica vorbirii formulele de
iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog sau capacitatea de a-şi susţine şi motiva
propunerile.
Evaluarea performanţelor obţinute de elevi trebuie să fie obiectivă şi să furnizeze
informaţii privind nivelul de formare a capacităţilor menţionate de programa şcolară prin
obiectivele cadru cu toate competenţele deduse din obiectivele de referinţă şi gradul de însuşire a
conţinuturilor de învăţare precizate în programă. Obiectivitatea şi relevanţa datelor privind
rezultatele şcolare ale elevilor se asigură prin aplicarea unor metode şi tipuri de evaluare
descrise în formă sintetică în matricea de evaluare. Competenţele propuse spre evaluare sunt
elemente componente ale celor patru deprinderi integratoare, menţionate în obiectivele- cadru ce
stau la baza modelului didactic al disciplinei limba română şi traduc fidel obiectivele de referinţă
ale programei şcolare pentru clasa a II-a.
Am stabilit patru matrice ce vizează modul de evaluare a celor patru deprinderi desprinse
din cele patru obiective-cadru cuprinse în programa de limba română pentru clasa a II-a.
Obiectiv-cadru 1 Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Matricea 1-vizează modul de evaluare a deprinderii de receptare a mesajului oral
______________________
/Instrumente de evaluare/
Competenţe evaluate
Probă
orală
Joc de
atenţie/
Simulare
Audiţie
de mesaje
Observarea
comportamentului
de receptor
1.Distingerea informaţiilor esenţiale
şi a informaţiilor de detaliu dintr-un
mesaj ascultat
x x
2.Sesizarea legăturilor logice între x x x
13
enunţurile unui mesaj oral
3..Sesizarea intuitivă a structurilor
gramaticale corecte sau incorecte
dintr-un enunţ oral ascultat
x x x
4.. Sesizarea cuvintelor necunoscute
într-un context dat
x x
5.Distingerea vocalelor, consoanelor
şi silabelor din cuvinte date
x x x
6.Semnalarea prin replici adecvate a
înţelegerii mesajului interlocutorului
x x x
7. Manifestarea interesului faţă de
mesajul partenerului de dialog
x x
Obiectiv- cadru 2 Dezvoltarea exprimării orale
Matricea 2-vizează modul de evaluare a deprinderii de exprimare orală
______________________
/Instrumente de evaluare/
Competenţe evaluate
Probă
orală
Simulare
Joc de rol
Exerciţii
de dicţie
Recitare
de poezii
Observarea
comportamentului
de vorbitor
1.Îmbinarea cuvintelor în enunţuri şi
a enunţurilor în mesaje proprii
x x
2.Pronunţarea corectă şi clară a
enunţurilor
x x
3.Redarea, prin cuvinte proprii, a
unui paragraf/fragment dintr-un text
x
14
citit (cu sprijinul învăţătorului)
4.Adaptarea vorbirii în funcţie de
partenerul de dialog
x x x
5.Manifestarea unei atitudini
degajate în comunicarea orală cu
persoane cunoscute
x x
Obiectiv-cadru 3 Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Matricea 3-vizează modul de evaluare a capacităţii de receptare a mesajului scris
(citire)
____________________
/Instrumente de evaluare/
Competenţe evaluate
Probă
orală
Probă
scrisă
Temă
lucrată
acasă
Observarea
comporta-
mentului
de cititor
1.Identificarea elementelor de bază
ale organizării textului în pagină
x x x
2. Desprinderea informaţiilor
esenţiale dintr-un text citit
x x x
3. Citirea fluentă şi corectă a unui
text cunoscut, de mică întindere
x x
4. Citirea în ritm propriu a unui text
nou, de mică întindere
x x
5. Manifestarea interesului pentru
lectură
x
15
Obiectiv-cadru 4 Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Matricea 4 vizează modul de evaluare al capacităţii de exprimare scrisă
_____________________
/Instrumente de evaluare/
Competenţe evaluate
Probă
scrisă
Temă
lucrată
în
clasă
Temă
lucrată
acasă
Exerciţii
de
auto-
evaluare
Verificarea
curentă a
caietelor
de teme
1.Redactarea unor texte scurte, pe
baza unui suport vizual şi a unui
şir de întrebări
x x x x x
2.Utilizarea sensului unor cuvinte
noi în enunţuri proprii
x x x x
3.Respectarea ortografiei
cuvintelor şi a punctuaţiei în
scrierea enunţurilor
x x x x
4.Scrierea lizibilă şi îngrijită,
adaptată la spaţiul grafic al
caietului
x x x x x
5.Manifestarea interesului pentru
redactarea corectă şi îngrijită a
textului
x x
Competenţele evidenţiate în matrice au fost elementele ce au stat la baza definirii
descriptorilor de performanţă. Am adăugat acestora caracteristicile specifice fiecărui nivel de
performanţă :minim (calificativ :Suficient); mediu (calificativ:Bine); superior (calificative:Foarte
bine, Excelent).
Primele teste aplicate au fost cele de evaluare iniţială, în consens cu remarca lui D
Ausubel :” Dacă aş vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun : ceea ce
16
contează cel mai mult în învăţare sunt cunoştinţele pe care le posedă elevul la plecare. Asiguraţi-
vă de ceea ce ştie şi instruiţi-l în consecinţă”.
Etapa evaluării iniţiale a constat în aplicarea a două teste de evaluare iniţială. Scopul a
fost acela de a stabili punctul de plecare în desfăşurarea demersului experimental. Testele au
fost concepute pentru verificarea capacităţii de citire şi înţelegere a unui text neexersat şi
verificarea capacităţii de exprimare scrisă.
Proba Nr. 1
Tema didactică testată: Verificarea capacităţii de a citi şi înţelege un text la prima vedere.
OBIECTIVE URMǍRITE ITEMII TEXTULUI
O1- să descifreze textul prezentat;
O2- să răspundă la cel puţin două întrebări,
dovedind că au înţeles conţinutul textului;
O3- să citescă corect, coerent, cursiv,
expresiv, în ritm propriu textul prezentat.
I1-Citeşte în gând:
“N-apucă să sfârşească bine vorbele astea
şi numai ce sosiră-n zbor două porumbiţe
albe şi intrară pe fereastră, în bucătărie.
După aceea se iviră două turturele şi apoi,
într-un alai, veniră toate zburătoarele
cerului şi se aşezară cu toatele în jurul
vetrei, făcându-şi loc în cenuşă.”
(Cenuşăreasa-Fraţii Grimm)
I2-Răspunde la întrebările:
*Cine a ajutat-o pe Cenuşăreasa să aleagă
boabele din cenuşă?
*Unde s-au aşezat când au ajutat-o să
aleagă boabele ?
I3-Citesc în ritm propriu continuarea
povestirii din fişa prezentată (item evaluat
individual)
17
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
1.Răspund corect la întrebările
adresate de profesor, dovedind
că au descifrat textul
prezentat;
2.Răspund în scris la
întrebările prezentate la I2;
3.Citesc cursiv, corect,
expresiv, în ritm propriu textul
prezentat la I1.
1.Formulează răspunsuri la
întrebările adresate cu
imprecizii sporadice, corectate
la cerere.
2.Răspund în scris la
întrebările prezentate la I2 cu
mici omisiuni.
3.Citesc cursiv, corect, în ritm
propriu textul prezentat la I1.
1.Formulează răspunsuri
scurte la întrebări, reluând în
răspuns o parte din întrebare.
2.Răspund în scris la întrebări
scurt şi cu omisiuni.
3. Citesc în ritm propriu , lent
textul prezentat la I1.
1. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului iniţial (proba 1) la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. S. I Suficient
3 I.N-U. B. S. S Suficient
4 P.G. B. B. B. Bine
5 P.R-C. B. .B. B. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M S. S. S. Suficient
9 V.D-C. B. B. B Bine
10 V.R-B. S. S. S. Suficient
11 U.S-C. S I I Insuficient
12 U.G-P. I. I. I. Insuficient
18
Proba Nr. 2
Capacitatea: Exprimarea scrisă
Aspecte urmărite: scrierea de litere, silabe şi cuvinte, alcătuirea de propoziţii, utilizarea
semnelor de punctuaţie
OBIECTIVE URMǍRITE ITEMII TESTULUI
O1-să scrie un text după dictare;
O2-să utilizeze semnele de punctuaţie;
O3-să identifice cuvintele ce conţin litere date;
O4-să despartă cuvintele date în silabe;
O5-să creeze cuvinte prin adăugare de noi silabe;
O6-să alcătuiască propoziţii cu cuvinte date;
O7-să formuleze propoziţii interogative;
O8-să distingă vorbitorul şi ascultătorul în cadrul
unei comunicări;
O9-să identifice conţinutul unui mesaj.
I1 *Scrieţi după dictare:
“-Ştii tu, cămeşă, dragă, ce erai odată?
-Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi:cămeşă
albă cu care se îmbracă oamenii.
-Nu-i aşa! Ai fost o sămânţă, apoi o
buruiană clătinată de vânt, ca toate buruienile: aşa
naltă, subţire tocmai pe potriva mea: erai in cu
floricică albastră, fata mea.”
(Ion Creangă-Inul şi cămeşa)
I2 *Puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare
în textul dictat!
I3 *Alegeţi cuvintele care au la sfârşit litera “ă”.
I4 *Despărţiţi în silabe ultimele cinci cuvinte din
textul dictat.
I5 *Găsiţi cuvintele ce denumesc obiectul mai
mic:
cămaşă→cămăşuţă
om→......................
vânt→....................
floare→..................
fată→.....................
pădure→................
I6 *Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele “in”,
“cămaşă”.
I7 *Puneţi întrebarea potrivită răspunsului dat:
19
..................................................................
Ai fost o sămânţă.
..................................................................
Apoi ai fost o buruiană.
I8 *Cine vorbeşte prima dată în textul dictat şi
cine ascultă?
I9 *Ce se comunică în primul răspuns de la I7?
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
1.Scrie testul după
dictare;
2.Utilizează semnele de
punctuaţie învăţate;
3.Identifică cuvintele ce
conţin litera dată;
4.Desparte cuvintele date
în silabe;
5.Creează cuvinte prin
adăugarea de noi silabe;
6.Alcătuieşte propoziţii
cu cuvintele date;
7.Formulează propoziţii
interogative;
8.Distinge vorbitorul şi
ascultătorul unei
comunicări;
9.Identifică conţinutul
unui mesaj.
1.Scrie textul după
dictare cu mici erori;
2.Utilizează semnele de
punctuaţie învăţate cu
erori privind semnul
întrebării şi punctul;
3.Identifică opt cuvinte
ce conţin litera dată;
4.Desparte corect minim
patru cuvinte în silabe;
5.Creează cinci cuvinte
prin adăugare de noi
silabe;
6.Alcătuieşte propoziţii
cu cuvinte date cu mici
erori de exprimare;
7.Formulează propoziţii
interogative cu mici
erori de exprimare;
8.Identifică vorbitorul şi
ascultătorul comunicării;
9.Recunoaşte incomplet
1.Scrie textul după dictare cu erori;
2.Utilizează semnele de punctuaţie cu erori în
folosirea punctului şi semnului întrebării;
3.Identifică minim şase cuvinte ce conţin litera
dată;
4.Desparte corect în silabe minim trei cuvinte;
5.Creează patru cuvinte prin adăugare de
silabe;
6.Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele date cu
erori de exprimare;
7.Identifică ascultătorul comunicării;
8.Formulează propoziţii interogative cu erori
de exprimare;
9.Recunoaşte incomplet conţinutul mesajului.
20
conţinutul mesajului.
2. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului iniţial (proba 2) la
eşantionul experimental
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 Calificativ final
1 B.M-A.. I. I. S. S. I. I. S. I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. S. B. S. S. S. S. S. S. Suficient
3 I.N-U. B. B. B. B. S. S. S. S. S. Suficient
4 P.G. B. B. B. B. B. B. B. B. B. Bine
5 P.R-C. B. .B. B. B. B. B. B. B. B. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M B. S. B. S. B. S. S. S. S. Suficient
9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. B. B. B. B. B. Bine
10 V.R-B. B.. B. B. B S. S. S. S. S. Suficient
11 U.S-C. S. I. I. I. I. I. I. I. I. Insuficient
12 U.G-P. I. S. I. I. I. I. I. I. I. Insuficient
3. Tabel analitic centralizator cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului
iniţial la eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi P1 P2 Calificativ final
1 B.M-A.. I. I. Insuficient
2 F.M-I. S. S. Suficient
3 I.N-U. S. S. Suficient
4 P.G. B. B. Bine
5 P.R-C. B. B. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb Foarte bine
8 V.A-M S. S. Suficient
9 V.D-C. B. B. Bine
10 V.R-B. S. S. Suficient
21
Probele de evaluare la limba română trebuie să măsoare performanţele atinse de elevi în
formarea celor patru deprinderi integratoare specifice modelului didactic al acestei discipline de
studiu, deprinderi menţionate în obiectivele cadru ale programei şcolare (receptarea mesajului
oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea scrisă), cu toate competenţele pe
care le presupune fiecare (specificate în matrice şi descriptori de performanţă)şi să evidenţieze
gradul de însuşire a conţinuturilor de învăţare precizate în programa şcolară.
