situaţia actuală a polderului zaghen Şi principalele disfunctionalitati
Post on 06-Feb-2016
10 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Situaţia actuală a polderului Zaghen şi principalele disfunctionalitati
Zona polderului Zaghen, se află amplasată în partea de est a municipiului
Tulcea, intercalate între limita estică a localităţii Tulcea, braţul Tulcea al fluviului
Dunărea, la nord şi drumul judetean DJ 222 C Tulcea-Malcoci. În momentul de
faţă zona reprezintă incinta îndiguită Tulcea-Malcoci-Nufaru, administrativ aparţinând
Primăriei municipiului Tulcea şi comunei Nufăru.
Din punct de vedere hidrografic, zona se încadrează în bazinul hidrografic al
Dunării, pe cursul inferior la confluenţa cu Delta Dunării şi identificată ca lunca
inundabilă a Dunării, împreună cu balta şi lacul Zaghen. Suprafaţa supusă
reconstrucţiei ecologice este de 200 ha.
Reţeaua hidrografică este tributară Dunării, fiind constituită din privaluri, gârle,
canale şi zone depresionare, care în regim natural se aflau sub influenţa directă a
regimului hidrologic al Dunării.
Pianul general de amplasare a polderului Zaghen se prezinta anexat.
În prezent polderului Zaghen are mai multe canale şi gârle naturale nivelate
prin lucrările de amenajare a terenului din incinta îndiguită, rolul de alimentare şi
descărcare a acestora fiind preluat de reţeaua de desecare amenajată.
Zona se afla sub influenţa lucrărilor de amenajare ce au avut ca scop
îndiguirea luncii Dunării şi redarea circuitului agricol a terenurilor aflate sub apele
medii şi mari ale braţului Dunării, Tulcea.
Este protejată împotriva inundaţiilor printr-un dig de aparare realizat la o
asigurare de 1%, având cota coronamentului situată la +6,30m RMNS.
Din punct de vedere al situatiei prezente, ca urmare a functionării
defectuoase a reţelei de desecare amenajate, zona se poate împarti în patru subzone
caracteristice:
Subzona adiacentă digului de protecţie şi stradă
Subzona strada Prislav, limita adiacentă străzii Orizontului şi drumul ieşire Malcoci.
Lacul Zaghen şi bălţile limitrofe
Subzona centrală a incintei îndiguite Tulcea-Nufăru
Principalele disfuncţionalitati ale zonei propuse pentru refacere sunt
determinate de apele pluviale provenite atât de pe trema stradală a municipiului dar
şi a celor evacuate de canalul colector Valea Tulcei şi în mai mică măsură de cele
provenite din infiltraţii, având drept cauze:
scoaterea din functiune a reţelei de desecare a depresiunii lacului Zaghen şi a
Staţiei de Pompare Bididia;
scoaterea din funcţiune a bazinului de limpezire a apelor pluviale cu caracter
torenţial aduse prin canalul V. Tulcei;
transformarea zonei adiacente Lacului Zaghen în spaţiu insalubru prin amplasarea
necontrolată a unor gospodării anexe improprii.
Necesitatea şi oportunitatea reconstrucţiei ecologice a polderului
Zaghen
Imediata vecinatatea a unei zone umede necontrolate creează riscuri pentru
oraş: habitat pentru vectorii biologici ai unor boli, incendiu, inundaţii. Oraşul a înaintat
în Zaghen cu o zonă semirurală, lipsită de infrastructură (limita PUG 1996 era pe
axul străzii Orizontului). Lipsa reglementărilor de zonare urbană a creat numeroase
disfuncţionalităţi. Serviciile urbane acoperă cu dificultate acest spaţiu, iar condiţiile de
locuire şi calitatea construcţiilor sunt de supravieţuire, cu riscul de dezvoltare a unei
probleme sociale.
Abordarea integrată a situaţiei actuale a polderului Zaghen presupune
rezolvarea optimă a obiectivelor de reconstrucţie ecologică, urbanizare şi dezvoltare
turistică, abordare ce poate fi susţinută şi de existenţa unei baze legale solide.
Proiectul are condiţii legale favorabile. Aria este pe teritoriul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunării (Hotărârea nr.230 din 4 martie 2003 privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale), cu regim de
protecţie specială avifaunisticî (cod ROSPA 0031, declarată prin HG nr. 1284/ 2007).
Ca arie degradată prin intervenţie antropică ea are suport legal pentru refacere (HG
nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele
terestre au fost afectate).
Reconstrucţia ecologică este fezabilă şi are în vedere refacerea funcţiilor
ecologice esenţiale, protecţia unor specii şi habitate, conservarea biodiversităţii. Soluţia constă în refacerea unui regim hidrologic favorabil prin lucrări hidrotehnice şi reconstrucţia unor habitate favorabile reinstalării unor specii caracteristice, în special păsări şi peşti.
Recuperarea urbanistică a polderului Zaghen este importantă deoarece
prezintă:
valoare estetică (peisaj);
valoare recreaţionala (agrement, plimbare, sport, turism);
valoare educaţională (teren de observare);
valoare comercială (taxe, concesiuni, efecte indirecte din turism);
valoare ştiinţifică (arie protejată cu biodiversitate sustenabilă, zonă uşor
accesibilă pentru cercetare de teren, pretabilă implantării de unităţi de
cercetare).
Potenţialul pentru dezvoltare turistică este important deoarece se poate crea o
zonă uşor accesibilă cu specific de Deltă, cu o concentrare importantă de
servicii ecoturistice, de agrement şi educaţionale. Aceasta este o opţiune tipică
pentru turistul mediu şi de clasă, mai comod, dar încă interesat de experienţe
memorabile. Vecinatatea Deltei ar fi în acest caz un avantaj şi nu un defect
geografic al municipiului Tulcea. Din punct de acces în Delta, ar deveni un
centru de interes. Investiţia este importantă dar şi veniturile ar putea fi pe masură:
directe si indirecte. Conţinutul şi obiectivele proiectului
În incinta îndiguită Tulcea-Malcoci-Nufarul se supune reconstrucţiei ecologice
o suprafaţă de circa 200 ha, în perimetrul Lacului Zaghen. Reconstrucţia ecologică
are ca obiective refacerea echilibrului natural prin mijloace tehnice şi
tehnologice adecvate, printr-o soluţie durabilă, care să satisfacă şi interesele
comunităţii locale.
Prin tema-program elaborată de ARBDD, în acord cu Primaria municipiului
Tulcea, după consultarea publică şi a instituţiilor locale interesate, s-au formulat
urmatoarele cerinţe:
Asigurarea alimentarii lacului Zaghen cu apa din Dunare.
Refacerea unui mozaic de habitate naturale specifice zonelor umede,
pentru dezvoltarea florei şi faunei acvatice şi terestre, dezvoltarea unor
resurse naturale: peşte, stuf, papură, lemn, cu stabilirea regimului hidrologic
adecvat.
Crearea unei zone pentru recreerea locuitorilor municipiului Tulcea şi pentru
vizitatorii acestuia.
Amenajarea unui traseu turistic interior format dintr-un canal navigabil
pentru ambarcaţiuni de mici dimensiuni, pe malurile căruia se vor amenaja
popasuri turistice caracteristice: cherhana, moară de vânt, case tradiţionale
pescăreşti, observatoare de păsări, ateliere de valorificare a resurselor
specifice (împletituri de nuiele si papură, artizanat), centru de vizită, etc.
Amenajarea de spaţii unde vizitatorii vor putea participa la
evenimente cu specific local: pescuit sportiv, plimbări cu
ambarcaţiuni nemotorizate, descoperirea şi înţelegerea florei şi faunei
specifice mediului deltaic (în special a celei piscicole şi avicole), explorarea
peisajului specific cu aparatul de fotografiat sau de filmat, evenimente
culturale, degustări de preparate gastronomice locale etc.
Asigurarea utilităţilor aferente şi a accesului.
Asigurarea (păstrarea) funcţiei existente de atenuare a viiturilor Văii Tulcea,
prin polderul existent, care nu trebuie să afecteze funcţionarea zonei
amenajate.
Se vor reabilita şi pune în funcţiune reţelele de desecare ale lacului Zaghen,
SP Bididia, Bazinul de limpezire a apelor pluviale cu caracter torenţial
aduse prin canalul Valea Tulcei, cele doua staţii de pompe reversibile
precum şi amenajarea ecologică a zonei adiacente lacului Zaghen prin
eliminarea gospodăriilor şi anexelor improprii construite ilegal pe terenul
proprietate publică.
Pe baza studiului sunt prevazute investiţii pentru activitatea de reconstrucţie,
ce are în vedere transformarea unui zone umede, fără importanţă economică, într-
un loc pentru agrement, cercetare şi educare, care va fi introdus în oferta turistică
pentru vizitatori. Acesta va servi la educaţia ecologică pentru copii şi studenţi, ca o
demonstraţie practică a dezvoltării durabile a unei zone protejate.
Obiectivele principale ale proiectului derivă şi sunt compromisuri între
variantele studiate care trebuie să permită echilibrul între interesul refacerii
habitatelor naturale şi interesul comunităţii urbane de a dezvolta această zonă. Sub
acest aspect, proiectul pretinde o abordare diferită faţă de ansamblul celorlalte
proiecte de renaturare din Delta Dunării.
