sinteza calității apelor din românia în anul 2010
Post on 30-Jan-2017
263 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Administraţia Naţională
”Apele Române”
BUCUREŞTI
2011
Sinteza calităţii apelor din
România în anul 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
2
Sinteza calităţii apelor din
România în anul 2010
DIRECTOR GENERAL: Ing. DÁVID Csaba DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Ovidiu GABOR DIRECTOR D.M.R.A. Dr. Ing. Victor POPESCU ELABORARE ŞTIINŢIFICĂ: Ing. Constanţa Moldovan Chim. Carmen Hamchevici Chim. Florentina Soare Dr. biol. Şerban Iliescu Ing. Elena Slăvescu Ing. Iulia Gheorghiu Dr. biol. Gabriel Chiriac Ing. Raluca Enache Geograf Cristina Nistor
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
3
CUPRINS
ABREVIERI ........................................................................................................................... 12
I. RESURSELE DE APĂ ........................................................................................................ 14
1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile ............................................................. 14
2. Mecanismul economic în domeniul apelor ..................................................................... 16
II. MODUL GENERAL DE ABORDARE A EVALUĂRII CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ......... 19
1. COTAŢII RELEVANTE DIN DCA PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ . 19
2. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ ................ 19
2.1. Elemente biologice de calitate .......................................................................................... 19
2.2. Elemente fizico-chimice de calitate .................................................................................. 23
3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE
ŞI ARTIFICIALE ...................................................................................................................... 33
3.1. Elemente biologice ........................................................................................................... 33
3.2. Elemente fizico-chimice ................................................................................................... 33
4. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ ..................................................... 34
5. ELEMENTE DE EVALUARE INTEGRATĂ ............................................................................ 36
III. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL
CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE BAZINE HIDROGRAFICE ...................... 38
1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA ................................................................................ 38
1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul Hidrografic
Tisa...... ....................................................................................................................................... 38
1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în
bazinul hidrografic Tisa ............................................................................................................. 40
1.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic
Tisa................................................................................................................................................41
1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Tisa .......................................................................................................................... 41
1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Tisa.............. ................................................................................................................................ 42
2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ ............................................................................ 42
2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic
Someş.. ....................................................................................................................................... 42
2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în
bazinul hidrografic Someş .......................................................................................................... 44
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
4
2.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic
Someş.. ....................................................................................................................................... 46
2.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Someş ....................................................................................................................... 47
2.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Someş.... ...................................................................................................................................... 52
3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI .......................................................................... 53
3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic
Crişuri ........................................................................................................................................ 53
3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în bazinul
hidrografic Crişuri ..................................................................................................................... 55
3.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Crişuri ..................................................................................................................... 56
3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri în bazinul
hidrografic Crişuri ..................................................................................................................... 59
3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – lacuri artificiale în bazinul
hidrografic Crişuri ..................................................................................................................... 60
4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ ............................................................................ 60
4.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic
Mureş. ........................................................................................................................................ 61
4.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri
în bazinul hidrografic Mureş ...................................................................................................... 63
4.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic
Mureş. ........................................................................................................................................ 65
4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Mureş ...................................................................................................................... 65
4.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Mureş. ........................................................................................................................................ 67
5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA ................................................................................... 67
6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ ........................................................... 68
6.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinele hidrografice
Bega – Timiş - Caraş .................................................................................................................. 68
6.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri
în Bazinele Bega – Timiş - Caraş ................................................................................................ 70
6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinele
hidrografice Bega – Timiş - Caraş .............................................................................................. 72
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
5
6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinele hidrografice
Bega – Timiş - Caraş .................................................................................................................. 72
7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA ....................................................................... 73
7.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinele hidrografice
Nera – Cerna .............................................................................................................................. 73
7.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri
în bazinele hidrografice Nera - Cerna ......................................................................................... 74
7.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinele
hidrografice Nera – Cerna .......................................................................................................... 75
7.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinele hidrografice
Nera - Cerna ............................................................................................................................... 76
8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU............................................................................................ 76
8.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic
Jiu....... ........................................................................................................................................ 76
8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri
în bazinul hidrografic Jiu ........................................................................................................... 78
8.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic
Jiu....... ........................................................................................................................................ 79
8.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Jiu ............................................................................................................................ 80
8.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Jiu....... ........................................................................................................................................ 81
9 BAZINUL HIDROGRAFIC OLT .......................................................................................... 81
9.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic
Olt....... ........................................................................................................................................ 81
9.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri
în Bazinul Hidrografic Olt .......................................................................................................... 84
9.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul Hidrografic
Olt....... ........................................................................................................................................ 85
9.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul
Hidrografic Olt ........................................................................................................................... 86
9.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – corpuri artificiale în Bazinul
Hidrografic Olt ........................................................................................................................... 86
10. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ .................................................................................. 87
10.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul
Hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 87
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
6
10.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în
bazinul hidrografic Argeş ........................................................................................................... 89
10.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul
hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 90
10.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 90
10.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Argeş....... .................................................................................................................................. 100
11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA ................................................................................ 100
11.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul
hidrografic Vedea ..................................................................................................................... 101
11.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în
bazinul hidrografic Vedea ........................................................................................................ 103
11.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul
Hidrografic Vedea .................................................................................................................... 103
11.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul
Hidrografic Vedea .................................................................................................................... 103
11.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Vedea...... .................................................................................................................................. 104
12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA .......................................................................... 104
12.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţa-râuri in bazinul hidrografic
Ialomiţa 104
12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuri in
bazinul hidrografic Ialomiţa .................................................................................................... 106
12.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul
hidrografic Ialomiţa ................................................................................................................. 108
12.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul
Hidrografic Ialomiţa................................................................................................................. 111
12.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în bazinul hidrografic
Ialomiţa..... ............................................................................................................................... 115
13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET ................................................................................. 115
13.1. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET (propriu-zis) ...................................................... 116
13.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Siret ... 116
13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în bazinul
hidrografic Siret ................................................................................................................................................ 118
13.1.3. Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă – lacuri naturale in bazinul hidrografic Siret ... 119
13.1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Siret ................................................................................................................................................ 120
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
7
13.1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri în Bazinul Hidrografic
Siret........... ....................................................................................................................................................... 125
13.2. Subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului .................. 125
13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad
şi afluenţii din partea stângă a Siretului ........................................................................................................... 126
13.2.1. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în sub-bazinul
hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ........................................................................................ 127
13.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în sub - bazinul
hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ........................................................................................ 129
13.3. Sub-bazinul hidrografic Buzău ................................................................................. 133
13.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă-râuri in sub-bazinul hidrografic
Buzău................................................................................................................................................................133
13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuri în subbazinul
hidrografic Buzău ............................................................................................................................................. 134
13.3.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în sub-bazinul hidrografic
Buzău......... ....................................................................................................................................................... 135
13.3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul Hidrografic
Buzău......... ....................................................................................................................................................... 137
13.3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în sub-bazinul hidrografic
Buzău......... ....................................................................................................................................................... 138
14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT .................................................................................. 138
14.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul
hidrografic Prut ....................................................................................................................... 139
14.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în
bazinul hidrografic Prut ........................................................................................................... 140
14.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de naturale în bazinul
hidrografic Prut ....................................................................................................................... 142
14.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Prut ....................................................................................................................... 143
14.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Prut......... .................................................................................................................................. 148
15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE ............................................................................. 149
15.1. Bazinul hidrografic Dunăre / Banat ........................................................................... 149
15.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre /
Banat......... ....................................................................................................................................................... 149
15.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri în bazinul
hidrografic Dunăre / Banat ............................................................................................................................... 150
15.2. Bazinul hidrografic Dunăre / Jiu ............................................................................... 150
15.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre /
Jiu............... ...................................................................................................................................................... 151
15.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri în bazinul
hidrografic Dunăre / Jiu .................................................................................................................................... 152
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
8
15.2.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic Dunăre /
Jiu.............. ....................................................................................................................................................... 154
15.2.4 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic
Dunăre /Jiu ....................................................................................................................................................... 155
15.3. Bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea ................................................................ 155
15.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre /
Argeş-Vedea ..................................................................................................................................................... 155
15.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic
Dunare/Arges-Vedea ........................................................................................................................................ 155
15.3.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în bazinul
hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea .................................................................................................................... 156
15.4. Bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa ...................................................................................... 157
15.4.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre /
Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 157
15.4.2. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic Dunăre /
Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 157
15.4.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în bazinul
hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................. 159
15.4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic Dunăre/
Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 160
15.5. Bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea-Litoral .................................................... 160
15.5.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul Hidrografic Dunăre /
Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................................. 160
15.5.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri în bazinul
hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral ........................................................................................................... 161
15.5.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul Hidrografic Dunăre /
Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................................. 161
15.5.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic
Dunăre / Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................. 162
15.5.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic Dunăre /
Dobrogea – Litoral ............................................................................................................................................ 162
16. FLUVIUL DUNĂREA .................................................................................................. 162
16.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri pe cursul principal
al fluviului Dunărea .................................................................................................................. 163
16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) –
râuri pe cursul principal al fluviului Dunărea ......................................................................... 163
17. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL .............................................................................. 164
17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul
hidrografic Litoral .................................................................................................................... 164
17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) –
râuri în bazinul hidrografic Litoral .......................................................................................... 166
17.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul
hidrografic Litoral .................................................................................................................... 166
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
9
17.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul
hidrografic Litoral .................................................................................................................... 167
17.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic
Litoral........ ............................................................................................................................... 167
17.6. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă tranzitorii în bazinul hidrografic
Litoral............ ........................................................................................................................... 167
17.6.1. Corpuri de apă tranzitorii lacustre .................................................................................................. 167
17.6.2. Corpuri de apă tranzitorii marine ................................................................................................... 167
17.6.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă costiere în bazinul hidrografic Litoral .............. 168
17.6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă costiere puternic modificate în bazinul
hidrografic Litoral ............................................................................................................................................. 169
18. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE ............................................... 169
18.1. Zona de activitate ...................................................................................................... 169
18.2. Metoda de lucru ......................................................................................................... 170
18.3. Rezultatele obţinute ................................................................................................... 170
18.4. Sub-sistemul râuri ..................................................................................................... 171
18.5. Subsistemul lacuri...................................................................................................... 186
18.6. Inventarierea macroalgelor si angiospermelor din apele costiere ............................... 194
18.7. Concluzii privitoare la inventarierea macrofitelor acvatice în anul 2010 ................... 194
19. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE ÎN ANUL 2010 ..................................... 195
19.1. Perioada şi zona de activitate ..................................................................................... 195
19.2. Metoda de lucru ......................................................................................................... 196
19.3. Rezultatele obţinute ................................................................................................... 197
19.4. Concluzii privitoare la inventarierierea faunei piscicole în anul 2010 ........................ 204
IV. PREZENTAREA SINTETICĂ A STĂRII ECOLOGICE / POTENŢIALULUI
ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL ....... 205
2. Evaluarea stării ecologice pe bazine hidrografice .............................................................. 209
2.1. Corpuri de apă naturale – râuri ........................................................................................................... 209
2.1.1. Corpuri de apă naturale - râuri la nivel global ................................................................................ 209
3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC PE BAZINE HIDROGRAFICE ........... 212
3.1. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale – râuri (CAPM/CAA) la nivel global ......................... 212
4. Corpuri de apă - lacuri naturale ............................................................................................................... 214
4.1. Corpuri de apă lacuri naturale la nivel global ...................................................................................... 214
5. Corpuri de apă – lacuri de acumulare ............................................................................... 216
5.1. Corpuri de apă – lacuri de acumulare la nivel global .......................................................................... 216
6. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL
CORPURILOR DE APĂ AFERENTE CURSULUI PRINCIPAL AL FLUVIULUI DUNĂREA
217
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
10
V. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE
BAZINE HIDROGRAFICE .............................................................................................. 219
1. Bazinul hidrografic Tisa .................................................................................................... 220
2. Bazinul hidrografic Someş ................................................................................................ 220
3. Bazinul hidrografic Crişuri ............................................................................................... 221
4. Bazinul hidrografic Mures ................................................................................................ 221
5. Bazinul hidrografic Aranca ............................................................................................... 221
6. Bazinul hidrografic Timiş ................................................................................................. 221
7. Bazinul hidrografic Bega ................................................................................................... 221
8. Bazinul hidrografic Cerna................................................................................................. 222
9. Bazinul hidrografic Caraş ................................................................................................. 222
10. Bazinul hidrografic Nera ............................................................................................... 222
11. Bazinul hidrografic Jiu .................................................................................................. 222
12. Bazinul hidrografic Olt.................................................................................................. 222
13. Bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................. 222
14. Bazinul hidrografic Vedea ............................................................................................. 223
15. Bazinul hidrografic Ialomiţa ......................................................................................... 223
16. Bazinul hidrografic Siret ............................................................................................... 223
17. Bazinul hidrografic Bârlad ............................................................................................ 224
18. Bazinul hidrografic Buzău ............................................................................................. 224
19. Bazinul hidrografic Prut ............................................................................................... 224
20. Bazinul hidrografic Litoral ............................................................................................ 224
21. Bazinul hidrografic Dunăre ........................................................................................... 225
22. EVALUAREA STĂRII CHIMICE LA NIVEL NAŢIONAL ........................................ 226
VI. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE .................................................... 229
VII. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DIN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA CU
NITRATI............... .............................................................................................................. 244
VIII. SITUAŢIA GLOBALĂ A APELOR UZATE, ÎN ANUL 2010, PE ANSAMBLUL PRINCIPALELOR
SURSE DE POLUARE ........................................................................................................... 254
1. Surse de poluare ................................................................................................................ 254
2. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate de principalele surse de poluare în anul 2010 ... 254
3. Situaţia cantităţilor de poluanţi conţinute în apele uzate evacuate de principalele surse de
poluare, în anul 2010 ................................................................................................................ 256
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
11
4. Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare investigate în anul 2010 . 258
IX. POLUĂRI ACCIDENTALE ............................................................................................ 260
X. ASPECTE GLOBALE PRIVIND CALITATEA APELOR SUBTERANE IN ANUL 2010 ........ 275
1. Principii de organizare si de actionare .............................................................................. 275
2. Bazinul hidrografic Someş ................................................................................................ 276
3. Bazinul hidrografic Tisa .................................................................................................... 283
4. Bazinul hidrografic Crişuri ............................................................................................... 286
5. Bazinul hidrografic Mureş ................................................................................................ 291
6. Bazinul hidrografic Aranca ............................................................................................... 303
7. Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caraş ............................................................................... 304
8. Spaţiul hidrografic Nera-Cerna ........................................................................................ 309
9. Bazinul hidrografic Jiu ..................................................................................................... 314
10. Bazinul hidrografic Olt.................................................................................................. 319
11. Bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................. 327
12. Bazinul hidrografic Vedea ............................................................................................. 332
13. Bazinul hidrografic Ialomiţa ......................................................................................... 334
14. Bazinul hidrografic Siret ............................................................................................... 343
15. Bazinul hidrografic Buzău ............................................................................................. 347
16. Bazinul hidrografic Bârlad ............................................................................................ 352
17. Bazinul hidrografic Prut ............................................................................................... 355
18. Bazinele hidrografice Dobrogea - Litoral ...................................................................... 356
19. CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONAL ..................................... 361
ANEXA I– Centralizatoare ape uzate ................................................................................. 371
ANEXA II – Lista tabelelor şi figurilor .................................................................................. 391
Lista de tabele ................................................................................................................... 391
Lista de figuri ..................................................................................................................... 395
12
ABREVIERI - Bio = elemente biologice
- B = (stare ecologică) bună
- b.h. = bazin hidrografic
- CA = corp de apă
- CAA = corp de apă artificial
- CAPM = corp de apă puternic modificat
- CMA = Concentraţie Maxim Admisibilă
- DCA = Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE) - EQS = (eng.) Environmental Quality Standard
- FB / Fb = fitobentos
- FB = (stare ecologică) foarte bună
- FCG = elemente fizico-chimice generale
- FP = fitoplancton - HG = Hotărâre de Guvern
- INCDDD = Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare ”Delta Dunării”
- M = (stare ecologică) moderată
- MA = medie anuală (aritmetică)
- MZB = macrozoobentos (macronevertebrate bentice)
- N = nutrienţi
- OD = oxigen dizolvat
- P = peşti
- P = stare ecologică proastă
- PEB = potenţial ecologic bun
- PEM / PEMax = potenţial ecologic maxim
- PEM / PEMo = potenţial ecologic moderat
- PS = poluanţi specifici
- S = (stare ecologică) slabă
- SE = stare ecologică
- RCE = raport de calitate ecologică
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
13
14
I. RESURSELE DE APĂ
1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri,
fluviul Dunărea – şi ape subterane.
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010 (Balanta apei – Cerinta
pe anul 2010) se prezintă în Tabel 1.
Tabel 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010
Sursa de apă
Indicator de caracterizare
Total
mii.mc.
A Râuri interioare
1. Resursa teoretică
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor
hidrografice*
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de
captare aflate în funcţiune
40.000.000
13.952.663
3.456.157
B Dunăre (direct)
1 Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) **
Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare
2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare
aflate în funcţiune***
85.000.000
20.000.000
4.238.544
C Subteran
1. Resursa teoretică
din care:
- ape freatice
- ape de adâncime
2. Resursa utilizabilă
3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în
funcţiune
9.600.000
4.700.000
4.900.000
5.411.322
752.597
Total resurse
1. Resursa teoretică
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor
134.600.000
39.363.985
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
15
hidrografice
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare
aflate în funcţiune
8.447.298
Notă
*cuprinde şi reţeaua
lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă
în lungul râului;
** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară;
*** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral
Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:
resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând în
considerare şi aportul Dunării;
o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în consideraţie numai
aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria
tărilor cu resurse de apa relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.
Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de
bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu:
zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;
variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km2 în zonele joase, până la 40 l/s si
km2 în zonele înalte).
O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel încât
primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.
Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, din care 1075
km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea in ţară de 174 x 109 m
3.
Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi
acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile
unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:
0.5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;
0.5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;
0.1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;
0.1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;
5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de
carst din bazinul Jiului si Cernei.
Prelevările de apă
În anul 2010 prelevările totale de apă brută au fost de 6,22 mld.m3 din care:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
16
populaţie 1,03 mld.m3.
industrie 4,45 mld.m3.
agricultură 0,74 mld.m3.
Prelevările de apă au scăzut de la 10.3 mld.m3
în anul 1995 la 6,22 mld.m3 (anul 2010)
în
prezent, datorită:
- diminuării activitaţii industriale;
- reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;
- reducerii pierderilor;
- aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.
Pentru anul 2010 raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă se prezintă în
Tabel 2.
Tabel 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă
Cerinţa de apă
Prelevările de apă Gradul de utilizare
Activitate Valoare
(mld.mc)
Activitate Valoare
(mld.mc)
%
Populaţie 1.25 Populaţie 1.03 82.40
Industrie 5.61 Industrie 4.45 79.32
Agricultură 1.59 Agricultură 0.74 46.54
Total 8.45 Total 6.22 73.61
2. Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de
utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea
de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea
cantităţii si calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează
resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administratiei Naţionale
"Apele Române", în calitate de operator unic al resurselor de apă.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a
resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale "Apele Române".
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se bazeaza pe principiile recuperării
costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă "utilizatorul plateşte" şi
"poluatorul plăteşte".
Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să aplice sistemul de
contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor
de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu
excepţia celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
17
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenţiate, în vederea stimulării
economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi
pe substanţe poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă. Contribuţiile specifice de
gospodărire a apelor se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.
Administraţia Naţională "Apele Române" va încheia abonament de utilizare/exploatare
cu utilizatorii de apă, conform solicitării acestora, în limitele prevederilor din actele de
reglementare a folosinţei din punct de vedere al gospodăririi apelor.
Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prestate de Administraţia Naţională
"Apele Române", tarifele se stabilesc prin negociere directă între unităţile din subordinea
Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori. Prestarea serviciilor comune de
gospodărire a apelor se face pe baza de contracte încheiate cu beneficiarii.
Divergenţele apărute la încheierea contractelor sau a abonamentelor de
utilizare/exploatare între administraţiile bazinale de ape sau alte unităţi din subordinea
Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori se negociază ca etapă finală a concilierii,
la nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Române", în prezenţa reprezentanţilor
autorităţilor competente.
Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii, acordă bonificaţii şi
aplică penalităţi, după caz.
Utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea
raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând odată cu apele uzate epurate substanţe
impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor,
li se acordă, potrivit legii, bonificaţii. Bonificaţiile se acordă în procent de până la 10% din
valoarea anuală a contribuţiilor decontate.
Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să constate şi să propună
cazurile în care se acordă bonificaţii. Bonificaţiile se aprobă prin ordin al conducatorului
autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile
reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de
substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
Penalităţile se modifică periodic prin hotarare a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale în domeniul apelor.
Constatarea abaterilor de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de
apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă, se
face de personalul cu drept de control împuternicit în acest scop, prevăzut de lege şi se
consemnează în procesele-verbale încheiate între părţi.
Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare cu apă şi
de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în "Sistemul de contribuţii, plăţi,
bonificaţii, tarife şi penalităţi", care face parte din mecanismul economic specific domeniului
apelor.
Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora şi se
folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate,
conform legislaţiei în vigoare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
18
Utilizatorii de apă au obligaţia încheierii, lunar sau trimestrial, cu operatorul unic, a unui
proces-verbal de reglare şi confirmare certă a debitelor restante, care constituie şi înştiinţare de
plată de la data înmânării sau comunicării acestuia. Acest proces-verbal încheiat între semnatarii
abonamentului de utilizare/exploatare şi/sau contractului constituie titlu executoriu în condiţiile
legii.
Executarea silită în temeiul titlului executoriu se efectuează de Administraţia Naţională
"Apele Române" similar reglementărilor legale în vigoare în materie de colectare a creanţelor
fiscale.
Suspendarea dreptului de utilizare/exploatare a resurselor de apă se aplică în cazul
neplăţii contribuţiei timp de 6 luni, luându-se totodată măsuri de sistare a prestării serviciului.
Creanţele restante nerecuperate prin efort propriu se pot stinge şi prin aplicarea
procedurii instituite prin Hotararea Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadentă ale contribuabililor,
persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie şi a
Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor,
persoane juridice, cu modificările ulterioare.
19
II. MODUL GENERAL DE ABORDARE A EVALUĂRII CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
1. COTAŢII RELEVANTE DIN DCA PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Conform Directivei Cadru Apă, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element
discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape
tranzitorii, o parte din apele costiere.
Corpul de apă este unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi
verificarea modului de atingere al obiectivelor ţinta ale Directivei Cadru a Apei.
"Starea bună a apelor de suprafaţă" înseamnă starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă
atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt cel puţin “bune”.
"Starea ecologică" este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice
asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V DCA.
Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologice pentru corpurile de apă de
suprafaţă se realizează pe 5 stări de calitate , respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă
cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).
2. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ
2.1. Elemente biologice de calitate
Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de
apă naturale de pe râuri în regim natural au fost: fitoplanctonul (pentru anumite tipologii),
fitobentosul, macronevertebratele şi peştii. Elementele biologice de calitate utilizate pentru
evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale au fost fitoplanctonul şi macronevertebratele.
Pentru apele costiere şi tranzitorii, evaluarea s-a făcut pe baza fitoplanctonului şi a
comunităţilor de macronevertebrate. După evalurea pe baza fiecărui element biologic, s-a realizat
evaluarea finală considerându-se situaţia cea mai defavorabilă.
Pentru fiecare dintre elementele biologice menţionate au fost descrişi indici de evaluare, cu
valori caracteristice celor 5 clase de calitate si valori ghid pentru starea de referinţă. Astfel,
pentru macronevertebrate bentonice din râuri au fost selectaţi 7 indici consideraţi suficient de
sensibili pentru a reflecta modificările compoziţiei, structurii şi funcţionării ecosistemelor
acvatice şi principalele tipuri de impacturi (poluarea organică şi degradarea generală) la care sunt
supuse comunităţile de nevertebrate acvatice, uşor de calculat, accesibili pentru utilizatori şi uşor
de aplicat.
Evaluarea stării ecologice pe baza macronevertebratelor a presupus evaluarea poluării
organice (pe baza indicelui saprob) şi a degradării generale (pe baza celorlalţi 6 indici). Pentru
modulul de poluare organică, Raportul de Calitate Ecologică (RCE) se calculează prin împărţirea
valorii determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei
tipologice. Pentru modulul de degradare generală, pentru indicii individuali se calculează mai
intâi RCE şi apoi se calculează indicele multimetric. Evaluarea finală pe baza
macronevertebratelor este dată de situaţia cea mai defavorabilă dintre modulul de poluare
organică şi cel de degradare generală.
Pentru evaluarea stării corpurilor de apă naturale (râuri) pe baza fitoplanctonului s-a
selectat un pachet de 5 indici. Pe baza statisticii univariate au fost stabilite limitele pentru clasele
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
20
de calitate sau stările ecologice pentru indicii propuşi, pentru fiecare tipologie în parte. Evaluarea
starii ecologice s-a facut pe baza aceluiaşi algoritm ca cel prezentat la macronevertebrate.
Fitobentosul din râuri a fost utilizat pentru prima dată, de asemenea, pentru evaluarea stării
ecologice a corpurilor de apă. Şase (6) indici au fost selectaţi pentru caracterizarea comunităţilor de
alge bentice pe categorii tipologice. Pentru fiecare indice în parte se calculează RCE pe baza
valorii obţinute şi a valorii ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare. Pentru cele două
module se face o evaluare şi apoi situaţia cea mai defavorabilă determină starea finală.
Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri) pe baza faunei piscicole a
fost realizat cu ajutorul metodei EFI+. Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost
grupate pe criterii ecologice în 15 categorii de guilde. Datele au fost procesate statistic.
Au fost selectaţi 4 indici:
corpuri de apă salmonicole:
-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;
-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.
corpuri de apă ciprinicole:
-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic pentru
reproducere);
-densitatea relativă a speciilor litofile.
Pentru încadrarea în stări ecologice, împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui
EFI+ se face după cum urmează (Tabel 3):
Tabel 3: Valorile indicelui EFI+:
Stare
ecologică
Domeniu de variaţie
Ape Salmonicole
Tipurile RO01,
RO02, RO03 şi
RO17, RO18
Ape Ciprinicole
Tipurile RO04 - RO15
şi RO19, RO20
Prelevare „la
picior”
Prelevare
ambarcaţie
Foarte bună 0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000
Bună 0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917
Moderată 0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562
Slabă 0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375
Proastă 0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187
Pentru lacurile naturale, evaluarea stării ecologice s-a făcut şi pe baza fitoplanctonului,
respectiv a 5 indici selectaţi. S-au luat în considerare valorile din zona mijloc lac, zona fotică şi
din sezonul de creştere (mai-septembrie). Se calculează RCE pe baza indicilor individuali, pe
baza raportării la valoarea ghid a starii de referinţă şi pe baza indicelui multimetric (Tabel 4):
Tabel 4: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza fitoplanctonului
Stare
ecologică
Limite RCE
(minim)
Foarte bună 0,69
Bună 0,48
Moderată 0,34
Slabă 0,25
Proastă <0,25
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
21
De asemenea, evaluarea s-a făcut şi cu ajutorul comunităţilor de macronevertebrate.
Utilizând 6 indici şi acelaşi algoritm s-au realizat RCE şi evaluările stării ecologice (Tabel 5):
Tabel 5: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza macronevertebratelor
Stare
ecologică
Limite RCE
(minim)
Foarte bună 0,75
Bună 0,55
Moderată 0,30
Slabă 0,18
Proastă <0,18
Pentru apele tranzitorii marine s-a luat în considerare situaţia cea mai defavorabilă
pentru indicii furnizaţi de comunităţile fitoplanctonice: densitate, biomasă, clorofila “a”. Valorile
propuse pentru RCE (Tabel 6) sunt utilizate pentru evaluarea finală.
Tabel 6: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii marine pe baza fitoplanctonului
Stare ecologică Densitate
(mii cel/l) Biomasă
(mg/m3)
Clorofilă a
(µg/l)
Foarte bună 0,85 0,85 0,75
Bună 0,64 0,61 0,50
Moderată 0,45 0,42 0,25
Slabă 0,22 0,17 0,12
Proastă 0 0 0
Macronevertebratele din apele tranzitorii marine au fost evaluate pe baza indicelui M-
AMBI (Tabel 7).
Tabel 7: Valori ale indicelui M-AMBI pentru apele tranzitorii marine
Stare ecologică M-AMBI
Foarte bună 0,85
Bună 0,55
Moderată 0,39
Slabă 0,20
Proastă 0
Pentru apele tranzitorii lacustre sunt importanţi următorii indicatori ai comunităţilor
fitoplanctonice: densitatea şi biomasa. Pentru cei 2 indicatori, valorile RCE sunt identice (Tabel 8).
Tabel 8: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii lacustre pe baza fitoplanctonului
Stare ecologică Densitate
(mii cel/l) Biomasă
(mg/m3)
Foarte bună 0,80 0,80
Bună 0,59 0,59
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
22
Moderată 0,40 0,40
Slabă 0,20 0,20
Proastă 0 0
În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând apelor tranzitorii lacustre, s-au folosit şi
macronevertebratele. Indicii utilizaţi au fost: număr specii, densitate şi biomasă (Tabel 9). Se ia
în considerare situaţia cea mai defavorabilă rezultată din evaluarea realizată prin utilizarea celor
3 indicatori propuşi.
Tabel 9: Indici utilizaţi în evaluarea stării apelor tranzitorii lacustre pe baza
macronevertebratelor
Stare ecologică Număr specii Densitate
(ex/m2)
Biomasă
(mg/m3)
Foarte bună 0,81 0,77 0,80
Bună 0,64 0,55 0,60
Moderată 0,45 0,33 0,40
Slabă 0,28 0,16 0,20
Proastă 0 0 0
Pentru apele costiere, fitoplanctonul a fost evaluat pe baza densităţii, biomasei şi
clorofilei “a” (Tabel 10), iar macronevertebratele pe baza indicelui M-AMBI, care are aceleasi
valori ca cele pentru apele tranzitorii.
Tabel 10: Valori ale RCE pentru apele costiere pe baza fitoplanctonului
Stare ecologică Densitate
(mii cel/l) Biomasă
(mg/m3)
Clorofilă a
(µg/l)
Foarte bună 0,78 0,93 0,74
Bună 0,52 0,78 0,50
Moderată 0,3 0,55 0,25
Slabă 0,13 0,23 0,12
Proastă 0 0 0
Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale
Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potenţialului ecologic al
corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale de pe râuri au fost: fitobentosul şi
macronevertebratele. Elementul biologic de calitate utilizat pentru evaluarea potenţialului
ecologic al lacurilor de acumulare a fost fitoplanctonul. Pentru apele costiere s-au folosit
fitoplanctonul şi macronevertebratele.
Pentru a se putea evalua potenţialul ecologic au fost stabilite valori caracteristice celor 3
clase de potenţial pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. De asemenea, au fost
precizate valorile ghid pentru starea de referinţă caracteristice fiecărei categorii tipologice cu
ajutorul cărora s-a făcut încadrarea în potenţial ecologic.
În evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale s-
a utilizat aceeaşi metodologie ca şi cea de la corpurile naturale, cu observaţia existenţei unor
limite diferite pentru indicii propuşi.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
23
2.2. Elemente fizico-chimice de calitate
Conform anexei V.1 din DCA grupul de „Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină
elementele biologice“ este alcătuit din:
Elemente generale de calitate o Condiţii termice
o Condiţii de oxigenare
o Salinitate
o Starea acidifierii
o Condiţiile nutrienţilor
Poluanţi specifici
o Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante in
corpurile de apă.
Figura 1: Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi
fizico-chimice în clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003)
Valorile estimate
pentru elementele
biologice de calitate
ating condiţiile de
referinţă ?
Condiţiile fizico-
chimice ating starea
foarte bună?
Condiţiile hidro -
morfologice ating
starea foarte bună?
Starea
foarte
bună
DA DA DA
Valorile estimate
pentru elementele
biologice de
calitate se abat
puţin de la
condiţiile de
referinţă ?
Condiţiile fizico-
chimice (a) asigura
activitatea
ecosistemului şi (b)
ating EQSs pentru
poluanţii specifici?
Starea bună
Clasificarea in
funcţie de
abaterea
biologică faţă
de condiţiile de
referinţă?
Abaterea
este
moderată?
Starea moderată
Starea slabă
Starea proastă
Abaterea
este majoră?
DA DA
DA
NU
NU NU
NU
NU
Mai mare
Mai mare
DA
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
24
În Figura 1 este prezentată schema evaluării stării ecologice de calitate a corpurilor de apă de
suprafaţă în funcţie de elementele de calitate biologice, fizico-chimice generale şi
hidromorfologice.
Categoria ”râuri”
În cele ce urmează sunt prezentate sintetic principalele etape de aplicare a metodologiei de
evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă din categoria ”râuri” pentru elementele fizico-
chimice generale (suport pentru elementele biologice).
o Condiţii termice (temperatura apei)
o Starea acidifierii (pH)
o Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie)
o Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total)
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei:
- Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:
o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea
populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo
trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);
o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite
dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau
altor specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).
- Limitele prevăzute în Tabel 11 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări
ecologice (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:
Tabel 11: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte
Bună şi respectiv Bună
Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole
1. Temperatura măsurată în aval de
punctul de descărcare a apelor poluate
termic (la extremitatea zonei de difuzie)
nu trebuie să depăşească temperatura
mediului neafectat de poluare cu mai
mult de:
1,5 0C 3
0C
2. Deversările de ape poluate termic nu
trebuie să cauzeze depăşirea
temperaturilor următoare în aval de
punctul de deversare (la extremitatea
zonei de dispersie)
21,50C 28
0C
3. Limita de temperatură de 100C se aplică
numai în perioadele de înmulţire a 10
0C 10
0C
1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de
suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
25
speciilor care au nevoie de ape reci
pentru reproducere şi numai acelor ape
care pot conţine asemenea specii.
4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an
- Conform punctului 4 din Tabel 11, mărimea statistică ce se supune conformării cu
limitele stabilite este P98 (percentilele 98).
- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabel 11, atunci starea dată de
temperatura apei este „Foarte Bună”.
- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabel 11, atunci starea dată
de temperatura apei este „moderată”.
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 2):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.
- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă
există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează
tot P90.
- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările
ecologice Foarte Bună şi respectiv Bună.
- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte Bună”.
- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat (Figura 3)
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat
(concentraţie).
- Se calculează percentilele P10 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă
există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează
tot P10.
- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte
Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte
corpul de apă testat (Tabel 12).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este
„Foarte bună”.
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M ) (Tabel 13).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice
suport din categoria nutrienţi (Figura 4):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria
nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total);
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
26
o Se validează datele obţinute: dacă în urma determinării analitice a formelor de
nutrienţi se obţin valori situate sub limita de cuantificare a metodei analitice
utilizate, aceste valori se înlocuiesc cu jumătate din limita de cuantificare2.
- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an,
pentru fiecare indicator considerat. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12
pentru un an de evaluare, se calculează tot P90.
- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea
ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din
care face parte corpul de apă testat (Tabel 12).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este
„Foarte bună”.
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M ) (Tabel 13).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”
(B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.
Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz.
Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel mai
defavorabil caz”.
Note:
1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea
„Moderată”.
2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se găsesc
k% valori din şirul ordonat de observaţii3.
3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o
măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii
respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate a
apei.
4. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră
valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare, din considerente de grupare a
corpurilor de apă (gruparea corpurilor de apa în scopul procesului de monitorizare – o
secţiune poate caracteriza mai multe corpuri de apă).
5. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se procedează
astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se
supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date
pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.
Tabel 12: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Foarte Bună şi Bună (FB/B) –
nutrienţi şi oxigen dizolvat
2 Conform subcapitolului 6.7 din Guidance of Surface Water Chemical Monitoring Under the Water Framework
Directive, 15 October 2008 (p. 34).
3 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori
statistici. Editura Printech, 2008.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
27
Categorie
Tipologică
N-NH4 N-NO2 N-NO3 P-PO4 P Total Oxigen
Dizolvat
Unitate mg/l N mg/l N mg/l N mg/l P mg/l P mg/l O2
RO01 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0
RO02 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0
RO03 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0
RO04 0,30 0,024 1,0 0,060 0,150 9,0
RO05 0,30 0,024 1,0 0,060 0,150 9,0
RO06 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO07 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO08 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO09 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO10 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO11 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO12 0,44 0,040 1,6 0,120 0,180 8,0
RO13 0,36 0,040 1,7 0,130 0,200 8,0
RO14 0,66 0,080 2,6 0,090 0,230 8,0
RO15 0,62 0,090 2,4 0,100 0,230 8,0
RO16 0,15 0,013 1,4 0,080 0,200 10,0
RO17 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0
RO18 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0
RO19 0,30 0,024 1,0 0,052 0,320 9,0
RO20 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0
RO06* şi
RO08*
0,60 0,060 20,0 0,220 0,240 8,5
Tabel 13: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Bună şi Moderată (B/M) –
nutrienţi şi oxigen dizolvat
Categorie
Tipologică
N-NH4 N-NO2 N-NO3 P-PO4 P Total Oxigen
Dizolvat
Unitate mg/l N mg/l N mg/l N mg/l P mg/l P mg/l O2
RO01 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0
RO02 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0
RO03 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0
RO04 0,50 0,047 2,2 0,150 0,300 7,0
RO05 0,50 0,047 2,2 0,150 0,300 7,0
RO06 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO07 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO08 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO09 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO10 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO11 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO12 0,90 0,080 3,3 0,250 0,380 6,0
RO13 0,76 0,080 3,5 0,270 0,420 6,0
RO14 1,40 0,160 5,5 0,200 0,500 6,0
RO15 1,30 0,180 5,1 0,210 0,500 6,0
RO16 0,31 0,023 4,7 0,130 0,500 8,0
RO17 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
28
RO18 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0
RO19 0,50 0,047 2,2 0,110 0,660 7,0
RO20 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0
RO06* 0,80 0,100 30,0 0,220 0,320 6,0
RO08* 0,80 0,100 30,0 0,220 0,320 6,0
Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului
pentru starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună
Date primare
pentru pH
Confidenţa MEDIE
de evaluare
6,5 ≤ P90 ≤ 8,5?
P90 < B/M ?
Stare Foarte Bună (FB) Stare Moderată (M)
NU DA
Dacă numărul de
măsurători < 12/ an
Se calculează P90
(pentru un şir de 12
măsurători / an)
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
29
Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza
limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată
DA
P10 ≥ FB/B?
P90 < FB/B ?
Stare Foarte Bună (FB)
DA NU P10 ≥ B/M?
P90 < B/M ?
Stare Bună (B)
Stare Moderată (M)
NU
Nota: Valorile P10 egale cu limitele între
stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Date primare pentru oxigen
dizolvat (concentraţie)
Se calculează P10
(pentru un şir de 12
măsurători / an)
Dacă numărul de
măsurători < 12/ an
Confidenţa MEDIE
de evaluare
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
30
Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice
suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi
respectiv Bună / Moderată
P90 ≤ FB/B ?
P90 < FB/B ?
Stare Foarte Bună (FB)
DA NU P90 ≤ B/M ?
P90 < B/M ?
Stare Bună (B)
Stare Moderată (M)
DA
NU
Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele între
stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria
nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte pe
principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.
Date primare Validarea
datelor
Unităţi de măsură
(ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)
(RO15) Verificare P-PO4 < P Total
Înlocuirea concentraţiilor situate sub LQ cu
½ din LQ
(RO15) Se calculează P90
(pentru un şir de 12
măsurători / an) Dacă numărul de
măsurători < 12/ an
Confidenţă MEDIE
de evaluare
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
31
Categoria ”lacuri” naturale
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice – LACURI NATURALE
Oxigen dizolvat
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat
(concentraţie).
- Se calculează media aritmetica pentru intervalul mai - septembrie.
- Se compară media aritmetica calculată anterior cu limita dintre starea ecologică
„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face
parte corpul de apă testat (Tabel 14).
o dacă media aritmetica este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea
ecologică este „Foarte bună” .
o dacă media aritmetica este mai mica decât limita dintre starea ecologică
„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică
„Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabel 15).
o dacă media aritmetica este mai mica sau egala cu limita dintre starea
ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
o dacă media aritmetica este mai mica decât limita dintre starea ecologică
„Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.
Tabel 14: Limite intre starile ecologice pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentratie)
Categorie
tipologica
lac
Oxigen dizolvat (mg/l) Oxigen dizolvat (mg/l)
Valoare limita intre FB si B Valoare limita intre B si M
ROLN01 8 6
ROLN02 8 6
ROLN03 8 6
ROLN04 8 6
ROLN05 8 6
ROLN06 8 6
ROLN10 8 6
ROLN11 8 6
ROLN12 8 6
ROLN14T 8 6
ROLN16 10 8
ROLN17 10 8
ROLN18 10 8
pH
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
32
Încadrarea în starea ecologica Foarte Buna (FB) sau moderata (M) se va efectua după cum
urmează:
a. Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (mai – septembrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5],
atunci se încadrează în starea ecologica Foarte Buna (FB).
b. Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (mai – septembrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci
se încadrează în starea ecologica Moderata (M).
Fosfor total
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul P Total;
- Se validează datele obţinute:
o dacă în urma determinării analitice se obţin valori situate sub limita de cuantificare a
metodei analitice utilizate, aceste valori se înlocuiesc cu jumătate din limita de
cuantificare4.
Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse în Tabel 15 este media
aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (mai – septembrie).
Tabel 15: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv
„Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru indicatorul P Total (valorile sunt exprimate în mg/l P)
Limite propuse pentru evaluarea stării ecologice - LACURI NATURALE
(Indicatorul P Total)
Categorie tipologică FB/B B/M
ROLN01 0.035 0.070
ROLN02 0.035 0.070
ROLN03 0.080 0.140
ROLN04 0.060 0.095
ROLN05 0.070 0.100
ROLN06 0.035 0.070
ROLN10 0.080 0.140
ROLN11 0.035 0.070
ROLN12 0.050 0.100
ROLN14T 0.050 0.100
ROLN16 0.020 0.040
ROLN17 0.010 0.020
ROLN18 0.020 0.040
4 Conform subcapitolului 6.7 din Guidance of Surface Water Chemical Monitoring Under the Water Framework
Directive, 15 October 2008 (pp. 34).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
33
3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE ŞI ARTIFICIALE
3.1. Elemente biologice
Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor
de apă puternic modificate şi artificiale de pe râuri sunt: fitoplanctonul, macronevertebratele şi
peştii. Elementul biologic de calitate utilizat pentru evaluarea potenţialului ecologic ale
corpurilor de apă de pe lacuri de acumulare este fitoplanctonul. Pentru apele costiere se folosesc
fitoplanctonul şi macronevertebratele.
Pentru a se putea evalua potenţialul ecologic au fost stabilite valori caracteristice celor 3
clase de potenţial pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. De asemenea, au fost
precizate valorile ghid pentru starea de referinţă caracteristice fiecărei categorii tipologice cu
ajutorul cărora s-a făcut încadrarea în potenţial ecologic.
În evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale s-a
utilizat aceeaşi metodologie ca şi cea de la corpurile naturale, cu observaţia existenţei unor limite
diferite pentru indicii propuşi.
3.2. Elemente fizico-chimice
Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se aplică
aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale.
Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice – LACURI DE ACUMULARE
Oxigen dizolvat
Pentru lacurile de acumulare, încadrarea în potenţialul ecologic maxim (PEM), bun (PEB) şi/
sau moderat (PEMo) se va efectua aplicând aceleaşi limite stabilite pentru lacurile naturale,
având în vedere că elementul de calitate biologic cu răspuns relevant la indicatorul oxigen
dizolvat este ihtiofauna.
pH
Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic maxim
(PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (mai – septembrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5],
atunci se încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (mai – septembrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci
se încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).
Fosfor total
o Pentru categoria tipologică ROLA05, limitele s-au stabilit la capitolul „Râuri”.
Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media
aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (mai – septembrie).
Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatori Ptotal, oxigen dizolvat
(concentraţie) şi pH pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabel 16:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
34
Tabel 16: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de
acumulare - Indicatorii P Total, Oxigen dizolvat şi pH
Categorie tipologică
P Total (mg/l P)
Oxigen dizolvat (mg/l)
pH
PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01 0.080 0.160 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA02 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA03 0.100 0.200 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA04 0.100 0.200 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA06 0.050 0.100 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA07 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA08 0.040 0.080 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA09 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA10 0.050 0.100 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA11 0.070 0.140 8.0 6.0 6.5 – 8.5
ROLA12 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5
ROLA13 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5
ROLA14 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5
4. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/CE) cât şi ale Directivei
2008/105/CE – transpuse în legislaţia românească prin Legea 107/1996 modificată şi completată
cu OUG 3/2010 şi respectiv HG 1038/2010 pentru evaluarea stării chimice la substanţele
periculoase şi prioritar periculoase, atât de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale),
pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi cele
modificate din punct de vedere hidromorfologic se procedează după cum urmează:
1. Se efectuează programul de monitoring specific care trebuie să asigure minim 12 valori ale
concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu
următoarele precizări:
1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în
coloana de apă.
2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă monitorizată parametrii statistici primari,
respectiv:
2.1. Concentraţia medie anuală (medie aritmetică);
2.2. Concentraţia maximă anuală la acele substanţe pentru care sunt prevăzute EQS-uri şi
pentru această valoare.