În clasa a II-a, evaluarea de proces vizează achiziţiile elevilor în învăţarea limbii române
şi este o verigă esenţială a procesului de învăţământ. În această etapă, actul citirii şi actul scrierii
dobândite de micul şcolar de clasa I trebuie conştientizate, consolidate, perfecţionate şi
automatizate prin exersare sistematică pentru a fi transformate în deprinderi de bază, cu care
elevii să poată opera în toate domeniile de studiu. În această etapă trebui exersat, perfecţionat şi
activizat comportamentul elevului de emiţător şi receptor, comportament ce trebuie observat şi
dirijat în mod sistematic.
Utilizând forme variate de evaluare am pus în evidenţă prin această cercetare
perfecţionarea continuă a actelor citirii şi scrierii, a comportamentului de vorbitor şi ascultător al
elevului. Probele utilizate au caracter continuu şi preponderent formativ.
Am evitat aplicarea unor teste scrise riguroase, care să-l streseze pe micul şcolar.Am
preferat să evaluez rezultatele înregistrate de elevi şi calitatea activităţilor didactice desfăşurate
prin metode variate şi simple: teme scrise în clasă, teme lucrate acasă, probe orale, probe
practice, probe scrise, observarea sistematică a elevului în timpul rezolvării sarcinilor,
autoevaluarea produselor propriei activităţi, de către elev, forme proiectate prin matricele de
evaluare. Am evaluat competenţele elevilor printr-o îmbinare a probelor scrise cu probele orale
sau practice, sub formă de joc şi am observat comportamentul comunicativ manifestat pe
parcursul lecţiilor de recapitulare.
Numărul redus de elevi din cadrul colectivului (12 elevi) mi-au permis realizarea unui
echilibru între evaluarea orală şi evaluarea scrisă.
Am pornit de la ideea că “observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul
activităţilor didactice este o tehnică de evaluare care furnizează o serie de informaţii utile, greu
11 U.S-C. I. I. Insuficient
12 U.G-P. I. I. Insuficient
22
de obţinut pe alte căi” (Adrian Stoica, 2000, pag.125) şi am aplicat o multitudine de teste ale
căror rezultate le-am înregistrat în fişe de evaluare, scări de clasificare şi liste de control. În cele
ce urmează am să prezint câteva probe orale şi scrise aplicate la clasă în anul şcolar 2007-2008.
Proba orală 1
Competenţa evaluată: Desprinderea informaţiilor esenţiale şi a informaţiilor de
detaliu dintr-un mesaj acultat (Matricea 1, Competenţa evaluată 1)
Conţinutul şi procedura de aplicare:
Am prezentat elevilor enunţul dezvoltat: În faţa blocului s-a oprit o fetiţă de vreo opt
ani, blontă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie de catifea. Le-am cerut să-l asculte
cu atenţie şi:
Item 1: să formuleze informaţia esenţială care se desprinde din acest enunţ; (timp de
gândire şi răspuns: 2 minute).
Item 2: să indice informaţiile care lămuresc, precizează şi dezvoltă înţelesul cuvintelor
din informaţia esenţială; (timp de gândire şi răspuns: 2 minute).
Item 3: să precizeze ce rol au aceste informaţii în mesajul transmis; (timp de gândire şi
răspuns:1 minut).
Elevii au reprodus enunţul de trei ori până m-au convins că îl cunosc. Am nominalizat
elevul V.D. vizat pentru evaluarea orală a competenţei vizate şi i-am cerut să rezolve sarcinile
itemilor 1, 2 şi 3.
Răspunsuri aşteptate:
1. Informaţia esenţială a enunţului este : s-a oprit o fetiţă.
2. Informaţiile care precizează înţelesul mesajului esenţial sunt: în faţa blocului, de vreo
opt anişori, blondă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie de catifea.
3. Informaţia : în faţa blocului precizează locul unde are loc acţiunea fetiţei;
informaţiile: de vreo opt ani, blondă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie
de catifea, dezvoltă înţelesul cuvântului fetiţă; ele transmit o imagine clară a înfăţişării
fetiţei.
23
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Rezolvă corect şi
complet sarcinile
itemilor 1, 2, 3 fără
sprijin acordat.
*Rezolvă sarcinile după ce i se
reactualizează întrebările cu ajutorul
cărora se descoperă informaţiile
esenţiale ale mesajului (cine?, ce
face?) şi informaţiile de detaliu (
care?, ce fel de?; cum?;
unde?; când; din ce cauză/)
*Desprinde informaţiile esenţiale şi
informaţiile de detaliu răspunzând pe
rând la întrebările învăţătorului.
Exemplu: Cine s-a oprit? (fetiţa)
Ce a făcut fetiţa ?(s-a oprit)
Unde s-a oprit?( în faţa blocului) etc.
Elevul V.D.C. a rezolvat corect şi complet sarcinile itemilor 1,2 şi 3 fără sprijin şi a
obţinut calificativul “Foarte bine”
Proba orală 2
Competenţa evaluată: Sesizarea legăturii logice dintre enunţurile unui text scurt,
audiat (Matricea 1, Competenţa evaluată 2)
Conţinutul şi procedura de aplicare:
Itemul 1
a) Am citit elevilor două grupuri de câte patru propoziţii şi le-am cerut să precizeze care
din cele două grupuri formează un text:
1.Omul de zăpadă e mare.
Copiii se dau cu săniile.
Din hornurile caselor iese fum.
Ce vesel este Azorel!
2. A nins din belşug.
Copiii au înălţat un om de zăpadă.
Acum au făcut o horă în jurul lui.
Ce veseli sunt!
Am nominalizat elevul I.N.U pentru evaluarea orală a competenţei menţionate.
Răspunsul aşteptat: Al doilea grup de propoziţii formează un text.
24
Am afişat pe tablă textul recunoscut şi le-am cerut elevilor să-l scrie în caiete în timp ce
elevului evaluat i-am cerut să rezolve sarcinile următoare:
b) Propune un titlu potrivit pentru acest text.
Răspuns aşteptat: “Omul de zăpadă” sau “Copiii şi omul de zăpadă”.
Toţi elevii şi-au notat titlul textului.
c) I-am cerut elevului I.N.U. să precizeze de ce primul grup de propoziţii nu formează un
text.
Răspuns aşteptat: Primul grup de propoziţii nu formează un text deoarece
propoziţiile nu sunt legate prin înţeles.
d) De ce propoziţiile din al doilea grup alcătuiesc un text?
Răspuns aşteptat: Fiecare propoziţie din grup are legătură cu una sau mai multe
propoziţii din text. Exemplu: Propoziţia a II-a se leagă de prima astfel: copiii au înălţat un om
de zăpadă pentru că a nins din belşug. În propoziţia a III-a cuvântul “ei” ţine locul cuvântului
“copiii” din propoziţia a II-a; cuvântul “lui” ţine locul “omului de zăpadă” despre care se
vorbeşte în propoziţia a II-a.
Itemul 2
a) Am atenţionat elevii că le voi citi un text între propoziţiile căruia am strecurat o
greşeală, o propoziţie care nu are legătură cu textul. Le-am solicitat să observe şi să spună ce
propoziţie trebuie eliminată.
Am citit rar textul:
“În vacanţa de iarnă, Daniel a fost la bunici. Bunicul l-a aşteptat cu o sanie nouă. La
marginea satului, era un derdeluş grozav. Bunicul ara ogorul. Sania îl purta la vale ca un fulger.
Bravo, Daniele! strigau ceilalţi copii.
Am nominalizat elevul I.N.U planificat pentru evaluarea orală. Acesta indică propoziţia
care nu are legătură cu textul (Bunicul ară ogorul.)
După identificare am afişat textul pe tablă.
b) Am cerut elevului să citească textul format din propoziţiile legate prin înţeles.]
c) De ce propoziţia “Bunicul ară ogorul” nu face parte din text?
Răspuns aşteptat: Propoziţia aceasta nu face parte din text deoarece cuvintele ei nu
au legătură cu celelalte propoziţii din text.
25
Itemul 3
Am scris pe tablă cifrele 1,2 şi 3 într-un tabel şi explic cerinţa:
1 2 3
Voi citi trei propoziţii notate cu a, b, c care trebuie aşezate în ordine, pentru a alcătui un
text. Pe tablă am notat cifrele 1,2,3 care indică ordinea propoziţiilor în text. Când voi termina de
citit propoziţiile a, b, c , tu va trebui să scrii:
-în dreptul cifrei 1 din tabel, litera propoziţiei care trebuie să fie pe primul loc în text;
-în dreptul cifre 2, litera propoziţiei care trebuie să fie pe locul al doilea, în text;
-în dreptul cifre 3, litera propoziţiei a treia.
Am citit propoziţiile:
a)El a împrumutat o carte de poveşti.
b)O va înapoia peste cinci zile.
c)Daniel a fost astăzi la bibliotecă.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Rezolvă corect itemii 1 a,
b, şi c; 2 a, b şi c şi itemul
3.
*Rezolvă corect, fără sprijin
acordat, itemii 1 a, b şi c, 2
a şi b şi itemul 3
*Rezolvă corect, fără sprijin
acordat, itemul 1 a şi b,
itemul 2 a şi itemul 3.
Elevul I.N.U. a obţinut calificativul “Bine”.
Proba orală 3
Competenţa evaluată: Sesizarea, în mod intuitiv, a structurilor gramaticale corecte
sau incorecte, într-un enunţ oral ascultat (Matricea 1, Competenţa 3)
Conţinutul şi procedura de aplicare:
Am prezentat elevilor o planşă cu copii care se dau cu săniile şi le-am solicitat să
formuleze o propoziţie despre imaginea prezentată.
26
Itemul 1
Le-am citit apoi trei propoziţii formulate de trei elevi şi le-am cerut să spună cine a spus
o propoziţie corectă şi cine a greşit.
* Primul copil: Copiii se dă cu săniuţele.
* Al doilea copil : Săniuţele alunecă uşor la vale.
* Al treilea copil: Copiii urc greu dealul cu săniuţele.
Am nominalizat elevul B.M.A. pentru evaluarea orală a competenţei menţionate , care a
precizat că doar al doilea copil a formulat o propoziţie corectă.
Itemul 2. Formulează corect fiecare propoziţie greşită!
Itemul 3. Formulează şi tu o altă propoziţie despre copiii din această ilustraţie!
Răspunsurile aşteptate la itemii 1 şi 2 :
1)Al doilea copil a spus o propoziţie corectă : Săniuţele alunecă uşor la vale. Primul şi al treilea
elev au spus propoziţii incorecte.
2) Propoziţia primului copil este corectă astfel: Copiii se dau cu săniuţele. Al treilea copil ar fi
trebuit să spună corect :Copiii urcă greu dealul cu săniuţele.
Descriptori de performanţă :
Foarte bine Bine Suficient
*Rezolvă corect sarcinile a,
b, c ( sesizează propoziţiile
cu greşeli, le corectează şi
propune o altă propoziţie
corectă, după ilustraţie)
*Rezolvă corect sarcinile a
şi b (sesizează propoziţiile
greşite şi le corectează)
*Rezolvă corect sarcina a
(sesizează propoziţia
corectă şi pe cele incorecte)
Elevul B.M.A. a obţinut calificativul Suficient.
Proba orală 4
Competenţa evaluată: Identificarea după auz a cuvintelor necunoscute şi receptarea
lor prin raportare la contextul dat. ( Matricea 1, Competenţa evaluată 4)
Conţinutul şi procedura de aplicare:
27
Le-am citit elevilor un text accentuând unele cuvinte pe care le consideram necunoscute
de ei. Am solicitat acestora să asculte cu atenţie textul şi să rezolve sarcinile propuse prin
următorii itemi:
Itemul 1: să sesizaţi cel puţin un cuvânt necunoscut;
Itemul 2: să explicaţi, dacă puteţi, sensul (înţelesul) acestui cuvânt;
Itemul 3: să alcătuiţi cel puţin o propoziţie în care să cuprindeţi cuvântul explicat.