Vecinatatea oraşului este un mare avantaj în interesul valorificării zonei
ca obiectiv turistic, de agrement, suport pentru activităţi de cercetare şi educaţie.
Principalele obiective şi activităţi ale proiectului sunt următoarele:
reabilitarea staţiilor de pompare şi dragarea canalului dintre lacul Zaghen şi
Dunăre, cu asigurarea funcţiei de pompare reversibilă la ambele staţii. Aspectul
deficitar al soluţiei este că pomparea distruge materialul biologic, al cărui aport din
Dunăre este esenţial;
realizarea la digul de la Dunăre a unei soluţii de alimentare/evacuare
gravitaţională a apei.
Soluţia cea mai simplă este asigurarea unui circuit în staţie care să permită
curgerea prin sifonare, după amorsarea curgerii prin pompare;
protecţia cu dig a zonei umede pentru a delimita mai precis perimetrul, pentru a
proteja malurile şi a stabiliza regimul hidrologic specific;
dragarea unei zone întinse din lacul Zaghen pentru refacerea habitatelor de tip
lacustru, balta, insula, zone de întinsură;
separarea apelor scurse de pe Valea Tulcei în lacul Zaghen şi evacuarea lor
separată în Dunare;
modelarea zonei umede cu insule şi canale, diversificarea prin plantare a zonei de
uscat recuperate;
cuplarea lacului Zaghen, într-un sistem integrat, cu celelalte zone umede din
incinta îndiguită;
studii de specialitate pentru identificarea de specii si habitate protejabile, de
interes comunitar;
realizarea de zone de agrement
realizarea de facilităţi de cercetare ştiinţifică şi de protecţie a speciilor;
realizarea unor implantări cu valorificare turistică.
Relaţa cu alte proiecte, planuri si programe relevante în evaluarea impactului asupra
mediului şi la întocmirea prezentului raport, conform specificatiilor Directivei EIA
(1985/337/CEE), amendată prin Directiva 97/11/CE şi 2003/35/CE şi transpusă
în legislatia romaneasca prin HG 445/2009: S-a ţinut cont de modul în care proiectul
de reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen respectă obiectivele de protectie
a mediului stabilite la nivel national şi international.
S-au urmarit de asemenea ca obiectivele propuse prin proiectul de
reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen sa fie cuprinse în principalele actiuni
stabilite în vederea respectarii conceptului dezvoltării durabile.
Proiectul respecta principiile strategice de dezvoltare durabila, obiectivele şi
politicile care au stat la baza altor Programe, Planuri, Proiecte fiind în stransa
corelare cu acestea pentru eltminarea suprapunerilor si realizarea
complementaritatii.
Astfel pentru asigurarea respectării Directivei SEA 2001/42/CE proiectul este
în strânsă corelare cu următoarele Planuri si Programe:
o Planul Naţional de Dezvoltare al României (PND)
o Acquis-ul comunitar, capitolul 22
o Cadrul National Strategic de Referinta bazat pe practicile si principiile de
dezvoltare la nivelul UE
o Planul Regional de Dezvoltare
o Master Planul judetului Tulcea
o Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor
o Reabilitarea zonei industriale de est a oraşului Tulcea
o Planul National de Amenajare a Teritoriului PAÎN sectiunea Turism
o Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului - PNAPM
o Planul National Sectorial de Mediu - POS Mediu.
De asemenea proiectul este inclus în Planul de management al ARBDD
Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării proiectului
Starea actuală a mediului
Perimetrul identificat prin toponimul Lacul Zaghen este un ecosistem de tip
zona umeda. În ultimii 100 de ani si-a pierdut caracteristicile de lac, în anii 60-
70 putea fi caracterizat ca baltă, iar ca efect al lucrărilor de asecare lansate în 1970 a
retrogradat la starea de mlaştină datorită deficitului cronic de apă şi colmatării.
Pătura de stuf a invadat practic toata zona centrală a lacului şi suprafeţe întinse sunt
uscate în perioadele secetoase, când apa se mai menţine doar în canale. Regimul
hidrologic normal care era tributar Dunării nu mai este funcţional, datorită îndiguirii
incintei Tulcea-Nufăru. În prezent aportul de apă este asigurat din precipitaţii şi
scurgeri torenţiale de pe Dealurile Tulcei. Excesul temporar de apă este evacuat
sistematic spre Dunăre prin staţia de pompare Bididia.
Delimitarea zonelor umede are la bază diferite criterii (hidrologic, saturare,
biologic) care şi dau caracteristici ce o diferenţiază clar de teritoriul adiacent.
Polderul creat prin îndiguirea Tulcea-Nufăru nu mai este o zonă umedă, dar
perimetrul lacului Zaghen a rezistat presiunii antropice şi este încă identificabil şi
perimetrabil ca zonă umedă.
Sunt identificabile şi zone de tranziţie care au doar unele din functiile ecologice
ale zonelor umede: de exemplu, bazinul decantor prin care trece canalul de
evacuare a apelor pluviale de pe Valea Tulcei. La fel pot fi caracterizate şi
vecinatatile de nord si nord-est (terenuri declarate de folosinta agricola), unde
activitatea omului a degradat avansat ecosistemui natural.
În triunghiul format de strada Orizontului, drumul judetean 222 (spre
Mahmudia) si bazinul decantor, spatiul a fost complet antropizat, prin amplasari
anarhice de gospodarii agricole individuale (nelegale).
Starea habitatelor
Zaghen nu mai este lac din anii 70 cand s-a pus în opera proiectul de asecare
avansata a lui, în scopul dării terenului pentru folosinţă agricolă.
Proiectul nu a fost terminat, dar efectele lucrărilor executate sunt
dezastruoase pentru habitatele acestei zone umede. Chiar şi după îndiguirea incintei
Tulcea-Nufăru (1962), apa era suficient de adâncă încât stufarişul se întindea doar la
mal. În anii 50 adâncimea maximă era de 2-3 m, iar în anii 70 de 0,6 m. Exploatarea
sistematică a pompelor pentru asecare ale staţiei Bididia a scăzut nivelul normal de
retenţie al lacului la cota 0 m dMN, sustentenabil doar prin prezenţa apei freatice.
Deoarece în zona Tulcea intensitatea evapotranspiraţiei este comparabilă cu cea a
precipitaţiilor, în anii imediat următori punerii în exploatare a sistemului de asecare
s- a instalat un deficit cronic de apă în lac, cu efecte negative asupra
habitatelor specifice zonei umede.
Colmatarea si pomparea sistematică a excesului temporar de apă au facut ca
în perioadele secetoase zona de stufăriş să fie uscată, iar în canale, unde apa totusi
persistă, nivelul ei sa scadă şi la 0,5 m. Zona de stufăriş s-a extins până în centrul
lacului, păsările fiind cele mai afectate de pierderea luciului de apă şi a
întinsurii (zona de hrănire pentru păsările limicole).
Starea solului si a subsolului
Solul are un excedent de materie organică, de origine vegetală. Urmează un
strat de argile sub care este adapostit un strat de turbă neagră: turba începe la
adâncimea de 1,1 m si are o grosime de 2,7 m la forajul F1 (sudul lacului),
respective
adâncimea de 4,1 m, cu grosimea de 1,7 m la forajul F1 (în bazinul
decantor). Zăcământul de turbă este apreciabil dar neexploatabil datorită inundării
terenului. Habitatele identificabile la Zaghen sunt:
naturale, parţial modificate de om: paturi de stufăriş, zăvoaie de salcii, pajişti
inundabile
antropice, naturalizate: canale de drenare
antropice: terenuri de folosinţă agricolă, acumulări compacte de gospodării
agricole individuate (fără statut legal), terenuri agricole (folosinţă parţial
abandonată).
Capacitatea de regenerare naturală a fost depaşită prin intervenţiile antropice
chiar şi în zonele al căror aspect este încă natural. Efectul major a fost reducerea
biodiversităţii şi a dimensiunii populaţiilor cu excepţia vegetaţiei palustre care a
invadat lacul.
Studii sistematice nu există decât pentru păsări care aveau aici locuri bune de
cuibărit, hrană şi odihnă. Ele au fost puternic afectate de intervenţia antropică, dar
nu au părăsit cu totul zona, deşi degradarea habitatelor a avansat rapid în ultimii 40
de ani.
Poluarea zonei este identificabilă (aluviuni aduse de torenţi, dejecţii animale,
deşeuri gospodăreşti), dar capacitatea de regenare nu este depaşită şi acest aspect
va intra inevitabil sub control în urma activităţiior de reconstrucţie ecologică.
Fauna
Nevertebratele sunt reprezentate de protozoare, viermi inelaţi (râme), lipitori
(Hirudo medicinalis), melci (gasteropode), scoici, paianjeni, miriapode, fluturi de zi
şi de noapte şi numeroase insecte: tăuni, ţânţari, viespi, bondari, furnici, carii,
gandaci de balta, carabusi, libelule, cosasi, greieri, coropisnite, lacuste.
Vertebratele sunt reprezentate prin numeroase specii de pesti, batracieni,
reptile, pasari si mamifere.
Până în urmă cu doi ani se puteau pescui pe canalele lacului Zaghen: biban
(Perca fluviatilis), oblet (Alburnus alburnus), platica (Abramis brama), peste soare,
ştiuca (Esox lucius), crap (Cyprinus carpio), tipar (Misgurnus fossilis), caras
(Carasius carasius).