3. În cazul substanţelor nesintetice (metale), pentru corpurile de apa in care exista in mod
natural aceste substante, se determină concentraţia fondului natural:
- In situatia in care toate valorile masuratorilor sunt peste limita de cuantificare, se calculeaza
media aritmetica anuala a concentratiei, aceasta reprezentand valoarea fondului natural;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
35
- In situatia in care s-au inregistrat si valori sub limita de cuantificare (LOQ), acestea se
inlocuiesc cu LOQ/2, urmand apoi sa se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentand
valoarea fondului natural.
3.1 Se efectuează pentru fiecare metal (Cd, Ni, Hg şi Pb) rapoartele dintre concentraţia de
fond şi „valorile atribuite” (valoarea atribuită se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului
corespunzător, funcţie de duritate):
3.2 Dacă rapoartele atribuitavaloare
naturalfondR
_
_sunt ≤ 1.0 se vor utiliza drept EQS-uri valorile
precizate în Directiva 2008/105, respectiv HG 1038/2010.
3.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 1.0 se calculează la fiecare metal
diferenţele:
D= valoare fond – valoare atribuită
3.4. Se calculează EQS specific conform relaţiei:
EQSspecific=EQS (Directiva 2008/105) + D
Notă: La evaluarea stării chimice pentru substanţele nesintetice se vor utiliza EQS specific
calculate conform celor redate anterior.
4. Se calculează, pentru fiecare substanţă monitorizată rapoartele de evaluare a încadrării în
EQS, respectiv:
4.1 anualamedieEQS
anualamedieiaconcentratR
_
1
__ şi
4.2 anualeimieiconcentratalEQS
anualaimaiaconcentratR
_max__
1
_max_ unde este cazul (se prevăd în Directiva 2008/105
şi EQS-uri la concentraţia maximă anuală).
5. Evaluare
Dacă R1≤ 1.0 şi R2≤ 1.0 atunci starea chimică este bună din punct de vedere al substanţelor
monitorizate, la secţiunea respectivă.
Dacă R1> 1.0 sau R2> 1.0 sau numai unul din rapoarte depăşeşte 1.0 starea chimică este
proastă.
Notă: Evaluarea de ansamblu a stării chimice se efectuează pentru toate substanţele monitorizate.
În cazul în care la una dintre acestea se depăşeşte valoarea 1.0 la rapoarte, starea chimică este
proastă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
36
5. ELEMENTE DE EVALUARE INTEGRATĂ Pentru evaluarea stării unui corp de apa natural se vor parcurge următorii paşi:
- în cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali sau multimetrici pentru
fiecare dintre acestea; se notează valorile şi stările aferente acestora pentru fiecare
element luat în calcul (de ex. MZB) după cum urmează:
stare foarte bună
stare bună
stare moderată
stare slabă
stare proastă
- în cazul elementelor fizico-chimice suport:
o se procedează aplicând paşii descrişi în rezumatul metodologiei pentru aceste
elemente de calitate pentru care s-au elaborat cele 2 (două) limite (între FB si B şi
respectiv B si M), luând în considerare mărimea statistică percentilele de 90%
sau de 10%, după caz, pentru setul de date primare de monitoring; prin urmare,
pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se
stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent, după cum urmează:
starea foarte bună (FB)
stare bună (B)
stare moderată (M)
în cazul pH-ului se respectă sugestiile din metdologie;
starea ecologică finală dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai
defavorabil caz”.
Starea ecologică finală dată de elementele fizico-chimice suport este determinată de principiul
„cea mai defavorabilă situaţie”.
- în cazul poluanţilor specifici necesari în caracterizarea stării ecologice se atribuie
următoarele notaţii:
stare foarte bună
stare bună
stare moderată
- în cazul elementelor chimice pentru starea chimică notarea se face astfel:
stare chimica bună (culoare albastră)
stare chimica proastă (culoare roşie)
- pentru fiecare grup de elemente (biologice, fizico chimice-suport, poluanţi specifici) se
consideră definitorie starea cea mai defavorabila.5
- la integrarea elementelor biologice cu cele fizico-chimice suport pot exista următoarele
situaţii:
1. dacă starea dată de elementele biologice este inferioară sau cel mult egală stării
date de elementele fizico-chimice suport şi poluanţii specifici, starea ecologică
generală este dată de elementele biologice;
2. dacă starea dată de elementele biologice este superioară stării date de elementele
fizico-chimice suport şi poluanţii specifici, atunci pentru elementele fizico-
chimice suport se repetă etapa de conformare faţă de cele două limite luând
în considerare mărimea statistică percentilele de 75 sau percentilele de 50%
5 În condiţii specifice, pentru situaţii particulare având la dispoziţie un set de date suficiente se poate aplica și
evaluarea prin expert judgment
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
37
(mediana) a setului de date primare de monitoring; dacă în urma acestei
testări/conformări, starea dată de elementele fizico-chimice suport este în
continuare inferioară stării date de elementele biologice, atunci starea
ecologică finală este dată de elementele biologice de calitate; 3. dacă starea dată de poluanţii specifici este inferioară stării date de elementele
biologice, starea ecologică finală este dată de elementele biologice de calitate.
- pentru starea chimică va fi definitorie starea cea mai defavorabilă.
Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră
valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare (procedura de grupare).
Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe staţii de monitoring, se procedează
astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se supune
procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date pentru toate
staţiile de monitoring de pe corpul respectiv.
În cazul în care starea ecologică este slabă sau proastă (iremediabilă din punct de vedere
biologic) se consideră acel corp de apa puternic modificat (CAPM).
38
III. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI
ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE
BAZINE HIDROGRAFICE
1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA
În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 40 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
33 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 32 corpuri de apa curgătoare – râuri (16 monitorizate);
- 1 lac natural (monitorizat);
7 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 6 corpuri de apă curgătoare – râuri (2 monitorizate) şi
- 1 lac de acumulare (monitorizat).
1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
Bazinul Hidrografic Tisa
În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de
agregare (procedura de agregare) 32 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri) însumând
un număr de 1170 km, din care: 987 km respectiv 16 corpuri de apă au fost evaluate pe baza
datelor de monitorizare, iar 183 km pe 16 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 25 (78,13%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 7 (21,87%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
Figura 5: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Tisa
Repartiţia celor 1170 de km râuri pentru care s-a evaluat starea ecologică a fost următoarea:
- 748 km (63,93%) în stare ecologică bună;
- 422 km (36,07%) în stare ecologică moderată.
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 16 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
39
- 9 (56,25%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 7 (43,75%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Figura 6: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din b.h. Tisa
Din lungimea totală de 987 km monitorizată, 565 km (57,2%) s-au încadrat în starea
ecologică bună, iar 422 km (42,8%) în starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă evaluate
din bazin, obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 7 (21.87%)
corpuri de apă, reprezentând 422 km (36,07 %) km lungime de râuri.
Tabel 17 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 17: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare
ecologică MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare ecologică Elemente
biologice (B) Elemente fizico-
chimice generale
(FCG)
Poluanţi specifici
MZB Total B
OD+N Total FCG Cr total
diz. Total
PS Moderată (M) 1 1 1 1 5 5
FCG+PS 1 B+PS 1
PS 5 Total corpuri de apă
în stare M 7
Elemente biologice
Rezultatele monitorizării celor 16 corpuri de apă evaluate pe baza elementelor biologice
au evidenţiat următoarele: 15 (88,2%) corpuri s-au încadrat în starea bună şi 1 corp de apă (5,9
%) în starea moderată.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
40
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale determinant, care au condus la
neîndeplinirea obiectivului au fost nutrienţii şi oxigenul dizolvat. Cele 16 corpuri de apă s-au
încadrat astfel: 7 corpuri (43,75%) în starea bună şi 9 corpuri (56,25%) în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 16 corpuri de
apă. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea corpurilor astfel: 3 corpuri de apă (18,75%) s -
au încadrat în starea foarte bună, 5 corpuri de apă (31,25%) în starea bună şi 8 corpuri de apă
(50%) în starea moderată. Elementul determinant care a condus la neîndeplinirea obiectivului de
calitate pentru cele 8 corpuri de apa a fost cromul total.
1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Tisa
În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 5 corpuri de apă puternic modificate,
însumand un număr de 154 km, din care 2 corpuri de apa au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare (104 km), iar 3 de corpuri de apă (50 km) pe baza principiului de agregare
(procedura de grupare).
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 1 (20%) corp de apă în potenţial ecologic maxim
- 4 (80%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.
Figura 7 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în
b.h. Tisa
Potenţialul ecologic evaluat pentru cei 154 de km râuri monitorizaţi şi nemonitorizaţi a fost
următorul:
- 13 km (8,4%) în potenţial ecologic maxim.
- 141 km (91,6%) în potenţial ecologic bun.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, toate corpurile de apă puternic
modificate evaluate din bh Tisa ating obiectivul de calitate privind potenţialul ecologic bun,
respectiv toţi cei 154 km evaluaţi ating obiectivul de calitate.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
41
În anul 2010, în cadrul Bazinul Hidrografic Tisa evaluarea potenţialului s-a efectuat pe
baza rezultatelor analizelor macronevertebratelor bentice. Cele 2 corpuri de apă monitorizate s-
au încadrat în: 1 (50%) s-a încadrat în potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
În Bazinul Hidrografic Tisa cele 2 corpuri de apă, corpuri de apă monitorizate şi evaluate
s-au încadrat astfel: 1 (50%) în potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat (element
determinant: nutrienţii).
Poluanţi specifici
În Bazinul Hidrografic Tisa cele 2 corpuri de apă s-au încadrat astfel: 1 (50%) în
potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat (element determinant: cromul total ).
1.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Tisa
În cadrul bazinului hidrografic Tisa a fost monitorizat şi evaluat un singur corp de apă de
suprafaţă – lac natural.
Lacul Buhăescu Lacul Buhăescu este un lac de tipologie ROLN18 situat în bazinul râului Vişeu. Lacul
este de origine glaciară, localizat în Munţii Rodnei sub Pietrosul Mare, la altitudinea de 2350 m.
Suprafaţa lacului este de 0,042 km2 si volumul total este de 0,004 mil.m
3.
Rezultatele obţinute în urma monitorizării, poziţia geografică, precum şi părerea
experţilor, lacul Buhăescu se încadrează în starea ecologică foarte bună.
1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Tisa
În cadrul bazinului hidrografic Tisa a fost monitorizat şi evaluat un singur corp de apă
puternic modificat – lac de acumulare.
Lacul Călineşti
Lacul de acumularea Călinesti – Oaş este un lac care corespunde tipologiei ROLA02b.
Este amplasat pe râul Tur. Capacitatea totală a lacului este 29,03 milioane m3 apă. Este destinat
pentru atenuarea undelor de viitură, prevenirea inundaţiilor pentru care se folosesc aproximativ
20,43 milioane m3, alimentarea cu apă şi energie electrică.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat apa lacului în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului ecologic al acumulării
Călineşti au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0667 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 10,298 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, acumularea Călineşti se încadrează din
punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
42
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Călineşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Călineşti – Oaş în potenţialul ecologic bun.
1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Tisa
In bazinul hidrografic Tisa nu au fost identificate corpuri de apă artificiale.
2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ
În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 134 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
96 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 94 corpuri de apa curgătoare – râuri (42 monitorizate);
- 2 lacuri naturale (monitorizate);
18 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 9 corpuri de apă curgătoare – râuri (5 monitorizate) şi
- 9 lacuri de acumulare (monitorizate).
20 corpuri de apă artificiale (CAA) – monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Someş
În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 94 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 42 corpuri de apa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
iar 52 de corpuri de apa au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare)
a corpurilor de apă.
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 69 (73,40%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 21 (22,34%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;
- 4 (4,26%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
43
Figura 8: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Someş
Din numărul total de 3188 kilometri evaluaţi pentru care s-a determinat starea ecologică,
repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:
- 1609 km (50,47%) în starea ecologică bună;
- 1419 km (44,51%) în starea ecologică moderată;
- 160 km (5,02%) în starea ecologică slabă.
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 42 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel:
- 17 (40,48%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 21 (50%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;
- 4 (9,52%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.
Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Someş
Din numărul total de 2416 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 837 km
(36,64%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 1419 km (58,73%) în stare ecologică
moderată; 160 km (4,64%) în stare ecologică slabă.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale-
râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
44
fost atins de 25 (26,56%) dintre corpurile de apă reprezentând respectiv 1579 km (49,53%)
km de râu, pentru care s-a determinat starea ecologică.
Tabel 18 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în funcţie de
elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală. Pentru cele 4 corpuri de apa în
care s-au înregistrat stare slabă, elementele de calitate determinante ale stării au fost:
macronevertebratele, la care se adaugă peştii pentru un corp de apă.
Tabel 18: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice
generale (FCG)
Poluanţi
specifici
P+
MZ
B
MZ
B
P MZB+
Fb
Fb Total
B
N OD OD
+N Total
FCG
Cr
total
Total
PS
Moderată 1 9 1 4 3 18 8 1 5 14 3 3
Slabă 1 3 4
Numai B 5 (stare moderată) + 4 (stare slabă)
Numai FCG 1
Numai PS 2
B+FCG 12
B+FCG+PS 1
Total corpuri de
apa carea au
determinat
21 (stare moderată) + 4 (stare slabă)
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 42 de
corpuri de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 1 (2,38%) în starea foarte bună, 16 (38,1%) în
starea bună, 21 (50%) starea moderată, 4 corpuri de apa (9,52%).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si
evaluate 42 de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 2 (4,76%) in stare foarte
buna, 21 (50%) în stare bună si 19 corpuri de apă (45,24%) în starea moderată. Elemente de
calitate fizico-chimice ce au condus la starea moderată au fost: nutrientii şi oxigenul dizolvat..
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, s-au monitorizat şi evaluat 42 corpuri de apă,
din care 8 corpuri (19,05%) s-au încadrat în starea foarte bună, 30 (71,43%) în starea bună, iar 4
corpuri de apă (9,52%) în starea moderată. Indicatorul chimic care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate a fost cromul total.
2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Someş
În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 9 corpuri de apă puternic
modificate, din care 5 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 4 de
corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
45
în urma evaluării rezultatelor, 3 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic
maxim, 2 (22,22%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun, iar 4 (44,45%) în potenţialul
ecologic moderat.
Figura 10: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h.
Someş
Din cei 511 km evaluaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 99 km (19,37%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic maxim; 148 km (28,96%) în potentiaul ecologic bun; 264 km
(51,66%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic
modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul
ecologic bun nu a fost atins de 4 (44,45%) dintre corpurile de apă reprezentând respectiv
264 km (51,66%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Evaluarea potenţialului ecologic pe cele 5 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat
următoarele aspecte: 1 (20%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun şi 4 (80%)
corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Potenţialul ecologic al elementelor biologice a celor 5 corpuri de apă puternic modificate
monitorizate a fost următorul: 1 corp de apă s-a încadrat în potenţialul maxim, iar 4 corpuri de
apă în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 1 corp de apă s-a încadrat în
potenţialul maxim, iar 4 corpuri de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la
încadrarea celor 4 corpuri de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii pentru 2 corpuri de apă,
oxigenul dizolvat pentru 1 corp de apa şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat pentru pentru 1 corp de
apă.
Poluanţi specifici
Poluanţii specifici au încadrat apa celor 5 corpuri de apă din Bazinul Hidrografic Someş
în potenţialul ecologic bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
46
2.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Someş
În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă –
lacuri naturale: lacul Bodi Mogoşa şi lacul Ştiucilor. În urma evaluării rezultatelor, cele două
lacuri s-au încadrat în starea ecologica moderată.
Lacul Bodi Mogoşa
Lacul Bodi-Mogosa este situat în bazinul râului Săsar, în Munţii Gutâi, corespunde
tipologiei ROLN16, are adâncimea mică (3m), natua fundului este silicioasă. Suprafaţa lacului
este de 0,1 km2
Elemente biologice
Rezultatele monitorizării încadrează apa lacului Bodi Mogoşa în stare moderată,
elementul determinant fiind macronevertebratele.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Bodi Mogoşa au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,02 mg/l, valoare caracteristică stării bune;
- oxigen dizolvat: 8,633 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Bodi Mogoşa se
încadrează în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bodi Mogoşa se încadrează în
starea bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Bodi Mogoşa în starea ecologica moderată, elementul determinant fiind
macronevertebratele.
Lacul Ştiucilor
Lacul Ştiucilor situat în zona de dealuri, la o altitudine de 275,5 km. la 32 km nord - est
de orasul Cluj. Corespunde tpologiei ROLN 16. Suprafaţă de drenaj este de 17,5 km. Lacul s-a
format printr-un complex de procese neotectonice de dizolvare a sarurilor. Lacul\a are adâncimea
medie de 3 m iar natura fundului este silicioasă.
Elemente biologice
Rezultatele monitorizării încadrează apa lacului Ştiucilor în starea moderată, elementul
determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluării stării lacului Ştiucilor au înregistrat următoarele
valori medii:
- fosfor total: 0,045 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 8,02 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Ştiucilor se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ştiucilor se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ştiucilor în starea ecologică moderată, elementele determinate fiind fitoplanctonul şi fosforul
total.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
47
2.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Someş
În cadrul Bazinului Hidrografic Someş au fost evaluate din punct de vedere al potenţialului
ecologic pe baza datelor de monitorizare 9 corpuri de apă - lacuri de acumulare.
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 4 (44,44%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;
- 5 (55,56%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic
moderat.
Figura 11: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Someş
Tabel 19 prezintă distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial
ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic
final.
Tabel 19: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente
biologice (B) Elemente fizico-
chimice generale
(FCG)
FP
Total B
N
Total
FCG
Moderat 4 4 1 1
Numai B 4 Numai FCG 1
Total lacuri cu potenţial
moderat (lacuri monitorizate) 5
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
48
Bazinul Hidrografic Someş evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza rezultatelor
analizelor fitoplanctonului, elementul biologic primordial în cazul lacurilor naturale şi de
acumulare.
Rezultatelor obţinute pentru cele 9 1acuri au evidenţiat următoarele: 1 lac s-a încadrat
în potenţialul maxim, 4 în potenţialul bun şi 4 în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
În urma evaluarii potenţialului pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic
Someş pentru cele 9 lacuri de acumulare monitorizate, au rezultat următoarele:
- 8 (88,89%) lacuri în potenţial bun;
- 1 (11,11%) lacuri în potenţial moderat.
Elementele determinate care au condus la neatingerea potenţialului bun au fost nutrientii
pentru acumularea Taga Mare.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 9 lacuri de acumulare monitorizate
s-au încadrat în potenţialul ecologic bun.
Lacurile de acumulare monitorizate în anul 2010 în BH Someş au fost: Colibiţa,
Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Gilău, Câmpeneşti, Ţaga Mare, Firiza, Vârşolţ. Rezultatele
monitorizării pentru aceste acumulări sunt prezentate mai jos:
Acumularea Colibiţa
Acumularea Colibiţa, este situată pe râul Bistriţa, corespunde tipologiei ROLA08a, a fost
dată în funcţiune în anul 1982, are un volum de 83,26 milioane m3 apă. Suprafaţa bazinului
hidrografic este de 113 km2, iar volumul lacului este de 3 km
2 la N.N.R. Adâncimea maximă
este de 15 m, natura fundului este silicioasă. Destinaţia acestei acumulări este complexă, are ca
folosinţă alimentarea cu apă potabilă, utilizarea în scop energetic (32,6 milioane m3), atenuarea
undelor de viitură, prevenirea inundaţiilor (47,97 milioane m3), precum şi zonă de agrement.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Colibiţa s-a încadrat în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Colibiţa au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0587 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 8,8467 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Colibiţa se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Colibiţa se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Colibiţa în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Fântânele
Lacul de acumularea Fântânele corespunde tipologiei ROLA12a si este cea mai mare
acumulare de pe cursul râului Someşul Cald. Barajul este alcatuit din anrocamente şi are
înălţimea de 92 de metri. Lacul are suprafaţa de 8,26 km2 şi volumul de apa la N.N.R. de 225
milioane de m3, a fost dat în folosinţă în 1977.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Fântânele se încadrează în
potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
49
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Fântânele au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,033 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 8,06 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Fântânele se încadrează
în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fântânele se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Fântânele în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind
fitoplanctonul.
Acumularea Tarniţa
Acumularea Tarniţa corespunde tipologiei ROLA08b şi este amplasată pe raul Someşul
Cald la cca.5 km. de confluenţa acestuia cu râul Someşul Rece şi constă dintr-o acumulare
(V=74 mil.mc) creată printr-un baraj de beton în arc şi o centrală dispusa la baza acesteia.
Acumularea Tarniţa face parte din amenajarea în trepte succesive a Someşului Cald şi
beneficiază în amonte de lacul de acumulare Fântânele, iar în aval se află lacul Someşul Cald, iar
în aval, în treptele următoare, pe Someşul Mic amenajările C.H.Gilau I-II şi C.H.Floreşti I-II.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tarniţa se încadrează în
potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tarniţa au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,025 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 8,285 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Tarniţa se încadrează în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tarniţa se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Tarniţa în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind
fitoplanctonul.
Acumularea Someşul Cald
Acumularea Someşul Cald corespunde tipologiei ROLA10c şi este situată pe râul Someşul
Cald, face parte din amenajarea în trepte succesive a raului Someşului Cald si se caracterizeaza
printr-un volum de retentie de 7.47 mil.m3 apă. Scopul acestui lac este multiplu: alimentare cu
apă potabilă, producere de energie, apărare împotriva inundaţiilor precum şi zonă de agrement.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Someşul Cald se încadrează în
potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Someşul Cald au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0763 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
50
- oxigen dizolvat: 8,345 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Someşul Cald se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Someşul Cald se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Someşul Cald în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind
fitoplanctonul.
Acumularea Gilău
Lacul de acumularea Gilău corespunde tipologiei ROLA10c. Barajul Gilău este un baraj
mixt, de greutate, fiind amplasat pe raul Someşul Mic la circa 2 km aval de confluenţa raului
Someşul Cald cu Someşul Rece. Natura fundului este silicioasa, iar adâncimea lacului este mai
mică de 15 m.
Lacul de acumulare Gilău este situat pe râul Someşul Mic, are o capacitate de 3,565
milioane m3 apă, are drept folosinţă alimentarea cu apă potabila a municipiului Cluj – Napoca,
oraşelor Gherla şi Gilau, prevenirea inundaţiilor (1,2 milioane m3) şi atenuarea undelor de
viitură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Gilău se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Gilău au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0425 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 8,03 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Gilău se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gilău se încadrează în potenţialul
bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Gilău în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Câmpeneşti
Lacul piscicol Câmpeneşti corespunde tipologiei ROLA10a, iar lacul este utilizat pentru
piscicultură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Câmpeneşti se încadrează în
potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Câmpeneşti au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0445 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 7,035 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
51
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Câmpeneşti se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Câmpeneşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Câmpeneşti în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind
fitoplanctonul.
