statii de betoane practica
Post on 30-Nov-2015
278 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Universitatea Politehnica Bucureşti
Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor
RAPORT DE PRACTICAStatia de betoane S.C. Mecanica Moreni
Student: Anton Maria - Catalina
2013
1
INTRODUCERE
Obiectivul lucrării constă în elaborarea unei proceduri pentru prepararea
betoanelor, care să stabilească verificările ce trebuiesc efectuate, având în vedere
factorii semnificativi care influenţează calitatea betoanelor folosite la structuri
turnate prefabricate pentru clădiri , locuinte etc.
O structura din beton este considerata durabila daca asigura:
functionalitatea (cu asigurarea rezistentei si stabilitatii);
in conditiile expunerii actiunilor mediului inconjurator;
pe durata de serviciu si necesitand costuri minime de intretinere.
Durabilitatea betonului este definita ca fiind proprietatea acestuia de a
rezista actiunilor climatice, chimice, de abraziune sau oricaror altor procese de
deterioarare pe durata de serviciu.
Calitatea betonului este o condiţie necesară pentru asigurarea calităţii şi
siguranţei construcţiilor, prin îndeplinirea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate a
construcţiilor.
2
PREPARAREA BETONULUI
Statia de betoane este dotata cu un sistem automat de preparare a betonului
controlat de catre operator, prin intermediul unui sistem de operare automat,
proprii fiecarei statii de betoane.
Prepararea betonului se face prin dozarea automata a componentilor
(agregate, ciment, apa, aditivi si eventual adaosuri) in malaxorul statiei unde are
loc omogenizarea amestecului.
Centrala de beton trebuie sa asigure:
receptia si gestionarea materialelor componente;
prepararea betoanelor conform retetelor stabilite;
dirijarea transportului de beton catre beneficiari;
garantarea si certificarea calitatii betonului livrat;
asigure urmarirea automata a nivelului materialelor din depozitele de
consum (agregate, ciment si aditivi) si realimentarea acestora din
depozitele de rezerva;
dozarea automata cu mare precizie a componentelor;
corectia automata a dozei de apa in functie de umiditatea naturala a
agregatelor, cu asigurarea fidela a raportului apa - ciment;
programarea automata a retetelor pentru betoane, cu luarea in considerare a
domeniului de variatie a caracteristicilor componentelor (curba
granulometrica a agregatelor, numarul de sorturi, marca cimentului etc.);
posibilitatea de reprogramare in cazul modificarii procesului tehnologic;
variabile programabile sunt:
timpul de malaxare;
ordinea de introducere a componentelor;
3
repetarea unei retete.
emiterea unui buletin de livrare care sa contina:
marca betonului, cantitatea de beton livrat;
cantitatile de componente consumate;
data si ora de livrare;
beneficiarul;
mijlocul de transport.
inregistrarea consumului lunar, insumat pe componente;
semnalizarea si blocarea sistemului in caz de avarie.
4
FLUX TEHNOLOGIC
Descrierea activitatilor de baza in procesul de productie
Descrierea activitatilor de baza in procesul de productie:
Contractare client;
Trimiterea comenzilor de beton;
Inregistrarea comenzilor de beton;
Verificarea cerintelor din comanda de beton;
Verificarea datelor contractuale si financiare ale clientului;
Intocmirea graficului de livrari zilnice;
Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare;
Aprovizionarea cu materii prime;
Prepararea betonului;
Intocmirea documentelor de expeditie;
Transportul betonului;
Transferul de proprietate;
Activitati post-livrare.
5
ECHIPAMENTUL SI PROCESUL DE PREPARARE A
BETONULUI
Pupitrul de comanda
Centrala de betoane:
reda conditii pentru obtinerea unor amestecuri de calitate si a unei
productivitati ridicate;
au caracter permanent sau de lunga durata de functionare pe acelasi
amplasament;
reda economie de spatiu si se preteaza la automatizare completa;
au posibilitatea functionarii continue pe toata durata anului.
6
Prepararea betonului in centrale prezinta :
obtinerea unor betoane de calitate, de marca precisa, prin
precizia dozarii componentelor;
corectia dozei de apa in functie de umiditatea naturala a nisipului;
controlul in timp real al retetei realizate, omogenitati si consistentei;
permite realizarea de progame de betonare intensiva;
elimina risipa de materiale prin asigurarea gestionarii automate a consumului
de ciment si agregate, precum si a betonului livrat;
elimina poluarea atmosferei.