Vara anului 2007 a fost excesiv de călduroasă, nivelul apei a scăzut, crescând
în schimb temperatura. Ce nu au cules oamenii locului cu plasa, au mâncat
pasarile
picioroange. In lipsa legaturii cu Dunarea, puietui nu s-a regenerat astfel ca în 2008
se mai puteau pescui doar exemplare mici, fara spor.
Dintre batracieni sunt prezente broasca de balta (Rana ridibunda), broasca
mica de lac (Rana esculenta), brotacelul (Hyla arborea).
Reptilele sunt reprezentate de prin sarpele de balta (Natrix tessellata), gusterul
(Lacerta viridis), soparla de camp, broasca testoasa de balta.
Mamiferele prezente sunt cartita (Talpa europaea), ariciul (Erinaceus
europaeus), iepurele (Lepus europaeus), şobolanul negru (Tattus rattus), şoarecele
de casa (Mus musculus), şoarecele de camp (Microtus arvalis), popandaul (Citllus
citellus), catelul pamantului (Spalax leucodon). In zona traiesc în libertate si
numeroase mamifere si pasari domestice.
Nu au fost identificate studii sistematice ale faunei lacului Zaghen, cu exceptia
celor referitoare la avifauna.
Avifauna
In privinta pasarilor care cuibaresc, se hranesc sau sunt doar în pasaj pe Lacul
Zaghen exista doua lucrari, de o valoare deosebita deoarece înregistreaza situatia
înainte (anul 1971) de începerea lucrarilor de asecare a lacului si situatia de dupa
punerea în functiune (anul 1972) a statiei de pompare.
In anul 1971 au fost observate 89 specii apartinand la 11 ordine si 31 de
familii. Au fost identificate dintre acestea 16 specii cuibaritoare.
Odata cu intrarea în functiune în vara anului 1972 a grupului de motopompe,
cantitatea de apa a început sa scada continuu. Simultan se constata uscarea totala
a lacului de la sfarsitul lunii iunie si pana la sfarsitul lunii octombrie.
Au mai fost observate 22 de specii noi pentru aceasta zona, totalizand cu cele
consemnate În prima perioada 111 specii iar la cele 16 specii cuibaritoare s-au mai
adaugat 2.
Potentialul avifaunistic al Lacului Zaghen este impresionant dar la fel este si
declinul sau. Astazi pasarile sunt înca prezente, în special cele cuibaritore. Pasarile
limicole au pierdut însa spatiile de hranire, iar cele de pasaj pe cele de odihna.
Vegetatia
Dintre speciile lemnoase sunt reprezentative salcia (Salix alba) si plopul
(Populus nigra).
In perimetrul fostului bazin decantor s-a dezvoltat spontan pe mai multe
hectare o populatie de catina rosie (Tamarix ramosissima), o specie cu
binecunoscute proprietati curative.
Stuful/trestia (Phragmites communis) ocupa bazinul central şi se extinde
chiar si dincoio de canalele de perimetru ale lacului, în nord si est.
Alaturi de stuf sunt palcuri de papura (Typha latifolia), pipirig (Scirpus
lacustris), sageata apelor (Sagittaria sagittifolia), crinul de balta sau rosateaua
(Butomus umbellatus), cucuta de balta( Cicuta virosa), mararasul (Oenanthe
aquatica), rachitanul (Lythrum salicaria), izma broastei (Mentha aquatica), aliorul de
balta (Euphorbia palustris) urzica (Urtica dioica), dentita (Bidens tripartitus), susaiul
(Sonchus paluster), crapusnicul (Cirsium paluster), limbarita (Alisua plantago-
aquatica), rugina (Juncus effusus), foarfeca baltii (Stratiotes aloides).
În canale, unde apa este mai adanca si mai bine oxigenata vegetatia este
bogata si specifica: sarmulita (Vallisneria spiralis), iarba broaştelor (Hydrocharis
morsus-ranae), penita (Myriophyllum spicatum), cosorul (Cerathophyllum
submersum), lintita (Lemna minor), matasea broastei.
Suprafetele perimetrale uscate, nisipoase sunt acoperite cu iarba si alte specii
specifice stepei.
Fata de anii 70 a disparut luciul de apa, stuful invadand lacul.
Observatiile de teren recente (toamna 2008) au indicat eutrofizarea apei pe
canalele interioare si exterioare.
Starea mediului in cazul neimplementarii proiectului
Proiectul de reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen cuprinde activitati
generatoare de impact asupra factorilor de mediu, biodiversităţii si calitatii vietii în
general.
Este cunoscut faptul ca orice activitate umana afecteaza într-un fel sau altul
mediul. Capacitatea de suport a ecosistemelor, capacitatea lor de regenerare este
însă limitată, trebuie să existe, pe cât posibil, un echilibru între mediu si oferta naturii
pe de o parte si activitatile umane cu impact asupra mediului, pe de alta parte.
Scenariul în care, prevederile proiectului de reconstrucţie ecologică nu se
aplica prezinta o accentuare a proceselor de poluare, degradarea mediului natural si
scaderea calitatii vietii.
Calitatea aerului
Impactul asupra factorului de mediu aer este limitat datorită faptului că nu
există în zona riverană polderului agenţi economici care să deţină instalaţii
generatoare de emisii.
Neimplementarea măsurilor legate de reconstrucţia ecologică a polderului nu
va afecta calitatea factorului de mediu aer, aceasta fiind mai mult caracterizată a o
consecinţă a activităţilor limitrofe (Industrie, trafic ruiter si naval, emisii generate de
motoarele cu ardere internă, etc.
Calitatea apelor
Calitatea factorului de mediu apă în zona polderului Zaghen este
caracterizată de calitatea apei Dunării, a paraurilor Lipea, Babaianu si a viiturilor din
apele pluviale colectate prin canalul Valea Tulcei.
Prin neimplementarea proiectului de reconstrucţie ecologică calitatea apei se
va deteriora iar efectele negative principale sunt cele cu impact asupra biodiversităţii
si calitatii vietii. Se va accentua fenomenul de poluare a apei cu impact direct asupra
ecositemelor acvatice, speciile biosensibile vor fi afectate, diminuandu-se
numarul acestora.
Zona vestica si de nord-vest a polderului este ocupata fara forme legale de
mat multe construcţii si familii care se ocupă în special cu cresterea
animalelor, utilizand surse de apă improprii din punct de vedere al calităţii, ceea ce
determină apariţia problemelor de sănătate.
Calitatea solurilor
Utiiizarea incorectă a terenurilor poate contribui la modificarea capacitatii de
suport a unor profiluri fara o mare diversitate a orizonturilor genetice.
Neimplementarea măsurilor de redare a valorii de utilizare vor accentua
dehumificarea (mineralizarea rapidă a stratului de humus), salinizarea, accentuarea
eroziunii eoliene (prin procesul de deflatie), cresterea aciditatii solurilor turboase.
Biodiversitatea
Asa cum s-a mentionat, unul din obiectivele principale ale proiectului de
reconstrucţie ecologică este cresterea capacitatii de regenerare naturala si de
refacere a caracteristicilor si functiilor unei zone umede.
Neimplementarea activitatilor proiectului de reconstrucţie ecologică va reduce
capacitatea de regenerare naturala cu efecte majore în ceea ce priveşte reducerea
habitatelor, a biodiversităţii, a dimensiunilor populatiilor. Desi nu exista
studii
sistematice privind fauna (în special avifauna) si flora, sunt anumite observatii
care evidentiaza scaderea numarulut si dimensiunii populatiilor de pasari şi pesti.
Mentinerea starii actuale a zonei studiate a polderului nu va contribui decat la
pierderea unor informatii calitative si cantitative importante referitoare la diversitatea
biologica, la evolutia faunei si florei, a habitatelor privite ca elemente esentiale ale
patrimoniului Deltei Dunarii.
Deseurile
In situatia actuala, neimplementarea proiectului de reconstrucţie ecologică ar
conduce la colmatarea lacului într-un viitor destul de apropiat. Zona rămasă fără
interes ar fi degradată de intervenţii antropice necontrolate. Capacitatea de epurare
naturală ar fi afectată ireversibil iar zona ar deveni o "groapă de gunoi" a oraşului
prin depozitarea necontrolată şi necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi
animaliere.
În momentul actual nu se poate vorbi de existenţa şi funcţionarea unui sistem
de management în colectarea şi valorificarea deşeurilor. Deşeurile se numără printre
obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea
publică.
Principalele forme de impact si risc determinate de deşeuri sunt:
- modificări de peisaj şi disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafata si subterane;
- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
învecinate;
- afectarea sănătăţii populatiei.
Ecosisteme naturale si antropice. Ecosisteme socio-economice
Neimplementarea masurilor prevazute In proiect va contribui la deteriorarea
factorilor de mediu cu impact negativ zonal permanent asupra ecosistemelor
naturale si socio-economice.