Acumularea Ţaga Mare
Lacul Ţaga Mare corespunde tipologiei ROLA09a şi este destinat pentru piscicultură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Ţaga Mare se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Ţaga Mare au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0489 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 7,6167 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Ţaga Mare se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ţaga Mare se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ţaga Mare în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind fosforul
total.
Acumularea Firiza (Strâmtori)
Acumularea Firiza corespunde tipologiei ROLA08a este amenajată pe râul Firiza, amonte
de municipiul Baia-Mare. Lacul are capacitatea de 17,53 milioane m3. Acumularea are ca
folosinţă complexă: alimentarea cu apă potabilă, este utilizată în scop energetic (13,92 milioane
m3), prevenirea inundaţiilor, atenuarea undelor de viitură (0,97 milioane m
3) şi zonă de
agrement. Folosinţa principala este de a asigura alimentarea cu apă potabilă a municipiului Baia-
Mare şi a oraşului Baia-Sprie.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Firiza se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Firiza au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,025 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 8,61 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Firiza se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Firiza se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Firiza în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Vârşolţ
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
52
Acumularea Vârşolţ corespunde tipologiei ROLA10a şi este situată în Bazinul
Hidrografic al râului Crasna, reprezentând sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiul
Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei şi localităţile rurale Bocşa, Crişeni şi Hereclean. Volumul total al
acumulării este de 39,39 milioane de m3, din care pentru alimentarea cu apă potabila este de
16,07 milioane m3, iar pentru atenuarea undelor de viitură şi prevenirea inundaţiilor 23,32
milioane m3.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vârşolţ se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Vârşolţ au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0567 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 8,025 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Vârşolţ se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Vârşolţ se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat corpul de
apă Vârşolţ în potenţialul ecologic bun.
2.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Someş
În bazinul hidrografic Someş au fost evaluate 20 de corpuri de apă artificiale, în
lungime totală de 137 km.
Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă pe baza principiului de
agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:
- 3 (15,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;
- 17 (85,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.
Din lungimea totală de 137 km, 37 km (27,00%) s-au încadrat în potenţialul ecologic
maxim şi 100 km (73,00%) în potenţialul ecologic bun.
Figura 12: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Someş
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
53
3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI
În cadrul bazinului hidrografic Crişuri au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 274 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
235 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 235 corpuri de apa curgătoare – râuri (55 monitorizate);
32 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 26 corpuri de apă curgătoare – râuri (17 monitorizate) şi
- 6 lacuri de acumulare (… monitorizate).
7 corpuri de apă artificiale (CAA) – monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Crişuri
În cadrul Bazinul Hidrografic Crişuri au fost evaluate 235 de corpuri de apă, din care
55 de corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare, iar 180 de corpuri de apă au fost evaluate
pe baza principiului de agregare.
În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:
- 211(89,79%) starea ecologică bună;
- 24 (10,21%) starea ecologică moderată.
Figura 13: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Crişuri
Starea ecologică evaluată pe cei 3035,59 km a fost următoarea:
- 2454,8 km (80,87%) în starea ecologică bună;
- 580,79 km (19,13%) în starea ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
54
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 55 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel:
- 31 (56.36%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 24 (43.64%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Din numărul total de 1392,8 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 812,01
km (58,3%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 580,79 km (41,7%) în stare ecologică
moderată.
Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea
ecologică bună, nu a fost atins de 24 (10,21%) de corpuri de apă, respectiv 580,79 km
(19,13%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.
Tabel 20 prezintă distribuţia numărului corpurilor de apă-rauri monitorizate în funcţie de
elementele de calitate care au determinat starea ecologica finală.
Tabel 20: Distribuţia numărului de corpuri de apă - rauri monitorizate cu stare ecologica
moderata în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (stare ecologica buna)
Stare ecologica
(corpuri de apa)
Elemente biologice Elemente fizico-
chimice generale
(FCG)
Poluanţi
specifici
MZ
B
P+
MZ
B
MZB
+Fb Total
B
N pH O
D
+
N
pH
+
N
To
tal
FC
G
Cu Total
PS
Moderata 14 5 1 20 4 3 2 3 12 1 1
Numai B 11
Numai FCG 3
PS 1
B+FCG 9
Total corpuri de apa
care nu au atins
obiectivul de calitate
24
Elemente biologice
Evaluarea stării a corpurilor de apă naturale– râuri din Bazinul Hidrografic Crişuri s-a
efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor
bentice şi ihtiofaună.
Din cele 55 de corpuri de apa monitorizate, 35 (63.64 %) s-au încadrat în starea bună, 20
(36.36 %), în starea moderată (elemente determinante: macronevertebratele bentice, peştii si
fitobentosul).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate şi
evaluate 55 de corpuri de apa – râuri, corpuri care s-au încadrat astfel: 8 (14.55%) în starea foarte
bună, 35 (63.64%) în starea bună şi 12 (21.82%) în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, rezultatele monitorizării celor 55 de corpuri de
apă se prezintă astfel: 17 corpuri (30.91%) s-au încadrat în starea foarte bună, 37 (67.27%) în
starea bună, iar 1 corp de apă (1.82%) în starea moderată. Elementul determinant care a condus
la neîndeplinirea obiectivului de calitate a fost cuprul.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
55
3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate-râuri în bazinul hidrografic Crişuri
În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost identificate şi evaluate 26 corpuri de
apă puternic modificate, din care 17 corpuri de apă monitorizate, iar 9 corpuri de apă au fost
evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) în conformitate cu Directiva
Cadru Apă.
Din cele 26 corpuri de apă, 4 (15,38%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul
ecologic maxim, 17 (65,38%) în potenţialul bun şi 5 (19,23%) corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul ecologic moderat.
Figura 14: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h.
Crişuri
Cei 1227,8 km evaluaţi, se încadrează astfel:
- 89,7 km (7,31%) în potenţialul ecologic maxim;
- 915,4 km (74,56%) în potenţialul ecologic bun;
- 222,7 km (18,14%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic
modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul
ecologic bun nu a fost atins de 5 (19,23%) dintre corpurile de apă, respectiv 222,7
(18,14%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 17 corpuri de apă monitorizate
se prezintă astfel::
- 1 (5.88%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic maxim;
- 11 (64.71%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun;
- 5 (29.41%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.
Din numărul de 992,1 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 15,1
km (1,52%) s-au încadrat în potenţial ecologic maxim, 754,3 km (76,03%) s-au încadrat în
potenţial ecologic bun şi 222,7 (22,45%) în potenţial ecologic moderat.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
56
Evaluarea potenţialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate s-a efectuat pe
baza rezultatelor analizelor de macronevertebrate bentice şi fitobentos, pentru un număr de 16
corpuri de apă.
În urma analizei rezultatelor celor 16 corpuri de apă, 11 (69.0%) corpuri s-au încadrat în
potenţialul maxim şi 5 (31.0%) în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în Bazinul Hidrografic
Crişuri au fost monitorizate şi evaluate 17 corpuri de apă, corpuri de apă puternic modificate care
s-au încadrat astfel: 3 (17,65%) în potenţialul maxim, 8 (47,06%) în potenţialul bun şi
(35,29%) în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost
monitorizate şi evaluate 17 corpuri de apă, corpuri care s-au încadrat astfel: 8 (47,1%) in
potenţialul maxim şi 9 (53,9%) în potenţialul bun.
3.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Crişuri
În anul 2010 au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă – lacuri
de acumulare.
În urma evaluării potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare din B.H. Crişuri au rezultat
urmatoarele:
- 4 (66,67%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;
- 2 (33,33%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic moderat.
Figura 15: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă lacuri de acumulare în b.h. Crişuri
Tabel 21 prezintă distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial
ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic final.
Tabel 21: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
57
Potenţial ecologic Elemente fizico-chimice generale
(FCG)
Moderat N
2
Total lacuri cu potenţial
moderat (lacuri monitorizate)
2
Lacurile de acumulare monitorizate în anul 2010 în B.H. Crişuri au fost: Tăuţ, Rovina,
Drăgan, Crestur, Fegernic şi Tileagd. Rezultatele monitorizării pentru aceste acumulări sunt
prezentate după cum urmează:
Acumularea Tăuţ Acumularea Tăuţ este situată pe râul Cigher la altitudinea de 168 m, are o suprafaţă de
2,40 kmp, un volum de 33,4 mil.m 3, adâncimea medie de 8 m, iar natura fundului este silicioasă.
Lungimea barajului este de 508 m şi timpul de retenţie de 207 zile.
Lacul se încadrează în tipologia ROLA02a si a fost realizat pentru irigaţii, piscicultură şi
atenuarea viiturilor.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tăuţ s-a încadrat în potenţialul
maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tăuţ au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1033 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 8,7 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Tăuţ se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tăuţ se încadrează în potenţialul
bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Tăuţ în potenţialul ecologic bun.
Acumulrea Rovina Acumulrea Rovina este situată pe râul Gut la altitudinea de 119.6m, are suprafaţa de
0.56 kmp, adancimea de 2 m, timpul de retenţie este de 14 zile.
Lacul se încadrează în tipologia ROLA02ba şi a fost realizat pentru irigaţii si
piscicultură.
Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Rovina se încadrează în
potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Rovina au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,125 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 8,25 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Rovina se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Rovina se încadrează în
potenţialul bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
58
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Rovina in potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Drăgan
Acumularea Drăgan este situată pe râul Drăgan la altitudinea de 850 m, are suprafaţa
de 2.92 kmp, şi volumul total de 124 mil. m3, adâncimea de 49 m, natura fundului este silicioasă,
lungimea barajului de 424 m şi timpul de retenţie de 144 de zile.
Lacul se încadrează în tipologia ROLA12a, iar acumularea a fost realizată în scopul
asigurării cerinţelor de apă, producerea de energie electrică şi atenuarea viiturilor.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Drăgan se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Drăgan au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0118 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 9,175 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Drăgan se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Drăgan se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumilarii Drăgan în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Crestur
Acumularea Crestur este situată pe râul Fâncica la altitudinea de 132 m, are suprafaţa
de 0.63 km2 şi adâncimea de 1m. Lungimea barajului de 459 m şi timpul de retenţie de 268 de
zile.
Acumularea Crestur se încadrează în tipologia ROLA03b şi a fost realizată pentru irigaţii
şi piscicultură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Crestur se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Crestur au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,26 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 6,25 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Crestur se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Crestur se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa acumulării
Crestur în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Fegernic Acumularea Fegernic este situată pe raul Almas la altitudinea de 133.5 m, are o
suprafaţă de 0.54 kmp, adâncimea 3 m şi timpul de retenţie de 22 de zile.
Acumularea Fegernic se încadrează în tipologia ROLA03b şi a fost realizată pentru
irigaţii şi piscicultură.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
59
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Fegernic se încadrează în
potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Fegernic au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,05 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 8,5 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Fegernic se încadrează
în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fegernic se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Fegernic in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Tileagd
Acumularea Tileagd este situată pe Crişul Repede, în zona de deal, la altitudinea de 195
m. Are o de suprafaţă de 6.05 km2, adâncimea de 11 m, iar natura fundului este silicioasă.
Lungimea barajului este de 36,5 m iar timpul de retenţie este de 22 de zile.
Acumularea Tileagd încadrează în tipologia ROLA10b şi a fost realizată pentru
producerea de energie electrică, atenuarea viiturilor şi asigurarea cerinţelor de apă pentru
folosinţele din aval.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tileagd se încadrează în
potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tileagd au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,035 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 9,8 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Tileagd se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tileagd se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Tileagd în potenţialul ecologic bun.
3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -
râuri în bazinul hidrografic Crişuri
În bazinul hidrografic Crişuri au fost evaluate 6 corpuri de apă artificiale, în lungime totală
de 153,5 km, din care 3 corpuri de apă au fost monitorizate (121,8) km.
Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă artificiale pe baza
rezultatelor monitorizării si principiului de agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:
- 2 (33.33 %) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;
- 3 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;
- 1 (16,67%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (33,5 km, elemente
determinate: oxigenul dizolvat şi nutrienţii).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
60
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă artificiale-
râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a
fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 33,5 (21,82%) km de râu, pentru care s-a
determinat potenţialul ecologic.
Din lungimea totală de km 153,5 evaluaţi, 88,3 km (57,52%) s-au încadrat în potenţialul
ecologic maxim, 31,7 km (20,65%) în potenţialul ecologic bun şi 33,5 km (21,83%) în
potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului ecologic a corpurilor de apa artificiale s-a efectuat pe baza
rezultatelor analizelor macronevertebratelor bentice, pentru un număr de 3 corpuri de apă.
În urma analizei rezultatelor, cele 3 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în Bazinul Hidrografic
Crişuri au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri de apă artificiale care s-au
încadrat astfel: 2 (66,7%) în potenţialul maxim şi 1 (33,3%) în potenţialul moderat (elemente
determinante: oxigenul dizolvat si nutrientii).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost
monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, care s-au încadrat în potenţialul maxim.
3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – lacuri artificiale
în bazinul hidrografic Crişuri
Lacul Ghioroc este un lac artificial format prin acumularea apei în gropile rezultate în
urma exploatării industriale a balastului în perioada anilor 1950 – 1996. Este situat la altitudinea
de 110 m, suprafaţa este de 0.53 km² şi adâncimea de 10 m.
Lacul se încadrează în tipologia ROLA02.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ghioroc în potenţialul ecologic bun.
4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 336 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
267 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 266 corpuri de apa curgătoare – râuri (40 monitorizate);
- 1 lac natural ( monitorizat);
67 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 56 corpuri de apă curgătoare – râuri (43 monitorizate) şi
- 11 lacuri de acumulare (8 monitorizate).
2 corpuri de apă artificiale (CAA) – monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
61
4.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Mureş
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 266 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 40 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
iar 226 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de
grupare).
În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:
- 253 (95,11%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 10 (3,76%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 3 (1,13%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.
Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 4805,15 km pentru care s-a evaluat
starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
- 4239,19 km (88,22%) în stare ecologică bună;
- 491,44 km (10,23%) în stare ecologică moderată;
- 74,52 km (1,55%) în stare ecologică slabă.
Figura 16: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale-râuri în b.h. Mureş - 2010
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 40 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel:
- 27 (67,5%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 10 (25,0%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 3 (7,5%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (1603,67 km):
- 1037,71 km (64,6%) în stare ecologică bună;
- 491,44 km (20,1%) în stare ecologică moderată;
- 74,52 km (3,2%) în stare ecologică slabă.
-
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale-
râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
62
fost atins de 13 (4,89%) corpuri de apă, respectiv 565,96 (11,79%) km de râu, pentru care
s-a determinat potenţialul ecologic.
Tabel 22 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 22: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Grup de elemente de calitate Element de
calitate
determinant
al stării
Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate pe baza elementului
de calitate determinant
Total Număr de CA
care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
Bio Peşti 1 5
MZB 4
FCG OD 2 (vezi nota 1)
2 (vezi nota) N 6 (vezi nota 2)
OD + N 1
Bio + FCG 5 5
TOTAL CA în SEMo
CA în SE Slabă MZB 1 1
TOTAL CA care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
13
Nota 1: cele 2 CA în stare moderată dată exclusiv de indicatorul OD se regăsesc în cele 3 corpuri de apă de la
starea ecologică finală slabă. Nota 2: 5 CA din cele 6 în stare moderată dată de nutrienţi au prezentat stare ecologică finală bună prin
recalcularea mărimilor statistice P75 sau P50.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 39 de
corpuri de apă râuri - naturale. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea corpurilor astfel:
- 2 corpuri (5,1%) se încadrează în starea foarte bună;
- 24 corpuri (61,5%) se încadrează în starea bună;
- 10 de corpuri (25,6%) se încadrează în starea moderată (elemente determinante:
peştii - corpul de apă Peştiş şi afluenţii şi macronevertebratele pentru restul
corpurilor) şi;
- 3 corpuri de apă (7,7%) se încadrează în starea slabă (element determinant:
macronevertebrate).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate
40 corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:
- 2 corpuri (5.0%) se încadrează în starea foarte bună;
- 23 corpuri (57,5%) se încadrează în starea bună.
- 15 corpuri (37,5%) se încadrează în starea moderată. Cele 15 corpuri de apă pentru
care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante
nutrienţii (10 corpuri), oxigenul dizolvat (4 corpuri) şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat
simultan (1 corp). Din cele 15 CA încadrate în starea ecologică ”moderată” (M), 2
CA se regăsesc în starea finală ”slabă” (S) şi 7 CA au prezentat starea ecologică
finală ”bună” (B) prin reconformarea cu mărimile statistice P75 sau P50.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
63
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 40 corpuri de
apă. Dintre poluanţii specifici au fost monitorizaţi: Zn, Cu, Cr, As, fenoli. Pentru metale s-a luat
în considerare concentraţia fracţiunii dizolvate. Rezultatele monitorizarii au încadrat toate cele
40 de corpuri de apă în stare bună.
4.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Mureş
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate şi evaluate 56 corpuri de apă
puternic modificate, însumand un număr de 2433,45 km, din care 43 corpuri de apă au fost
evaluate pe baza datelor de monitorizare (2058,12 km), iar 13 de corpuri de apă (375,33 km) au
fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării, au rezultat următoarele:
- 40 (71,43%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 16 (28,57%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa de suprafaţă puternic modificate în b.h.
Mures - 2010
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 2433,45 de km pentru care s-a
evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este
următoarea:
- 1850,70 km (76.05%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 582,75 km (23.95%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic
modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul
ecologic bun nu a fost atins de 16 (28,57%) corpuri de apă, respectiv 582, 75 (23,95%) km
de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Pe baza rezultatelor de monitorizare pentru cele 43 de corpuri de apă monitorizate situaţia se
prezintă astfel:
- 27 (62,8%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 16 (37,2%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
64
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (2058,12 km) se prezintă astfel:
- 1475,37 km (70.62%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 582,75 km (29.38%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Mureş au fost
monitorizate si evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 27 (62,8%) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;
- 11 (25,6%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;
- 5 (11,6%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat, elementele determinante
fiind macronevertebratele.
Elemente fizico-chimice Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic
Mureş au fost monitorizate şi evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 1 corp (2,3%) în potenţialul ecologic maxim (PEMx);
- 14 corpuri (32,6%) în potenţialul ecologic bun (PEB);
- 28 corpuri (65,1%) în potenţialul ecologic moderat (PEMo). Cele 28 corpuri de apă
pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente
determinante: pH-ul (1 corp) nutrienţii (17 corpuri), oxigenul dizolvat (2 corpuri),
pH-ul şi nutrienţii simultan (1 corp) şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat simultan (5
corpuri).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, in bazinul hidrografic Mureş au fost
monitorizate şi evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 40 (93%) în potenţial ecologic bun (PEB) şi
- 3 (7%) în potenţial ecologic moderat (PEMo) (element determinant: Cr total).
Tabel 23 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat în
funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 23: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)
monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care
au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al stării
Număr de CA în PEMo
pe baza elementului de
calitate determinant
Total Număr de CA în
PEMo pe baza grupei de
elemente de calitate
determinante
Bio MZB 5 5
FCG
OD 2
28
pH 1
N 19
pH+N 1
OD+N 5
PS Cr 3 3
Bio + FCG 5
FCG+PS 2
TOTAL CA în PEMo 16 (vezi nota 3)
Nota 3: Deşi au existat 28 CA pentru care s-a înregistrat potenţial ecologic moderat (PEMo)
determinat de elementele fizico-chimice generale (FCG), numărul final de CA în PEMo a fost de
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
65
16, întrucât pentru un număr de 13 CA evaluarea integrată s-a recalculat prin considerarea
mărimii statistice P75 sau P50, conform metodologiei de evaluare a potenţialului ecologic –
subsistemul ”râuri”, iar cel de-al 16-lea CA a fost evaluat în final pe baza rezultatului obţinut la
poluanţii specifici (PS).
4.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Mureş
La nivelul bazinului hidrografic Mureş a fost evaluat prin monitorizare doar lacul Bucura,
la care s-a efectuat o singură prelevare la nivelul anului 2010.
Descrierea generală a Lacului Bucura
Lacul Bucura este situat în Munţii Retezat. Este lac natural, de origine glaciară şi se află la
altitudinea de 2041 m, sub şaua Bucurei, în compartimentul estic al circului glaciar complex..
Lacul Bucura are o suprafaţă de cca 8,80 ha şi o adâncime maximă de aproximativ 15,7 m, iar ca
întindere este cel mai mare lac glaciar din România.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, Lacul Bucura s-a încadrat în starea
ecologică moderată, element determinant al stării fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării corpului de apă lacul Bucura au
înregistrat următoarele valori:
- fosfor total: 0,015 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- pH: 7,83, valoare caracteristică stării foarte bune şi
- oxigen dizolvat: 10,41 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali, lacul Bucura se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanţi specifici
Poluanţii specifici pe baza cărora s-a evaluat starea ecologică a lacului Bucura au fost:
fenoli, As, Cr, Cu şi Zn. Pe baza rezultatelor obţinute, s-au înregistrat valori caracteristice stării
foarte bune pentru indicatorii fenoli, Cu şi Zn şi valori caracteristice stării bune pentru
indicatorii As şi Cr, prin urmare, starea ecologică dată de poluanţii specifici fiind starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate a încadrat apa lacului
Bucura în starea ecologica moderată, element determinant al acestei stări fiind
fitoplanctonul.
4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Mureş
În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate 11 corpuri de apă – lacuri de
acumulare, dintre care sunt monitorizate 8 corpuri de apă pentru elementele de calitate biologice
şi 3 corpuri de apă pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţi specifici (Lacul
Fărăgău a fost monitorizat doar la nivelul elementelor fizico – chimice din cauza tipului de
monitoring pentru Habitate şi Specii – HS). Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial
ecologic a fost următoarea:
- 5 corpuri de apă (45,45%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 6 corpuri de apă (54,55%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
66
Figura 18: Potenţialul corpurilor de apa de suprafaţă-lacuri de acumulare din b.h. Mures -
2010
În ceea ce priveşte cele 9 corpuri de apă monitorizate, situaţia evaluării a fost următoarea:
- 3 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB) şi
- 6 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
celor 8 CA - lacuri de acumulare au fost următoarele:
- 2 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB);
- 6 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant al
evaluării fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 9 corpuri de apa - lacuri de
acumulare monitorizate astfel:
- 8 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo). Elementul de calitate
determinant pentru acumularea Oaşa a fost oxigenul dizolvat (7,37 mg/l O2).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 9 corpuri de apă s-au încadrat în
clasa de potenţial ecologic bun.