Schema statiei de betoane
7
Calitatea materialelor preparate cu ajutorul echipamentelor de proces,
respectiv instalatiile pentru prepararea betonului este determinata de:
calitatea materialelor procesate;
calitatea echipamentelor tehnologice;
calificarea personalului operator.
Materialele procesate sunt: agregate minerale, ciment, apa si aditivi.
Marca cimentului reflecta calitatea acestuia in ceea ce priveste finetea de
macinare si capacitatea de reactie in contact cu apa.
Calitatea aditivilor influenteaza carcateristicile plastice ale amestecului
final.
Malaxarea (amestecarea) reprezinta procesul tehnologic in urma caruia
trebuie sa se obtina o distributie omogena a componentelor.
8
TRANSPORT
Automalaxor
Soferul ia:
avizul;
bonul de cantar;
certificat de conformitate (asigura calitatea).
Transportul betoanelor fluide cu tasare mai mare de 50 mm (T3) se face cu
autobetoniera, iar betoanele cu tasare mai mica de 50 mm cu autobasculante cu
bena, amenajate corespunzator.
Betonul se descarca prin mijloace de transport pe orizontala si se
repartizeaza uniform in cofraj. In cazul utilizarii pompelor de beton, descarcarea se
poate face direct in cofraj.
9
Durate de descarcare a unui mijloc de transport, va fi maximum 30 de
minute, iar mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite
contaminarea betonului.
Descarcarea betonului din mijlocul de transport se poate face in bene ,
pompe , benzi , transportoare , jgheaburi sau direct in cofraj .Inaltimea de cadere
libera a betonului nu trebuie sa fie mare in cazul elementelor cu latime de
maximum 1,0 m si 1,5 in celelate cazuri , inclusiv elemente de suprafata (placi,
fundatii etc)
Factorii care determina calitatea malaxarii (omogenizarea) sunt:
- viteza de amestecare;
- forma si dispunerea paletelor;
- configuratia geometrica a tobei;
- gradul de umplere;
- durata de amestecare.
Livrare betonului proaspat va fi efectuat cu luarea masurilor necesare pentru
mentinerea caracteristicilor acestuia in stare proaspata precum si prevenirea
segregari, pierderii componentilor.
Betonul trebuie turnat si compactat astfel incat sa atinga rezistenta si
durabilitatea prevazuta .
10
Incarcator frontal
Incarcatorul frontal ia padocul si-l duce la padocul de lucru.
Ciment
Alegerea unui anumit tip de ciment in compozitia unui beton se face functie
de parametrii doriti ai betonului proaspat si intarit, tehnologia de executare a
lucrarii (ex: beton turnat cu cofraje glisante), conditii de tratament ale betonului ,
dimensiunile structurii , agresiunea mediului inconjurator asupra structurii si
reactivitatea potential a agregatelor fata de alcalii daca este cazul.
11
Apa de preparare
Calitatea apei (din rau) de preparare pentru producerea betonului poate
influenta timpul de prize, dezvoltarea rezistentei betonului precum si gradul de
protective impotriva coroziunii armaturilor inglobate.
Calitatea apei influenteaza reactia dintre ciment si masa de amestec.
Aditivi
Aditivi acceleratori, intarzietori, reducatori de apa, antrenor de aer,
fluidizant, plastifianti, superplastifianti se utilizeaza in Romania in conditii de
obligativitate.
Cantitatea totala de aditivi nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim
recomandat de catre producator si, in starea in care se livreaza, nu trebuie sa fie
mai mare de 50g aditiv / kg de ciment in afara situatiei in care s-a stabilit deja
influenta unui dozaj mai ridicat de aditivi asupra performantelor si durabilitatii
betonului.
Betonul proaspat
Beton proaspat este amestecat intr-un singur ciclu de un amestecator
discontinuu descarcat intr-o perioada de un minut dintr-un amestecator continu sau
gata preparat , transportat intr-un automalaxor cand incarcatura necesita mai multa
de un ciclu de amestecare discontinua sau ma mult de un minut pentru operatia de
amestecare continua.
12
Betonul proaspat, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa si
eventual aditivi, reprezinta starea betonului din momentul amestecarii cimentului
cu apa si agregatele pâna la punerea în opera care nu trebuie sa depaseasca
începutul prizei. Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea în constructie
caracteristicile cerute, se fac determinari în stare proaspat a s i întarita. Pe beton
proaspat se efectueaza urma toarele determinari : consistenta si lucrabilitate,
densitate aparenta, continut de aer, timp de priz, verificarea compozitiei reale
inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton.