Neimplementarea măsurilor privind infrastructurile de utilitati publice,
transport, comunicatii, a măsurilor privind sprijinirea dezvoltării activităţilor
economice traditionale alternative, a conservării tradiţiilor locale în utilizarea
resurselor naturale regenerabile, refacerea funcţiilor ecosistemelor va avea un impact
negativ de durata si extins materializat prin:
- deteriorarea functiilor ecosistemelor naturale si a habitatelor naturale
pentru hrana, cuibarit, înmultit, adapostit;
- imposibilitatea protejarii unor specii si habitate si a refacerii echilibrelor
ecologice;
- restrangerea zonelor umede;
- reducerea diversitatii habitatelor;
- adancirea efectelor negative asupra nivelului de trai prin imposibilitatea
valorificarii produselor proprii sau exploatarea resurselor naturale
regenerabile;
- reducerea potentialului turistic în zona studiata;
- riscul inundatiilor în cazul cresterii apelor,
- creşterea riscului epidemiilor;
- deteriorarea sănătăţii populatiei.
Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ de
proiectul de reconstrucţie ecologică
Incinta Tulcea-Nufaru a fost îndiguită în anii 60, pentru a da terenul folosintei
agricole. Datorită nivelului ridicat al pânzei freatice şi evaporării intense (favorizată şi
de lucrările agricole mecanizate), terenurile au tendinţa de a se sărătura şi
agricultura nu se poate practica decat în conditiile unei irigari insistente. în anii 70-
72 s-au executat si lucrari de asecare a Lacului Zaghen care nu au fost finalizate:
un canal leaga sudul lacului de Dunare, la capetele lui fiind amplasate doua statii de
pompare, una reversibila la Dunare (pentru irigatii si asecare), alta unisens langa lac
(pentru secarea lacului).
Folosinta agricola a fost abandonata dupa 1990, datorita saraturarii terenurilor
si lipsei de productivitate.
Lacul Zaghen a fost puternic afectat de interventia antropica.
Deteriorarea habitatelor este confirmata de studiile si observatiile de teren si a
avut ca efect scaderea populatiilor si reducerea diversitatii speciilor. Cele mai
afectate sunt populatiile de pasari şi peşti.
Caracteristicile de mediu pentru zona studiată se păstrează în parametri
normali din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu. în condiţiile în care
presiunea antropică precum şi efectele cumulative şi sinergice ale poluării ca proces
ce se desfaşoară în afara acestui perimetru este în continua crestere, se mareste si
gradul de vulnerabilitate a acestuia. Poluarea apei, intensificarea utilizarii resurselor
piscicole si alte activitati antropice ameninta siguranta acestei zone.
Cea mai mare presiune asupra factorilor de mediu o regăsim la nivelul
biodiversităţii, apei şi solului.
În mod evident, impactul negativ generat de poluarea apelor se regaseste la
nivelul biodiversităţii prin disparitia unor elemente biosensibile.
Presiunea exercitata asupra factorilor de mediu din zona polderului prin
intensificarea procesului de ocupare abuziva a terenului, constituie un alt proces ce
intervine în aprecierea caracteristicilor de mediu.
Poluarea aerului în polderul Zaghen nu este un fenomen de amploare.
Turismul constituie un factor important pentru dezvoltarea economica a zonei
dar, în acelasi timp si un element important de impact asupra factorilor de mediu.
Impactul activităţilor agricole asupra mediului înconjurător constă în
modificările produse în ecosisteme, cele mai evidente fiind în incintele îndiguite si
desecate.
Un impact antropic negativ este reducerea continutului de materie organică
din sol. Fenomenul de salinizare este specific unor soluri ca cele din polder. Poluarea
directa, determinată de prezenta reziduurilor de pesticide organo-clorurate în sol
este diferită în functie de durata de cultivare a terenului respectiv.
Un alt element de crestere a vulnerabilitatii zonei studiate îl
constituie problema gestiunii deseurilor.
Pentru o planificare corespunzatoare a gestiunii deseurilor într-o anumită
regiune, sunt necesare cunostinte numeroase atât despre cantitatea de deşeuri
rezultată, cât si despre compozitia si originea acestora. Studierea deseurilor
menajere generate se constituie în fundamentui conceperii unor proiecte de
management al deseurilor si al implementarii unor instalatii de recuperare, reciclare
si eliminare a acestora.
Inventariind toate aspectele de impact potential negativ asupra mediului
prezentate anterior, într-o zona atat de expusa cum este polderul Zaghen,
implementarea proiectului de reconstrucţie ecologică devine o necesitate.
Probleme de mediu existente, relevante pentru proiect
Problemele de mediu identificate în proiectul de reconstrucţie ecologică a
polderului Zaghen au fost stabilite în cea mai mare parte, ca fiind efectul pe care
cauza îl generează, definind starea de deterioare a ecosistemului în
ansamblu.
16016
Definirea problemelor este foarte importantă pentru coordonarea activităţilor de
menţinere a biodiversităţii dar şi de reconstrucţie ecologică şi dezvoltare durabilă, si
pentru determinarea solutiilor si cailor de implementare a acestora.
Pentru caracterizarea problemelor de mediu identificate ca relevante pentru
proiectul de reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen, s-a analizat impactul pe
care acestea le genereaza asupra:
- starii factorilor de mediu-efecte adverse asupra sistemelor ecologice si asupra
speciilor
- situatia biodiversităţii, faunei, florei si habitatelor;
- calitatii vietii-efecte adverse asupra valorilor sociale si economice, ca de exemplu
diminuarea oportunitatilor de agrement si recreative sau diminuare resurselor
naturale;
-sănătăţii umane-factori de stres ce pot genera o diversitate de probleme de sanatate
fiind de cele mai multe ori costisitoare.
Aceste categorii de impact au fost evaluate prin efectul negativ în functie de:
aria de exercitare a impactului, intensitatea impactului, persistenta sau
reversibilitatea impactului asupra factorilor de mediu.
Problemele de mediu existente, relevante pentru atingerea obiectivelor
proiectului de reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen se refera în principal la
următoarele aspecte:
♦ refacerea funcţiilor ecologice ale zonei umede:
- habitat pentru plante si animale tipice zonelor umede;
- habitat şizona de reproducere pentru pesti;
- habitate si zone de reproducere pentru pasari acvatice si limnicole; rezervor
pentru biodiversitate si asigurarea resurselor genetice;
- biocoridor şi schimb genetic;
- productie biologica;
- reluarea circuitului biogeochimic normal al elementelor;
- retinerea de sedimente si fixare de substante toxice (functia de epurare);
♦ recuperarea urbanistică a polderului deoarece prezintă un cumul de valori
(peisagistică, recreationala, educationala, stiintifica, comerciala)
- dezvoltarea potentialului turistic prin crearea unor servicii turistice specifice
Deltei
- crearea conditiilor de colectare, stocare si transport al deseurilor
16116
♦ elaborarea unui subsistem de monitoring integrat dupa principiile si domeniile incluse
În Sistemul Integrat de Monitoring al RBDD.
Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau
international care sunt relevante pentru proiect:
Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 are stabilită Prioritatea 3:
"Protectia şi îmbunătăţirea calitatii mediului". In baza acestei prioritati nationale a fost
elaborat un document strategic: Planul Operational Sectorial de Mediu al carui
obiectiv global îl constituie Îmbunătăţirea standardelor de viata ale populatiei şi a
standardelor de mediu vizând respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Programul national de actiune pentru protectia mediului
POS Mediu contribuie la realizarea Prioritatii 3 a PND - Protejarea si
îmbunătăţirea calitatii mediului si este complementar celorlalte prioritati de
dezvoltare ale Romaniei care converg spre realizarea unei dezvoltari durabile a
tarii.
Respectarea prevederilor conventiilor şi programelor internationale privind
protectia mediului:
• Convenţia de la Ramsar privind zonele umede de importanta nationala, mai ales ca
habitat al pasarilor acvatice (1991).
• Convenţia de la Paris privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural (1990).
• Convenţia de la Berna privind conservarea vietii salbatice a habitatelor
naturale din Europa (1993).
• Convenţia de la Bucureşti privind protectia Marii Negre împotriva poluarii(1992).
• Declaratia ministeriala de la Odessa privind protectia Marii Negre (1993).
• Convenţia de la Washington privind comertul international cu specii salbatice
de fauna şi flora pe cale de disparitie (CITES, 1994)
• Convenţia de la Rio de Janeiro privind diversitatea biologica (1994).
• Convenţia cadru a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro asupra schimbarilor climatice
(1994).
• Convenţia de la Geneva privind poluarea atmosferica transfrontaliera la
mare distanta (1991).
• Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier.
16216
• Convenţia de la Helsinki privind protectia si utilizarea cursurilor de apa
transfrontaliera si a lacurilor internationale.
• Convenţia de la Helsinki asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor
industriale.
Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inciusiv asupra
aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul,
apa, aerul
Proiectul de reconstrucţie ecologică a polderului Zaghen are ca obiectiv
principal refacerea echiiibrului natural prin mijloace tehnice adecvate, prin adoptarea
unor solutii durabile care sa satisfaca interesele comunitatii locale.
Evaluarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului înconjurător,
inciusiv asupra biodiversităţii, sănătăţii umane, patrimonial cultural, etc.,
presupune pe langa identificarea actiunilor generatoare de impact cuprinse în proiect
si identificarea elementelor poluante si modul lor de actiune asupra factorilor de
mediu.