Tabel 24 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat în
funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 24: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de
acumulare) monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al stării
Număr de CA în PEMo
pe baza elementului de
calitate determinant
Total Număr de CA în
PEMo pe baza grupei de
elemente de calitate
determinante
Bio FP 5 5
Bio + FCG FP+OD 1 1
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
67
TOTAL CA în PEMo 6
4.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Mureş
La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 2
corpuri de apă artificiale (83,63 km). Rezultatele evaluării elementelor de calitate a dus la
încadrarea tuturor celor 2 corpuri de apă artificiale în clasa de potenţial ecologic moderat
(PEMo), Elementele determinante ale clasei de potenţial fiind:
- pentru corpul de apa Ier: nutrienţii; - pentru corpul de apa Canalul Mureş Mort: nevertebratele bentice, oxigenul
dizolvat şi nutrienţii. Elemente biologice
Pe baza evaluării rezultatelor corespunzătoare nevertebratelor bentice, cele 2 CAA
monitorizate au prezentat Potenţial Ecologic Maxim (PEMx) pentru CAA Ier şi respectiv
Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pentru Canalul Mureş Mort.
Elemente fizico-chimice generale
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, situaţia încadrării în clase de
potenţial ecologic a fost următoarea:
- corpul de apa Ier în Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pe baza nutrienţilor;
- corpul de apa Canalul Mureş Mort în Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pe baza
oxigenului dizolvat şi nutrienţilor.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, ambele corpul de apa au prezentat Potenţial
Ecologic Bun (PEB).
5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA La nivelul bazinului hidrografic Aranca au fost evaluate 6 corpuri de apă din categoria
râuri – corpuri de apă puternic modificate (CAPM), dintre care 1 corp este monitorizat (Aranca +
afluenţi). Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial ecologic este următoarea:
- 5 (83.33%) corpuri de apă în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), toate cele
5 corpuri fiind evaluate prin asimilare cu un corp de apă din b.h. Bega, Bega
Veche (Beregsau, Niraj) - am. cf. Valea Dosului + afluenţi - 1 (16.67%) corp de apă în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo)
(elementele determinante pentru încadrarea în clasa de potenţial moderat fiind
ihtiofauna, oxigenul dizolvat şi nutrienţii).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
68
Figura 19: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Aranca -
2010
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă CAPM din b.h. Aranca, totalul de 254,7
km s-au încadrat astfel:
- 127,9 km în clasa de potenţial ecologic bun (PEB);
- 126,8 km în clasa de potenţial moderat (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic
modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul
ecologic bun nu a fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 126,8 (49,78%) km de
râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost au evaluate pe baza
monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 126 corpuri
de apa de suprafaţă, dintre care:
54 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 54 corpuri de apa curgătoare – râuri (23 monitorizate);
71 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 65 corpuri de apă curgătoare – râuri (18 monitorizate) şi
- 6 lacuri de acumulare (monitorizate).
1 corp de apă artificial (CAA) – monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic).
6.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş
În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 54 de corpuri de apă
naturale curgătoare (râuri), din care 23 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare, iar 31 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare
(procedura de grupare).
În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:
- 45 (83,33%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
69
- 9 (16,67%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Bega-Timis -
Caraş - 2010
Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 1976,6 km pentru care s-a evaluat
starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
- 1697,5 km (85,88%) în stare ecologică bună;
- 279,1 km (14,12%) în stare ecologică moderată.
Pe baza datelor de monitorizare starea ecologică a celor 23 de corpuri monitorizate se
prezintă astfel:
- 14 (60,87%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 9 (39,13%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (950 km):
- 670,9 km (70,6%) în stare ecologică bună;
- 279,1 km (29,4%) în stare ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologică bună nu a fost atins de 9 corpuri de apă, reprezentând 16,67% din totalul
corpurilor de apă naturale – râuri evaluate din bazinele Bega-Timiş-Caraş, respectiv 279,1
km, reprezentând 14,12% km de râu – corpuri naturale pentru care s-a determinat starea
ecologică.
Tabel 25 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 25: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Grup de elemente de calitate Element de
calitate
determinant
al stării
Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
Total Număr de CA
care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
Bio MZB 4 4
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
70
Bio + FCG P+OD 1
5 MZB+N+OD 3
MZB+OD 1
TOTAL CA în SEMo 9
TOTAL CA care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate
9
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate si evaluate 9 corpuri de
apa. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea toate cele 9 corpuri de apă (100%) se încadrează
în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării fiind macronevertebratele pentru
8 corpuri de apă şi peştii şi macronevertebratele pentru 1 corp de apă.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate 9
corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:
- 4 corpuri (57,5%) se încadrează în starea bună.
- 5 corpuri (37,5%) se încadrează în starea moderată, elementele determinante ale
stării fiind oxigenul dizolvat pentru 2 corpuri şi oxigenul dizolvat şi nutrienţii pentru
3 corpuri de apă.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 9 corpuri de apă,
toate fiind încadrate în starea ecologică bună.
6.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în Bazinele Bega – Timiş - Caraş
În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost identificate şi evaluate 65
corpuri de apă puternic modificate, însumând un număr de 1363,1 km, din care 18 corpuri de apă
au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare (666,2 km), iar 47 de corpuri de apă (696,9 km)
au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării, au rezultat următoarele:
- 57 (87,69%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 8 (12,31%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Figura 21: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Bega- Timis-
Caras - 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
71
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 1363,1 km pentru care s-a evaluat
potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:
- 1071,4 km (78.60%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 291,7 km (21.40%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (12,31%) corpuri de apă, respectiv 291,7
(21,4%) km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Pe baza rezultatelor de monitorizare pentru cele 18 corpuri monitorizate, situatia se prezinta
astfel:
- 10 (55,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 8 (44,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (666,2 km):
- 374,5 km (56,2%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 291,7 km (43,8%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinele hidrografice Bega – Timiş -
Caraş au fost monitorizate si evaluate 18 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 7 (5,1%) corpuri de apă în potenţialul ecologic maxim;
- 8 (61,5%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;
- 3 (25,6%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat, elementele determinante
fiind peştii pentru 2 corpuri de apă şi macronevertebratele pentru cel de-al treilea
corp.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinele hidrografice
Bega – Timiş - Caraş au fost monitorizate şi evaluate 18 corpuri de apă, corpuri ce s-au
încadrat astfel:
- 10 corpuri (55,5%) în potenţialul ecologic bun (PEB);
- 8 corpuri (44,5%) în potenţialul ecologic moderat (PEMo). Cele 8 corpuri de apă
pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante
oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinele hidrografice Bega – Timiş -
Caraş au fost monitorizate şi evaluate 15 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat în clasa de
potenţial ecologic bun (PEB).
Tabel 26 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat
în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 26: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)
monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care
au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al stării
Număr de CA în PEMo
pe baza elementului de
calitate determinant
Total Număr de CA în
PEMo pe baza grupei de
elemente de calitate
determinante
FCG OD 1
5 OD+N 4
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
72
Bio + FCG
P+MZB+N 1
3 P+MZB+N+OD 1
MZB+N 1
TOTAL CA în PEMo 8
6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş
În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare 6 corpuri de apă – lacuri de acumulare.
Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial ecologic a fost următoarea:
- 2 corpuri de apă (33,3%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 4 corpuri de apă (66,7%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
celor 6 CA - lacuri de acumulare au fost următoarele:
- 3 CA în potenţial ecologic bun (PEB);
- 3 CA în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant al evaluării
fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 6 CA - lacuri de acumulare
monitorizate astfel:
- 5 CA în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 CA în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind P
Total.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 6 corpuri de apă s-au încadrat în
clasa de potenţial ecologic bun.
Tabel 27 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat în
funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 27: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de
acumulare) monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al stării
Număr de CA în PEMo
pe baza elementului de
calitate determinant
Total Număr de CA în
PEMo pe baza grupei de
elemente de calitate
determinante
Bio FP 3 3
FCG N (P total) 1 1
TOTAL CA în PEMo 4
6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş
La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost evaluat 1 corp de apă
artificial (CAA) - BEGA - cf. Behela-frontiera RO-SMR (RORW5.1_B4) – corp de apă
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
73
monitorizat, având o lungime de 44 km, aflat în categoria tipologică RO11. Pe baza elementelor
biologice şi fizico-chimice de calitate, acest CAA a fost încadrat în clasa de potenţial ecologic
moderat (PEMo), indicatorii determinanţi ai clasei fiind macronevertebratele, oxigenul dizolvat
şi nutrienţii. Din punct de vedere al lungimii, toţi cei 44 km CAA s-au încadrat în clasa de potenţial
ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Pe baza evaluării rezultatelor corespunzătoare nevertebratelor bentice, corpul de apă artificial
monitorizat a prezentat potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente fizico-chimice generale
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, CAA BEGA - cf. Behela-
frontiera RO-SMR (RORW5.1_B4) aparţine clasei de potenţial ecologic moderat, elementele
determinante fiind oxigenul dizolvat (cu P10 de 3,85 mg/l O2) şi nutrienţii: formele de azot -
azotiţi (P90 = 0,779 mg/l N-NO2) şi amoniu (P90 = 2,128 mg/l N-NH4) şi formele de fosfor –
ortofosfaţii (0,288 mg/l P-PO4 şi P Total (0,527 mg/l P)
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, CAA BEGA - cf. Behela-frontiera RO-SMR
(RORW5.1_B4) s-a încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).
7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA În cadrul bazinului hidrografic Nera - Cerna au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 62 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
51 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 51 corpuri de apa curgătoare – râuri ( monitorizate);
11 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 9 corpuri de apă curgătoare – râuri (3 monitorizate) şi
- 2 lacuri de acumulare ( monitorizate).
7.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinele hidrografice Nera – Cerna
În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 51 de corpuri de apă
naturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare, iar 43 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare
(procedura de grupare).
În urma evaluării a rezultat că toate cele 51 de corpuri de apă s-au încadrat în starea
ecologică bună.
Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 958,4 km s-au încadrat în starea
ecologică bună.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, a fost atins de toate cele 51 (100%) de corpuri de apă naturale
evaluate, respectiv 958,4 (100%) km de râu.
Notă: Se menţionează, totodată, că în urma evaluării elementelor fizico-chimice generale,
starea corpului de apă Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica + afluenţi (RORW6.2.12_B1) a fost
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
74
moderată, elementul determinant fiind concentraţia de oxigen dizolvat (P10 = 7,72 mg/l O2), dar,
având în vedere că starea rezultată pentru elementele biologice a fost superioară (bună),
reconformarea folosind mărimea statistică P25 (P25 = 8,8 mg/l O2) a determinat starea ecologică
finală pentru acest corp ca fiind bună.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate si evaluate 7 corpuri de
apă, care s-au încadrat în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate 8
corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:
- 7 corpuri (57,5%) se încadrează în starea bună.
- 1 corp (37,5%) se încadrează în starea moderată, elementul determinante al stării
fiind oxigenul dizolvat pentru corpul Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica + afuenţi (RORW6.2.12_B1). Aşa cum a fost deja menţionat în nota de mai sus, starea finală
revizuită pentru acest corp de apă fiind starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 9 corpuri de apă,
toate fiind încadrate în starea ecologică bună.
7.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna
În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 9 corpuri de apă puternic
modificate, însumând un număr de 115,42 km, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe
baza datelor de monitorizare (45,5 km), iar 6 de corpuri de apă (69,9 km) au fost evaluate pe
baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării, au rezultat următoarele:
- 8 (88,9%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 (11,1%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Figura 22: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate - râuri în b.h. Nera-
Cerna
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 115,4 km pentru care s-a evaluat
potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
75
- 109,5 km (94.88%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 5,9 km (5.12%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de un 1 (11,1%) corp de apă, respectiv 5,9 km
(5,12%) de râu.
Pe baza datelor de monitorizare cele 3 corpuri evaluate se încadrează după cum urmează:
- 2 (66,7%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 (33,3%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (45,5 km):
- 39,6 km (87.03%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 5,9 km (12.97%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinele hidrografice Nera - Cerna au
fost monitorizate si evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 2 (66,7%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;
- 1 (33,3%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant
fiind fitobentosul.;
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinele hidrografice
Nera - Cerna au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 1 corpuri (33,3%) în potenţialul ecologic bun (PEB);
- 2 corpuri (66,7%) în potenţialul ecologic moderat (PEMo). Cele 2 corpuri de apă
pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante
oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Pentru corpul de apă Miniş (RORW6.1.7.a_B1), corp
care a fost încadrat în potenţial moderat pe baza oxigenului dizolvat (P10 = 7,76 mg/l
O2), s-a revizuit evaluarea prin conformarea cu P25 (P25 = 8,77 mg/l O2), încadrarea
finală fiind în starea ecologică bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinele hidrografice Nera - Cerna au
fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat în clasa de potenţial
ecologic bun (PEB).
7.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinele hidrografice Nera – Cerna
Au fost evaluate 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare în bazinul Cerna, ambele
monitorizate. În urma evaluării potenţialului ecologic, cele 2 corpuri au fost încadrate în clasa de
potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
fitoplanctonului au încadrat cele 2 CA – lacuri de acumulare în clasa de potenţial ecologic
moderat (PEMo).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 2 CA - lacuri de acumulare
monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
Poluanţi specifici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
76
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, ambele corpuri de apă - lacuri de acumulare
s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic bun.
7.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinele hidrografice Nera - Cerna
Nu au fost identificate corpuri de apă artificiale în bazinele hidrografice Nera – Cerna.
8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 79 corpuri de apa de
suprafaţă, dintre care:
69 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 68 corpuri de apa curgătoare – râuri (43 monitorizate);
- 1 lac natural (monitorizat);
9 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 2 corpuri de apă curgătoare – râuri (monitorizate) şi
- 7 lacuri de acumulare ( monitorizate).
1 corp de apă artificial (CAA) – monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
8.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 68 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 43 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare.
Dintre acestea, pentru 3 corpuri de apă, starea ecologică a fost evaluată doar pe baza elementelor
fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici. Restul 26 de corpuri de apă au fost evaluate pe
baza principiului de agregare (procedura de grupare).
În urma evaluării celor 68 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au
rezultat următoarele:
- 28 (41,18%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;
- 26 (38,24%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 13 (19,11%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 1 (1,47%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
77
Figura 23: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale -râuri în b.h. Jiu
Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 2617,2 km, repartiţia pe lungimi în
raport cu starea ecologică este următoarea:
- 688,6 km (26,31%) în stare ecologică foarte bună;
- 1422,3 km (54,34%) în stare ecologică bună;
- 436,9 km (16,70%) în stare ecologică moderată;
- 69,4 km (2,65%) în stare ecologică slabă.
Corpurile de apă în cauză sunt următoarele:
- Jieţ - izvor - cf. Jiu de Est (RORW7.1.15.7_B11);
- Bistriţa - Ac. Vaja - cf. Bistricioara (RORW7.1.31.6b_B47);
- Susiţa - izvor - cf. Jiu (RORW7.1.35_B85).
Pe baza rezultatelor de monitorizare cele 43 de corpuri de apă monitorizate se încadrează
astfel:
- 5 (11,7%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;
- 24 (55,8%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 13 (30,2%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 1 (2,3%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.
Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (2169,5 km):
- 262,5 km (12,1%) în stare ecologică foarte bună;
- 1400,7 km (64,6%) în stare ecologică bună;
- 436,9 km (20,1%) în stare ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de 14 de corpuri de apă, reprezentând 20,59% din
corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică,
respectiv 506,3 km, reprezentând 19,35 % km de râu pentru care s-a determinat starea
ecologică.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
78
Tabel 28 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea
ecologică finală.
Tabel 28: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Grup de elemente de
calitate
Element de
calitate
determinant
al stării
Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate pe baza elementului
de calitate determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
Bio FP 2 3
MZB+FB 1
FCG N 2 2
Bio + FCG 8 8
TOTAL CA în SEMo
SE Slabă Peşti 1 1
TOTAL CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate
14
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 40 corpuri
de apă. Rezultatele monitorizării au încadrat starea corpurilor astfel: 7 corpuri (17%) se
încadrează în starea foarte bună, 22 corpuri (55%) se încadrează în starea bună, 10 corpuri (25%)
se încadrează în starea moderată (elemente dominante: macronevertebrate, fitobentos şi
fitoplancton) şi 1 corp de apă (3%) se încadrează în starea slabă (element determinant: peştii).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate
simultan cu elementele biologice 40 corpuri de apă, iar încă 3 corpuri au fost evaluate numai din
punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale. Rezultatele monitorizării şi încadrării în
stări ecologice sunt următoarele:
- 7 corpuri (16,3%) se încadrează în starea foarte bună;
- 25 corpuri (58,1%) se încadrează în starea bună.
- 11 corpuri (25,6%) se încadrează în starea moderată.
Notă: Cele 11 corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca
elemente determinante ale stării nutrienţii.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 34 corpuri de
apă. Dintre poluanţii specifici au fost monitorizaţi: Zn, Cu, Cr, As – fracţiunea dizolvată.
Rezultatele monitorizarii au încadrat 1 corp în starea foarte bună şi 33 corpuri de apă în
starea bună.
8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate
(CAPM) din categoria râuri, ambele monitorizate, însumând un număr de 20,5 km.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
79
În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri s-au încadrat în clasa de potenţial
ecologic moderat (PEMo), elementele determinante ale clasei fiind macronevertebratele şi
nutrienţii pentru corpul de apă Craioviţa - izvor – confluenţă Jiu şi nutrienţii pentru corpul de
apă Cârneşti - izvor - confluenţă Jiu.
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 20,5 km CAPM – râuri, reprezentând
100% din lungimea totală, s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Jiu au fost monitorizate
şi evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (50%) în potenţialul ecologic bun
şi 1 (50%) în potenţialul ecologic moderat (element determinant: macronevertebrate).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Jiu
au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate, corpuri ce s-au
încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat, elementul determinant al clasei fiind nutrienţii. Poluanţi specifici
Cele 2 CAPM-uri din b.h. Jiu nu au fost evaluate din punct de vedere al poluanţilor specifici.
Tabel 29 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat în
funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 29: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)
monitorizate care nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de
elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al
clasei de potenţial
Număr de CA care nu
au îndeplinit obiectivul
de calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
FCG N 1 1
Bio + FCG 1 1
TOTAL CA în PEMo 2
8.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Jiu
La nivelul bazinului hidrografic Jiu, în categoria lacuri naturale a fost evaluat 1 corp de
apă şi anume Lacul Mic (Victoria-Geormane). Este situat la altitudinea de 86,7 m, are o
suprafaţă de 0,59 km2, o adâncime medie de 2,5 m şi este încadrat în categoria tipologică
ROLN01.
Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a corpului de apă Lacul Mic (Victoria-
Geormane) a fost moderată, elementul determinant ale stării fiind fitoplanctonul.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, Lacul Mic (Victoria-Geormane) s-a încadrat în
starea ecologică moderată, element determinant al stării find fitoplanctonul. Au predominat
algele verzi (Scenedesmus quadricauda, Pedistrum boryanum, Closterium aciculare) şi
diatomeele (Ulnaria acus, Melosira sp.). Au fost înregistrate valori mari la indicii biomasă
fitoplanctonică (21,36 mg/dm3; 37,41 mg/dm
3) şi clorofila a (91,56 ug/dm
3; 95,65 µg/dm
3),
indici importanţi în evaluarea stării ecologice. Lacul aparţine tipologiei ROLN01.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
80
Elemente fizico-chimice
Lacul Mic (Victoria-Geormane) nu a fost evaluat pe baza elementelor fizico-chimice
generale în anul 2010, întrucât singura prelevare din anul 2010 a avut loc în luna martie, lună ce
nu figurează în metodologia de evaluare a stării ecologice pentru categoria lacuri naturale,
nefiind nespecifică sezonului de creştere a fitoplanctonului (mai-septembrie).
Poluanţi specifici
Lacul Mic (Victoria-Geormane) nu a fost evaluat pe baza poluanţilor specifici.
8.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 7 corpuri de apă – lacuri de
acumulare, dintre care sunt monitorizate 6 corpuri, iar unul a fost evaluat pe baza principiului
similitudinii. În urma evaluării potenţialului ecologic pe baza elementelor biologice, fizico-
chimice generale şi a poluanţilor specifici, a rezultat că toate cele 7 corpuri de apă s-au
încadrat în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
În ceea ce priveşte cele 6 corpuri de apă monitorizate pentru cele 3 grupe de elemente
de calitate considerate, situaţia evaluării este similară cu cea globală, toate cele 6 corpuri fiind
în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării celor
6 lacuri de acumulare din b.h.Jiu au arătat încadrarea tuturor în potenţial ecologic bun, elementul
determinant fiind fitoplanctonul. De exemplu, în acumularea Valea de Peşti, care aparţine
tipologiei ROLA08, s-au identificat predominant diatomee (Asterionella formosa, Ceratoneis
arcus, Gomphonema exiguum) însoţite uneori de dinoflagelate (Peridinium bipes). Indici precum
biomasa (1-3,23 mg/dm3) şi clorofila a (0,88-1 µg/dm
3) au avut valori scăzute.
Acumularea Valea Mare aparţinând tipologiei ROLA12 şi aflată pe râul Motru a avut
potenţial ecologic bun pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice. S-au identificat alge din
grupele Bacillariophyta, Euglenophyta, Chlorophyta.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 6 corpuri de apă - lacuri de
acumulare monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), grupele de indicatori
determinante ale clasei fiind oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 6 corpuri de apă s-au încadrat în
clasa de potenţial ecologic bun.
Lacurile de acumulare monitorizate în bazinul hidrografic Jiu au fost: Işalniţa, Vădeni +
Tg.-Jiu, Valea Mare, Valea de Peşti, Tismana Aval şi Turceni, în anul 2010 fiind existând date
primare de monitoring numai pentru acumularea Valea de Peşti, rezultatele evaluării pentru
această acumulări prezentându-se mai jos:
Lacul de acumulare Valea de Peşti: este un lac de acumulare situat în zona de munte, la
altitudinea de 830 m, cu o adâncime medie de 22 m si o suprafaţă de 0.3 km2 . Este încadrat în
categoria tipologică ROLA12 şi are ca secţiuni de monitorizare - mijloc lac şi baraj (priză în
vederea potabilizării), cu program de monitoring de supraveghere şi operational.
Elemente biologice: din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Valea de
Peşti se încadrează în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), elementul determinant fiind
fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice: din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, acumularea
Valea de Peşti a fost evaluată pe baza datelor de monitoring pentru indicatorii oxigen dizolvat şi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
81
pH. Pe baza mediei aritmetice a datelor din perioada mai – septembrie, acumularea s-a încadrat
în clasa de potenţial maxim (PEM) pentru indicatorul pH (7,33) şi în clasa de potenţial bun
(PEB) pentru indicatorul oxigen dizolvat (9,49 mg/l O2), clasa finală pentru acest grup de
elemente fiind potenţialul bun (PEB). Din grupa nutrienţilor, indicatorul relevant pentru
evaluarea potenţialului (P Total) nu a fost analizat în anul 2010 pentru acest corp de apă.
