spumosul profesor moisil ! (a c )pps

“Legile ţării nu interzicnimănui să fie imbecil “

24.05.13 12:26 AM

Motto!

O anecdotă în care nici ascultătorii, nici povestitorii, nu înţeleg ce se întâmplă, se numeşte roman

psihologic

Mariajul e singura scăpare pentru un bărbat fără succese şi pentru o femeie cu prea multe.

-Domnule profesor,credeţi în vise? -Sigur,dragă !Să vezi : acu’ câtăva vreme am visat că devenisem academician, că eram în aulă şi prezidam o şedinţă.Si când m-am trezit, într-adevăr eram academician,eram în aulă şi prezidam o şedinţă.

Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.

La şedinţa de Consiliu profesoral în vederea titularizării prof.Ştefan Procopiu a votat contra numirii lui Moisil “candidatul fiind prea tânar”pentru a ocupa postul de profesor. – E un defect de care mă corectez în fiecare zi,a replicat Moisil.

Un prieten îi spune într-o zi :- Matematica asta pe care o predici tu, m-am săturat de ea până-n gât.Moisil: - Dar matematica se face de la gât în sus!

O reporteră spune la un moment dat, în cursul unui interviu:- Stiţi că adevărul supară!Moisil: - Pe mine o teoremă de matematică nu m-a supărat niciodată.

O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut, către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate subînţelesurile.

Cineva l-a întrebat: “Credeţi ca e potrivit ca un profesor să facă glume la cursuri?". Profesorul Moisil a răspuns: “Ştiinţa nu e tristă, decât pentru unii”

Libertate totală, ai impresia că e un joc de cuvinte; cel puţin pentru mine,pare o expresie corectă din punct de vedere gramatical,dar de fapt nu are sens , căci fiecare trebuie să se încadreze în legile societăţii.

Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci şi prin calităţile lui.

Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se para uşoare.

Măsura legislativă,o indicaţie administrativă este una din componentele vieţii unei societăţi; opinia publică e o altă componentă.

Nu trebuie crezut că dacă se decretează o lege,ea se va aplica.Nu se aplică decât legile cu care sunt de acord cei ce le aplică.

Pe omul cu adevărat capabil,limitele îl stimulează. Evident,morala nu e “puneţi fraţilor piedici!”, ci “dacă daţi de piedici,depăşiţi-le!”

Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi munca lui. Consider că munca e o pedeapsă,numai dacă omul nu se află la locul potrivit,dacă face altceva decât îi place.

Sunt unii oameni care cred că matematica trebuie făcută între cutare şi cutare ore Nu e adevărat.Matematica nu se face la ore fixe. Matematica se face când îţi vine o idee. Noaptea sau dimineaţa,când te scoli,când te speli,te gândeşti. Dacă nu te speli, te gândeşti când nu te speli.

Greu nu e să ai dreptate,greu e să convingi pe alţii. Nu întotdeauna e greu,ci numai când ai dreptate. Şi mai ales e greu să convingi pe cei care spun că s-au convins.

Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox,continuă prin a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat,la 30 de ani

apreciat,la 40 de ani învidiat şi la 60 stimat.

Intrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt cele pe care ţi le pui singur.

Numai prostia poate să aibă intermitenţe.

Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.

Marele regret al vieţii mele este de a nu fi avut nici unul.

Ştiinţa se răzbună ca o femeie : nu când o ataci, ci când o neglijezi.

Nu există inimă mai mare pe lume decât inima care ştie să ierte!

Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa.

“Fiecare om merită un pahar cu vin. Odată ce consumă paharul de vin devine

alt om “

Ce este un pesimist ? Un optimist bine informat.

“Geofizica este o ştiinţă al cărei nume provine de la cuvintele ‘geo’ şi ‘fizică’,ambele originare din greaca veche. Propun ca să-l numim ca decan al noii înfiinţate facultăţi de geofizică din Bucureşti pe Geo Bogza”

S-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Străbunicul său, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud i vicar episcopal ș greco-catolic pentru inutul ț Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei i membru al acestei Academii. Mama sa, șElena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea colii ș„Maidanul Dulapului”, azi „Enăchi ă Văcărescu” din ț Bucureşti. Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Yoe Petre, decan al Facultă ii de Istorie a Universitatii din Bucuresti iar fratele său țGeorge C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizică a Institutul/Universitatii Politehnice Bucuresti.