Dintre activitatile prevazute a se realiza prin proiectul de reconstrucţie
ecologică, potentialele efecte semnificative asupra mediului pot fi generate in
principal de lucrarile hidrotehnice pentru asigurarea alimentarii lacului Zaghen cu apa
din Dunare, prin înfiintarea unei zone de recreere a locuitorilor municipiului Tulcea
inciusiv a turiştilor (amenajarea de spatii unde vizitatorii, turistii pot participa la
diferite evenimente specifice, inciusiv asigurarea infrastructurii, utilitatilor aferente si
a accesului), de amenajare a unui traseu turistic interior, etc.
Deoarece asigurarea alimentarii cu apa a lacului se va efectua în principal cu
apa din Dunare, caracterizarea factorului de mediu apa din polderul Zaghen
(identificarea elementelor poluante, respectiv modul lor de actiune asupra factorilor
de mediu) este în stransa concordanta cu aceasta, astfel ca principalele elemente
poluante identificabile sunt:
Hidrocarburile provenite din utilizarea mijloacelor de transport propulsate de
motoare cu ardere interna.
Emisia de C02 - important gaz cu efect de sera - rezulta din :
o activitatea de transport;
o procesele de degradare a deşeurilor biodegradabile în spatiile de depozitare.
Emisia de metan (CH4) gaz cu efect de sera este generat In proportii aproape egale
cu cele de C02 în spatiile de depozitare a deseurilor.
16316
Din depozitarea necontrolata şi în conditii neconforme a deseurilor, mai rezulta:
16416
o aerosolii care pot fi netoxici si toxici; aerosolii netoxici contribuie la extinderea
fenomenelor de impurificare, iar cei toxici au efecte asupra sănătăţii umane;
o particulele solide pot produce iritatii mecanice; au efect traumatic
mai ales asupra mucoasei oculare şi asupra cailor respiratorii.
Deseurile provenite din diverse surse contin o gama variata de
microorganisme si agenti patogeni ce favorizeaza bolile infectioase (virusi, bacterii).
în conditii favorabile, agentii patogeni din reziduuri raman viabili timp îndelungat - luni
sau chiar o perioada mai îndelungata.
Agentii patogeni care se întalnesc frecvent în reziduurile menajere:
- Salmonella tiphi, care produce febra tifoida
- Salmonella paratiphi B, care produce febra paratifoida lO.Shingella
dysinteriae provoaca dizinteria bacilara
- Vibrio cholerae, provoaca holera
- 0ua de Ascharis, care provoaca limbricoza
- Trichinea spirallis (larve), produce trichinoza
- Enthamoeba histolitica provoaca dizinteria ameboida.
PH"ul ca indicator de caiitate pentru apa poate avea efecte letale pentru unele
categorii de vietuitoare acvatice. Pentru peşti, domeniul de pH 5-9 se consideră a nu
fi direct letal dar schimbari ale pH-ului în acest interval pot modifica toxicitatea unor
poluanti ceea ce ar avea efecte adverse pentru unele specii biosensibile.
Oxigenul dizolvat. Necesarul biologic de oxigen este un element vital pentru
vietuitoarele acvatice. Necesarul de oxigen, la peşti, variaza în functie de stadiul de
viata si crestere în general cu activitatea speciilor, cu temperatura, cu salinitatea
(datorita efectului osmotic) si cu prezenta diferitelor metale toxice.
Raportul transparenţă / adancime (T/H) are o tendinta de scadere în anumite
perioade ceea ce defavorizeaza speciile limnofile, prin intermediul efectelor
ecologice ale dirijarii productiei primare în fitoplacton si reducerea macrofitelor.
Din intensificarea activitatilor agricole, apar poluari cu urmatoarele substante:
o Azotul, ionul amoniu
o Nutrientii favorizeaza dezvoltarea fitoplanctonului, cu consecinte în inhibarea
dezvoltării macrofitelor si schimbarea comunitatilor de pesti.
o Factori biotici cuprind urmatoarele elemente cu caracter de impact: â
16516
o Fitoplactonul determina creşterea biomasei fitoplanctonice, care provoaca
înflorirea apei mai ales cu alge albastre, ceea ce favorizeaza dezvoltarea speciilor
de pesti fitofagi în special a carasului.
o Zooplanctonul provoaca scaderea diversitatii si cresterea abundentei si
biomasei zooplanctonului ceea ce conduce la îngustarea spectrului nutritiv al
pestilor, favorizand un numar redus de specii în special platica si defavorizand
altele mai ales în faza de puiet.
o Bentosul: simplificarea structurii calitative şi cantitative ale bentosului are
efecte negative asupra speciilor de pesti bentofagi, în special a crapului.
Potentialele efecte semnificative asupra mediului datorate activitatilor de
reconstrucţie ecologică
Calitatea aerului
Activitatile ce se vor realiza pentru reconstructia ecologică a polderului Zaghen
nu conduc la efecte semnificative de poluare a aerului, astfel ca acestea pot fi
caracterizate într-un context general în corelare cu alte activitati desfaşurate în zone
limitrofe zonei proiectului.
Activitatile de transport în principal dar şi micile activitati industriale din zona
polderului genereaza un anumit grad de impact asupra aerului. Impactul are caracter
local şi poate fi redus prin limitarea nivelului de emisii la sursa.
Un impact asupra factorului de mediu aer îl pot avea şi activitatile referitoare
la managementului deşeurilor. Impactul, în acest caz, este unul local asupra calitatii
aerului şi consta în emisii fugitive sau evacuari din procese tehnologice. Aceste
impact, în general, se diminueaza pe masura departarii fata de sursa.
Calitatea apei
Referitor la calitatea apei, în cazul evaluarii de mediu, aspectele ce sunt luate
în calcul sunt legate de impactul pe care, actiunile propuse în cadrul proiectului, îl au
asupra apelor de suprafata si apelor freatice.
În perioada de realizare a lucrarilor, materialele utilizate nu afecteaza calitatea
apei, fiind inerte (piatra sparta, saltele de fascine, nisip, balast) iar activitatea
utilajelor asupra apei va fi redusa cu condiţia respectarii legislatiei de mediu în
vigoare.
16616
Activitatea utilajelor poate reprezenta un factor potential de poluare a apei cu
deşeuri de santina care au un continut ridicat de produse petroliere. Acest impact
negativ poate fi eliminat prin evacuarea controlata a acestor deseuri pe uscat si
predarea catre centre specializate de neutralizare, tratare şi depozitare. Este
interzisa evacuarea în apa a acestor deşeuri.
De asemenea activitatile de excavare şi depozitare a materialului dragat vor fi
reduse ca intensitate, limitate si nepermanente iar turbilitatea apei va afecta calitatea
acesteia doar pe perioade foarte scurte.
Depozitarea pe maluri a materialului excavat trebuie astfel realizata încât sa
se evite formarea de grinduri neinundabile în zone cu acces frecvent al apei care
ar putea bloca sau limita circulatia apei în sens transversal.
In general toate lucrarile de reconstrucţie ecologică nu vor avea efect negativ
asupra apelor subterane.
Riscurile asupra poluarii apei de suprafata şi a panzei freatice sunt luate în
calcul la identificarea de amplasamente pentru depozite de deseuri. Luand În
considerare faptul ca, pentru întreg teritoriul Deltei Dunarii, panza freatica este
situata la adancimi reiativ mici, riscurile de infestare a freaticului RBTDD cu levigat
rezultat din depozitele de deseuri necontrolate sunt potential semnificative.
Transportul pe apa constituie un alt aspect de impact asupra apelor de
suprafata. Propunerile facute în cadrul proiectului pentru utilizarea sistemelor de
propulsie prietenoase pentru mediul înconjurator conduc la reducerea pe termen
lung a efectelor negative generate de scurgerile accidentale de combustibil.
Cunoscandu-se caracterul sensibil al zonei Deltei Dunarii, autoritatile de
mediu monitorizeaza toate poluarile accidentale care ar putea afecta semnificativ
resursele de apa de orice fel.
Aplicarea legislatiei privind gospodărirea apelor, inclusiv reglementarile privind
zonele de protectie sanitara si hidrogeologica sunt premise clare ale asigurarii
protectiei calitatii resurselor de apa.
Calitatea solului
Toate activitatile de extractie a materialului de umplutura de raclare a zonelor
mlastinoase, decolmatari, etc. vor trebui executate într-un regim controlat din
punct de vedere al protectiei mediului.
16716
Solutiile tehnice propuse au urmarit corelarea lucrarilor noi cu cele de aparare
existente. Lucrarile de protectie de maluri pot fi considerate lucrari de diminuare a
efectelor negative ale degradarii acestora.
În cadrul organizarii de santier, constructorul are obligatia sa respecte
reglementarile privind protectia mediului în vigoare. Dupa terminarea lucrarilor
constructorul are obligatia eliberarii amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi
de materiale, blocuri de piatra, anrocamente, gramezi de pamant, etc.) sau
deseuri. Este interzisa aruncarea deseurilor în canal sau abandonarea acestora pe
amplasament.
Flora si fauna
Exista posibilitatea ca pe parcursul lucrarilor vegetatia din zona sa fie
afectata, însa suprafata de lucru nu este foarte extinsa, astfel încât pierderile vor fi
reduse cantitativ. Vegetatia locala are o putere mare de regenerare. Pentru evitarea
pierderilor de biotopuri se recomanda utilizarea suprafetei minime necesare pentru
desfasurarea lucrarilor si amenajarea santierului.