Am pregătit în prealabil, pe tablă, explicarea sensurilor cuvintelor considerate de mine
drept”necunoscute” elevilor, la care trebuia să apelez în cazul în care un elev sau mai mulţi nu
puteau explica sensul corect al unui cuvânt, numai prin raportare la context.
Am prezentat următorul text şi am nominalizat pentru evaluare un elev :
“... Drapelul ţării este odorul nostru cel mai de preţ. Din moşi-strămoşi, românii l-au
apărat cu viaţa lor... În faldurile tricolorului strălucesc gloria şi renumele patriei.”
Solicit elevului P.V.M. să rezolve sarcina cerută de primul item.
Itemul 1: Spune cuvintele noi pe care le-ai sesizat în textul ascultat!
Elevul precizează următoarele cuvinte: odorul, din moşi-strămoşi, faldurile şi gloria.
Itemul 2: Explică înţelesul cuvântului glorie aşa cum l-ai desprins din enunţul ascultat!
Elevul P.V.M. nu a ştiut să explice sensul cuvântului prin raportare la context şi am
solicitat elevului P.G.D. să rezolve această cerinţă. Elevul P.G.D. precizează că acest cuvânt are
înţelesul de onoare sau faimă. Am completat explicaţia cuvântului glorie cu sensurile : slavă
şi mărire şi am solicitat elevului P.V.M. să reproducă explicaţiile date pentru a constata dacă a
receptat şi poate reproduce aceste explicaţii.
Itemul 3: Alcătuiţi un enunţ potrivit, în care să cuprindeţi cuvântul glorie!
Elevul P.V.M formulează următoare propoziţie : El vorbeşte cu glorie despre
prieteni.(incorect)
Elevul P.G.D. formulează următoare propoziţie: Gloria oştirii lui Mircea cel Bătrân la
Rovine a avut răsunet în toată Europa.(corect)
Am explicat din nou sensul cuvântului glorie şi am solicitat elevului P.V.M. să repete
aceste explicaţii şi apoi să formuleze o propoziţie corectă. După mai multe repetări elevul a reuşit
să reţină şi să înţeleagă sensurile acestui cuvânt şi a formulat o propoziţie corectă ( Nadia
Comăneci a adus glorie României în lume.)
28
Am procedat la fel cu celelalte cuvinte evaluând alţi doi elevi şi insistând asupra
înţelegerii de către aceştia a sensului cuvintelor luate în discuţie.
De asemenea am solicitat elevilor să recunoască propoziţiile formulate corect dintre trei
enunţuri date.
Răspunsurile aşteptate la Itemul 2 au fost:
*odor=obiect de mare preţ;
*din moşi strămoşi=din timpurile cele mai vechi, de când există românii pe aceste
meleaguri;
*falduri=cutele formate de pânza sau mătasea din care este confecţionat drapelul;
*glorie=onoare, mărire, slavă, faimă.
Descriptori de performanţă;
Foarte bine Bine Suficient
*Sesizează cuvintele
necunoscute din textul
prezentat;
*Determină şi explică
sensurile cuvintelor noi, prin
raportare la context;
*Introduce cuvântul nou-
însuşit în contexte adecvate,
diferite de cel audiat, create de
el.
*Sesizează parţial cuvintele
necunoscute din textul
prezentat;
*Determină parţial sensurile
cuvintelor necunoscute din
text;
*Introduce cuvântul nou-
însuşit în context diferit de cel
dat, creat de el.
*Sesizează cel puţin un cuvânt
necunoscut din textul
prezentat;
*Receptează şi reproduce
explicarea sensului unui
cuvânt, formulată de altcineva;
*Identifică un enunţ cu
context adecvat cuvântului
nou însuşit, dintre 2-3 enunţuri
date.
Elevii evaluaţi au obţinut următoarele calificative:
P.V.M. →Foarte bine
P.D.G.→Foarte bine
F.M.I.→Bine
U.S.C.→Suficient
Proba orală Nr. 5
Competenţa evaluată:Distingerea după auz a vocalelor, a consoanelor şi a silabelor
dintr-un cuvânt ascultat (Matricea 1, Competenţa 5)
29
Conţinutul şi procedura de aplicare:
Am solicitat elevilor să fie atenţi la cuvintele pe care le voi spune pentru ca ei să le poată
reproduce.
Le-am cerut să rezolve următoarele cerinţe:
Itemul 1: Câte sunete are fiecare cuvânt?
Itemul 2:Care sunt vocalele fiecărui cuvânt şi câte sunt; care sunt consoanele fiecărui
cuvânt şi câte sunt ?
Itemul 3:Din câte silabe se compune fiecare cuvânt. Demonstraţi răspunsul dat prin
despărţirea cuvântului în silabe.
Am rostit clar cuvintele date spre analiză la itemul 1: brad, casă, taxator, examinare.
Au repetat cuvintele toţi elevii pentru a fi memorate.
Am nominalizat elevii: P.G., P.R.C., V.A.M., V.R.B. şi U.G.P.
pentru evaluare. Când un elev greşea solicitam răspunsul corect unuia din ceilalţi trei elevi
evaluaţi, până obţineam răspunsurile corecte.
Răspunsuri aşteptate:
Itemul 1: brad→4 sunete; casă→4 sunete; taxator→8 sunete(x=c,s); examinare→10
sunete (x=g,z).
Itemul 2: brad→o vocală (a), 3 consoane (b, r, d); casă→ 2 vocale (a,ă), consoane (c,s);
taxator→3 vocale(a, a, o); 5 consoane (t, c, s, t, r); examinare→ 5 vocale (e, a, i, a, e); 5
consoane (g, z, m, n, r).
Itemul 3: brad→o silabă; casă→2 silabe (ca-să); taxator→3 silabe (ta-xa-tor);
examinare→5 silabe (e-xa-mi-na-re).
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Rezolvă corect sarcinile
itemilor 1, 2 şi 3
*Rezolvă corect sarcinile
itemilor 1, 2 şi 3 privind
primele 3 cuvinte
*Rezolvă corect sarcinile
itemilor 1, 2 şi 3 privind
primele două cuvinte
Elevii evaluaţi au obţinut următoarele calificative:
P.G.→Foarte bine
P.R.C.→Foarte bine
30
V.A.M.→Foarte bine
V.R.B.→Bine
U.G.P.→Suficient
4. Tabel analitic cu rezultatele obţinute de elevi la probele orale aplicate
eşantionului experimental
Nr.crt Subiecţi Calificativ obţinut
1 B.M-A.. Suficient
2 F.M-I. Bine
3 I.N-U. Bine
4 P.G. Foarte bine
5 P.R-C. Foarte bine
6 P.D-G. Foarte bine
7 P.V-M. Foarte bine
8 V.A-M Foarte bine
9 V.D-C. Foarte bine
10 V.R-B. Bine
11 U.S-C. Suficient
12 U.G-P. Suficient
Am observat că la probele orale elevii mai slabi reuşesc să-şi îmbunătăţească
performanţele prin exersarea răspunsurilor corecte cu sprijinul elevilor mai buni aşa cum reiese
şi din tabelul cu rezultate obţinute la probele orale.
Am prezentat mai sus câteva exemple din probele orale aplicate eşantionului
experimental. În cele ce urmează voi prezenta câteva probe scrise de evaluare formativă,
rezultatele obţinute şi măsurile ameliorative propuse şi aplicate. Am folosit de-a lungul anului
şcolar şi probe scrise scurte sub forma unor fişe de evaluare pe care le voi prezenta în anexe.
31
TESTE DE EVALUARE FORMATIVǍ
Obiectiv-cadru 1-Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Matricea 1-vizează modul de evaluare a deprinderii de receptare a mesajului oral
Capacitatea- receptarea mesajului oral
Testul Nr.1
Competenţe evaluate: identificarea componentelor unui mesaj, formularea mesajului
(cuvânt, silabă, sunet, propoziţie, text).
Obiective operaţionale:
O1 - să diferenţieze tipurile de texte;
O2 - să formuleze propoziţii enunţiative şi interogative;
O3 - să despartă în silabe cuvintele date:
O4 - să utilizeze corect sensul cuvintelor în contextul comunicării:
O5 - să scrie corect cuvintele ce conţin : î, â, diftongi, sunete redate printr-un grup de
litere: x, mp, mb;
O6 – să sesizeze componentele esenţiale ale unui mesaj.
Conţinutul probei:
I1. Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu este un text:
a) în proză; b) în versuri.
I2.Alcătuiţi o propoziţie la sfârşitul căreia să puneţi punct şi una după care să puneţi
semnul întrebării.
I3. Alegeţi forma corectă, tăind-o pe cea greşită:
a)mons-tru/ mon-stru;
b) înz-dră-ve-ni/în-zdră-ve-ni;
c) flu-ier/flu-i-er;
d) e-xa-men/ex-a-men
I4. Alcătuiţi două propoziţii despre arbori şi toamnă.
I5. Alegeţi formele corecte. Tăiaţi cuvintele scrise greşit.
a) citea/citia;
32
b) trăia/trăea;
c) vioară/viora/vioră;
d) chenar/cenar;
e) răcită/răchită;
f) întâmpinat/ântâmpinat/întîmpinat;
g) gem/ghem;
h) încide/închide;
i) ecscelent/excelent/exscelent;
j) împreună/înpreună.
I6. Subliniaţi grupul principal de cuvinte al propoziţiei următoare:
Un lup flămând s-a întâlnit cu cumătra vulpe.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*identifică tipul de text;
*alcătuieşte propoziţii interogative şi
enunţiative;
*desparte corect în silabe cuvintele
date;
*utilizează corect cuvintele în
propoziţie;
*scrie corect cuvintele cu dificultăţi
ortografice;
*identifică grupul principal de
cuvinte al propoziţiei;
*identifică tipul de text;
*alcătuieşte propoziţii interogative şi
enunţiative;
*desparte corect în silabe minim trei
cuvinte;
*utilizează corect cuvintele în
propoziţie;
*scrie corect minim opt cuvinte ce
au dificultăţi ortografice;
*identifică grupul principal de
cuvinte al propoziţiei.
*identifică tipul de text;
*alcătuieşte propoziţii
interogative şi enunţiative;
*desparte corect în silabe
minim două cuvinte;
*alcătuieşte propoziţii cu
cuvintele date;
*scrie corect minim şase
cuvinte ce conţin dificultăţi
ortografice;
*identifică despre cine se
vorbeşte în propoziţie.
5. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 1 la eşantionul
experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 I6 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. S. I I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. S. S. S. S. S. Suficient
3 I.N-U. B. B. B. B. B. B. Bine
33
4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. B. B. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M B. B. B B. S. B. Bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B B. S. B. Bine
11 U.S-C. S S. S. S. I. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. I. I. I. I. Insuficient
Testul Nr.2
Capacitatea : de receptare a mesajului oral
Aspecte urmărite:identificarea cuvintelor, utilizarea cuvintelor
Obiective operaţionale:
O1-să identifice cuvintele într-un text;
O2-să găsească sinonimele, antonimele unor cuvinte date;
O3-să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date;
O4-să clasifice cuvintele după ceea ce exprimă sau denumesc.
Conţinutul testului:
I1. Separaţi cuvintele din enunţul următor:
Pomulsecunoaştedupăroadeiaromuldupăfapte.
I2. Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele subliniate în textul următor:
“Zăpada a acoperit drumurile. Fulgii de nea s-au aşezat într-un strat gros. Într-o sanie
uşoară moşul soseşte pe la casele copiilor. Aceştia sunt bucuroşi. Clinchetul zurgălăilor îi anunţă
că a venit Moş Crăciun cu daruri. Bătrânul le împarte cadourile. Copiii sună veseli din clopoţei.”
b)Alege din textul de mai sus antonimele (cuvintele cu sens opus) următoarelor cuvinte: a
descoperit, a plecat, trişti, grea, tânăr.
I3.Construieşte două propoziţii în care cuvântul carte să aibă sensuri diferite.
I4.Completează cu câte două exemple din textul de la I1:
34
nume:....................................
acţiuni:..................................
însuşiri:.................................
înlocuitori ai numelui:................................
cuvinte de legătură:....................................
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*identifică într-un text
cuvintele;
*utilizează categoriile
semantice (sinonime,
antonime);
*construieşte enunţuri cu
diferite cuvinte date;
*clasifică după ceea ce
exprimă sau denumesc
cuvintele.
