statii de betoane practica

25
Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor RAPORT DE PRACTICA Statia de betoane S.C. Mecanica Moreni Student: Anton Maria - Catalina 1

Upload: lupu-catalin

Post on 30-Nov-2015

278 views

Category:

Documents


19 download

DESCRIPTION

practica proiect

TRANSCRIPT

Page 1: statii de betoane practica

Universitatea Politehnica Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

RAPORT DE PRACTICAStatia de betoane S.C. Mecanica Moreni

Student: Anton Maria - Catalina

2013

1

Page 2: statii de betoane practica

INTRODUCERE

Obiectivul lucrării constă în elaborarea unei proceduri pentru prepararea

betoanelor, care să stabilească verificările ce trebuiesc efectuate, având în vedere

factorii semnificativi care influenţează calitatea betoanelor folosite la structuri

turnate prefabricate pentru clădiri , locuinte etc.

O structura din beton este considerata durabila daca asigura:

functionalitatea (cu asigurarea rezistentei si stabilitatii);

in conditiile expunerii actiunilor mediului inconjurator;

pe durata de serviciu si necesitand costuri minime de intretinere.

Durabilitatea betonului este definita ca fiind proprietatea acestuia de a

rezista actiunilor climatice, chimice, de abraziune sau oricaror altor procese de

deterioarare pe durata de serviciu.

Calitatea betonului este o condiţie necesară pentru asigurarea calităţii şi

siguranţei construcţiilor, prin îndeplinirea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate a

construcţiilor.

2

Page 3: statii de betoane practica

PREPARAREA BETONULUI

Statia de betoane este dotata cu un sistem automat de preparare a betonului

controlat de catre operator, prin intermediul unui sistem de operare automat,

proprii fiecarei statii de betoane.

Prepararea betonului se face prin dozarea automata a componentilor

(agregate, ciment, apa, aditivi si eventual adaosuri) in malaxorul statiei unde are

loc omogenizarea amestecului.

Centrala de beton trebuie sa asigure:

receptia si gestionarea materialelor componente;

prepararea betoanelor conform retetelor stabilite;

dirijarea transportului de beton catre beneficiari;

garantarea si certificarea calitatii betonului livrat;

asigure urmarirea automata a nivelului materialelor din depozitele de

consum (agregate, ciment si aditivi) si realimentarea acestora din

depozitele de rezerva;

dozarea automata cu mare precizie a componentelor;

corectia automata a dozei de apa in functie de umiditatea naturala a

agregatelor, cu asigurarea fidela a raportului apa - ciment;

programarea automata a retetelor pentru betoane, cu luarea in considerare a

domeniului de variatie a caracteristicilor componentelor (curba

granulometrica a agregatelor, numarul de sorturi, marca cimentului etc.);

posibilitatea de reprogramare in cazul modificarii procesului tehnologic;

variabile programabile sunt:

timpul de malaxare;

ordinea de introducere a componentelor;

3

Page 4: statii de betoane practica

repetarea unei retete.

emiterea unui buletin de livrare care sa contina:

marca betonului, cantitatea de beton livrat;

cantitatile de componente consumate;

data si ora de livrare;

beneficiarul;

mijlocul de transport.

inregistrarea consumului lunar, insumat pe componente;

semnalizarea si blocarea sistemului in caz de avarie.

4

Page 5: statii de betoane practica

FLUX TEHNOLOGIC

Descrierea activitatilor de baza in procesul de productie

Descrierea activitatilor de baza in procesul de productie:

Contractare client;

Trimiterea comenzilor de beton;

Inregistrarea comenzilor de beton;

Verificarea cerintelor din comanda de beton;

Verificarea datelor contractuale si financiare ale clientului;

Intocmirea graficului de livrari zilnice;

Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare;

Aprovizionarea cu materii prime;

Prepararea betonului;

Intocmirea documentelor de expeditie;

Transportul betonului;

Transferul de proprietate;

Activitati post-livrare.

5

Page 6: statii de betoane practica

ECHIPAMENTUL SI PROCESUL DE PREPARARE A

BETONULUI

Pupitrul de comanda

Centrala de betoane:

reda conditii pentru obtinerea unor amestecuri de calitate si a unei

productivitati ridicate;

au caracter permanent sau de lunga durata de functionare pe acelasi

amplasament;

reda economie de spatiu si se preteaza la automatizare completa;

au posibilitatea functionarii continue pe toata durata anului.

6

Page 7: statii de betoane practica

Prepararea betonului in centrale prezinta :

obtinerea unor betoane de calitate, de marca precisa, prin

precizia dozarii componentelor;

corectia dozei de apa in functie de umiditatea naturala a nisipului;

controlul in timp real al retetei realizate, omogenitati si consistentei;

permite realizarea de progame de betonare intensiva;

elimina risipa de materiale prin asigurarea gestionarii automate a consumului

de ciment si agregate, precum si a betonului livrat;

elimina poluarea atmosferei.