Cantitatea de beton care consta dintr-un numar de probe elementare din
punct distribuite intr-un lot de beton sau de o masa de beton , omogenizata cu grija.
Proprietiile betonului proaspat sunt definite de consistenta (mobilitatea
masei respective) si de lucrabilitate (include marimea efortului necesar pentru
compactare, coeziunea interioara care asigura curgerea uniforma, fara segregare,
pentru umplerea corespunzatoare a cofrajelor si proprietatea de a retine apa care
nu este in exces).
13
Beton intarit
Incercari pe beton intarit include urmatoarele parti:
Incercare cu masa raspandita;
Rezistenta la compresiune;
Densitatea betonului intarit;
Grad de compactibilitate;
Metode prin presiune;
Adancimea de patrundere a apei sub presiune.
Propritatile betonului intarit sunt definite de densitatea aparenta si de
compactitate care se reflecta in rezistenta la compresiune si la intindere,
impermeabilitatea si rezistenta la inghet.
14
Proprietiile betonului
Aceste proprietati ale betonului depind, in mare masura, de modul de
preparare a acestuia, adica de asigurarea riguroasa a cantitatilor de ciment,
agregate, apa, aditivi prescrise prin reteta, precum si de gradul de omogenizare prin
malaxare.
Calitatea betonului este influentata, in principal, de cantitatea de ciment si
de apa, deoarece cimentul pierde din rezistenta atunci cand cantitatea de apa de
preparare depaseste valoarea necesara. De asemenea, in cazul apei in exces apare
tendinta de segregare care inrautateste lucrabilitatea.
De aceea, nu se recomanda utilizarea malaxoarelor izolate sau in statii
improvizate pentru prepararea betonului, ci in mod centralizat, in centrale de
beton. Acestea reprezinta instalatii complexe care prepara si livreaza beton,
asigurand dozarea componentelor si durata de amestecare in mod automat sau
semiautomat.
Determinarea consistentei si lucrabilitatii betonului
Consistenta betonului proaspat defineste mobilitatea acestuia sub actiunea
greutatii proprii sau a unor forte exterioare care actioneaza un timp limitat
asupra lui.
Lucrabilitatea se caracterizeaza prin lucru mecanic minim de punere în opera,
tendinta de segregarere dusa si coeziune buna a componentilor. Pe beton
proaspat determinarea lucrabilitatii se face la max. 30 minute de la descarcarea
din betoniera.Pentru determinarea consistentei, respectiv lucrabilitatii betonului,
din multitudinea metodelor si procedeelor utilizate în tehnologia betonului.
15
Dozare
Dozarea componentelor consta, in principal, in reproducerea, in conditii
reale de preparare, a proportiilor cantitative stabilite in laborator, cu erori cat mai
mici posibile . Procesul de dozare influenteaza direct calitatea betonului preparat,
in ceea ce priveste consistenta, clasa si densitatea. Abaterile admise sunt
urmatoarele:
agregate minerale: 3 %;
ciment: 2 %;
apa: 2 % (se corecteaza in functie de umiditatea agregatelor minerale);
adaosuri: 3 %;
aditivi: 5 %.
Agregate
Agregate aproximativ 80% din volumul betonului este ocupat de catre
agregate, proprietatile acestora influentan d in mod decisiv durabilitatea si
performantele betonului, inclusiv rezistentele acestuia la compresiune, intindere si
abraziune.Calitatea agregatelor este influentata in mod decisiv de factorii extrinseci
.
16
Concluzii
Calitatea betonului este influentata, in principal, de cantitatea de ciment si
de apa, deoarece cimentul pierde din rezistenta atunci cand cantitatea de apa de
preparare depaseste valoarea necesara.
Se recomanda utilizarea malaxoarelor izolate sau in statii improvizate pentru
prepararea betonului, ci in mod centralizat, in centrale de beton. Acestea reprezinta
instalatii complexe care prepara si livreaza beton, asigurand dozarea
componentelor si durata de amestecare in mod automat sau semiautomat..
17
Bibliografie
Cod de practica pentru producerea betonului CP 012/1 – 200,7;
Standard roman: “Sisteme de management al calitatii”
SR EN ISO 2001 – 2008;
Cartea de betoane: http://www.cartidownload.ro.
18
top related