Poluanţi specifici: evaluarea s-a efectuat pe baza concentraţiilor determinate pentru
următorii poluanţi specifici: fracţia dizolvată a metalelor As, Cr, Cu, Zn şi micropoluanţii organici acenafte, toluen şi xileni, concentraţii ce au determinat clasa de potenţial ecologic bun
(PEB).
8.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Jiu
La nivelul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat 1 corp de apă artificial, încadrat în
categoria tipologică RO10, monitorizat numai pentru elementele fizico-chimice generale şi
poluanţii specifici: Canal aductiune Ac. Isalnita - platforma industriala de Est Craiova
(RORW7.1.43_B200). Pe baza rezultatelor pentru elementele de calitate menţionate, a fost
încadrat în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
9 BAZINUL HIDROGRAFIC OLT În cadrul bazinului Olt au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de
agregare (procedura de agregare) un număr total de 212 corpuri de apa de suprafaţă, dintre
care:
189 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 187 corpuri de apa curgătoare – râuri (82 monitorizate);
- 2 lacuri naturale (2 monitorizate);
21 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 12 corpuri de apă curgătoare – râuri (12 monitorizate) şi
- 9 lacuri de acumulare (9 monitorizate).
2 corpuri de apă artificiale (CAA) – 2 monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
9.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri
în bazinul hidrografic Olt
În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 187 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 82 corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare. Dintre acestea,
pentru 13 corpuri de apă, starea ecologică a fost evaluată doar pe baza elementelor fizico-
chimice generale şi (parţial, pentru 8 corpuri de apă) a poluanţilor specifici. Restul de 105 de
corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare).
În urma evaluării celor 187 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au
rezultat următoarele:
- 2 (1,06%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;
- 125 (66.84%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 50 (26.74%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 7 (3,74%) corpuri de apă în stare ecologică slabă;
- 3 (1.60%) corpuri de apă în stare ecologică proastă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
82
Figura 24: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Olt
Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 3927 km, repartiţia pe lungimi în
raport cu starea ecologică este următoarea:
- 19 km (0,48%) în stare ecologică foarte bună;
- 1929 km (49,12%) în stare ecologică bună;
- 1775 km (45,20%) în stare ecologică moderată;
- 153 km (3,90%) în stare ecologică slabă;
- 51 km (1,30%) în stare ecologică proastă.
În urma evaluării celor 82 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică prin
monitorizare, au rezultat următoarele:
- 2 (2,44%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;
- 20 (24,39%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 50 (60,98%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;
- 7 (8,54%) corpuri de apă în stare ecologică slabă;
- 3 (3,66%) corpuri de apă în stare ecologică proastă.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de 60 de corpuri de apă, reprezentând 32,09% din
totalul celor 187 de corpuri de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat
starea ecologică, respectiv 1979 km, reprezentând 50,4 % km de râu pentru care s-a
determinat starea ecologică.
Tabel 30 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea
ecologică finală
Tabel 30: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Grup de elemente
de calitate
Element de calitate
determinant al stării Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
83
calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
obiectivul de calitate
Bio MZB 1 2
MZB+FB 1
FCG OD+N 3
18 N 15
Bio + FCG MZB+N+OD+pH+FB 15 15
Bio + PS MZB+PS 1 1
FCG+PS OD+N+PS 4 4
Bio+FCG+PS toate 10 10
SE Moderată 50
SE Slabă MZB 7 7
SE Proastă MZB 3 3
TOTAL CA (monitorizate) care nu au îndeplinit obiectivul de calitate 60
Elemente biologice
Din totalul celor 82 de corpuri de apă monitorizate pentru care s-a evaluat starea ecologică,
pentru 13 dintre ele nu s-au monitorizat elementele biologice de calitate, iar pentru cele 69 de
corpuri la care acest grup de elemenet de calitate a fost monitorizat, situaţia este următoarea:
- 31 corpuri de apă (44,9%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 28 (40,6%) corpuri de apă în stare ecologică moderată (elemente determinante
macronevertebratele şi fitobentosul);
- 7 (10,2%) corpuri de apă în stare ecologică slabă (elemente determinante
macronevertebratele);
- 3 (4,3%) corpuri de apă în stare ecologică proastă (elemente determinante
macronevertebratele).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate
81 corpuri de apă din totalul celor 82 monitorizate. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări
ecologice sunt următoarele:
- 2 corpuri (2,5%) se încadrează în starea foarte bună;
- 22 corpuri (27,1%) se încadrează în starea bună.
- 57 corpuri (70,4%) se încadrează în starea moderată.
Cele 57 de corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca
elemente determinante ale stării următoarele elemente:
- 3 corpuri – numai oxigenul dizolvat;
- 1 corp de apă – numai pH-ul;
- 31 de corpuri numai nutrienţii;
- 21 corpuri de apă – oxigenul şi nutrienţii simultan;
- 1 corp de apă – oxigenul dizolvat, pH-ul şi nutrienţii simultan.
Poluanţi specifici
Din totalul celor 82 de corpuri de apă monitorizate pentru care s-a evaluat starea ecologică,
pentru 17 dintre ele nu s-au monitorizat poluanţii specifici, iar pentru cele 65 de corpuri la care
acest grup de elemente de calitate a fost monitorizat, situaţia este următoarea:
- 21 (32,3%) corpuri de apă în starea ecologică foarte bună;
- 24 (36,9%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 20 (30,8%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
84
9.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în Bazinul Hidrografic Olt
În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 12 corpuri de apă puternic modificate
(CAPM) din categoria râuri. Dintre cele 12 CAPM-uri monitorizate, pentru corpul de apă
Frumoasa - aval acumulare Frumoasa – confluenţă Racu (RORW8.1.14.2_B3) a fost
monitorizat numai indicatorul fizico-chimic pH, iar pentru corpul de apă Cibin - aval acumulare
Gura Râului- amonte confluenţă Sălişte (RORW8.1.120_B3) au fost monitorizate numai
macronevertebratele bentice şi fitobentosul.
În urma evaluării, a rezultat următoarea încadrare generală:
- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;
- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.
Din cele 6 corpuri de apă încadrate în potenţial ecologic bun, pentru 2 corpuri de apă, ambele
aparţinând categoriei tipologice RO01, la care potenţialul dat de elementele biologice a fost
superior celui dat de cele fizico-chimice generale (Covasna - izvoare – confluenţă Râul Negru -
RORW8.1.45.18_B1 şi aval ac Vidra - am. ac Bradişor - RORW8.1. 135_B3), potenţialul
ecologic final a fost evaluat pe baza reconformării folosind mărimile statistice P75 sau P50 ale
indicatorilor fizico-chimici generali.
Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Olt
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 647 km CAPM – râuri, s-au încadrat
astfel:
- 186 km (28,75%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 461.00 km (71,25%) în potenţial ecologic bun (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 6 de corpuri de apă, reprezentând 50% din totalul
corpurilor de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat potenţial ecologic,
respectiv 461 km, reprezentând 71,25 % km de râu pentru care s-a determinat potenţialul
ecologic.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
85
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Olt au fost evaluate
11 din cele 12 corpuri de apă monitorizate, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 1 (9,0%) corp de apă în potenţial ecologic maxim;
- 6 (54,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;
- 4 (36,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante fiind
macronevertebratele pentru 2 corpuri şi fitobentosul pentru celelalte 2 corpuri).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Olt
au fost evaluate 11 din cele 12 corpuri de apă monitorizate, corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 3 (27,2%) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;
- 8 (72,8%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante fiind
oxigenul dizolvat pentru 1 corp de apă, nutrienţii pentru 3 corpuri şi oxigenul
dizolvat simultan cu nutrienţii pentru 4 corpuri).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinul hidrografic Olt au fost evaluate 7
(din cele 12 corpuri de apă monitorizate), corpuri ce s-au încadrat astfel:
- 2 (28,6%) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;
- 1 (14,3%) corp în potenţial ecologic bun;
- 4 (57,1%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.
După cum se observă din cele de mai sus, au existat 6 corpuri de apă puternic modificate –
râuri (CAPM) pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate (PEB), prezentate ca
elemente determinante ale clasei de potenţial în Tabel 31.
Tabel 31: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)
monitorizate care nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de
elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al clasei
de potenţial
Număr de CA care nu
au îndeplinit obiectivul
de calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
FCG N+OD 2 2
Bio + FCG MZB+FB+OD+N 2 2
Bio+FCG+PS MZB+FB+OD+N+PS 2 2
FCG+PS OD+N+PS 2 2
TOTAL CA în PEMo 8
9.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în Bazinul Hidrografic Olt
La nivelul bazinului hidrografic Olt, în categoria lacuri naturale au fost evaluate 2 corpuri
de apă (monitorizate) şi anume Lacul Sf. Ana şi Lacul Bâlea, ambele aparţinând categoriei
tipologice ROLN17.
Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale a
fost moderată, elementul determinant ale stării fiind fitoplanctonul.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, ambele lacuri naturale s-au încadrat în starea
ecologică moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
86
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, ambele lacuri naturale s-au
încadrat în starea ecologică bună.
Poluanţi specifici
Pe baza rezultatelor pentru poluanţii specifici, ambele lacuri naturale au prezentat starea
ecologică foarte bună.
9.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în Bazinul Hidrografic Olt
În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate în anul 2010 9 corpuri de apă –
lacuri de acumulare.
Situaţia încadrării în clasele de potenţial ecologic a celor 9 corpuri de apă este
următoarea:
- 8 (88,89%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 (11,11%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul
determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
celor 9 corpuri de apă – lacuri de acumulare monitorizate au fost următoarele:
- 8 (88,89%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 1 (11,11%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul
determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 9 corpuri de apă - lacuri de
acumulare monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost evaluate 7 corpuri de apă, toate
încadrându-se în potenţial ecologic bun.
9.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – corpuri
artificiale în Bazinul Hidrografic Olt
La nivelul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale (CAA),
ambele monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO01 şi anume: Canalul Timiş -
derivaţie Timiş - confluenţă Ghimbăşel (RORW8.1.50.6.2_B1) – monitorizat numai pentru
elementele fizico-chimice de calitate şi poluanţi specifici şi Vulcăniţa - izvoare – confluenţă
Homorod (Ciucaş) (RORW8.1.51.6_B1) – monitorizat pentru toate cele 3 grupe de elemente de
calitate necesare evaluării potenţialului ecologic. Pe baza rezultatelor obţinute, ambele corpuri
de apă artificiale s-au încadrat în potenţial ecologic moderat, elementele determinante fiind
oxigenul dizolvat, nutrienţii şi poluanţii specifici pentru primul corp de apă şi respectiv
fitobentosul, oxigenul dizolvat, nutrienţii şi poluanţii specifici pentru cel de-al doilea corp. Din
punct de vedere al lungimii CAA, cei 41,5 km (100%) s-au încadrat în potenţial ecologic
moderat (PEMo).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
87
10. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ În cadrul bazinului Arges au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de
agregare (procedura de agregare) un număr total de 131 corpuri de apa de suprafaţă, dintre
care:
84 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 83 corpuri de apa curgătoare – râuri (48 monitorizate);
- 1 lac natural (monitorizat);
36 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 22 corpuri de apă curgătoare – râuri (12 monitorizate) şi
- 14 lacuri de acumulare (13 monitorizate).
11 corpuri de apă artificiale (CAA) – 2 monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
10.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
Bazinul Hidrografic Argeş
În cadrul Bazinul Hidrografic Argeş au fost evaluate 83 de corpuri de apa de
suprafaţă – râuri din care 48 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
iar 35 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare)
a corpurilor de apă.
Figura 26: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Argeş
În urma evaluarii datelor obţinute, au rezultat următoarele:
- 55 de corpuri (66,27%) sunt în stare ecologică bună;
-28 de corpuri (33,73%) sunt în stare ecologică moderată.
Din punct de vedere al numărului de km, starea ecologică a fost evaluată pentru un număr
total de 2158,54 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
- 1155,70 km (53,54%) în stare ecologică bună;
- 1002,84 km (46,46%) în stare ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
88
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologică bună nu a fost atins de 28 de corpuri de apă, reprezentând 33,73% din
totalul corpurilor de apă din bazin, respectiv 1002,84 km, reprezentând 46,46 % km de râu
pentru care s-a evaluat starea ecologică. Pentru corpurile de apa evaluate în urma monitorizării situaţia se prezintă astfel:
- 20 (41,67%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 28 (58,33%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Tabel 32 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată
în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 32: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică
MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (starea bună)
Stare ecologică şi număr CA Elemente biologice (B) Elemente fizico-
chimice generale
(FCG)
Poluanţi
specifici
P FP MZB MZB+FP N OD + N fenoli
5 1 15 3 21 5 1
Moderată
Numai B 7
Numai FCG 4
B+FCG 16
B+FCG+PS 1
Total corpuri de apă
(monitorizate) care nu
îndeplinesc obiectivul de calitate
28
Elemente biologice
Evaluarea stării corpurilor de apă naturale– rauri din Bazinul Hidrografic Argeş s-a
efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor
bentice şi ihtiofaună.
Din cele 48 de corpuri de apa monitorizate, 24 (50 %) s-au încadrat în starea bună, 24
(50%), în starea moderată (elemente determinante: fitoplancton, macronevertebrate bentice,
peşti).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si
evaluate 48 de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (2,08%) în stare foarte
bună, 21 (43,75%) în stare bună şi 26 (54,17%) în stare moderată (elemente determinante:
nutrientii pentru toate cele 21 corpuri de apă, la care se adaugă oxigenul dizolvat pentru 5
corpuri).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 47 de corpuri
de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 2 (4,25%) în stare foarte bună, 44 (93,62%) în stare
bună şi 1 (2,13%) în stare moderată (element determinant: fenolii).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
89
10.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Argeş
În cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate 22 corpuri de apă puternic
modificate.
Din cele 22 corpuri de apă, 12 (54,55%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţial ecologic
bun şi 10 (45,45%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Figura 27: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în b.h. Argeş
Din punct de vedere al numărului de km, potenţialul ecologic a fost evaluat pentru un
număr total de 640,32 km; 292 km (45,60%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar
348,32 km (54,40%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 10 (45,45%) de corpuri de apă, respectiv 348,32
km (54,40%), s-a determinat potenţialul ecologic.
Tabel 33 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate
cu potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial
ecologic final.
Tabel 33: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu
potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente
biologice
Elemente fizico-chimice generale
(FCG)
MZ
B
Total
B
N OD N+OD pH+N Total
FCG
Moderat 4 4 6 1 2 1 10
Numai FCG 4
B+FCG 3
B+FCG+PS 1
FCG+PS 2
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
90
Total corpuri de apă puternic
modificate (monitorizate)
10
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului ecologic corpurilor de apa puternic modificate monitorizate din
Bazinul Hidrografic Argeş s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice, pentru
un număr de 16 corpuri de apă. În urma analizei rezultatelor, 5 corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul maxim (31,25%), 6 (37,5) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun (31,25%) şi
5 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul moderat (31,25%)
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Argeş
au fost monitorizate si evaluate 16 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (6,25%) în
potenţialul maxim, 5 (31,25%) în potenţialul bun şi 10 (62,5%) în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Evaluarea corpurilor de apă puternic modificate din punct de vedere al poluanţilor
specifici pentru cele 16 corpuri de apă se prezintă astfel: 1 (6,25%) corp de apă s-a încadrat în
potenţialul maxim, 12 (75%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul bun şi 3 corpuri de apă
(18,75%) s-a încadrat în potenţialul moderat (element determinant: fenolii).
10.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Argeş
În b.h Argeş a fost identificat un singur corp de apă - lac natural: Lacul natural Balta
Comana, lac ce corespunde tipologiei ROLN02. Are o suprafaţă de 118 ha şi o adâncimea medie
de 0.5-1m.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Balta Comana se încadrează în starea
bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Comana au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,569 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 7,235 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Balta Comana se încadrează în stării moderate.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Comana se încadrează în
starea moderată (element determinant: Cu).
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Balta Comana in starea ecologică moderată.
10.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Argeş
În b.h. Argeş au fost identificate şi evaluate 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare
care cuprind un număr de 23 de lacuri de acumulare, din care 13 corpuri de apă-lacuri de
acumulare pe baza datelor de monitorizare şi 1 corp de apă pe baza principiului de agregare
(procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării corpurilor de apă din B.H. Argeş au rezultat următoarele:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
91
- 1 (7,14%) corpuri de apă – lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul ecologic
maxim;
- 7 (50,00%) corpuri de apă – lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul ecologic
bun;
- 6 (42,86%) corpuri de apă – lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul ecologic
moderat.
Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de
acumulare în b.h. Argeş
Tabel 34 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă-lacuri de acumulare monitorizate cu
potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial
ecologic final.
Tabel 34: Distribuţia numărului de corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate cu
potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente biologice Elemente fizico-chimice
generale
(FCG)
FP Total B N Total FCG
Moderat 2 2 5 5
Numai B 1
Numai FCG 4
B+FCG 1
Total lacuri cu
potenţial moderat
(corpuri de apă -
lacuri de acumulare
monitorizate)
6
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 15 corpuri de apă-lacuri de acumulare
monitorizate se încadrează astfel: 1 (6,67%) corp de apă se încadrează în potenţialul maxim, 12
(80%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun şi 2 (13,33%) corpuri de apă se încadrează
în potenţialul moderat (element determinant: fitoplancton).
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
92
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, rezultatele au evidenţiat
faptul că:
- 5 (33,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul maxim,
- 5 (33,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun,
- 5 (33,34%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul moderat (element determinant:
fosforul total).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 15 corpuri de apă se încadrează astfel:
- 8 (53,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul maxim,
- 7 (46,67%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun.
Acumularea Vidraru Acumularea Vidraru, lac cu tipologie ROLA12a, are o suprafaţă de 870.50 ha, adancime medie
155 m, lungime baraj 307 m, timp de retentie 208 zile şi are folosinţă complexă: producerea de
energie electrica, alimentarea cu apa a folosinţelor din aval (populaţie, industrii, irigaţii),
apărarea împotriva inundaţiilor, asigurarea în aval de baraj a unui debit minim de 0,15 mc/s,
agrement.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Vidraru în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Vidraru au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,022 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 10,767 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Vidraru se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Vidraru se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Vidraru in potenţialul ecologic bun.
Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan
Corpul de apă Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan, avand
tipologia ROLA10, se constituie dintr-o salba de acumulari, lacurile monitorizate fiind:
Lacul Oiesti avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 42.16 ha, adâncimea medie 1 m,
lungime baraj 293 m şi folosinţă complexă: producerea de energie electrică, alimentarea
cu apă pentru populaţie a municipiului Curtea de Arges, alimentarea cu apă a unităţilor
industriale racordate la reţea din municipiul Curtea de Argeş, piscicultură: alimentarea cu
apă a Păstrăvăriei Oeşti.
Lacul Cerbureni avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 26.5 ha ,adâncimea medie 9
m, lungime baraj 392 m şi folosinţă complexă: producerea de energie electrică,
alimentarea cu apă pentru populaţie a municipiului Curtea de Argeş, alimentarea cu apă a
unităţilor industriale racordate la reţea din municipiul Curtea de Argeş.
Lacul Zigoneni avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 183.6 ha, adancimea medie
26.7 m, lungime baraj 21.1 m, timp de retenţie 4 zile şi folosinţă complexă: producerea
de energie electrică, alimentarea cu apă a folosinţelor de gospodărire a apelor, apărarea
impotriva inundatiilor.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
93
Lacul Vâlcele avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 442 ha, adâncimea medie 22.9
m, lungime baraj 168.6 m, timp de retentie 16 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu
apă a municipiului Bucureşti, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii Leordeni,
Ştefăneşti, Căteasca producerea de energie electrică, atenuarea undelor de viitura.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Arges: Sector
Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Arges:
Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0118 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 11,31 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua
Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se încadrează în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Arges: Sector
Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se încadrează în potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan in potenţialul
ecologic bun.
Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Raul
Doamnei)
Corpul de apă Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf.
Râul Doamnei) are tipologia ROLA10, se constituie din acumularile Budeasa si Bascov.
Lacul Budeasa are suprafaţa de 412.9 ha, adâncimea medie 16 m, lungime baraj 130.23
m, timp de retentie 10 zile şi folosinţă complexă: asigurarea unui debit suplimentar
pentru alimentarea cu apa a localitatilor din aval, alimentarea cu apa a municipiului
Bucureşti, irigarea terenurilor agricole din zona mal stang, producerea de energie
electrică, atenuarea undelor de viitura.
Lacul Bascov are suprafaţă de 140 ha, adancimea medie 8.5 m, lungime baraj 58.5 m,
timp de retentie 21 ore şi folosinţă complexă: alimentarea cu apa a municipiului Pitestiş
alimentarea cu apa a sistemului de irigaţii Stefanesti, producerea de energie electrică,
apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului Pitesti.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Arges: Sector
Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Arges:
Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0341 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 10,824 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua Arges:
Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
94
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Arges: Sector
Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul
Doamnei) în potenţialul ecologic bun.
Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti
Corpul de apă Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti avand
tipologia ROLA10b, se constituie din lacurile Prundu si Goleşti. Evaluarea corpului de apă s-a
realizat pe baza datelor de monitorizare din lacul de acumulare Goleşti.
Lacul Goleşti avand tipologia ROLA10b, are suprafaţă de 646 ha, adâncimea medie 16.5
m, lungime baraj 630.5 m, timp de retentie 9 zile şi folosinţă complexă: asigurarea unui
debit suplimentar de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucureşti, asigurarea
sursei de rezerva pentru alimentarea cu apa a AC ARPECHIM SA Piteşti, alimentarea cu
apă a sistemului de irigaţii Cateasca – Teiu, producerea de energie electrică, atenuarea
undelor de viitură.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua:Arges- Sector
Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:Argeş-
Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1064 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 10,99 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua:Argeş-
Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua:Argeş- Sector
Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti se încadrează în potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua:Argeş- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti în potenţialul
ecologic moderat.
Acumularea Zăvoiu Orbului
Acumularea Zăvoiu Orbului, tipologia ROLA03, are suprafaţa de 70 ha, adâncimea medie 4.5 m,
lungime baraj 94 m, timp de retenţie 4 ore şi folosinţă complexă: tranzitarea debitului de apă pe
râul Argeş şi suplimentarea debitului de apa pe râul Damboviţa pentru asigurarea cu apă a
municipiului Bucureşti, asigurarea debitului pentru irigaţii, atenuarea parţială a undelor de
viitura.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Zăvoiu Orbului în potenţialul
maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Zăvoiu Orbului au
înregistrat următoarele valori medii:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
95
- fosfor total: 0,0658 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 9,745 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Zăvoiu Orbului se
încadrează în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Zăvoiu Orbului se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Zăvoiu Orbului in potenţialul ecologic maxim.