Schema statiei de betoane

7

Page 8: statii de betoane practica

Calitatea materialelor preparate cu ajutorul echipamentelor de proces,

respectiv instalatiile pentru prepararea betonului este determinata de:

calitatea materialelor procesate;

calitatea echipamentelor tehnologice;

calificarea personalului operator.

Materialele procesate sunt: agregate minerale, ciment, apa si aditivi.

Marca cimentului reflecta calitatea acestuia in ceea ce priveste finetea de

macinare si capacitatea de reactie in contact cu apa.

Calitatea aditivilor influenteaza carcateristicile plastice ale amestecului

final.

Malaxarea (amestecarea) reprezinta procesul tehnologic in urma caruia

trebuie sa se obtina o distributie omogena a componentelor.

8

Page 9: statii de betoane practica

TRANSPORT

Automalaxor

Soferul ia:

avizul;

bonul de cantar;

certificat de conformitate (asigura calitatea).

Transportul betoanelor fluide cu tasare mai mare de 50 mm (T3) se face cu

autobetoniera, iar betoanele cu tasare mai mica de 50 mm cu autobasculante cu

bena, amenajate corespunzator.

Betonul se descarca prin mijloace de transport pe orizontala si se

repartizeaza uniform in cofraj. In cazul utilizarii pompelor de beton, descarcarea se

poate face direct in cofraj.

9

Page 10: statii de betoane practica

Durate de descarcare a unui mijloc de transport, va fi maximum 30 de

minute, iar mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite

contaminarea betonului.

Descarcarea betonului din mijlocul de transport se poate face in bene ,

pompe , benzi , transportoare , jgheaburi sau direct in cofraj .Inaltimea de cadere

libera a betonului nu trebuie sa fie mare in cazul elementelor cu latime de

maximum 1,0 m si 1,5 in celelate cazuri , inclusiv elemente de suprafata (placi,

fundatii etc)

Factorii care determina calitatea malaxarii (omogenizarea) sunt:

- viteza de amestecare;

- forma si dispunerea paletelor;

- configuratia geometrica a tobei;

- gradul de umplere;

- durata de amestecare.

Livrare betonului proaspat va fi efectuat cu luarea masurilor necesare pentru

mentinerea caracteristicilor acestuia in stare proaspata precum si prevenirea

segregari, pierderii componentilor.

Betonul trebuie turnat si compactat astfel incat sa atinga rezistenta si

durabilitatea prevazuta .

10

Page 11: statii de betoane practica

Incarcator frontal

Incarcatorul frontal ia padocul si-l duce la padocul de lucru.

Ciment

Alegerea unui anumit tip de ciment in compozitia unui beton se face functie

de parametrii doriti ai betonului proaspat si intarit, tehnologia de executare a

lucrarii (ex: beton turnat cu cofraje glisante), conditii de tratament ale betonului ,

dimensiunile structurii , agresiunea mediului inconjurator asupra structurii si

reactivitatea potential a agregatelor fata de alcalii daca este cazul.

11

Page 12: statii de betoane practica

Apa de preparare

Calitatea apei (din rau) de preparare pentru producerea betonului poate

influenta timpul de prize, dezvoltarea rezistentei betonului precum si gradul de

protective impotriva coroziunii armaturilor inglobate.

Calitatea apei influenteaza reactia dintre ciment si masa de amestec.

Aditivi

Aditivi acceleratori, intarzietori, reducatori de apa, antrenor de aer,

fluidizant, plastifianti, superplastifianti se utilizeaza in Romania in conditii de

obligativitate.

Cantitatea totala de aditivi nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim

recomandat de catre producator si, in starea in care se livreaza, nu trebuie sa fie

mai mare de 50g aditiv / kg de ciment in afara situatiei in care s-a stabilit deja

influenta unui dozaj mai ridicat de aditivi asupra performantelor si durabilitatii

betonului.

Betonul proaspat

Beton proaspat este amestecat intr-un singur ciclu de un amestecator

discontinuu descarcat intr-o perioada de un minut dintr-un amestecator continu sau

gata preparat , transportat intr-un automalaxor cand incarcatura necesita mai multa

de un ciclu de amestecare discontinua sau ma mult de un minut pentru operatia de

amestecare continua.