*identifică într-un text
cuvintele (minim două erori);
*utilizează categoriile
semantice (sinonime, antonime)
având perechile date;
*construieşte enunţuri cu
diferite cuvinte date;
*clasifică marea majoritate a
cuvintelor după ceea ce
exprimă sau denumesc.
*identifică într-un text cuvintele
(minim patru erori);
*utilizează cu ezitări categoriile
semantice (sinonime, antonime) având
perechile date;
*construieşte enunţuri cu diferite
cuvinte date;
*clasifică doar unele cuvinte după
ceea ce exprimă sau denumesc.
6. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 2 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. I. I Suficient
2 F.M-I. B. S. S. S. Suficient
3 I.N-U. B. B. S. B. Bine
4 P.G. Fb. B. B. B. Bine
5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
35
8 V.A-M Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B S. Bine
11 U.S-C. S S. S. I. Suficient
12 U.G-P. S. S. I. I. Suficient
Am observat că la itemul 4 majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi şi, în ora
următoare, am efectuat mai multe exerciţii de clasificare a cuvintelor după ceeea ce denumesc
sau exprimă.
Testul nr. 3
Capacitatea: de receptare a mesajului oral
Subcapacitatea: identificarea vocalelor, a consoanelor şi a silabelor într-un cuvânt dat
Obiective operaţionale:
O1-să identifice silabele, vocalele şi consoanele unui cuvânt dat;
O2-să precizeze numărul de silabe, sunete şi litere ale unui cuvânt dat;
O3-să diferenţieze vocalele şi consoanele într-un cuvânt dat;
O4-să alcătuiască noi cuvinte cu sunete şi silabe date.
Conţinut:
I1 Subliniază vocalele, desparte în silabe cuvintele: prietenie, ieşire, surd, cer, ceaţă;
I2 a) cuvântul împărăţie are:
O 4 silabe O 8 sunete O 7 litere O 4 vocale
O 5 silabe O 9 sunete O 8 litere O 5 vocale
O6 silabe O 10 sunete O 9 litere O 6 vocale
b)cuvântul mingea are:
O 1 silabă O 5 sunete O 5 litere O 2 vocale
O 2 silabe O 6 sunete O 6 litere O 3 vocale
O 3 silabe O 7 sunete O 7 litere O 4 vocale
I3 Găseşte cuvinte formate din:
a) V C V
b) C V C V
c) C V C V C
36
I4 Alcătuieşte cuvinte prin schimbarea:
a) Unui sunet în cuvântul tare;
b) Unei silabe în cuvântul armă;
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*identifică vocalele, consoanele şi
silabele dintr-un cuvânt dat;
*precizează numărul de silabe, sunete
şi litere ale unui cuvânt dat;
*diferenţiază vocalele şi consoanele
într-un cuvânt dat;
*alcătuieşte noi cuvinte cu sunete şi
silabe.
*identifică vocalele, consoanele şi
silabele dintr-un cuvânt dat cu
unele erori;
*precizează numărul de silabe,
sunete şi litere (apar unele erori la
precizarea numărului de sunete);
*diferenţiază vocalele şi consoanele
într-un cuvânt dat;
*alcătuieşte noi cuvinte cu sunete şi
silabe date.
*identifică vocalele,
consoanele şi silabele cu
greutate;
*precizează numărul de
silabe şi litere;
diferenţiază vocalele şi
consoanele într-un cuvânt
dat cu erori;
*alcătuieşte cuvinte cu
sunete şi silabe date.
Timp de lucru: 15 minute
7. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 3 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. I. I Insuficient
2 F.M-I. B. S. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. B. Fb.. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
37
8 V.A-M Fb. Fb. B. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B B. Bine
11 U.S-C. S S. S. I. Suficient
12 U.G-P. S. S. I. I. Suficient
Pentru elevii care au obţinut suficient şi insuficient am organizat exerciţii de repetare a
vocalelor şi consoanelor desfăşurate pe echipe ( un elev bun cu un elev slab) punând accent pe
latura psihoafectivă, consolidând astfel dorinţa de a ajuta pe cel care are nevoie şi acceptarea
ajutorului fără resentimente.
Testul Nr.4
Capacitatea: de receptare a mesajului
Aspecte urmărite: identificarea vocalelor şi consoanelor
Obiective operaţionale:
O1- să identifice vocalele şi consoanele unui cuvânt dat:
O2- să precizeze numărul de sunete corespunzătoare unui cuvânt dat şi locul unui anumit sunet;
O3-să diferenţieze vocalele de consoane;
O4- să formeze cuvinte prin completarea cu sunetele omise;
O5-să scrie cuvinte respectând anumite cerinţe.
Conţinut:
I1 Subliniază vocalele din enunţul următor:
Cel ce vorbeşte mult
Ascultă puţin.
I2 a)Cuvântul “cel” are:
O două sunete şi trei litere;
O trei sunete şi trei litere.
b) în cuvântul “ascultă” vocala a se află:
O la începutul cuvântului;
O la sfârşitul cuvântului;
O la începutul cuvântului şi la sfârşitul cuvântului.
38
I3 Scrie cuvintele din textul de la I1 care încep cu o consoană.
I4 Completează spaţiile cu litera omisă:
bo_boane, co_strucţie, î_părat, s_re, ace_sta, câ_pie, în_orat, Georg_.
I5 Scrie cinci cuvinte care să înceapă cu vocale care nu se găsesc în cuvintele enunţului de la I1.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Identifică vocalele şi
consoanele dintr-un cuvânt
dat;
*Precizează numărul de sunete
corespunzător unui cuvânt dat
şi locul unui anumit sunet;
*Diferenţiază vocalele de
consoane;
*Formează cuvinte
completându-le cu sunetele
omise;
*Scrie cinci cuvinte care încep
cu sunete date.
*Identifică vocalele şi
consoanele dintr-un cuvânt dat
cu minim două erori;
*Precizează numărul de sunete
corespunzător unui cuvânt dat
şi locul unui anumit sunet cu
minim două erori;
*Diferenţiază cu minim două
erori vocalele de consoane;
*Formează minim şase cuvinte
care au sunete omise;
*Scrie trei-patru cuvinte care
încep cu sunete date.
*Identifică vocalele şi
consoanele dintr-un cuvânt dat
cu minim patru erori;
*Precizează numărul de sunete
corespunzător unui cuvânt dat
şi locul unui anumit sunet cu
minim patru erori;
*Diferenţiază cu minim trei-
patru erori vocalele de
consoane;
*Formează minim patru
cuvinte care au sunete omise;
*Scrie două cuvinte care încep
cu sunete date.
8. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 4 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. I. S. I. Suficient
2 F.M-I. B. S. B. B. S. Bine
3 I.N-U. B. B. B. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. B. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. B. Fb.. B. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
39
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M B. B. B B. B. Bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B B. B. Bine
11 U.S-C. S S. S. I. I. Suficient
12 U.G-P. S. S. I. I. I. Insuficient
Testul nr.5
Capacitatea: de receptare a mesajului
Aspecte urmărite: -formularea unui mesaj propriu;
-povestirea unui fragment citit.
Obiective operaţionale:
O1-să identifice vorbitorul şi ascultătorul într-o comunicare ;
O2-să alcătuiască propoziţii după cerinţele date;
O3-să formuleze întrebări în legătură cu enunţurile date;
O4-să alcătuiască un scurt dialog respectând anumite cerinţe date ;
O5-să povestească un fragment citit.
Conţinutul probei:
I1 In enunţul dat:
“-Ce nume să-i punem, copii? întreabă domnul într-o zi.”
Vorbitorul este...................................................................
Ascultătorul este................................................................
I2 Alcătuieşte câte o propoziţie în care:
-să vă manifestaţi bucuria;
-să daţi o informaţie;
-să cereţi o informaţie.
I3 Formulează întrebări pentru următoarea propoziţie:
El vă păzeşte întocmai ca un cioban.
I4 Alcătuiţi un dialog în care să folosiţi:
- o propoziţie enunţiativă;
40
- o propoziţie interogativă.
I5 Povesteşte textul:
“ De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. Bunica începea să spună:
- A fost un împărat mare, mare.
- Cât de mare?
- Mare de tot.”
(Barbu Ştefănescu- Delavrancea-Bunica)
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*identifică vorbitorul şi
ascultătorul într-o comunicare;
*alcătuieşte propoziţii după
cerinţele date;
*formulează corect întrebări în
legătură cu enunţurile date;
*alcătuieşte un scurt dialog
respectând anumite cerinţe date;
*povesteşte un fragment citit.
*identifică vorbitorul şi
ascultătorul într-o comunicare;
*alcătuieşte minim două
propoziţii după cerinţele date;
*formulează minim patru
întrebări în legătură cu enunţurile
date;
*alcătuieşte un scurt dialog
nerespectând ordinea tipurilor de
propoziţii; *povesteşte un
fragment citit cu omiterea unor
detalii din text.
*identifică vorbitorul într-o
comunicare;
*alcătuieşte propoziţii
enunţiative;
* formulează minim două
întrebări în legătură cu enunţurile
date;
*alcătuieşte propoziţii după o
anumită temă;
*povesteşte incomplet un
fragment citit (n cu greşeli de
ortografie, exprimare şi omiterea
unor detalii).
9. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 5 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. I. I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. S. S. I. I. Suficient
3 I.N-U. B. B. B. S. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. B. B. B. Bine
5 P.R-C. Fb. B. B. S. S. Bine
41
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb. Fb.. Fb. B. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. B. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B S. B. Bine
11 U.S-C. S S. S. I. I. Suficient
12 U.G-P. S. S. I. I. I. Insuficient
Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în rezolvarea itemului 4 şi
am propus spre rezolvare în ora următoare a mai multor exerciţii de acest tip desfăşurând
activităţi frontale şi jocuri de rol. Am realizat şi exerciţii de citire şi povestire a unui fragment
încurajând activitatea pe echipe, am aplicat metoda 3-2-1 care este instrument al evaluării
continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire
continuă a elevilor.
Testul nr.6
Capacitatea : comunicarea scrisă
Aspecte urmărite: scrierea corectă din punct de vedere ortografic (cuvinte care conţin
grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).
Obiective operaţionale :
O1-să identifice grupul de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi;
O2-să transcrie fonetic cuvintele date;
O3-să scrie cuvinte ce conţin grupurile de litere;
O4- să alcătuiască propoziţii legate prin înţeles (compunere gramaticală) cu cuvinte date.
Conţinutul probei:
I1 se dă textul:
“Astăzi vom merge la circ. Acolo sunt multe animale pe care noi le-am văzut şi la
grădina zoologică. Acestea de la circ sunt dresate. Urşii au mingi, frânghii, caschete, chiar şi
tobe. Ghearele lor nu îl înspăimântă pe dresor. La cererea lui ei fac tumbe.”
Subliniaţi grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi în text.
I2 a) Cuvântul ghearele are:
42
O 8 litere şi 8 sunete;
O 8 litere şi 7 sunete;
O 8 litere şi 6 sunete.
b) Cuvântul caschete are :
O 8 litere şi 8 sunete;
O 8 litere şi 7 sunete;
O 8 litere şi 6 sunete.
I3 Daţi exemple de câte un cuvânt care conţine fiecare grup de litere ( ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi) care să poată fi introdus într-un text cu titlul Primăvara.
I4 Continuaţi textul de la I1. Folosiţi cuvinte ce conţin grupurile de litere. Subliniaţi-le.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Subliniază toate grupurile de
litere;
*Identifică numărul de litere şi
sunete ale cuvintelor date;
*Scrie cuvinte ce conţin
grupurile de litere;
*Alcătuieşte compunerea
gramaticală fără greşeli de
scriere.
*Subliniază minim opt grupuri
de litere în textul dat;
*Identifică numărul de litere şi
sunete al unui cuvânt dat;
*Scrie minim şase cuvinte ce
conţin grupurile de litere;
*Alcătuieşte compunerea
gramaticală cu mici erori de
punctuaţie.
*Subliniază minim şase
grupuri de litere în textul dat;
*Identifică numărul de litere al
unui cuvânt dat;
*Scrie minim patru cuvinte ce
conţin grupuri de litere;
*Alcătuieşte compunerea
gramaticală cu erori de
ortografie şi punctuaţie.
10. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 6 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. S. I. Suficient
2 F.M-I. B. B. B. S. Bine
3 I.N-U. B. B. B. S. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Fb.. B. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Foarte bine
43
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B S. Bine
11 U.S-C. S S. S. I. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. I. Suficient
Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi la redactarea compunerii
gramaticale şi am propus spre rezolvare în orele următoare cât mai multe exerciţii de acest tip.