Acumularea OGREZENI
Lacul de acumulare Ogrezeni avand tipologia ROLA02, are adancimea medie 6.1 m,
lungime baraj 163 m, timp de retentie 12 ore şi folosinţe de apă: îmbunataţirea condiţiilor de
alimentare cu apa a capitalei.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Ogrezeni în potenţialul moderat
(element determinant: fitoplanctonul).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Ogrezeni au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,088 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 8,9 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Ogrezeni se încadrează în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ogrezeni se încadrează în potenţialul
bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ogrezeni în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea MIHĂILEŞTI
Acumularea Mihăileşti, tipologie ROLA02, are suprafaţă de 1030 ha, adâncimea medie 13 m,
lungime baraj 2000 m, timp de retenţie 7 zile şi folosinţă complexă: atenuarea undelor de
viitura, producerea de energie electrica şi asigurarea unui debit de servitute.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Mihăileşti în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Mihăileşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0269 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 7,625 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Mihăileşti se încadrează în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Mihăileşti se încadrează în potenţialul
bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
96
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Mihăileşti in potenţialul ecologic bun.
Acumularea RÂUŞOR
Lacul Râuşor, tipologie ROLA12a, are suprafaţă de 155.5 ha, adâncimea medie 106.5 m,
lungime baraj 386 m, timp de retenţie 143 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă
potabilă şi industrială a municipiului Câmpulung şi a marilor consumatori din aval (mun. Piteşti
şi Bucureşti), producerea de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Râuşor în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Râuşor au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0244 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 10,468 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Râuşor se încadrează în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Râuşor se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Râuşor în potenţialul ecologic bun.
Acumularea PECINEAGU
Lacul Pecineagu, lac ce se încadrează în tipologia ROLA12, are suprafaţa de 182 ha,
adâncimea medie 93 m, lungime baraj 276 m, timp de retenţie 194 zile şi folosinţă complexă:
alimentarea cu apă potabilă şi industrială a consumatorilor din aval, asigurarea sursei de apă
pentru irigarea unei suprafeţe de 9200 ha, producerea de energie electrică, apărarea împotriva
inundaţiilor.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Pecineagu în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Pecineagu au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0159 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 10,05 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Pecineagu se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pecineagu se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Pecineagu în potenţialul ecologic bun.
Acumularea VĂCĂREŞTI
Lacul Văcăreşti având tipologia ROLA10b, are suprafaţă de 216.5 ha, adâncimea medie
13 m, lungime baraj 412 m, timp de retenţie 11 zile şi folosinţă complexă: alimentare cu apă,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
97
apărarea împotriva inundaţiilor, irigaţii, producere de energie electrică, piscicultură, turism şi
agrement.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Văcăreşti în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Văcăreşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0139 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 10,53 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Văcăreşti se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Văcăreşti se încadrează în potenţialul
bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Văcăreşti în potenţialul ecologic bun.
Acumularea LACUL MORII
Acumularea Lacul Morii, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 241.5 ha, adâncimea medie
8.5 m, lungime baraj 4075 m, timp de retenţie 74 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă
a unităţilor industriale, irigaţii, piscicultură, producere de energie electrică, apărarea împotriva şi
agrement.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Lacul Morii în potenţialul
moderat (element determinant: fitoplanctonul).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Lacul Morii au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,27 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 11,76 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Lacul Morii se încadrează în
potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Lacul Morii se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Lacul Morii în potenţialul ecologic moderat.
Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa
Corpul de apă Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa, corp cu
tipologie ROLA02, se constituie dintr-o salbă de acumulări, evaluarea corpului in anul 2010
realizându-se pe baza datelor obţinute in cele 2 lacuri monitorizate fiind Ciocăneşti şi Buftea.
Lacul de acumulare Ciocăneşti, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 40 ha, adâncimea
medie 1.6 m, lungime baraj 170 m şi folosinţă complexă: pescuit sportiv, asanare
terenuri riverane, agricultura, agrement, piscicultură.
Lacul de acumulare Buftea, tipologie ROLA02a, are suprafaţa de 188 ha, adâncimea
medie 5 m, lungime baraj 580 m şi folosinţă complexă: irigaţii, alimentare apă potabilă
(orasul Buftea), agrement, piscicultură.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
98
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Colentina:
Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua
Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa au înregistrat următoarele valori
medii:
- fosfor total: 0,2 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 12,13 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua
Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa se încadrează în potenţialul
moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Colentina:
Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa se încadrează în potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa în
potenţialul ecologic moderat.
Continua Ilfov : Salba Acumulări Udreşti - Ilfoveni
Corpul de apă Continua Ilfov: Salba Acumulări Udreşti – Ilfoveni se încadrează în tipologia
ROLA09 şi se constituie dintr-o salbă de acumulări. În anul 2010, evaluarea s–a realizat pe baza
datelor de monitoring obţinute în lacul Udreşti.
Acumularea Udreşti Lacul de acumulare Udreşti, lac cu tipologia ROLA09, are suprafaţa de 43.18 ha, adâncimea
medie 5 m, lungime baraj 766.8 m, timp de retenţie 9 zile şi folosinţă: atenuare viituri.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Udreşti în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Udreşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,023 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 10,865 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Udreşti se încadrează în
potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Udreşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Udreşti, respectiv corpul de apă Continua Ilfov: Salba Acumulări Udreşti – Ilfoveni în
potenţialul ecologic moderat.
Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Făcău)
Corpul de apă Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Făcău) cu
tipologia ROLA02, se constituie din două acumulări: Grădinari şi Făcău.
Lacul de acumulare Grădinari, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 300 ha, adâncimea
medie 9.3 m, lungime baraj 504.5 m, timp de retenţie 923 zile şi folosinţă complexă:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
99
asigurarea volumelor necesare acumulării Făcău, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfovăţ,
irigaţii, piscicultură.
Lacul de acumulare Făcău cu tipologia ROLA02, are suprafaţa de 83 ha, adâncimea medie 7.9 m, lungime baraj 235 m, timp de retenţie 121 zile şi folosinţă complexă: asigură in aval un debit de servitute, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfovăţ, piscicultură.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Ilfovaţ: Izvor-
Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Ilfovaţ:
Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,115 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 6,86 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua Ilfovaţ:
Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Ilfovaţ: Izvor-
Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) se încadrează în potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) în
potenţialul ecologic bun.
Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila)
Corpul de apă Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) se încadrează în tipologia ROLA03 şi se
constituie dintr-o salbă de iazuri piscicole. În anul 2010, evaluarea s–a realizat pe baza datelor de
monitoring obţinute în lacul de acumulare Bila I.
Acumularea Bila I
Lacul de acumulare Bila I, lac cu tipologia ROLA09, are suprafaţa de 43.18 ha, adâncimea
medie 5 m, lungime baraj 766.8 m, timp de retenţie 9 zile şi folosinţă: atenuare viituri.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Bila I în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Bila I au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,56 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 6,1 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Bila I se încadrează în
potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bila I se încadrează în potenţialul
maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Bila I,
respectiv corpul de apă Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) în potenţialul ecologic
moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
100
10.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Argeş
În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate 11 corpuri de apă artificiale, din
care 2 corpuri de apă monitorizate, iar 9 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de
agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Apa.
Din cele 11 corpuri de apă, 10 (90,91%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţial
ecologic bun şi 1 (9,09%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Figura 29: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Argeş
Cele 2 corpuri de apă monitorizate, Argeş - Canal Zigoneni – Vâlcele şi Argeş - AG/DB
(C, DESC-CRV-Roşu) se încadrează astfel: 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic bun şi
1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului celor două corpuri de apă artificiale monitorizate nu a putut fi
efectuată datorită lipsei condiţiilor specifice dezvoltării comunităţilor biotice.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Argeş
au fost monitorizate si evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (50%) se
încadrează în potenţialul ecologic bun şi 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat
(element determinant: nutrienţii).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinul hidrografic Argeş au fost
monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă artificiale: 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic
bun şi 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat (element determinant: fenolii).
11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA În cadrul bazinului Vedea au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de
agregare (procedura de agregare) un număr total de 25 corpuri de apa de suprafaţă, dintre care:
21 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 21 corpuri de apa curgătoare – râuri (14 monitorizate);
3 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
101
- 2 corpuri de apă curgătoare – râuri ( monitorizate) şi
- 1 lac de acumulare ( monitorizat).
1 corp de apă artificial (CAA) –monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
11.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 21 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 14 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
iar 7 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă.
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 9 (42,86%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 12 (57,14%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Figura 30: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Vedea
Din cei 1195,87 de km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică, repartiţia pe
lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
- 464,03 km (38,80%) în stare ecologică bună;
- 731,84 km (61,20%) în stare ecologică moderată.
Pe baza rezultatelor de monitorizare a corpurilor de apă, situaţia se prezintă astfel:
- 2 (14,29%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 12 (85,71%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
102
Figura 31: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – monitorizate râuri în b.h. Vedea
Din lungimea de 847,18 km monitorizată, 115,34 km (13,61%) s-au încadrat în starea
ecologică bună, iar 731,84 km (86,39%) în starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă din bazin
obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 12 (57,14%) corpuri
de apă, reprezentând 731,84 km (61,20 %) km lungime de râuri.
Tabel 35 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 35: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică
MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (starea bună)
Stare ecologică şi
număr CA
Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice
generale
(FCG)
P FP MZB MZB+FP FP+P Total B N N+OD Total
FCG
Moderată 1 1 2 3 1 8 6 1 7
Numai FCG 4
Numai B 1
B+FCG 7
Total CA în stare M
(monitorizate)
12
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, starea celor 14 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel: 6 corpuri de apă (42,86%) se încadrează în starea bună şi 8 corpuri (57,14%) se
încadrează în starea moderată (elemente determinante: peşti, fitoplanctonul şi
macronevertebrate).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, starea celor 14 corpuri de apă
monitorizate se prezintă astfel: 3 corpuri de apă (21,43%) se încadrează în starea bună şi 11
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
103
corpuri (78,57%) se încadrează în starea moderată (elemente determinante: nutrienţii pentru
toate cele 11 corpuri de apă, la care se adaugă oxigen dizolvat (pentru 1 corp) şi pH-ul pentru 2
corpuri de apă).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, starea celor 14 corpuri de apă monitorizate se
prezintă astfel: 1 corp (7,14%) se încadrează în starea foarte bună, 13 (92,86%) în stare bună.
11.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate
pe baza datelor de monitorizare. În urma evaluării rezultatelor, cele 2 corpuri de apă (100%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic moderat (element determinant: nutrienţii).
Toţi cei 78,7 de km râuri pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, s-au încadrat
în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 2 corpuri de apă monitorizate se
încadrează în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 2 corpuri de apă
monitorizate se încadrează în potenţialul moderat, elementele determinante fiind nutrienţii.
Poluanţi specifici
Poluanţii specifici au încadrat apa celor 2 corpuri de apă din bazinul hidrografic Vedea în
potenţialul bun.
11.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în Bazinul Hidrografic Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Vedea nu au fost identificate corpuri de apă – lacuri
naturale, conform criteriior Directivei Cadru Apă.
11.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în Bazinul Hidrografic Vedea În cadrul bazinului hidrografic Vedea a fost evaluat din punct de vedere al potenţialului
ecologic 1 corp de apă puternic modificat - lac de acumulare pe baza datelor de monitorizare
încadrându-se în potenţial ecologic moderat, elementul determinant fiind fosforul total.
CONTINUA: IZVOARELE(CU AC.PIATRA I SI PIATRA II)
Corpul de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) se constituie dintr-o salbă de iazuri
piscicole, evaluarea potenţialului ecologic realizându-se pe baza datelor de monitorizare obţinute
în Lacul Sărat.
Lacul de acumulare Sărat, tipologie ROLA02, are suprafaţă de 13 ha, adâncimea medie 1.4 m,
lungime baraj 110 m, timp de retenţie 25 zile şi folosinţă: piscicultura.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua: Izvoarele
(Ac.Piatra I Si Piatra II) în potenţialul bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
104
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:
Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,36 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 8,0 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua: Izvoarele
(Ac.Piatra I Si Piatra II) se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
În corpul de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) nu au fost identificaţi
indicatori din grupa poluanţilor specifici.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) in potenţialul ecologic moderat.
11.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Vedea
În bazinul hidrografic Vedea a fost evaluat 1 corp de apă artificial: Vedea - Vedea:
Localitatea Bujoru - Confluenţa Dunărea şi Bucov-Teleorman prin procedura de grupare a
corpurilor de apă încadrându-se în potenţialul ecologic bun.
12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA În cadrul bazinului Ialomiţa au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de
agregare (procedura de agregare) un număr total de 76 corpuri de apa de suprafaţă, dintre
care::
57 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 50 corpuri de apa curgătoare – râuri (27 monitorizate);
- 7 lacuri naturale (7 monitorizate);
13 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 7 corpuri de apă curgătoare – râuri (3 monitorizate) şi
- 6 lacuri de acumulare (6 monitorizate).
6 corpuri de apă artificiale (CAA) – 1 monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
12.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţa-râuri in
bazinul hidrografic Ialomiţa
În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa starea ecologică a fost evaluată pentru cele 50
corpuri de apă astfel: pentru 27 de corpuri de apă (54,00%) pe baza datelor de monitorizare, iar
pentru 23 de corpuri de apă (46,00 %) au fost evaluate pe baza principiului de agregare.
În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:
- 33 (66,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;
- 15 (30,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică moderată.
- 2 (4,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologica slabă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
105
Figura 32: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Ialomiţa
Din totalul de 1354 km evaluaţi, 592 (43.72%) km s-au încadrat în starea ecologică bună, 595
(43.94%) km s-au încadrat în starea ecologică moderată şi 167 (12,34%) km s-au încadrat în
starea ecologică slabă.
Figura 33: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h.
Ialomiţa
Pentru corpurile de apa evaluate în urma monitorizării situaţia se prezintă astfel:
- 10 (37,04%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 15 (55,56%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
- 2 (7,41%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.
Din cei 1060 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 298 km (28,11%) s-au
încadrat în stare ecologică bună, 595 km (63,43%) în stare ecologică moderată şi 167 km
(15,75%) în stare ecologică slabă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
106
Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologică bună nu a fost atins de un număr de 17 corpuri de apă (34,00%),
reprezentând 762 km (56,28%).
Tabel 36 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în funcţie de
elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală. Pentru cele 2 corpuri de apa în
care s-au înregistrat stare slabă, elementele de calitate determinante ale stării au fost
macronevertebratele.
Tabel 36: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare
ecologică
Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice
generale (FCG)
P+
MZB
+Fb
MZ
B+
FP
FP MZB+Fb Fb M
ZB Total
B
N
OD+
N Total
FCG
Moderată 1 2 5 1 3 3 15 8 5 13
Slabă 2 2
Numai B 1 (stare moderată) + 2 (stare slabă)
B+FCG 10
B+FCG+PS 3
B+PS 1
Total corpuri
de apa carea
au determinat
15 (stare moderată) + 2 (stare slabă)
Elemente biologice
Evaluarea stării a corpurilor naturale de apă curgătoare din Bazinul Hidrografic Ialomiţa
s-a efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor
bentice şi ihtiofaună. Starea celor 27 corpuri de apă – râuri monitorizate se încadrează astfel: 10
(37,04%) în stare bună, 15 (55,56%) în starea moderată şi 2 (7,41%) în stare moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate şi evaluate 27
de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 11 (40,74%) în stare bună şi 16 corpuri
de apă (59,26%) în starea moderată. Elemente de calitate fizico-chimice ce au condus la starea
moderată au fost: nutrientii şi oxigenul dizolvat..
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 27 de corpuri
de apa – râuri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 13 (48,15%) în stare foarte bună şi 14 (37,04%) în
stare bună.
12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic
modificate-râuri in bazinul hidrografic Ialomiţa
În cadrul bazinului hidrografic Ialomiţa au fost evaluate 7 corpuri de apă puternic
modificate, din care 3 corpuri de apă monitorizate, iar 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă, in conformitate cu Directiva
Cadru Ape.
În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:
- 5 (71,43%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic bun;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
107
- 2 (28,57%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.
Figura 34: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - râuri în b.h.
Ialomiţa
Din cei 235,36 km pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 141,36 km (60,06%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic bun şi 94,00 km (39,94%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitate reprezentat de
potenţialul ecologic bun nu a fost atins de un număr de 2 (28,57%) corpuri de apă,
reprezentând 94,00 km (39,94%).
Evaluarea potenţialului ecologic pe cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat
următoarele aspecte: 1 (33,33%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun şi 2
(66,67%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat. Din cei 141 km monitorizaţi pentru
care s-a determinat potenţialul ecologic, 47 km (33,33%) s-au încadrat în potenţialul ecologic
bun şi 94 km (66,67%) în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului ecologic a celor 3 corpuri de apă puternic modificate monitorizate
în Bazinul Hidrografic Ialomiţa s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice.
În urma evaluarii rezultatelor obţinute, 2 corpuri de apă puternic modificate (66,67%) s-
au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 1 corp de apă (33,33%) în potenţialul moderat
(element determinant: macronevertebratele bentice).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, rezultatele obţinute în urma
monitorizării au încadrat 1 corp de apă (33,33%) în potenţialul bun şi 2 corpuri de apă (66,67%)
s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat (element determinant: nutrienţii).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 3 corpuri de apă se încadrează în
potenţialul bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
108
12.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Ialomiţa
În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate 7 corpuri de apă - lacuri naturale
după cum urmează: Amara (terapeutic), Fundata (terapeutic), Snagov, Căldăruşani, Iezer
Slobozia Nouă, Scheauca-Perieţi şi Strachina.
Figura 35: Starea ecologică a corpurilor de apă – lacuri naturale în b.h. Ialomiţa
În urma evaluării rezultatelor, 5 (71,43%) corpuri de apă-lacuri naturale se încadrează
in starea ecologică moderată şi 2 (28,57%) corpuri de apă-lacuri naturale se încadrează in
starea ecologică slabă.
Nămolul sapropelic si apa de natură cloro-sodică, sulfatată si magneziană din lacurile
Amara si Fundata conferă acestor lacuri un caracter terapeutic (balnear).
Elemente biologice
Elementele biologice monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa au fost: fitoplanctonul,
fitobentosul şi macronevetebratele. În evaluarea stării au fost luate în considerare elementele
biologice relevante pentru subsistemul lacuri naturale. Astfel, în bazinul hidrografic Ialomiţa a
rezultat ca 1 lac (14,29%) se încadrează în starea bună, 4 lacuri (57,14%) se încadrează în starea
moderată şi 2 lacuri (28,57%) se încadrează în starea slabă.
Elemente fizico-chimice
În urma evaluării stării pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic Ialomiţa
pentru cele 7 lacuri naturale monitorizate, au rezultat următoarele:
- 2 (28,57%) lacuri în stare bună;
- 5 (71,43%) lacuri în stare moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au rezultat următoarele:
- 2 (28,57%) lacuri în stare foarte bună;
- 5 (71,43%) lacuri în stare moderată.
Rezultatele monitorizării pentru lacurile naturale monitorizate se prezintă mai jos:
Lacul Amara Lacul Amara este un lac terapeutic ce provine dintr-un braţ părăsit al râului Ialomiţa.
Are o suprafaţă de 1,39 km2, un volum de 2.64 milioane m³ şi este situat in zona de câmpie la o
altitudine de 20 m. Are adâncimea medie de 3 m corespunzătoare tipologiei ROLN14T.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
109
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Amara se încadrează în starea bună.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Amara au înregistrat următoarele
valori medii:
- fosfor total: 0,074 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 4,173 mg/l, valoare caracteristică stării moderate.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul Amara se încadrează în stare
moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Amara se încadrează în stare
moderată.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate încadrează apa lacului
Amara in starea ecologică moderată.
Lacul Fundata
Lacul Fundata este un lac terapeutic ce provine dintr-un liman fluviatil şi are un caracter
balnear. Lacul are o suprafaţă de 3,26 km2, un volum de 10 milioane m³ şi este situat in zonă de
câmpie la o altitudine de 24 m, are o adâncime medie de 3 m corespunzătoare tipologiei
ROLN14T.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Fundata se încadrează în starea
moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Fundata au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1315 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 6,2838 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Fundata se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fundata se încadrează în stare
moderată.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Fundata in starea ecologică moderată.
Lacul Snagov Lacul Snagov provine dintr-un liman fluviatil şi este situat în zonă de campie la
altitudinea de 81 m, are o adancime medie de 3m, volum de 17,25 milioane m³ si o suprafaţă de
4,32 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN 10.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Snagov se încadrează în starea
moderată, elementul determinant fiind macronevertebratele.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Snagov au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,10 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 9,45 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
110
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Snagov se încadrează în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Snagov se încadrează în stare
foarte bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Snagov in starea ecologică moderată.
Lacul Căldăruşani
Lacul Căldăruşani este situat in zonă de câmpie, la altitudinea de 67 m, are o adâncime
medie de 3m, un volum de 4.5 milioane m³ si o suprafaţă de 1,66 km2, corespunzătoare tipologiei
ROLN 10.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Căldăruşani se încadrează în starea
moderată, elementul determinant fiind macronevertebratele.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Căldăruşani au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,10 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 9,45 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali lacul Căldăruşani se încadrează în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Căldăruşani se încadrează în stare
foarte bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Căldăruşani în starea ecologică moderată.
Lacul Iezer Slobozia Nouă Lacul Iezer Slobozia Nouă este situat în zonă de câmpie, la altitudinea de 15 m, are o
adâncime medie de 3m, un volum de 6.6 milioane m³ si o suprafaţă de 2,2 km2 corespunzătoare
tipologiei ROLN 10.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Slobozia Nouă se încadrează în starea
moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Slobozia Nouă au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,097 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 6,05 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Slobozia Nouă se încadrează
în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Slobozia Nouă se încadrează în
stare moderat.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Slobozia Nouă în starea ecologică moderată.
Lacul Scheauca-Perieţi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
111
Lacul Scheauca-Perieţi are o suprafaţă de 0,75 km2 şi un volum de 2.25 milioane m³.
Lacul este situat in zonă de câmpie, la o altitudine de 21 m, are o adâncime medie de 3 m
corespunzătoare tipologiei ROLN 01.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Scheauca-Perieţi se încadrează în
starea slabă, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Scheauca-Perieţi au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,095 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 9,71 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali lacul Scheauca-Perieţi se încadrează în starea moderata.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Scheauca-Perieţi se încadrează în
stare moderată.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Scheauca-Perieţi în starea ecologică slabă.
Lacul Strachina Lacul Strachina este situat în zonă de câmpie, la o altitudine de 11 m, un volum de 23.52
milioane m³ si are o suprafaţă de 5,88 km2. Lacul are adâncimea medie de 4 m corespunzătoare
tipologiei ROLN02.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Strachina se încadrează în starea
slabă, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Strachina au înregistrat următoarele
valori medii:
- fosfor total: 0,41 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 6,74 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali lacul Strachina se încadrează în starea moderata.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Strachina se încadrează în stare
moderată.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Strachina în starea ecologică slabă.