La finalizarea lucrarilor, executantul are obligatia eliberarii întregului
amplasament de orice fel de materiale si deseuri, pentru ca vegetatia locala sa poata
reveni la normal într-un interval de timp cat mai scurt.
Lucrarile propuse vor bloca legatura dintre mediul acvatic si cel terestru pe o
portiune limitata. Acest lucru poate duce la modificarea sau reducerea spatiilor
pentru adaposturi, odihna, hrana sau crestere pentru unele animale într-o zona
limitata.
In scopul refacerii florei si faunei specifice zonei, la realizarea
investitiei se interzice:
o executarea lucrarilor de terasamente în zonele si perioadele
de reproducere a ihtiofaunei;
o taierea salciilor în perioadele de depunere a pontei si cuibarit ale
speciilor de pasari protejate.
Peisajul
Pe durata derularii lucrarilor se poate considera ca exista un impact vizual
temporar datorat prezentei echipamentelor si utilajelor de lucru.
Apararile de mal vor da o nota de antropizare peisajului natural, însa acest gen
de lucrari este întalnit frecvent la malurile cursurilor de apa.
16816
Vegetatia care urmeaza a fi dislocata de pe malul canalelor este cantitativ
redusa şi cu o putere de regenerare crescuta. Astfel, impactui negativ produs asupra
peisajului pe pertoada lucrarilor va fi redus în timp si reversibil.
De asemenea, amplasamentele de depunere a materialului excavat pot
aduce o nota discordanta peisajului pana cand se va dezvolta vegetatia naturala în
aceste zone.
Conditii socio-culturale
În perioada lucrarilor de reconstrucţie ecologică accesul în aceste zone va fi
afectat temporar.
Realizarea lucrarilor de reconstrucţie ecologică va contribui la:
- Îmbunătăţireacalitatii vietii social-economice În aceste zone;
- Îmbunătăţireaconditiilor de reproducere si de viata a speciilor de peşti
autohtoni, specii valoroase din punct de vedere economic;
- Crearea de noi locuri de munca pe perioadele de executie si exploatare a
lucrarilor de reconstrucţie ecologică.
Impactul excavatiilor, sedimentelor si depozitarea acestora
- Pentru proiectele de reconstruct ecologică impactul excavatiilor se va
manifesta asupra:
o nivelului apelor
o adancimii apelor
o reducerea fenomenului de sedimentare
o circulatiei apelor
o biodiversităţii, ecosistemelor.
o Calitatea apelor este afectata în perioada de executie a obiectivelor pe
termen limitat şi local.
o Apare fenomenul de turbulenta datorata cantitatilor de aluviuni; ele vor fi mai
reduse prin folosirea corespunzatoare a excavatiilor iar debitele apelor pot
asigura dispersia rapida a acestora.
o Lucrarile de depozitare a materialului excavat vor avea un impact negativ
asupra solului (malurilor) conducand uneori la pierderea stabilităţii, alunecari
teren.
o Lucrarile nu modifica structura solurilor, nu amesteca straturile de sol şi nu
schimba densitatea.
16916
o Impact pozitiv prin reducerea fenomenului de eutrofizare cu efecte benefice
asupra biodiversităţii.
o Impact negativ În perioada de excavare prin creşterea turbiditatii şi
reducerea fenomenului de fotosinteza.
o Impact negativ asupra peisajului datorat depunerilor de material excavat pana
la dezvoltarea vegetatiei. Lucrarile propuse vor bloca legatura dintre mediul
acvatic şi cel terestru pe o portiune limitata. Acest lucru poate duce la
modificarea sau reducerea spatiilor pentru adaposturi, odihna, hrana sau
crestere pentru unele animale într-o zona limitata.
Prin actiunea utilajelor este dislocat bentosul ce poate cuprinde organisme de
mare importanta În lanturile trofice ale ecosistemelor acvatice. Fauna piscicola
din zona de lucru a utilajelor se va refugia temporar în spatiile învecinate
neperturbate.
Depunerea materialului excavat va acoperi si distruge partial
vegetatia existenta pe malul canalelor împreuna cu o parte din fauna a carui
habitat o reprezinta.
Depozitarea pe maluri a materialului excavat trebuie sa se faca astfel încât sa
se realizeze protejarea biocenozelor de mal prin evitarea înecarii acestora cu
materialul excavat, pentru a facilita refacerea cat mai rapida a ecosistemelor locale.
Concluzii privind efectele potentiale ale lucrarilor de reconstrucţie
ecologică
Evaluarea impactului generat asupra mediului ca urmare a realizarii
lucrarilor de reconstrucţie ecologică va avea efecte beneficice asupra regimului
cantitativ si calitativ al apelor, asupra biodiversităţii si mediului socio-
economic; principalele efecte ale impactului pozitiv sunt urmatoarele:
o diminuarea debitelor solide si lichide intrate în zona polderului precum
si limitarea aportului de poluanti;
o îmbunătăţirea circulatiei apei în zonele periferice ale polderului prin
decolmatarea canalelor principale si secundare;
o cresterea capacitatii de umplere si evacuare a apei din polder cu efect
general de mentinere a nivelului optim al apei;
o îmbunătatirea generala a calitatii apei prin cresterea ratei de
împrospatare a apei;
o refacerea habitatelor de adapost si reproducere pentru ihtiofauna,
avifauna si fauna terestra;
17017
o crearea unor noi habitate;
o îmbunătăţirea conditiilor de viata si socio-economice ale populatiei din
zona prin crearea de noi locuri de munca si prin îmbunatatirea
conditiilor de practicare a ecoturismului.
o în urma evaluarii impactului asupra mediului pe care îl poate genera
realizarea lucrarilor de reconstrucţie ecologică, se concluzioneaza ca în
perioada de executie a lucrarilor se poate genera un impact negativ
redus, cu caracter local si reversibil. In conditiile în care executantii vor
respecta legislatia de mediu în vigoare, în special În domeniul gestionarii
deseurilor si al exptoatarii adecvate a utilajelor si echipamentelor
folosite, intensitatea acestui impact poate fi diminuata.
Dezvoltarea turismului in zona polderului Zaghen $/ efectele potentiate
Asa cum s-a mentionat, proiectul presupune o abordare integrate prin îmbinarea
solutiilor optime de reconstrucţie ecologică, urbanizare si dezvoltare turistica.
Pentru reducerea efectelor potentiate asupra mediului datorate fenomenului
turistic sunt necesare actiuni de implementare a conceptelor de turism durabil si
ecoturism.
Din principiu, turismul durabil se disociaza de turismul de masa si se asociaza
partial cu forme de turism alternativ, contemporan.
Turismul durabil dezvolta ideea safisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei
turistice si, în acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se
are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc., ale
"actorilor" din turism, mentionandu-se integritatea culturala, ecologică,
diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.
Ecoturismul ca forma de turism a aparut odata cu nevoia oamenilor de a se
retrage în natura si de a vizita si cunoaste zonele naturale care se bucura sau nu
de un statut national sau international de protectie.
Atentia de care se bucura aceasta forma de turism din partea Natiunilor Unite
pleaca de la recunoasterea potentialului ecoturismului ca un instrument de
dezvoltare durabila care poate duce la realizarea celor 3 obiective importante ale
Convenţiei de la Rio:
conservarea diversitatii biologice si ecologice;
o promovarea utilizarii durabile a biodiversităţii prin generarea de venituri,
locuri de munca si oportunitati de afaceri în ecoturism;
o distribuirea echitabila a beneficiilor rezultate din ecoturism catre
populatia si comunitatile locale.
Guvernele nationale ar trebui sa implice administratorii ariilor protejate si
industria turismului în dezvoltarea si implementarea planurilor pentru
turismul durabil. Acestea ar trebui sa fie parte din strategiile nationale de dezvoltare
durabila si ar trebui incluse în planurile individuale de management ale ariilor
protejate.
Masurile de care trebuie sa beneficieze ariile protejate includ:
- transformarea dezvoltării existente nondurabile in forme mai durabile;
- stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltari, în special în mediile
sensibile;
- desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea
portanta a ariilor protejate, incluzand sanctuare si zone linistite, ca zone
potrivite pentru diferite niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare;
- reducerea poluarii si decongestionarea traficului de vacanta;
- evitarea turismului si a recreerii excesive în ariile protejate;
- asigurarea ca din turism beneficiaza şi comunitatile locale;
- asigurarea de ajutoare şi resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;
- pregatirea managerilor ariilor protejate În turismul durabil.
Dezvoltarea durabila a turismului şi ecoturismul sunt concepte utilizate tot mai
des în activitatea de turism pe plan mondial cu toate implicatiile financiare şi sociale
pe care le au.
Turismul este resursa viitorului în polderul Zaghen ca şi în Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii. În acelasi timp el este un paradox: poate produce mari pagube zonelor
protejate, în special daca nu este administrat cum trebuie, dar poate de asemenea
sa aduca mari beneficii.
Dezvoltarea "actului" turistic, tinand cont de formele de turism ce se pot practica pe
teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, poate influenta mediul deltaic, inclusiv
în polderul Zaghen, şi toate valorile naturale ale acestuia prin:
- prezenta, comportamentul şi numarul turişiilor pe trasee si în zonele adiacente
- existenta şi modul de functionare a amenajarilor si echipamentelor turistice,
dispersate în teritoriu
- circulatia mijloacelor de transport turistice
- dotarile de agrement folosite.