Am organizat activitate pe grupe şi apoi am trecut la activităţi individuale.
Testul nr. 7
Capacitatea: comunicare scrisă
Aspecte urmărite: scrierea corectă din punct de vedere ortografic ( cuvinte care conţin
diftongi)
Obiective operaţionale:
O1-să identifice diftongii în cuvinte date;
O2-să observe existenţa unor situaţii în care aceleaşi grupuri de litere nu sunt diftongi;
O3-să completeze cuvinte date cu diftongii omişi;
O4-să scrie cuvinte ce conţin diftongi;
O5-să alcătuiască propoziţii cu cuvinte ce conţin diftongi.
Conţinutul probei:
I1 Subliniaţi grupurile de vocale aflate într-o silabă din cuvintele următoare: bucurie, gheaţă,
iarnă, ninsoare, iernatic, trăiesc, preţioasă, moşneagul, suie, descriere.
I2 Scrieţi un cuvânt din exemplele de la I1, în care grupul de litere ie nu se află în aceeaşi silabă.
I3 Completaţi cuvintele următoare cu grupurile vocalice adecvate:
mi_re, _pure, m_re, p_tră , _rnă.
I4 Scrieţi cinci cuvinte ce conţin grupul de litere oa în aceeaşi silabă.
I5 Alcătuiţi două propoziţii în care fiecare cuvânt să conţină un diftong.
44
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*identifică diftongii în cuvintele
date;
*identifică situaţiile în care
aceleaşi grupuri de litere nu sunt
diftongi;
*completează cuvintele cu
diftongii omişi;
*alcătuieşte propoziţii cu
cuvinte ce conţin diftongi;
*scrie cuvinte ce conţin diftongi.
*identifică diftongii în
cuvintele date cu o eroare;
*completează cuvintele cu
diftongii omişi;
*alcătuieşte propoziţii cu
cuvinte ce conţin aproape
toţi diftongi;
*scrie minim patru
cuvinte ce conţin diftongi.
*identifică diftongii în
cuvintele date cu două erori;
*completează cu unele erori
cuvintele cu diftongii omişi;
*alcătuieşte o propoziţie în
care sunt minimum două
cuvinte ce conţin diftongi;
*scrie trei cuvinte ce conţin
diftongi.
11. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 7 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. I. I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. S. S. I. S. Suficient
3 I.N-U. B. B. B. S. B. Bine
4 P.G. Fb. B. B. B. B. Bine
5 P.R-C. B. B. B. S. S. Bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb. B. B B. S. Bine
9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. B. Bine
10 V.R-B. B. S. B S. S. Suficient
11 U.S-C. S S. S. I. I. Suficient
12 U.G-P. S. I. S. I. I. Insuficient
45
Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în rezolvarea itemilor
acestui test şi am alocat două ore de recuperare şi ameliorare în care am folosit exerciţii de
recunoaştere a diftongilor în cuvinte şi propoziţii date, jocuri pe computer în prezentări Power
Point. Metoda R.A.I. am folosit-o frecvent în scopul descoperirii eventualelor lacune în
cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră. Este o metodă adaptabilă oricărui tip de
conţinut şi elevii sunt atraşi de această metodă-joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute,
modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină cooperarea cu
competiţia. Se desfăşoară în scopuri constatativ- ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin
notă sau calificativ. Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor pe temă dată. Exersează
abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai
potrivit răspuns. La reluarea testului rezultatele obţinute au fost semnificativ îmbunătăţite.
Testul Nr. 8
Capacitatea: de exprimare scrisă
Aspecte urmărite: operarea cu noţiunea de propoziţie
Obiective operaţionale:
O1- să definească propoziţia;
O2-să recunoască propoziţia în cadrul comunicării;
O3-să alcătuiască propoziţii prin ordonarea logică a unor şiruri de cuvinte date;
O4-să utilizeze semnele de punctuaţie învăţate;
O5-să transforme propoziţiile enunţiative în propoziţii interogative sau exclamative.
Conţinutul probei:
I1 Ce este propoziţia ?
I2 Se dă textul:
“ De dragul tău, pământul
De ghiocei e plin,
Şi vin cocori din zare,
Şi cerul e senin.”
(Elena Dragoş)
Copiaţi prima şi ultima propoziţie.
I3 Ordonaţi cuvintele următoare în diferite moduri pentru a obţine cât mai multe propoziţii.
(fapte, omul, se cunoaşte, după, bun)
46
I4 Puneţi semnele de punctuaţie în textul următor:
Primul pitic întoarse capul şi văzu o mică garofiţă în pătucul lui El întrebă
Cine a dormit în patul meu
Veniră apoi şi ceilalţi şi strigată
În pătucul meu a dormit cineva
(Ch. Perrault-Albă ca Zăpada)
Trântorul supărat începu să strige
Ei unde-i ceşcuţa mea
(C. Gruia-Noi albinele)
I5 Transformaţi propoziţiile de mai jos după modelul dat:
Băiatul este harnic./Cât de harnic este băiatul!/ Băiatul este harnic?
Copacul este înalt./……………………………/……………………
Căţeluşul este jucăuş./……………………….../…………………….
………………… / Ce înmiresmată este floarea!/……………………
…………………../ Ce şireată este vulpea!/…………………………
…………………../ Ce limpede e apa râului!/.....................................
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Defineşte propoziţia;
*Identifică propoziţia în cadrul
comunicării;
*Alcătuieşte propoziţii prin
ordonarea logică a unor şiruri
de cuvinte date;
foloseşte corect semnele de
punctuaţie învăţate;
*Transformă propoziţiile
enunţiative în propoziţii
interogative sau exclamative.
*Defineşte propoziţia;
*Identifică cu mici erori
propoziţia în cadrul
comunicării;
*Alcătuieşte minim două
propoziţii după cerinţa dată;
*Foloseşte corect semnele de
punctuaţie învăţate cu una-
două erori;
*Transformă propoziţiile
enunţiative în propoziţii
interogative sau exclamative.
*Defineşte propoziţia;
*Recunoaşte minim o
propoziţie în comunicare;
*Alcătuieşte o propoziţie după
cerinţa dată;
*Utilizează semnele de
punctuaţie învăţate cu trei –
patru erori;
*Transformă propoziţiile
enunţiative în propoziţii
exclamative.
47
12. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 8 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. S. I. S. Suficient
2 F.M-I. B. S. B. S. B. Bine
3 I.N-U. Fb. B. B. S. B. Bine
4 P.G. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb. B. Fb B. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine
11 U.S-C. S S. S. I. I. Suficient
12 U.G-P. S. I. S. I. S. Suficient
Am observat că majoritatea elevilor şi-au însuşit corespunzător noţiunea de propoziţie şi
am propus exerciţii de dezvoltare prin care am urmărit formarea deprinderii de ordonare a
propoziţiilor legate prin înţeles şi a deprinderii de realizare a unor compuneri gramaticale pe baza
unui suport vizual.
Testul nr. 9
Capacitatea: receptarea mesajului oral
Aspecte urmărite: *desprinde informaţiile dintr-un mesaj;
*semnalează înţelegerea mesajului;
*identifică structura mesajului.
Obiective operaţionale:
O1-să desprindă informaţiile dintr-un mesaj;
O2-să sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte;
O3-să identifice vocalele , consoanele şi silabele unui cuvânt dat;
O4-să semnaleze prin replici adecvate înţelegerea mesajului.
Conţinutul probei:
I1 Se dă enunţul:
48
Vântul adie, desprinzând de pe ramuri frunze vestejite.
Uneşte informaţiile din coloana A cu întrebarea corespunzătoare din coloana B.
A B
Vântul Cum sunt frunzele?
adie Despre cine se vorbeşte în mesaj?
desprinzând Cine se desprind?
de pe ramuri Ce se spune despre vânt?
frunzele Cum adie vântul?
Vestejite De unde se desprind frunzele?
I2 Alege variantele corecte:
O Ei stă de vorbă cu colegul cel nou.
O Ei stau de vorbă cu nou lor coleg.
O Ei stau de vorbă cu noul coleg.
O Ei stau de vorbă cu noi colegi.
O Ei stau de vorbă cu noii colegi.
I3 Uneşte cu o linie fiecare cuvânt din coloana A cu numărul de silabe corespunzător scris în
coloana B, cu numărul de sunete care îi corespunde scris în coloana C şi cu numărul de litere din
coloana D.
A B C D
merge trei silabe 8 sunete 8 litere
aceasta trei silabe 7 sunete 7 litere
povestea două silabe 6 sunete 6 litere
lung două silabe 5 sunete 5 litere
I4 Completaţi dialogul următor:
-Bună, Andrei, mergi la bibliotecă?
-........................................................
-Nu am citit cartea aceasta. Vrei să mi-o împrumuţi?
-.................................................................................
-Ce părere ai despre ea?
49
-.................................................................................
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Identifică despre cine şi ce se
comunică precum şi alte
informaţii incluse în mesaj;
*Alege structurile gramaticale
corecte( realizarea acordului
predicatului cu subiectul, al
adjectivului cu substantivul);
*Identifică silabele şi sunetele
unui cuvânt dat;
*Semnalează prin replici
adecvate înţelegerea
mesajului.
*Identifică despre cine şi ce se
comunică prin mesaj;
*Alege structurile gramaticale
corecte( realizarea acordului
predicatului cu subiectul);
*Identifică silabele şi literele
unui cuvânt dat ( nu face
corect corespondenţa sunet-
literă);
*Semnalează prin replici
adecvate înţelegerea parţială a
mesajului.
*Identifică ce se comunică
prin mesaj;
*Alege unele structuri
gramaticale corecte;
*Identifică silabele unui
cuvânt dat;
*Semnalează prin replici
adecvate înţelegerea unor
informaţii din mesaj.
12. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 9 la
eşantionul experimental:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. I. S. Suficient
2 F.M-I. B. B. S. B. Bine
3 I.N-U. B. B. S. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. B.. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb. B. B. B. Bine
50
9 V.D-C. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. S. B. Bine
11 U.S-C. S S. I. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. I. Suficient
Am organizat activităţi de recuperare cu cei trei elevi care au obţinut calificativele
Insuficient şi Suficient cu sprijinul elevilor buni prin activităţi pe echipe şi cu ajutorul unor
prezentări Power Point ( jocuri interactive pe computer). Rezultatele s-au îmbunătăţit
considerabil.
13. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testelor formative la
eşantionul experimental
Nr.crt Subiecţi Probe orale T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. S. I. S. I. S. I. S. S. Suficient
2 F.M-I. B. S. S. B. B. S. B. S. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. B. B. B. B. B. B. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. Fb. B. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Fb. Fb. B. B. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A-M Fb.. B. Fb. Fb. B. Fb. Fb. B. Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. B. B. B. B. B. B. B. S. Fb. B. Bine
11 U.S-C. S. S. S. S. S. S. S. S. S. S. Suficient
12 U.G-P. S. I. S. S. I. I. S. I. S. S. Suficient
Voi prezenta în cele ce urmează câteva teste de evaluare sumativă aplicate eşantionului
experimental la sfârşit de semestru şi an şcolar şi rezultatele obţinute de elevi.
51
TESTE DE EVALUARE SUMATIVǍ
Obiectiv cadru-Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Competenţe urmărite:
Identificarea elementelor de bază ale organizării textului în
pagină;
Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un text citit şi relatarea
acestora într-o succesiune logică;
Sesizarea cuvintelor necunoscute dintr-un context dat;
Testul de sinteză nr.1→ Semestrul I
Proba de evaluare nr.1
*Citeşte textul următor şi observă scrierea lui în pagină:
Urarea iepuraşilor
În ajunul Anului Nou, iepuraşii Relu, Rică şi Riţă au fost cu uratul la părinţi, la rude şi la
vecini.
Când au terminat de colindat, Rică cel isteţ le spune prietenilor din ceată:
-Fraţilor, haideţi şi la vânător să-i facem o urare!
Relu şi Riţă au început să dârdâie de frică. Ei au strigat:
-Nu ai minte,Rică? Vrei să mergem la cel mai mare duşman al nostru?
Rică însă o ţinu înainte:
-Să-mi tăiaţi mie urechile dacă nu o să vă placă!
Încurajaţi de Rică, prichindeii au alergat prin nămeţi până la căsuţa de la marginea
pădurii.
În casă, vânătorul era singur şi trist. Nimeni nu îl colindase în iarna aceea.