Grigore Constantin Moisil (n .10 ianuarie 1906 Tulcea - d. 21 mai 1973. Ottawa Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii române ti cu ș invenţia de circuite electronice tristabile.

Urmează coala primară la Bucure ti, iar studii liceale la Vaslui i ș ș șBucure ti (liceul Spiru Haret) între anii 1916-1922. În anul 1924 intră ca șstudent la Politehnică, sec ia construc ii, dar o chemare mai puternică îl ț țîndrepta spre Facultatea de Matematică, unde îi are ca profesori pe Dimitrie Pompeiu, mentorul său, Gheorghe Ţiţeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu A a se face că Grigore C. Moisil a fost în acela i timp student al ș șPolitehnicii i al Universită ii din Bucure ti. Interesul pentru matematică ș ț șdevine prioritar astfel că în anul 1929 părăse te Politehnica, de i trecuse ș șdeja toate examenele din primii trei ani i se afla student în anul IV. Dar în șacela i an î i sus ine teza de doctorat Mecanica analitică a sistemelor ș ș țcontinue, în fa a unei comisii conduse de Gheorghe i eica i având ca ț Ț ț șmembri pe Dimitrie Pompeiu i pe Anton Davidoglu. Această teză este șpublicată, tot în 1929, la editura - Gauthier din Paris i va fi apreciată de șsavan ii ț Vito Volterra,Tullio Levi,Paul Levy.

În 1930 pleacă la Paris, unde studiază la Sorbona cu mari matematicieni i șparticipă intens la via a tiin ifică cu note remarcate de profesori. În anul ț ș ț1931 sus ine examenul de docen ă, cu lucrarea Sur une classe de systemes ț țd'equations aux derivees partielles de la Physique mathematique, este numit conferen iar la Facultatea de Matematică din Iaț şi Pleacă la Roma cu o bursă de studii Rockefeller.

În 1932 se reîntoarce în ară i se stabile te timp de 10 ani în ț ș ș Iaşi, legat în mod deosebit de profesorul Alexandru Miller i de biblioteca creată de șacesta. ine primul curs de algebră modernă din România, „Logica i Ț șteoria demonstra iei”, la Universitatea din Ia i. În paralel începe un ir de ț ș șlucrări despre logicile matematicianului polonez Lukaşiewich. Cercetările sale de logică au stat la baza unei puternice coli de matematică în ară i ș ț șpeste hotare (Argentina, Jugoslavia, Cehoslovachia Ungaria). În perioada ie eană realizează o operă fecundă cu idei inovatoare în care se șîntrezăre te concep ia lui despre matematică i tehnica lui personală de ș ț șmânuire a instrumentului matematic, făcând apropieri între idei foarte îndepărtate, utilizând no iuni din domenii complet deosebite. ț

Publică lucrări în domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei i ș logicii matematice. A extins în spa iul cu mai multe dimensiuni țderivata areolară a lui Pompeiu i a studiat func iile monogene de o ș țvariabilă hipercomplexă, cu aplica ii la mecanică. A introdus algebre țnumite de el Łukasiewicz trivalente i polivalente (numite astăzi algebre șŁukasiewicz-Moisil) i le-a întrebuin at în logica i în studiul circuitelor de ș ț școmuta ie. A elaborat metode noi de analiză i sinteză a automatelor finite ț ș

i a avut contribu ii valoroase în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor ș țautomate.Moisil a insistat i ajutat mult la realizarea primelor ș calculatoare române ti. A avut contribu ii remarcabile la dezvoltarea informaticii i la ș ț șformarea primelor genera ii de informaticieni. A primit Computer Pioneer țAward al societă ii IEEE, în 1996ț .

Via a sa dedicată matematicii i informaticii l-a consacrat ca un ț șextraordinar om de tiin ă i profesor. Era înzestrat cu un deosebit sim ș ț ș țal umorului.Există multe vorbe de duh i anecdote cu Moisil. Multe se șgăsesc în căr ile pe care le-a scris, sau în cele care s-au scris despre el.țA fost membru al Academiei Române al Academiei din Bologna i al șInstitutului Interna ional de Filozofie.țDupă al doilea război mondial, guvernul comunist l-a numit în 1946 ambasador al României la Ankara. A fost laureat al Premiului de Stat al Republicii Populare Române i i s-a decernat în 1964, prin decret al șConsiliului de Stat, titlul ”Om de tiin ă emerit”.ș țA fost căsătorirt cu Viorica (n. Constante), sora Lenei Constante.

Picturi :CATHARINA KLEIN