Facilitarea dezvoltării lui în concordanta cu capacitatea de suport a
ecosistemelor din zona studiata este strans legata de dezvoltarea unui sistem de
monitoring pentru realizarea evidentei şi controlului fluxului de turisti.
In acelasi timp, ecoturismul, care este nemijlocit legat si dependent de
existenta naturii cat mai putin modificata de om este considerat un instrument
important pentru conservarea ei.
Deoarece dezvoltarea turismului si a infrastructurii turistice reprezinta
o prioritate actuala atat la nivel national cat si la nivel regional si local, este necesar a
fi cunoscute toate datele necesare dezvoltării durabile a turismului, fara a afecta
ecosistemele naturale.
Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers
asupra mediului rezultat in urma implementarii proiectului de reconstrucţie
ecologică in polderui Zaghen
Implementarea solutiilor si actiunilor de reconstrucţie ecologică pot fi
considerate drept un set de masuri de reducere si compensare a efectelor negative
asupra mediului În zona polderului Zaghen.
Cele mai multe dintre solutiile adoptate au efecte pozitive asupra mediului,
sprijinind implementarea conceptului de dezvoltare durabila adaptabila
(conservare si dezvoltare) contribuind la refacerea functiilor naturale ale
ecosistemului, la îmbunătăţirea nivelului si standardului de viata al populatiei locale
prin dezvoltarea infrastructurii utilitatilor pubiice si reducerea poluarii si prin crearea
unor noi locuri de munca.
Solutiile concrete de interventie, care au un impact direct cuantificabil asupra
factorilor de mediu se refera în principal la reconstrucţia ecologică (lucrari
hidrotehnice) si la realizarea de infrastructuri edilitare.
Referitor la problema gestionarii deseurilor, un obiectiv este acela de a
încuraja reducerea cantitatilor de deseuri generate si colectarea separata a
deseurilor penculoase. Aceste masuri vor contribui si la indeplinirea altor
obiective, ca de exemplu reducerea emisiei gazelor de sera, reducerea si
eliminarea unor contaminanti ce pot afecta alte caracteristici de mediu.
Propunerile de limitarea a efectelor adverse ale solutiilor adoptate includ
masuri ce trebuie aplicate În diferite momente ale realizarii acestora.
In perioada de solicitarii si emiterii avizului sau acordului de mediu:
- Amplasarea obiectivelor de investitii în afara arealelor protejate din punct de
vedere ai biodiversităţii, vietii salbatice si biodiversitatii sau în vecinatatea
acestora.
- Aplicarea politicilor existente privind evitarea amplasarii obiectivelor de
investitii în apropierea arealelor cu destinatie peisagistica sau care au anumita
vocatie (Parcuri Nationale, Zone Costiere).
- La stabilirea unor locatii ale viitoarelor amenajari trebuie luate în considerare
distanta fata de zonele rezidentiale sau a altor receptori sensibili, în functie de
tipul amenajarii.
- Verificarea locurilor propuse pentru amenajarea / construirea de obiective de
investitii, luand În considerare criteriile minimale: existenta unor
constrangeri de mediu sau fizice În dezvoltare, destinatia terenurilor
învecinate, efectele cumulate, inclusiv impactul advers semnificativ asupra
calitatii mediului si capacitatea infrastructurii de transport existenta sau
viitoare.
In timpul constructiei sau amenajarii:
Controlul adecvat pentru a limita impactul produs de zgomot, praf
sau alti factori de disconfort, inclusiv limitele orelor de munca.
Asigurarea limitarii emisiei de poluanti pe timpul realizarii
proiectului de investitii (de exemplu: pulberi din stocarea
neadecvata a materialelor de constructie, hidrocarburi de la utilaje, ca
urmare a defectiunilor tehnice, etc.).
Pe timpul desfasurarii activitatilor masurile sunt în general, reglementate
în functie de specificul activitatii si se refera la:
- Controlul adecvat pentru limitarea impactului produs de zgomot, praf sau alti factori
de disconfort, inclusiv stabilirea adecvata a orelor de operare.
- Controlul operational privind manipularea, depozitarea, eventual
procesarea- tratarea si eliminarea deseurilor.
- Controlul accesului autivehiculelor În zona de recreere.
- Reglementarea circulatiei navelor de agrement.
- Controlul accesului turistilor În zonele sensibile (protejate).
Masuri de prevenire si diminuare a situatiilor de risc în perioada desfasurarii
lucrarilor pentru realizarea obiectivelor proiectului exista posibilitatea aparitiei
unor situatii potential periculoase pentru mediul înconjurator, în cazul în care nu vor fi
respectate reglementarile specifice de mediu. Poluarile vor fi însa limitate cantitativ
si vor avea un caracter local. Nu exista riscul unor accidente cu impact semnificativ
asupra mediului.
Datorita faptului ca posibilele poluari accidentale vor fi reduse cantitativ,
masurile de diminuare a poluarii nu vor fi dificil de implementat. Executantii lucrarilor
vor trebui sa întocmeasca planuri de masuri pentru prevenirea si reducerea poluarilor
accidentale pentru toate situatiile care acestea ar putea apare.
In contractele care se vor încheia cu firmele constructoare ar trebui precizate
clauze speciale privind protectia mediului si rezolvarea situatiilor de risc pentru
fiecare dintre parti.
Pentru prevenirea situatiilor de risc ce pot apare în perioada de desfasurare a
lucrarilor se recomanda luarea urmatoarelor masuri
semnalizarea vizibila a punctelor de lucru si a zonelor navigabile;
semnalizarea zonelor si indicarea perioadelor de interzicere a
navigatiei;
verificarea utilajelor, mijloacelor de transport, echipamentelor,
mecanismelor etc. pentru a constata integritatea si buna
functionare înainte de intrarea în lucru;
verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului În anumite zone si
a placutelor indicatoare cu însemne de pericol;
realizarea unor împrejmuiri, semnalizari sau avertizari pentru a delimita
zonele de lucru;
controlul accesului persoanelor în şantier;
controlul personalului muncitor privind disciplina în şantier etc.
Lucrarile trebuie realizate În conformitate cu prevederile documentatiilor si
caietelor de sarcini.
Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si o
descriere a modului in care s-a efectuat evaiuarea, inciusiv orice dificultati
(cum sunt deficientele tehnice sau Hpsa de know- how) fntampinate in
prelucrarea informatiilor cerute
Obiectivul ecologic principal al proiectului de reconstrucţie ecologică a
polderului Zaghen este renaturarea zonei umede şi refacerea biodiversităţii.
Refacerea habitatelor este premisă pentru reluarea dezvoltării durabile a
resurselor economice, turistice si de agrement local ale zonei umede.
Scenariul zero, de non-interventie, ar condamna zona lacului la colmatare
avansata în urmatorii 30-40 de ani. Zona ramasa fara interes ar fi degradata de
interventii antropice necontrolate. Deoarece capacitatea sa naturala de epurare ar fi
afectata" iremediabil, zona ar deveni o "groapa de gunoi" a orasului. Acest proces
este în fapt deja lansat:
Fara interventie, colmatarea lacului va continua pana la
compromiterea completa a functiei de atenuare a viiturilor colectate prin Valea
Tulcei. Deoarece zona de colmatare nu corespunde cu zonele de inundare critice
(adiacente zonelor locuite), traseele de evacuare a apei se vor închide, apele vor
stagna mai mult, si procesarea poluantilor se va reduce, zonele inundabile devenind
focare de infectie În imediata vecinatate a zonei locuite.
Alternativa *zero* presupune o analiza a starii actuale a factorilor de mediu În
situatia ne implementarii solutiilor, actiunilor si masurilor prevazute În proiectul de
reconstrucţie ecologică, ceea ce va conduce la o accentuare a proceselor de
poluare, degradare a mediului natural, scaderea calitatii vietii, deci vor fi afectate
majoritatea componentelor mediului, resursele naturale si calitatea vietii, asa cum
reiese din analiza de mai jos.
Pentru selectarea variantei de proiecte (actiuni, masuri) care produce cel mai
redus impact asupra mediului, respectiv efectele benefice cele mai relevante în
sensul reatizarii dezvoltării durabile, au fost studiate mai multe alternative, fiind
evaluate pentru a fi comparate din punct de vedere al efectelor potentiate asupra
mediului cu alternativa *zero* (scenariul non interventie).
Alternativa 1 - Scenariul de interventie minimala
Scenariul de interventie minimala presupune doar:
actiuni de salubrizare a zonei, cu eliminarea gospodariilor agricole în care se
cresc animale
rectificarea canalului de pe Valea Tulcei si crearea unui traseu de evacuare
directa catre statia de pompare.
Aceasta varianta ignora potentialul lacului Zaghen de a se reface ca zona
umeda si valorificarea sa ca mediu natural.
Daca nu se defineste o functie de interes clara pentru zona, costurile
salubrizarii nu vormtoarce un beneficiu direct si evident.
Proliferarea implantarilor ilegale nu ar putea fi blocata eficient decat prin
implantari legale.
Obiectivul de salubrizare ar putea fi atins, dar cel ecologic ar fi definitiv
compromis, datorita faramitarii folosintelor si lipsei de interes urban pentru zona de
maxim interes ecologic.