Iepuraşii s-au apropiat tiptil de fereastra luminată. Ei au început să strige cu glasuri
subţirele:
52
-Să trăiţi să-mbătrâniţi,
Să nu ne mai fugăriţi!
Să nu ne mai alergaţi
Şi ogarii să-i legaţi!
Iar la anul s-aveţi parte
De noroc şi sănătate!
Cum a auzit glasurile zglobii, vânătorul a alergat vesel la fereastră. El îi privea râzând pe
iepuraşi şi se întreba:”Oare ce să le dăruiesc colindătorilor?”
I1. Subliniază răspunsul corect:
a) Titlul textului citit este: Cei trei iepuraşi/Iepuraşii şi vânătorul/Urarea iepuraşilor.
b) Textul cuprinde: 5 fragmente/7 fragmente/6 fragmente.
c) În text sunt: două dialoguri/trei dialoguri/patru dialoguri.
d)Fiecare fragment şi fiecare dialog încep :de la începutul rândului/ de la alineat.
I2.Completează enunţurile următoare, adăugând cuvintele care exprimă numerele
potrivite şi numele vorbitorilor:
a) În text sunt...........................alineate. Dintre acestea,…………..marchează începerea
unor noi idei (fragmente), iar..............marchează dialogul.
b)În primul dialog, vorbeşte...........................
c) Al doilea semn de dialog marchează cuvintele spuse de ............................
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Rezolvă corect toate sarcinile
itemului 1;
*Completează corect toate
enunţurile lacunare date;
*Rezolvă corect cel puţin două
dintre sarcinile a, b, c, d ale
itemului 1;
*Completează corect cel puţin
două enunţuri lacunare, dintre
cele date.
*Rezolvă cel puţin una dintre
sarcinile a, b, c, d ale itemului
1;
*Completează corect cel puţin
un enunţ lacunar, dintre cele
date.
14. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.1 din
testul de sinteză nr. 1:
53
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. Suficient
2 F.M-I. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. Foarte bine
11 U.S-C. S S. Suficient
12 U.G-P. S. S. Suficient
Am îndrumat elevii să realizeze autoverificarea lucrărilor înainte de strângerea lor. După
terminarea probei , timp de 5 minute am solicitat elevilor să exerseze citirea cu voce tare. Au
participat un număr mare de elevi. Am procedat astfel pentru ca elevii să se familiarizeze cu
textul, pentru a rezolva cu uşurinţă sarcinile itemilor din probele următoare de evaluare scrisă.
Proba de evaluare nr.2
I1.Reciteşte textul Urarea iepuraşilor, apoi continuă răspunsurile la următoarele întrebări:
a) Când a avut loc întâmplarea povestită?
Întâmplarea a avut loc...............................................................................................
b)Cine a luat parte la întâmplarea povestită?
La întâmplare au participat........................................................................................
c) Ce îi urează iepuraşii vânătorului?
Iepuraşii îi urează vânătorului...................................................................................
I2.Uneşte prin linii perechi de cuvinte!
54
a)Care au înţeles asemănător: b) Care au înţeles contrar c) Între care există o legătură
aleargă tremură mare zi vânător urare
ogar deştept noapte vesel noapte copii
dârdâie copoi prieten mic sorcovă puşcă
isteţ fuge trist duşman părinţi
întuneric
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Răspunde corect la întrebările a şi b
şi la întrebarea c, care necesită un
răspuns prelucrat de elev prin
preluarea unor elemente din enunţuri
diferite ale textului;
*Realizează toate corespondenţele,
stabilind legături logice între cuvinte.
*Răspund corect cel
puţin la două întrebări
ale căror răspunsuripot fi
preluate direct din textul
citit;
*Realizează două
corespondenţe din fiecare
coloană.
*Răspunde corect la o
întrebare al cărei răspuns
poate fi găsit exact într-o
propoziţie a textului;
*Realizează cel puţin câte o
corespondenţă din fiecare
coloană
15. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de
evaluare nr.2 din testul de sinteză nr. 1:
Nr.Crt. Subiecţi I1 I2 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. Suficient
2 F.M-I. B. B. Bine
3 I.N-U. Fb. B. Foarte bine
4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine
55
10 V.R-B. Fb. B. Foarte bine
11 U.S-C. S S. Suficient
12 U.G-P. S. S. Suficient
Înainte de începerea lucrării elevii au recitit textul pentru a-şi reactualiza elementele
esenţiale desprinse din text: timpul întâmplării, personajele, întâmplările în succesiunea lor.
Evaluarea s-a constituit şi în act de învăţare pentru elevii mai slabi pentru că le-am pus la
dispoziţie pagina cu textul prezentat la prima lucrare.
Este foarte important ca toţi elevii să reuşească să rezolve sarcinile de lucru, cu sau fără
sprijin, fără a fi stresaţi de faptul că la o probă de evaluare nu se admit elemente de sprijin.
Proba de evaluare nr.3
I1. Citeşte cu atenţie fiecare enunţ şi descoperă înţelesul cuvântului subliniat.
a) Rică cel isteţ le spuse prietenilor din ceată.
b) Iepuraşii au alergat prin nămeţi.
c) În ajunul Anului Nou, iepuraşii au plecat la urat.
Explică înţelesul pe care îl are în enunţul dat, fiecare cuvânt subliniat.
Ceată→..........................................................
nămeţi→........................................................
ajun→............................................................
I2.Foloseşte fiecare cuvânt explicat mai sus, într-un enunţ alcătuit de tine, diferit de cel
dat.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Explică cele trei cuvinte, prin
raportare la context;
*Creează trei enunţuri
adecvate cuvintelor explicate.
*Explică, prin raportare la
context, cel puţin sensul a
două cuvinte din cele trei,
date;
*Creează două enunţuri
adecvate cuvintelor explicate.
*Explică, prin raportare la
context, cel puţin sensul unui
cuvânt din cele trei, date;
*Creează un enunţ cu context
adecvat cuvântului explicat.
56
16. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.3
din testul de sinteză nr. 1:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 Calificativ final
1 B.M-A.. I. I. Insuficient
2 F.M-I. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. B. B. Bine
11 U.S-C. S S. Suficient
12 U.G-P. S. S. Suficient
Elevilor cu nivel de pregătire superior le-am propus exerciţii de ordonare temporală a
întâmplărilor dintr-un text narativ şi de creativitate. Elevilor care au obţinut calificative de
suficient sau insuficient au primit fişe de lucru cu exerciţii de eliminarea unor greşelilor
constatate la probele 1, 2 şi 3.
17. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei
probe de evaluare din testul de sinteză nr. 1:
Nr.crt Subiecţi P1 P2 P3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. I. Suficient
2 F.M-I. B. B. B. Bine
3 I.N-U. B. Fb. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
57
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. Fb.. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. Fb. B Foarte bine
11 U.S-C. S S. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. Suficient
Testul de sinteză nr. 2
Obiectiv cadru-Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Competenţe evaluate:
Redactarea unor propoziţii : dezvoltări de enunţuri, formulări de
răspunsuri şi de întrebări;
Scrierea corectă, lizibilă şi îngrijită a enunţurilor şi a textelor;
respectarea punctuaţiei.
Scrierea corectă, lizibilă şi îngrijită a unui text; respectarea
ortografiei şi a punctuaţiei;
Redactarea unui text pe baza unei ilustraţii şi a unui şir de
întrebări.
Proba nr. 1
I1.Adaugă cuvinte la propoziţiile următoare, pentru a comunica mai multe informaţii:
a) Dorina citeşte..........(ce citeşte?)...........(ce fel de?).
b)Fulgii.......(care fulgi?).....cad…..(cum cad?)……(unde?).
c)Soarele…(ce fel de?)…mângâie…..(ce?).
I2. Enunţurile a, b şi c de mai jos sunt răspunsuri date la trei întrebări. Scrie cele trei
întrebări la care s-au dat cele trei răspunsuri.
a) Adrian a fost câştigătorul concursului de şah.
58
b) Dinu a obţinut ieri calificativul Foarte bine la limba română.
c) Astăzi după-amiază sunt ocupat. Voi vizita Muzeul de Istorie Naţională.
a)---------------------------------------------------------------------------------------------------------
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b)---------------------------------------------------------------------------------------------------------
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
c)---------------------------------------------------------------------------------------------------------
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Dezvoltă toate cele trei
propoziţii a, b şi c;
*Formulează corect toate
cele trei întrebări.
*Dezvoltă corect cel puţin
propoziţiile a şi b;
*Formulează corect cel
puţin două întrebări.
*Dezvoltă corect cel puţin o
propoziţie;
*Formulează corect cel
puţin o întrebare.
18. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.1
din testul de sinteză nr. 2:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. Suficient
2 F.M-I. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. Foarte bine
59
11 U.S-C. S S. Suficient
12 U.G-P. S. S. Suficient
Proba nr.2
I1.Citeşte textul. Scrie semnele de punctuaţie care lipsesc.
Adrian se întâlneşte cu Sandu___ El îi spune____
___Salut___Sandule___Unde te duci___
Sandu răspunde___
___Mă duc la bunici___Le duc plăcintă___ cozonac şi alte bunătăţi făcute de mama___
I2. Aricel a despărţit în mai multe feluri cuvintele vulpe, iepuraş şi ciocârlie, care nu
încăpeau în întregime la sfârşitul rândului .
Scrie DA în dreptul cuvântului despărţit corect şi NU, în dreptul cuvântului despărţit
incorect:
a) vu-lpe→ b)ie-puraş → c) cio-cârlie→
vul-pe→ iep-uraş→ cioc-ârlie→
v-ulpe→ iepu-raş→ ciocârli-e→
vulp-e→ iepur-aş→ ciocâ-rlie→
Scrie cum s-ar mai putea despărţi corect, la sfârşitul rândului, cuvântul ciocârlie:
_____________________________________________________________________________
I3.Scrie câteva versuri dintr-o poezie pe care ai învăţat-o. Respectă regulile de scriere a
textului în versuri.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Completează corect toate
semnele de punctuaţie;
*Apreciază corect , cu DA sau
*Completează corect cel puţin
opt semne de punctuaţie;
*Apreciază corect, cu DA sau
*Completează corect cel puţin
cinci semne de punctuaţie;
*Apreciază corect, cu DA sau
60
NU, toate situaţiile date.
*Scrie corect patru versuri.
NU, cel puţin opt situaţii.
*Scrie corect cel puţin trei
versuri.
NU, cel puţin trei situaţii.
*Scrie corect cel puţin două
versuri.
19. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.2 din testul
de sinteză nr.2:
Nr.crt Subiecţi I1 I2 I3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. S Suficient
2 F.M-I. B. B. B. Bine
3 I.N-U. B. Fb. Fb. Foarte bine
4 P.G. Fb. Fb. B. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. B. Foarte bine
10 V.R-B. B. B. Fb. Bine
11 U.S-C. S S. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. Suficient
Proba nr.3
Dictare:
În drum spre şcoală
A nins toată noaptea. Strada e plină de zăpadă. Nelu şi Ruxandra merg grăbiţi spre şcoală.
În faţa lor, o fetiţă păşeşte cu temă prin zăpadă.
Ruxandra întreabă:
-Nu e vecina de la etajul trei? O să întârzie la şcoală.
Nelu strigă:
-Alina, vino cu noi! Să nu aluneci!
Fetiţa răspunde:
-Ce bine! Vă mulţumesc! Era să cad de trei ori.
Descriptori de performanţă:
61
Foarte bine Bine Suficient
*Scrie corect după dictare
textul prezentat;
*Respectă ortografia
cuvintelor cu cel mult o
greşeală nerepetată,
corectată la cerere;
*Foloseşte corect
majuscula la începutul
propoziţiei şi semnele de
punctuaţie învăţate ;
*Desparte corect în silabe
cuvintele care nu încap în
întregime la sfârşitul
rândului;
*Scrie caligrafic şi îngrijit
textul după dictare.
*Apreciază corect
înălţimea, înclinarea
literelor şi spaţiile dintre
cuvinte;
*Încadrează corect în
pagină textul dictat.
*Scrie corect după dictare textul
prezentat cu cel mult 2-3 greşeli
nerepetate;
*Respectă ortografia cuvintelor cu
greşeli sporadice, corectate la cerere;
*Foloseşte corect majuscula la
începutul propoziţiei şi semnele de
punctuaţie învăţate cu sprijin
sporadic ;
*Desparte corect în silabe cuvintele
care nu încap în întregime la sfârşitul
rândului, cu abateri sporadice
corectate la cerere;
*Scrie lizibil şi îngrijit după dictare;
*Apreciază corect spaţiile dintre
cuvinte, manifestă imprecizie în
păstrarea uniformă a înălţimii şi
înclinaţiei literelor;
*Aşază corect în pagină textul dictat,
cu abateri sporadice de la scrierea pe
alineate.