12

Page 13: statii de betoane practica

Betonul proaspat, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa si

eventual aditivi, reprezinta starea betonului din momentul amestecarii cimentului

cu apa si agregatele pâna la punerea în opera care nu trebuie sa depaseasca

începutul prizei. Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea în constructie

caracteristicile cerute, se fac determinari în stare proaspat a s i întarita. Pe beton

proaspat se efectueaza urma toarele determinari : consistenta si lucrabilitate,

densitate aparenta, continut de aer, timp de priz, verificarea compozitiei reale

inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton.

Cantitatea de beton care consta dintr-un numar de probe elementare din

punct distribuite intr-un lot de beton sau de o masa de beton , omogenizata cu grija.

Proprietiile betonului proaspat sunt definite de consistenta (mobilitatea

masei respective) si de lucrabilitate (include marimea efortului necesar pentru

compactare, coeziunea interioara care asigura curgerea uniforma, fara segregare,

pentru umplerea corespunzatoare a cofrajelor si proprietatea de a retine apa care

nu este in exces).

13

Page 14: statii de betoane practica

Beton intarit

Incercari pe beton intarit include urmatoarele parti:

Incercare cu masa raspandita;

Rezistenta la compresiune;

Densitatea betonului intarit;

Grad de compactibilitate;

Metode prin presiune;

Adancimea de patrundere a apei sub presiune.

Propritatile betonului intarit sunt definite de densitatea aparenta si de

compactitate care se reflecta in rezistenta la compresiune si la intindere,

impermeabilitatea si rezistenta la inghet.

14

Page 15: statii de betoane practica

Proprietiile betonului

Aceste proprietati ale betonului depind, in mare masura, de modul de

preparare a acestuia, adica de asigurarea riguroasa a cantitatilor de ciment,

agregate, apa, aditivi prescrise prin reteta, precum si de gradul de omogenizare prin

malaxare.

Calitatea betonului este influentata, in principal, de cantitatea de ciment si

de apa, deoarece cimentul pierde din rezistenta atunci cand cantitatea de apa de

preparare depaseste valoarea necesara. De asemenea, in cazul apei in exces apare

tendinta de segregare care inrautateste lucrabilitatea.

De aceea, nu se recomanda utilizarea malaxoarelor izolate sau in statii

improvizate pentru prepararea betonului, ci in mod centralizat, in centrale de

beton. Acestea reprezinta instalatii complexe care prepara si livreaza beton,

asigurand dozarea componentelor si durata de amestecare in mod automat sau

semiautomat.

Determinarea consistentei si lucrabilitatii betonului

Consistenta betonului proaspat defineste mobilitatea acestuia sub actiunea

greutatii proprii sau a unor forte exterioare care actioneaza un timp limitat

asupra lui.

Lucrabilitatea se caracterizeaza prin lucru mecanic minim de punere în opera,

tendinta de segregarere dusa si coeziune buna a componentilor. Pe beton

proaspat determinarea lucrabilitatii se face la max. 30 minute de la descarcarea

din betoniera.Pentru determinarea consistentei, respectiv lucrabilitatii betonului,

din multitudinea metodelor si procedeelor utilizate în tehnologia betonului.

15

Page 16: statii de betoane practica

Dozare

Dozarea componentelor consta, in principal, in reproducerea, in conditii

reale de preparare, a proportiilor cantitative stabilite in laborator, cu erori cat mai

mici posibile . Procesul de dozare influenteaza direct calitatea betonului preparat,

in ceea ce priveste consistenta, clasa si densitatea. Abaterile admise sunt

urmatoarele:

agregate minerale: 3 %;

ciment: 2 %;

apa: 2 % (se corecteaza in functie de umiditatea agregatelor minerale);

adaosuri: 3 %;

aditivi: 5 %.

Agregate

Agregate aproximativ 80% din volumul betonului este ocupat de catre

agregate, proprietatile acestora influentan d in mod decisiv durabilitatea si

performantele betonului, inclusiv rezistentele acestuia la compresiune, intindere si

abraziune.Calitatea agregatelor este influentata in mod decisiv de factorii extrinseci

.

16

Page 17: statii de betoane practica

Concluzii

Calitatea betonului este influentata, in principal, de cantitatea de ciment si

de apa, deoarece cimentul pierde din rezistenta atunci cand cantitatea de apa de

preparare depaseste valoarea necesara.

Se recomanda utilizarea malaxoarelor izolate sau in statii improvizate pentru

prepararea betonului, ci in mod centralizat, in centrale de beton. Acestea reprezinta

instalatii complexe care prepara si livreaza beton, asigurand dozarea

componentelor si durata de amestecare in mod automat sau semiautomat..

17

Page 18: statii de betoane practica

Bibliografie

Cod de practica pentru producerea betonului CP 012/1 – 200,7;

Standard roman: “Sisteme de management al calitatii”

SR EN ISO 2001 – 2008;

Cartea de betoane: http://www.cartidownload.ro.

18