Alternativa 2 - Scenariul de interventie maxima
Scenariul de interventie maxima, renaturarea Întregii incinte Tulcea -Nufaru ca
zona inundabila, nu este fezabil deoarece digul incintei are şi rol de protectie a
municipiului Tulcea la inundatii.
Alternativa 3 - Scenarii de interventie graduala, scenarii fezabile
Aceste scenarii sunt compromisuri care trebuie sa faca echilibrul între interesul
refacerii habitatelor naturale şiinteresul comunitatii urbane de a dezvolta aceasta"
zona. Sub acest aspect, proiectul pretinde o abordare diferita fata de ansamblul
celorlalte proiecte de renaturare din Delta Dunarii.
Solutiile tehnice au fost modelate pe doua variante de principiu (I şi II) si o
varianta (III) dezvoltata pe baza observatiilor de detaliu ale beneficiarului.
Varianta I reprezinta reconstructia cu extensie semnificativa a zonei de
lac. Indiguirea zonei a fost proiectata pentru un nivel normal de retentie NNR de 1,25
m rMN, clasa Vde importanta.
Varianta II reprezinta reconstructia ca zona umeda inundabila. Protectia a
fost calculate la NNR 0,1 m rMN, clasa V de importanta. Pentru a favoriza
primenirea si oxigenarea apelor, traseul scurgerii de pe valea Tulcei a fost dirijat
spre nord.
Zona locuita va fi separata si protejata prin înaltarea terenului pe un traseu
paralel cu str. Orizontului la cota bermei de 1,00 m r MN, minim. In afara canalului
principal sunt prevazute canale secundare de ordinal I si II, pentru a stimula
diversitatea habitatelor. In aceasta varianta bazinul de decantare îşi pierde functia în
favoarea continuarii dezvoltării naturale pe care o are în prezent (cu
conservarea coloniei de catina).
Varianta III are în continuare o extensie semnificativa a luciului de apa,
rezultÎnd din proiectarea la NNR 1,00 m dMN. Varianta raspunde punctual optiunilor
de detaliu ale beneficiarului (completarea unor amenajari de interes turistic,
corelarea cu alte proiecte in curs, 5.a.).
Varianta III marcheaza clarzona de protectie sanitara din sudul Lacului
Zaghen, pentru cele 10 foraje de apa exploatate de Aquaserv Tulcea. Varianta
integreaza si se coreleaza cu sistemul de management al apelor uzate si pluviale din
proiectui de reabilitare a Str. Orizontului, în derulare. Varianta III renunta la statia de
epurare independentă din zona amenajata.
Zonele şi adincimile de sapare, unde au fost necesare nu ating stratul de
turba.
Traseele de vizitare includ toate obiectvele solicitate de beneficiar. Ele sunt
accestbile pe traseu pietonal (din zona amenajata Zaghen Sud) sau pe apa.
In toate variantele canalul spre Dunare are dubla functie (evacuare si aport de
apa) si statiile de pom pa re sunt reversibile. La ambele statii, la urmatoarea faza de
proiectare (PT) se vor prevedea circuite hidraulice pentru sifonare si by-pass pentru
transferarea apei la debite mici (cu avantajul reducerii consumului de energie
electrica pentru pompare). La SP Dunare amorsarea sifonarii se va face prin
pompare. La SP Zaghen transferul apei din canal in lac se va face prin manevra unui
calugar amplasat pe un circuit de by-pass.
Sub aspect economic variantele au fost evaluate In corelare cu beneficiile
socio-economice si de mediu.
În situatia actuala evaluarile au stabilit un bilant negativ deoarece valoarea
economica actuala medie a terenului este nula (valoarea serviciilor ecologice actuale
este compensate de cheltuieli de exploatare).
In varianta II de reconstrucţie ecologică ca zona umeda inundabila, evaluarile
monetare doar ale serviciilor ecologice asociate zonelor umede sunt foarte mari,
astfel ca proiectui nu şi-ar atinge obiectivele stabilite iar societatea nu ar fi dispusa
sa plateasca aceste costuri.
Varianta III presupune o extensie semnificativa a luciului de apa, rezultata din
proiectarea la un nivel normal de retentie NNR de 1,00 dMN si corespunde
compromisului care stabileşte echilibrul între costurile estimate şi atingerea
tuturor obiectivelor proiectului. In aceasta varianta impactul asupra factorilor de
mediu are un bilant pozitiv, fapt ce o recomanda şi din punct de vedere
financiar şi socio- economic.
Principalele dificultati întampinate au fost cele legate de lipsa datelor necesare
caracterizarii evolutiei factorilor de mediu inclusiv al biodiversităţii, faunei si florei,
date necesare stabilirii unui program coerent si sustenabil de monitorizare si
management al zonei şi corelarea acestora cu sistemele de monitoring integrat si
management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dat fiind faptul ca zona studiata
este parte integrantă a acesteia.
Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii proiectului
Activitatile de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii
proiectului se pot realiza dupa caz, pe seama datelor, programelor şi instalatiilor de
monitorizare existente ale Administratiei Rezervatiei sau ale altor institutii
specializate pe diferite domenii care colaboreaza cu ARBDD.
Activitatea de monitoring presupune colectarea si analiza unor masuratori sau
observatii repetate cu scopul de evaluare şi determinare a potentiator modificari ale
caracteristicilor si conditiilor ecologice pe teritoriul studiat cat si pentru evaluarea
progresului legat de atingerea scopurilor de management.
Elaborarea unui sistem de monitoring de catre Administrate Rezervatiei
presupune selectarea domeniilor pe criterii bine fundamentate care pot descrie
starea si evolutia ecosistemelor cat si punerea în aplicare a regulilor si
regulamentelor pentru implicarea institutiilor care sunt mandate sa furnizeze date si
informatii sau care pot furniza date şi informatii la cerere, ca urmare a faptului ca
desfasoara activitati de cercetare si monitorizare.
Modelul conceptual al sistemului de monitoring este structurat pe doua
componente principale: sistemul de obtinere a datelor si sistemul de management al
datelor.
Selectarea domeniilor si a parametrilor în cadrul sistemului de monitoring se
bazeaza pe conceptele de cauzalitate, avand drept scop identificarea atat a
factorilor de impact care ar putea determina dezechilibre în functionarea
ecosistemelor cat si a raspunsului dat la aceste modificari.
Sistemul de monitoring pentru Delta Dunarii este realizat în prezent de
ARBDD în cooperare cu diferite institutii specializate (calitatea apei, managementui
apei, calitatea aerului si solului, impactul activitatilor economice, în special, navigatia
asupra ecosistemelor şi habitatelor naturale).
Scopuri program de monitoring
Programul de Monitoring are trei scopuri definite:
furnizarea de informatii pentru comunitatea stiintifica, administrate si de nivel politic,
rezultate din activitatea de cercetare In stiintele fizice, biologice si sociale; â
suport pentru schimburi sistematice de informatii §tiintifice;
suport pentru monitoringul integrat al rezervatiilor biosferei, îIn mod
special asupra schimbarilor globale, diversitatea biologica,
managementul ecosistemelor, impact antropic si dezvoltare durabila.
Sistemul de monitoring are drept scop identificarea si cuantificarea variabilelor de
stare ce caracterizeaza structura si functiile ecosistemelor zonei studiate si a
factorilor de comanda care pun în pericol integritatea ecologică a acestora pentru a
putea preveni efectele lor prin masuri de management corespunzatoare.
Domenii incluse in sistemul de monitoring integrat
Selectarea domeniilor si a parametrilor în cadrul sistemului de monitoring integrat se
bazeaza pe conceptele de cauzalitate, avand drept scop identificarea atat a factorilor
de impact care ar putea determina dezechilibre în functionarea ecosistemelor
deltaice cat si a raspunsului dat la aceste modificari.
Domeniile selectate pentru a fi incluse sistemului de monitoring integrat sunt:
clima si calitatea aerului;
hidrologie;
hidrobiologie;
calitatea apei;
calitatea solului;
biodiversitatea;
resurse naturale;
activitati economice;
populatia umana.
Pentru fiecare dintre aceste domenii s-au identificat parametri cheie care
trebuie monitorizati astfel meat sa permita obtinerea informatiilor dorite cu maximum
de eficienta.
Domeniile grupate pe criteriul „fizico-chimic" includ parametrii care descriu
structura ecosistemeior si care pot reflecta o posibila evolutie a mediului.
Criteriul
„biologic" include parametri care indica nivelul productivitatii mediului, iar criteriul
..socio-economic" grupeaza parametri care indica nivelul presiunii antropice.
Descrierea masurilor
Cunoscandu-se efectele potentiate semnificative ale implementarii proiectului,
scopurile, obiectivele si domeniile Sistemului de Monitoring al zonei studiate, sunt necesare
urmatoarele masuri:
stabilirea principalilor parametrii ce vor fi masurati pe domenii ale programului de
monitoring;
stabilirea punctelor, sectiunilor de masurare a parametrilor stabiliti;
stabilirea frecvenţei masuratorilor;
determinarea necesarului de resurse umane specializate si a dotarilor la
nivelul ARBDD;
integrarea si armonizarea Sistemului de Monitoring al zonei studiate cu
Sistemul Integrat de Monitoring al ARBDD;
crearea unei baze de date care sa permita evaluari privind evolutia factorilor de
mediu;
integrarea rezultatelor programului de monitorizare a zonei studiate in
sistemul de management al ARBDD.
top related