*Scrie corect după dictare cel puţin
60% din textul dictat;
*Respectă ortografia cuvintelor cu
cel mult 2-3 greşeli repetate
corectate la cerere şi scrie corect
cel puţin 7 propoziţii din textul
dictat ;
*Foloseşte corect majuscula la
începutul propoziţiei şi semnele de
punctuaţie învăţate, cu greşeli
repetate corectate sub îndrumări
date;
*Desparte în silabe cuvintele care
nu încap la sfârşitul rândului, cu
greşeli repetate, corectate la cerere;
*Scrie lizibil după dictare;
*Necesită sprijin susţinut în
respectarea înălţimii, înclinării
literelor şi a spaţiilor libere dintre
cuvinte pe liniatura dictando;
*Aşază corect în pagină textul
dictat, pe baza unor îndrumări
primite înainte de începerea scrierii.
20. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.3
din testul de sinteză nr. 2:
Nr.Crt. Subiecţi Calificativ final
1 B.M-A.. Suficient
2 F.M-I. Bine
3 I.N-U. Bine
4 P.G. Foarte bine
5 P.R-C. Foarte bine
62
6 P.D-G. Foarte bine
7 P.V-M. Foarte bine
8 V.A.M Foarte bine
9 V.D-C. Foarte bine
10 V.R-B. Bine
11 U.S-C. Suficient
12 U.G-P. Suficient
21. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei
probe de evaluare din testul de sinteză nr. 2:
Nr.crt Subiecţi P1 P2 P3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. S. Suficient
2 F.M-I. B. B. B. Bine
3 I.N-U. B. Fb. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. Fb.. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. B. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. Fb. B Foarte bine
11 U.S-C. S S. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. Suficient
63
Test de sinteză-semestrul al II-lea
Obiectiv cadru- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Competenţe evaluate:*Identificarea elementelor de bază ale organizării textului în
pagină;
*Sesizarea cuvintelor necunoscute din textul citit şi utilizarea
acestora în enunţuri proprii;
*Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un text citit.
Proba nr.1
Citeşte textul următor, observând aşezarea, scrierea lui în pagină:
Fluierul fermecat
de Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori. Prin isteţime, el scăpase de multe ori
vacile şi oile satului din ghearele lupilor. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care-i răsplăteşte pe cei voinici, l-a chemat la el în
peşteră şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce doreşte din bogăţiile adunate acolo.
Tudorel a privit cu uimire totul, apoi i-a cerut doar un fluier.
-Să trăieşti, băiatul moşului! i-a spus vrăjitorul cel bun. Tu n-ai vrut nici straie scumpe,
nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta e făurit de un meşter din
vechime şi cu el vei putea îmblânzi toate fiarele. Păstrează-l sănătos şi s-auzim de bine!
Tudorel a mulţumit cum se cuvine şi a plecat.
A doua zi se duse iar cu oile la păscut. El se aşeză pe un dâmb şi începu să cânte din
fluier. Mare îi fu mirarea când văzu că mioarele se opresc din păscut şi încep să joace.
I1.Completează enunţurile următoare:
a) Titlul textului este:.....................................................................
b) Autorul textului este:..................................................................
c) Textul are..................alineate.
d)Fiecare alineat marchează..................................................................................................
...............................................................................................................................................
I2. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări:
64
a) Care sunt personajele prezentate în text?
b) Unde se află ele?
c) Ce alege Tudorel?
d)Cum era fluierul primit de Tudorel în dar?
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Completează corect
enunţurile a, b, c şi d;
*Răspunde corect la cele
patru întrebări.
*Completează corect
enunţurile a, b şi c;
*Răspunde corect la cel
puţin două întrebări.
*Completează corect
enunţurile a şi b;
*Răspunde corect cel puţin
la o întrebare.
22. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.1
din testul de sinteză aplicat în semestrul al II-lea:
Nr.crt Subiecţi I1 I 2 Calificativ final
1 B.M-A.. S. I. Suficient
2 F.M-I. B. B. Bine
3 I.N-U. B. B. Bine
4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. B. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. Foarte bine
11 U.S-C. S S. Suficient
12 U.G-P. S. S. Suficient
65
Proba nr.2
Reciteşte textul. Observă cuvintele subliniate şi gândeşte-te la înţelesul pe care îl are
fiecare, în enunţul din care face parte.
Fluierul fermecat
de Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori. Prin isteţime, el scăpase de multe ori
vacile şi oile satului din ghearele lupilor. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care-i răsplăteşte pe cei voinici, l-a chemat la el în
peşteră şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce doreşte din bogăţiile adunate acolo.
Tudorel a privit cu uimire totul, apoi i-a cerut doar un fluier.
-Să trăieşti, băiatul moşului! i-a spus vrăjitorul cel bun. Tu n-ai vrut nici straie scumpe,
nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta e făurit de un meşter din
vechime şi cu el vei putea îmblânzi toate fiarele. Păstrează-l sănătos şi s-auzim de bine!
Tudorel a mulţumit cum se cuvine şi a plecat.
A doua zi se duse iar cu oile la păscut. El se aşeză pe un dâmb şi începu să cânte din
fluier. Mare îi fu mirarea când văzu că mioarele se opresc din păscut şi încep să joace.
I1. a) Uneşte printr-o linie fiecare cuvânt din coloana a, cu un cuvânt din coloana b, care
are înţeles asemănător:
a b
înşelăciune mirare
uimire minciună
straie bogăţie
comoară îmbrăcăminte
b)Scrie, în dreptul fiecărui cuvânt dat, un cuvânt cu înţeles asemănător:
făurit→
mioară→
66
c) Explică înţelesul fiecărui cuvânt, aşa cum l-ai desprins din textul dat:
peşteră→
dâmb→
I2.Scrie patru enunţuri a, b, c, d, care respectă condiţiile:
a) cuvântul “a poftit” are înţeles asemănător celui din al doilea fragment al
textului:_______________________________________________________________________
__________________________________________________________________ b)
cuvântul “a poftit” are înţeles diferit de cel din text:
c) cuvântul “fiare” are înţeles asemănător celui din al patrulea fragment al textului:
d) cuvântul “fiare” are înţeles diferit de cel din text:
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Realizează corect
corespondenţele de la
punctele a şi b;
*Explică sensul cuvintelor
de la punctul c;
*Alcătuieşte cele patru
enunţuri, menţionate la
punctele a, b, c şi d.
*Realizează corect
corespondenţele de la
punctele a şi b;
*Scrie o explicaţie corectă a
sensului contextual, cel
puţin pentru două cuvinte;
*Alcătuieşte cel puţin două
enunţuri în care realizează
contexte asemănătoare celor
din textul dat.
*Realizează corect corespondenţele
de la punctul a ;
*Scrie o explicaţie corectă a
sensului contextual, cel puţin
pentru un cuvânt;
*Alcătuieşte corect cel puţin un
enunţ de la punctul a sau de la c, în
care realizează un context
asemănător celui din textul dat.
67
23. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.2
din testul de sinteză aplicat în semestrul al II-lea:
Nr.crt Subiecţi I1 I2 I3 Calificativ final
1 B.M-A.. B. S. S. Suficient
2 F.M-I. Fb. B. B. Bine
3 I.N-U. Fb. Fb. B. Foarte bine
4 P.G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. Fb. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. B. Bine
11 U.S-C. B. S. S. Suficient
12 U.G-P. B.. S. S. Suficient
Proba nr. 3
I1.Reciteşte cu atenţie textul “Fluierul fermecat” apoi răspunde în scris la următoarele
întrebări:
a)Ce fapte de voinic făcuse Tudorel?
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
b)Cine l-a răsplătit pe micul ciobănaş pentru faptele de voinic?
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
68
c)De ce îl laudă moşul pentru alegerea făcută?
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
I2 *Completează ideile principale adăugând cuvintele care lipsesc şi numerotează-le în
ordinea în care se desprind din text:
a)__________________îl laudă pe băiat pentru alegerea făcută.(.....)
b)Moşul din pădure îl cheamă în_______________plină de bogăţii ca să-l răsplătescă pentru
voinicie.(......)
c)Micul ciobănaş alege, dintre toate bogăţiile, doar un_______________.(.....)
d) Tudorel salvase de multe ori din ghearele lupului______________şi_______________
satului.(........)
*Formulează ultimele două idei principale care se desprind din text:
________________________________________________________________________e)____
__________________________________________________________________f)__________
____________________________________________________________
I3.Ce însuşiri are Tudorel? Completează enunţul început:
Tudorel este_______________________________________________________
_______________________________________________________________________.
Descriptori de performanţă:
Foarte bine Bine Suficient
*Răspunde corect şi adecvat
la toate cele trei întrebări;
*Realizează corect sarcinile
a, b şi c;
*Menţionează mai mult de
4 trăsături caracteristice,
observând şi trăsătura
fizică.
*Răspunde corect şi adecvat
cel puţin la două întrebări;
*Realizează corect sarcinile
a, b şi c;
*Menţionează 3-4 trăsături
caracteristice.
*Răspunde corect şi adecvat
cel puţin la o întrebare;
*Realizează corect sarcina
a;
*Menţionează doar două
trăsături caracteristice, care
apar nominalizate direct în
text.
69
24. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.3
din testul de sinteză nr. 3:
Nr.crt Subiecţi I1 I2 I3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. B. S Suficient
2 F.M-I. B. Fb. B. Bine
3 I.N-U. B. Fb. Fb. Foarte bine
4 P.G. Fb. Fb. B. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M B. Fb. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. B. Foarte bine
10 V.R-B. B. Fb. Fb. Foarte bine
11 U.S-C. S B. S. Suficient
12 U.G-P. S. B. S. Suficient
Am observat că majoritatea elevilor s-au descurcat foarte bine la completarea enunţurilor
lacunare dovedind că au citit cu atenţie textul şi au reţinut suficiente amănunte care să-i ajute în
rezolvarea itemului 2.
Dacă se realizează frecvent exerciţii de citire conştientă, corectă, coerentă şi expresivă
atunci elevii vor reuşi să-şi dezvolte capacitatea de receptare a mesajului scris şi să-şi formeze
competenţa de desprindere a informaţiilor esenţiale dintr-un text citit şi să utilizeze aceste
informaţii în comunicare.
70
25. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei probe
de evaluare din testul de sinteză aplicat pe semestrul al II-lea:
Nr.crt Subiecţi P1 P2 P3 Calificativ final
1 B.M-A.. S. S. S. Suficient
2 F.M-I. B. B. B. Bine
3 I.N-U. B. Fb. Fb. Foarte bine
4 P.G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
8 V.A.M Fb. Fb.. Fb. Foarte bine
9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine
10 V.R-B. Fb. B. Fb. Foarte bine
11 U.S-C. S S. S. Suficient
12 U.G-P. S. S. S. Suficient
26. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor testelor
sumative :
Nr.crt Subiecţi TS1 TS2 TS3 Calificativ final
1 B.M-A.. Suficient Suficient Suficient Suficient
2 F.M-I. Bine Bine Bine Bine
3 I.N-U. Bine Bine Foarte bine Bine
4 P.G. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
5 P.R-C. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
6 P.D-G. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
7 P.V-M. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
8 V.A.M Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
9 V.D-C. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
10 V.R-B. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine
11 U.S-C. Suficient Suficient Suficient Suficient
12 U.G-P. Suficient Suficient Suficient Suficient
71
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Experimentul ameliorativ a vizat aplicarea testelor de evaluare iniţială, formativă şi
finală. Rezultatele obţinute au fost analizate cantitativ şi calitativ urmărind ipoteza generală şi
obiectivele cercetării desfăşurate.
Acest capitol cuprinde :
-prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale;
-prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluărilor formative;
-prezentarea şi interpretarea datelor evaluării finale.
2.1. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale a
stadiului de pregătire a elevilor
În această etapă a experimentului pedagogic am urmărit determinarea stadiului iniţial de
pregătire a elevilor la limba română verificând capacităţile de citire şi înţelegerea a unui text
neexersat şi capacitatea de exprimare scrisă.
Pe lângă probele de evaluare prezentate am observat şi comportamentul elevilor în timpul
activităţilor didactice.
Am determinat nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi legate de receptarea
mesajului oral şi scris şi de exprimarea orală şi scrisă .
Am implementat soluţii ameliorative stabilind standardul conform cerinţelor curriculum-
ului naţional, care să corespundă condiţiilor concrete de la clasă.
Am evitat să intervin şi am fost obiectivă.
Rezultatele obţinute la proba de evaluare iniţială au fost următoarele:
Evaluarea iniţială : Tabel 2.1
Iniţial procentual: Iniţial numeric:
Calificativ Procent Calificativ Nr. Elevi
Foarte bine 16,67% Foarte
bine
2
Bine 25,00% Bine 3
Suficient 33,33% Suficient 4
72
Insuficient 25,00% Insuficient 3
2.1 Diagrama evaluării iniţiale:
Măsuri ameliorative:
În urma probelor de evaluare şi a celorlalte acţiuni realizate pentru determinarea nivelului
iniţial de pregătire a elevilor am constatat următoarele:
-un număr mic de elevi au rezolvat corect cerinţele;
-un număr mare de elevi au primit calificativul insuficient;
- majoritatea elevilor au lacune privind capacitatea de citire şi înţelegere a unui text la
prima vedere.
Având în vedere acestea am stabilit următoarele măsuri ameliorative (direcţii prioritare):
-realizarea citirii conştiente prin exerciţii de citire “la prima vedere”/ descifrare de către
fiecare elev, şoptit, în gând sau cu voce tare a textului, citire “în lanţ”, exerciţii de intonare a
propoziţiilor corespunzător semnelor de punctuaţie, (pentru a se obţine performanţa am alternat
exerciţiul cu jocul didactic), exerciţii de citire selectivă cu repere precum: citirea unui fragment
ca răspuns la o întrebare adresată de profesor sau alţi elevi.
-realizarea citirii corecte şi fluente a fiecărui elev prin alternarea diverselor forme de
citire cu alte metode, alte tipuri de exerciţii , cu jocuri didactice şi conversaţie, exerciţii de
respiraţie etc.
-realizarea scrierii lizibile, corecte şi caligrafice prin exerciţii de copiere şi transcriere de
litere, silabe, cuvinte, propoziţii, exerciţii de scriere după dictare şi utilizare corectă a semnelor
de punctuaţie.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
Fb B S I
Eval. I
73
2.2. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării formative a elevilor
Testele de evaluare formativă aplicate pe toata perioada în care s-a desfăşurat cercetarea
au fost diversificate şi fundamentate pe cele patru obiective cadru vizate de programa clasei a II-
a pentru disciplina limba română.
La stabilirea calificativelor finale am luat în considerare întreaga evoluţie a elevilor pe
parcursul anului şcolar, prin observarea sistematică a comportamentului acestora, verificarea
temelor pentru acasă, etc. Am constatat un progres semnificativ al elevilor faţă de evaluarea
iniţială.
Tabel 2.2
Formativ numeric: Formativ procentual:
Calificativ Nr. Elevi Calificativ Procent
Foarte bine 6 Foarte
bine
50%%
Bine 3 Bine 25,00%
Suficient 3 Suficient 25,00%
Insuficient - Insuficient -
2.2 Diagrama evaluării formative:
Măsurile ameliorative stabilite după aplicarea testului de evaluare iniţială le-am avut în
vedere pe toată perioada în care s-a desfăşurat cercetarea. Implementarea permanentă a acestor
măsuri a contribuit la îmbunătăţirea rezultatelor obţinute.
0
1
2
3
4
5
6
Fb B S I
Eval F
74
2.3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării sumative a
elevilor
Evaluarea sumativă am realizat-o prin aplicarea a trei teste de sinteză în cele două
semestre al anului şcolar 2007-2008. Fiecare test de sinteză a cuprins câte trei probe de evaluare
care au evaluat competenţele dobândite de elevi conform matricelor de evaluare şi obiectivelor
stabilite.
Tabel 2.3
Sumativ numeric: Sumativ procentual:
Calificativ Nr. Elevi Calificativ Procent
Foarte bine 7 Foarte
bine
58,33%
Bine 2 Bine 16,67%
Suficient 3 Suficient 25,00%
Insuficient - Insuficient -
2.3 Diagrama evaluării sumative:
0
1
2
3
4
5
6
7
Fb B S I
Eval. S
75
2.4 Diagrama comparativă a rezultatelor celor trei tipuri de evaluare:
Diagrama comparativă a rezultatelor celor trei tipuri de evaluare aplicate eşantionului
experimental reflectă performanţa realizată de elevi pe întreaga perioadă cercetată.
Ameliorarea rezultatelor elevilor din eşantionul experimental este un fapt cert, probat.
0
1
2
3
4
5
6
7
Fb B S I
Eval.I
Eval.F
Eval.S
76
CONCLUZII SI PROPUNERI
În cercetarea desfăşurată am delimitat cadrul conceptual prin care să realizez o evaluare
obiectivă a elevilor prin cele trei strategii temporale la disciplina limba română şi am aplicat teste
diversificate ce m-au ajutat să-mi formez o imagine de ansamblu asupra nivelului de pregătire al
elevilor.
Am avut pe tot parcursul cercetării în vedere ipotezele formulate. Folosind mai multe
strategii de evaluare am obţinut mai multe tipuri de rezultate. Nu am făcut din evaluare un
instrument de tortură pentru elev, ci am încurajat exprimarea liberă a ideilor legate de subiectele
propuse. Am pus mare accent pe comunicarea orală cu elevul înainte de a se trece la evaluarea
propriu-zisă folosind metoda asaltului de idei şi evaluarea acestora (brainstorming). În acest mod
am reuşit să determin elevii să depăşească teama de examinare şi să realizeze prin evaluare şi o
învăţare activ-participativă.
Atunci când am constatat că elevii întâmpină dificultăţi în rezolvarea sarcinilor unui item
am realizat repetarea individual sau în grup a noţiunilor corecte până la înţelegerea şi învăţarea
acestora.
Am observat că unor elevi le lipseşte exerciţiul citirii şi întâmpină dificultăţi în
înţelegerea mesajului sau conţinutului unui text. Aceste deficienţe apar la elevii care provin din
familii în care nu se pune accentul pe învăţătură şi au o situaţie materială precară. Atunci când în
evaluare am folosit noţiuni desprinse dintr-un text citit am acceptat ca elevii cu rezultate mai
slabe să aibă în faţă testul pe toată perioada evaluării, să exerseze mai mult citirea pentru a reuşi
să-şi formeze deprinderea necesară desprinderii informaţiilor de care au nevoie pentru rezolvare
itemilor. În modul acesta elevii mei au descoperit “ cheia care le deschide taina citirii”.
Am ales ca disciplină pentru cercetare limba română, dar cred că aplicând metodele
folosite în această cercetare la oricare altă disciplină rezultatele obţinute ar evidenţia un real
progres în pregătirea elevilor.
Fiecare elev este o individualitate care nu percepe identic cu alt elev realitatea
înconjurătoare. Trebuie încurajată exprimarea liberă, ideile fiecăruia, punând accent pe latura
77
afectiv-emoţională. Elevul trebuie învăţat permanent să separe binele de rău, să respecte regulile
pe care le stabileşte societate din care face parte, să fie conştient că nu trăim solitari şi că avem
mare nevoie de comunicare. Prin comunicare toate probleme îşi găsesc o rezolvare şi pentru a
comunica avem nevoie de cunoaşterea limbii române pe care o vorbim în fiecare zi. Exprimarea
corectă orală şi scrisă într-o limbă se învaţă prin efort susţinut. Ei trebuie conştientizaţi că
învăţarea presupune un anumit efort, dar acest efort aduce multe satisfacţii şi recompense.
Atunci când am acordat un calificativ “Insuficient“ am explicat elevului unde a greşit, l-
am determinat să repete rezolvarea corectă şi când am constatat că a depus un efort susţinut şi a
învăţat o parte cât de mică din conţinutul propus l-am recompensat.
Consider că înainte de aplicarea testului de evaluare iniţială este necesară repetarea
noţiunilor de bază însuşite anterior prin jocuri didactice atractive şi prin exerciţii asemănătoare
celor ce vor fi date în test.
Evaluarea formativă presupune o multitudine de modalităţi de evaluare scrisă sau orală.
Strategiile utilizate urmăresc permanent ce ştie elevul să facă şi ce trebuie să ştie legat de
conţinuturile predate. O evaluare formativă este eficientă atunci când se observă un progres
permanent al rezultatelor elevului faţă de rezultatele evaluării iniţiale.
Evaluarea formativă realizează un feed-back continuu ce oferă elevilor ce au învăţat o
confirmare imediată, cu efecte stimulatoare. Ea vizează susţinerea activităţii de învăţare şi este
pozitivă. Elevul este permanent conştientizat de progresul realizat sau de neajunsurile în învăţare
şi îşi orientează activitatea de învăţare. Judecăţile emise sunt menite să-i ghideze pe elevi pe
drumul spre performanţă.
Propun tuturor profesorilor care predau în învăţământul primar să-şi orienteze atenţia spre
strategiile complementare (moderne) de evaluare, pentru că aceste strategii stimulează elevii şi îi
determină să înveţe cu plăcere.
Am observat că, ori de câte ori folosesc computerul în activitatea de predare-învăţare-
evaluare, elevii mei sunt mai receptivi în ceea ce priveşte noţiunile ce trebuie asimilate şi
aplicate. Prezentând în Power Point conţinutul unor lecţii şi evaluând în acelaşi mod, rezultatele
obţinute au fost în continuu progres.
De asemenea, am observat că elevii caută cu plăcere informaţii diverse pe internet pentru
a-şi completa portofoliile de învăţare şi evaluare, apoi compară între ei informaţiile găsite şi
78
comentează constructiv îmbogăţindu-şi vocabularul şi cunoştinţele la majoritatea disciplinelor
studiate.
Am încercat permanent să-i determin pe elevi să iubească lectura şi să nu înlocuiască
lectura unei cărţi cu obţinerea de informaţii doar pe computer. Am pus în balanţă cele două
modalităţi de informare şi culturalizare a unui om accentuând importanţa lecturii individuale.
Cartea este cel mai bun prieten al unui om care-i dă forţa de a găsi soluţii optime în
diverse situaţii. Cartea ne luminează mintea şi sufletul aducându-ne cea mai de preţ bogăţie a
omului→ÎNŢELEPCIUNEA.
79
BIBLIOGRAFIE
*Ausubel D., Robinson F., (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică,
Bucureşti: EDP.
*Cerghit I. (coord), (1983). Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Bucureşti: EDP.
*Cucoş C., (1996). Pedagogie, Iaşi: Editura Polirom.
*Cerkez M., Pădureanu V., Singher M., (1999). Competenţe şi calificative la clasa a II-a,
Bucureşti: Editura Sigma.
*Gherghina D., (2002). Culegere de exerciţii, teste şi probe de evaluare cu elemente de
construcţie a comunicării pentru clasele I-IV, Craiova: Editura “Didactica Nova”.
*Ilie V., (2007). Pedagogie.Perspective teoretice şi aplicative, Craiova: Editura Universitaria.
*Joiţa E. (coord.) , (2003). Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Craiova: Editura Arves.
*Lisievici P. (1997).Calitatea învăţământului. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare,
Bucureşti: E.D.P.
*Molan V., Tomescu I., Pleavă C., (1999). Evaluare pentru învăţare eficientă- teste de limba şi
literatura română pentru clasa a II-a, Bucureşti: Editura ALL.
*Radu I. T., (1981). Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Bucureşti:EDP.
*Radu I.T., (2000). Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti:EDP.
*Stoica A. (coord.), (2001). Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti:
Editura ProGnosis.
*Stoica A., (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti:Editura
Humanitas Educaţional.
*Strungă C., (1999). Evaluarea şcolară, Timişoara: Editura de Vest.
*Vogler J. (coord.), (2000). Evaluarea învăţământului preuniversitar, Iaşi: Editura Polirom.
*Voiculescu E., (2001). Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control, Bucureşti:
Editura Aramis.
***(1998). Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, MEN, CNC,
Bucureşti: Editura Corint.
80
CUPRINS
ARGUMENT..........................................................................................................................pag.2
CAP. 1 CERCETAREA PEDAGOGICǍ...............................................................pag.5
1.1. Cadrul organizatoric...........................................................................................................pag.5
1.2. Cadrul metodologic............................................................................................................pag.7
CAP. 2 PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR.......pag.71
2.1. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale a stadiului de pregătire a
elevilor.....................................................................................................................................pag.71
2.2. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării formative a elevilor...........................pag.73
2.3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării sumative a elevilor.............................pag.74
CONCLUZII ŞI PROPUNERI.................................................................................pag.76
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................pag.79
top related