12.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în Bazinul Hidrografic Ialomiţa
În anul 2010 au fost evaluate 6 corpuri de apă - lacuri de acumulare prin monitorizare
(Paltinu, Bolboci, Gh. Doja, Măneciu, Pucioasa şi Tîncăbeşti II).
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 4 (66,67%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;
- 2 (33,33%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic
moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
112
Figura 36: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Ialomiţa
Tabel 37 prezintă distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial
ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic
final.
Tabel 37: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente biologice
(B) Elemente fizico-
chimice
generale
Poluanţi
specifici
FP
Total B
N pH fenoli
Moderat 1 1 1 1 1 B + FCG+ PS 1
FCG 1 Total lacuri cu potenţial
moderat (lacuri
monitorizate)
2
Elemente biologice
Elementele biologice monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa au fost: fitoplanctonul,
fitobentosul şi macronevetebratele. Evaluarea potenţialului celor 6 lacuri de acumulare
monitorizate a luate în considerare elementele biologice relevante pentru subsistemul lacuri de
acumulare. Astfel, 5 (83,33%) lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul bun şi 1 (16,67%)
lac de acumulare se încadrează în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice generale
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 4 (66,67%) lacuri se încadrează
în starea bună şi 2 (33,33%) lacuri în starea moderată.
Poluanţi specifici
Poluanţii specifici au încadrat starea lacurilor din B.H. Ialomiţa astfel: 3 (50%) lacuri in
stare foarte bună, 2 (33,33%) lacuri în stare bună şi 1 (16,67%) lac în stare moderată.
Acumularea Paltinu
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
113
Acumularea Paltinu corespunde tipologiei ROLA08 şi este amplasat pe râul Doftana, în
zona de deal la o altitudine de 428 m. Adâncimea medie a lacului este de 29 m, suprafaţa de
1421 ha, lungimea barajului de 400 m, volum NNR 56 mil.m³, timp de retenţie 186 zile, natura
fundului silicioasă şi are folosinţă complexă: atenuare de viitură, producere de energie electrică,
rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Paltinu se încadrează în potenţialul
bun.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Paltinu au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0328 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 9,115 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Paltinu se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Paltinu se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Paltinu in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Bolboci Acumularea Bolboci, tipologia ROLA14, este amplasat pe râul Ialomiţa, în zonă
montană, la o altitudine de 1434 m, adâncimea medie de 27 m, suprafaţa de 740 ha, lungimea
barajului de 450 m, volum NNR 56 mil.m³ timp de retenţie 581 zile şi are folosinţă complexă:
atenuare undă de viitură, rezervă de apă, alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de energie
electrică.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Bolboci se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Bolboci au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0141 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 9,415 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Bolboci se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bolboci se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Bolboci in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Gh. Doja Acumularea Gh. Doja, tipologie ROLA02, este situat in zonă de câmpie, la altitudinea de
29 m, adâncimea medie de 2,7 m, suprafaţa de 740 ha, lungimea barajului de 270 m, volum NNR
1 mil.m³, timp de retenţie 232 zile, are folosinţă complexă: atenuare undă de viitură şi
piscicultură.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
114
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Gh. Doja se încadrează în
potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Gh. Doja au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0898 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 10,047 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali lacul Gh. Doja se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gh. Doja se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Gh. Doja in potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Măneciu Acumularea Măneciu se încadrează in tipologia ROLA08 şi este amplasat pe râul
Teleajen, intr-o zonă montană la o altitudinea de 581 m, cu o adâncime medie de 28 m, o
suprafaţa de 115 ha, lungimea barajului de 670 m, volum NNR 50 mil.m³, timp de retenţie 152
zile si are folosinţă complexa: atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă
a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie electrică.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Măneciu se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Măneciu au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,031 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 8,87 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
valori ce încadrează apa lacului Măneciu în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Măneciu se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Măneciu in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Pucioasa
Acumularea Pucioasa se încadrează in tipologia ROLA10 şi este amplasat pe râul
Ialomiţa, in zonă montană la altitudinea de 417 m, adâncimea medie de 10 m, suprafaţa de 91 ha,
lungimea barajului de 400 m, volum NNR 9,2 mil.m³, timp de retenţie 10 zile şi are folosinţă
complexă: atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi
producerea de energie electrică.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Pucioasa se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Pucioasa au înregistrat
următoarele valori medii:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
115
- fosfor total: 0,0306 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 9,041 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
valori ce încadrează apa lacului Pucioasa în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pucioasa se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Pucioasa in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Tâncăbeşti II
Acumularea Tâncăbeşti II se încadrează in tipologia ROLA02 şi este amplasat pe râul
Ialomiţa, in zona de câmpie la o altitudinea de 85 m, adâncimea medie de 2,7 m, are suprafaţa de
30 ha, lungimea barajului de 20 m, volum NNR 0,74 mil.m³, timp de retenţie 7 zile şi are
folosinţă complexă: atenuare unde de viitură şi piscicultură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tâncăbeşti II se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice generale
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tâncăbeşti II au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,143 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 8,0 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, lacul Tâncăbeşti II se încadrează în
potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tâncăbeşti II se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Tâncăbeşti II in potenţialul ecologic moderat.
12.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în
bazinul hidrografic Ialomiţa
În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost evaluate 6 corpuri de apă artificiale, din care 1 a
fost monitorizat, 5 fiind evaluate prin procedura de grupare a corpurilor de apă.
În urma evaluării a rezultat faptul că, cele 6 (100%) corpuri de apă se încadrează în
potenţialul ecologic bun.
Rezultatele monitorizării obţinute pentru corpul de apă artificial Derivaţie
Bilciureşti_Ghimpaţi (circa 5,88 km), încadrează corpul de apă în potenţialul bun.
13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET
Bazinul hidrografic Siret cuprinde: bazinul hidrografic Siret propriu-zis, sub-bazinul
hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret şi sub-bazinul hidrografic Buzău.
În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) 473 de corpuri de apă, din care:
424 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
116
- 418 corpuri de apa curgătoare – râuri;
- 6 lacuri naturale;
47 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 23 corpuri de apă curgătoare – râuri şi
- 24 lacuri de acumulare.
2 corpuri de apă artificiale (CAA).
13.1. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET (propriu-zis)
În cadrul bazinul hidrografic Siret (propriu-zis) au fost pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 348 de corpuri de apă:
320 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 318 corpuri de apa curgătoare – râuri (49 monitorizate);
- 2 lacuri naturale (monitorizate);
26 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 13 corpuri de apă curgătoare – râuri (4 monitorizate) şi
- 13 lacuri de acumulare (9 monitorizate).
2 corpuri de apă artificiale (CAA) – 1 monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
13.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Siret
În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost identificate şi evaluate 318 de corpuri de apă
naturale râuri, din care 49 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar
269 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Ape.
În urma evaluării, au rezultat următoarele:
- 305 (95,91%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 13 (4,09%) corpuri de apă în starea ecologica moderată.
Figura 37: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Siret
Repartiţia stării ecologice pe cei 9189 kilometri a fost următoarea:
- 8600 km (93,59%) în starea ecologică bună;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
117
- 589 km (6,41) în starea ecologică moderată;
Evaluarea celor 49 corpuri de apă monitorizate:
- 36 (73,5%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 13 (26,5%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Din lungimea totală de 4335 kilometri monitorizaţi starea ecologică a fost următoarea:
- 3746 km (86,4%) în starea ecologică bună;
- 589 km (13,6%) în starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale
evaluate din bazin, obiectivul de calitateâ reprezentat de starea ecologică bună nu a fost
atins de 13 (4,09%) dintre corpurile de apă, respectiv 589 (6,41%) km de râu, pentru care
s-a determinat starea ecologică.
Tabel 38 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată
în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 38: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare
ecologică MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-
chimice generale
(FCG)
Poluanţi specifici
MZB Fb FP Total B
OD+
N
N Total
FCG
Fenol
i Total PS
Moderată 3 1 3 7 4 6 10 1 1
Numai B 3
Numai FCG 5
B+FCG 4
PS+FCG 1
Total corpuri de
apă
13
Elemente biologice
Evaluarea stării pe baza elementelor biologice s-a realizat pe baza datelor de ihtiofauna şi
macronevertebratele bentice. Cele 45 de corpuri de apă – râuri monitorizate s-au încadrat astfel:
2 (4,4%) în starea foarte bună, 36 (80,0%) în starea bună, iar 7 (15, 5) în starea moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 49 corpuri de apă s-au
încadrat astfel: 1 (2,04%) în starea foarte bună, 20 (40,82%) în starea bună, 28 (57,14%) în
starea moderată. Elemente de calitate fizico-chimice care au condus la starea moderată au fost:
nutrienţii şi oxigenul dizolvat.
Poluanţii specifici
În anul în 2010 poluanţii specifici au încadrat apa celor 49 de corpuri de apă monitorizate
din Bazinului Hidrografic Siret astfel:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
118
- 13 (26,53%) corpuri de apă s-au încadrat în starea foarte bună;
- 35 (71,43%) corpuri de apă s-au încadrat în starea bună;
- 1 (2,04%) corp de apă în starea moderată.
13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret
În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 13 corpuri de apă puternic
modificate, din care 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 9 de
corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă.
În urma evaluării rezultatelor:
- 11 (84,62%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;
- 2 (15,48%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Figura 38: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Siret
Din cei 250 km pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 180 km (72,00%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic bun şi 70 km (28,00%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic
modificate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost
atins de 2 (15,4%) corpuri de apă, respectiv 70 (28%) km de râu, pentru care s-a
determinat potenţialul ecologic.
Evaluarea potenţialului pe cele 4 corpuri de apă monitorizate a evidenţiat următoarele
aspecte: 2 (50,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 2 (50,00%)
corp de apă în potenţialul moderat (elemente determinante: nutrienţii).
Din lungimea totală de 86 kilometri monitorizaţi potenţialul ecologic a fost următorul:
- 16 km (18,6%) în potenţialul ecologic bun;
- 70 km (81,4%) în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului pentru elementele biologice s-a efectuat pentru 3 corpuri de apă
monitorizate şi a evidenţiat următoarele aspecte: 2 (66,7%) corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul ecologic bun şi 1 (33,3%) corp de apă în potenţialul moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
119
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 4 corpuri de apă
monitorizate s-au încadrat astfel: 1 corp de apă (25%) în potenţialul bun, iar 3 (75%) corpuri
de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la încadrarea în potenţialul moderat au
fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat.
Poluanţii specifici
Poluanţii specifici au încadrat apa celor 4 corpuri de apă din bazinul hidrografic Siret
potenţialul bun.
13.1.3. Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă – lacuri naturale in bazinul
hidrografic Siret
În anul 2010 au fost evaluate 2 corpuri de apa – lacuri naturale.
În urma evaluării integrate a elementelor de calitate biologice şi a elementelor fizico-
chimice suport, cele 2 lacuri naturale din cadrul Bazinului Hidrografic Siret s-au incadrat în
starea ecologică bună.
Lacul LALA Lacul LALA este încadrat în tipologia ROLN18. Lac de tip glaciar, situat în munţii
Rodnei, în Ecoregiunea 10 la altitudinea de 1800 m, are substratul silicios, adâncimea medie este
de 1,6 m; suprafaţa de 0,01 km2.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Lala a fost efectuată pe
baza datelor de macrobevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în
starea bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.0075 mg/l, valoare caracteristică pentru starea foarte bună;
- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali Lala s-a încadrat în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Lala în starea ecologica bună.
LACUL ROŞU
Lacul Roşu este situat între Suhardul Mic (1325 m) şi Suhardul Mare (1507 m) în partea
centrală a Carpaţilor Orientali. S-a format ca urmare a alunecărilor de teren care a avut loc la
poalele muntelui Ucigaşul prin bararea pârâului Bicaz. Alimentarea lacului este făcută din pârâul
Bicaz, de afluenţii săi pârâul Oii, pârâul Suhard şi 12 afluenţi torenţiali; este încadrat la tipologia
ROLN17, situat în ecoregiunea 10 la altitudinea de 980 m, are substratul calcaros, adâncimea
medie este de 5,1 m; suprafaţa de 0,0126 km2, timpul de retenţie este de 3 zile; este utilizat în
scop recreaţional, de agrement.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
120
Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Roşu a fost efectuată pe
baza datelor de macronevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în
starea bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.01 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună;
- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Roşu s-a încadrat în
starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea foarte
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului
Roşu în starea ecologica bună.
În urma evaluării integrate a elementelor de calitate biologice şi a elementelor
fizico-chimice suport, cele 2 lacuri naturale din cadrul bazinului hidrografic Siret s-au
incadrat în starea ecologică bună.
13.1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Siret
În anul 2010 au fost evaluate din punct de vedere al potenţialului ecologic 13 corpuri de
apă modificate – lacuri de acumulare, din care 9 corpuri de apă-lacuri de acumulare pe baza
datelor de monitorizare, iar 4 lacuri de acumulare au fost evaluate pe baza principiului de
agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
Cele 13 lacuri de acumulare au evidenţiat următoarele:
- 4 ( 30,77%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;
- 8 (61,54%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun
- 1 (7,69%) corp de apă – lac de acumulare în potenţialul ecologic moderat.
Figura 39: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de
acumulare în b.h. Siret
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
121
În urma evaluării celor 9 lacuri de acumulare monitorizate din B.H. Siret au rezultat
următoarele:
- 1 (11,1%) corp de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;
- 7 (77,8%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;
- 1 (11,1%) corp de apă – lac de acumulare în potenţialul ecologic moderat (element
determinant: fenolii). Cele 4 corpuri de apă – lacuri de acumulare evaluate pe baza principiului de agregare
au fost: Şomuzul Mare (Graniţa), 2 acumulări Răcătău şi Viroaga.
În urma evaluării celor 4 lacuri de acumulare au rezultat următoarele:
- 1 (25,0%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;
- 3 (75,0%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza
analizelor de fitoplancton. Rezultatele obţinute pentru cele 9 1acuri au evidenţiat următoarele: 1
corp de apă-lac de acumulare s-a încadrat în potenţialul maxim, 7 corpuri de apă-lacuri de
acumulare în potenţialul bun şi 1 corp de apă-lac de acumulare în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
În urma evaluării potenţialului pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic
Siret pentru cele 9 lacuri de acumulare monitorizate, au rezultat următoarele:
- 1 (11,1%) corp de apă-lac de acumulare în potenţial maxim.
- 7 (77,8%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţial bun;
- 1 (11, 1%) corp de apă-lac de acumulare în potenţial moderat.
Poluanţi specifici
Valorile poluanţilor specifici, cele 9 corpuri de apă - lacuri de acumulare
monitorizate au evidenţiat următoarele:
- 5 (55,6%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul maxim;
- 3 (33,3%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul bun;
- 1 (11,1%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul moderat.
Elementul care au condus la neatingerea potenţialului bun a fost fenolul pentru
acumularea Poiana Uzului.
Cele 9 corpuri de apa lacuri de acumulare monitorizate în anul 2010 în BH Siret au fost:
Rogojeşti, Bucecea, Dragomirna, Izvorul Muntelui, Batca Doamnei, Lac agrement Bacău,
Poiana Uzului, Răcăciuni (Siret), Călimăneşti.
Acumularea Rogojeşti
Acumularea Rogojeşti, situată pe cursul superior al râului Siret, încadrat la tipologia
ROLA10, situat la o altitudine de 298 m, având o suprafaţă de 8 km2, volum 48.4 mil m³ în
zona de deal, cu substrat silicios; adâncimea medie în zona mijloc lac este de 10 m, timpul de
retenţie este de 0,08 ani. Principalele folosinţe ale acestui lac sunt: alimentare cu apă,
regularizare de debite şi energie electrică.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza analizelor fitoplanctonului, date ce au
încadrat apa acumulării Rogojeşti în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,057 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
122
- oxigen dizolvat: 8,951 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul maxim.
Poluanţii specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului se încadrează în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Rogojeşiti în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Bucecea
Acumularea Bucecea, amenajată pe cursul râului Siret, în zona de deal, la cca 50 km de
frontieră în dreptul comunei Bucecea, încadrată la tipologia ROLA10b, Acumularea este
situată la altitudinea de 271 m, are suprafaţa de 4,75 km2, volum 24.5 mil m³. Natura
fundului acumulării este silicioasă; adâncimea medie este de 8 m, timpul de retenţie este de
0,01 ani. Principalele folosinţe ale acestui lac sunt: alimentare cu apă în scop potabil, apărare
împotriva inundaţiilor şi energie electrică.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului, date ce au încadrat
apa acumulării Bucecea în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,039 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 8,78 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Bucecea în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Dragomirna
Acumularea Dragomirna, situată în zona de deal, la altitudinea de 315 m, pe valea râului
Dragomirna, amonte cofluenta cu raul Suceava, încadrat la tipologia ROLA10, are suprafaţa de
1,8 km2, volumul total de apă la N.N.R. 17 mil m³. Substratul fundului lacului este silicios,
adâncimea medie este de 15 m, iar timpul de retenţie este de 0,52 ani. Principalele folosinţe ale
acestui lac sunt: apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură şi energie electrică.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului, au încadrat apa
acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice suport analizate în vederea evaluării potenţialului lacului au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,03 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 7,20 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Dragomirna în potenţialul ecologic bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
123
Acumularea Izvorul Muntelui
Acumularea Izvorul Muntelui, situată în zona de deal, la altitudinea de 513 m, pe valea
Bistriţei, amonte de confluenţa cu râul Bicaz, este încadrat în tipologia ROLA08. Are suprafaţa
de 31 km2, volumul total de apă 1230 mil m³. Adâncimea medie este de 39.67 m. Fundul lacului
este de natură silicioasă. Timpul de retenţie este de 0,84 ani. Principalele folosinţe sunt:
atenuarea undelor de viitură de pe râul Bistriţa, producerea de energie electrică, piscicultura şi
agrement.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa
acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice suport analizate în vederea evaluării potenţialului lacului au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,03 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 8,65 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul s-a încadrat în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Izvorul Muntelui în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Bâtca Doamnei
Acumularea Bâtca Doamnei, situată în zona de deal, la altitudinea de 324,5 m, pe râul
Bistrita, încadrată în tipologia ROLA10. Are suprafaţa de 2,35 km2, volumul total de apă 10 mil
m³. Adâncimea medie este de 8,1 m, natura fundului lacului silicioasă. Timpul de retenţie este
de 0,12 ani. Principalele folosinţe sunt: producerea de energie electrică, alimentarea cu apă în
scop potabil, agrement şi bază nautică.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa
acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,03 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 9,79 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Bâtca Doamnei în potenţialul ecologic bun.
Lac Agrement Bacău
Lac Agrement Bacău este încadrat la tipologia ROLA02, situat în zona de câmpie la
altitudine de 155.3 m, suprafaţa este de 0,5 km2, iar fundul lacului are substrat silicios.
Adâncimea medie este de 2 m. Timpul de retenţie este de 0,0005 ani. Principalele folosinţe ale
acestui lac sunt: alimentarea cu apă în scop industrial, agrement şi apărare împotriva inundaţiilor.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
124
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa
acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,062 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 8,92 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul
maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului
de Agrement Bacău în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Poiana Uzului
Acumularea Poiana Uzului, situată la altitudinea de 513,5 m, în zona de deal, pe cursul
raului Uz, este încadrată în tipologia ROLA08. Are suprafaţa de 3,34 km2,volumul total de apă
de 90 mil m³. Adâncimea medie este de 26,2 m, natura fundului lacului silicioasă. Timpul de
retenţie este de 0,7 ani. Principalele folosinţe sunt: producerea de energie electrică şi alimentarea
cu apă în scop potabil.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa
acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0154 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 7,58 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul
moderat.
Datorită concentraţiilor ridicate ale fenolului, evaluarea a elementelor de calitate
monitorizate au încadrat apa acumulării Poiana Uzului în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Răcăciuni
Acumularea Răcăciuni este încadrată în tipologia ROLA02. Situată la altitudine de 129
m, în zona de câmpie, are suprafaţa de 20,04 km2. Adâncimea medie este de 5,14 m, natura
fundului lacului silicioasă. Timpul de retenţie este de 0,02 ani. Principalele folosinţe sunt:
producerea de energie electrică şi apărare împotriva inundaţiilor.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat
apa acumulării în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,068 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
125
- oxigen dizolvat: 7,88 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Racăciuni în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Călimăneşti
Acumularea Călimăneşti situată la altitudinea de 75 m, în zona de câmpie pe cursul inferior
al raului Siret la confluenţa cu râul Trotuş, este încadrată în tipologia ROLA02c. Are suprafaţa
de 7,4 km2. Volum total de apă este de 44.3 mil m³. Fundul lacului este de natură silicioasă, iar
adâncimea este de 5,27 m. Timpul de retenţie este de 0,006 ani. Principalele folosinţe sunt:
producerea de energie electrică, irigaţii şi atenuarea viiturilor.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa
acumulării în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Călimăneşti au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,028 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 8,09 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul
maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Călimăneşti în potenţialul ecologic maxim.
13.1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –
râuri în Bazinul Hidrografic Siret
În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale:
Canalul Piatra Neamţ - Buhuşi (67 km) şi Canalul Siret-Bărăgan (7 km), în lungime totală de 74
km. Cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun.
13.2. Subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a
Siretului
În cadrul subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de partea stânga a Siretului au fost
evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr
total de 82 corpuri de apă, din care:
65 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 65 corpuri de apa curgătoare – râuri (7 monitorizate);
17 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 8 corpuri de apă curgătoare – râuri (3 monitorizate) şi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
126
- 9 lacuri de acumulare (9 monitorizate).
13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului
La nivelul sub - bazinului hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului au
fost evaluate un număr total de 65 corpuri de apă naturale-râuri, din care 7 corpuri de apă au
fost evaluate pe baza datelor de monitorizare şi 58 corpuri de apă pe baza principiului de
agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru a Apei.
În urma evaluării au rezultat următoarele:
- 59 (90,77%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 4 (6,15%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;
- 2 ( 3,08%) corpuri de apă în starea ecologică proastă.
Figura 40: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în sub-bazinul
Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului
Repartiţia stării ecologice pe cei 1749,5 kilometri a fost următoarea:
- 1406,2 km (80,38%) în starea ecologică bună;
- 216,0 km (12,34%) în starea ecologică moderată; - 127,3 km (7,28%) în starea ecologică proastă.
Evaluarea celor 7 corpuri de apă monitorizate:
- 1 (14,29%) corp de apă în starea ecologică bună;
- 4 (57,14%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;
- 2 (28,57%) corpuri de apă în starea ecologică proastă.
Din lungimea totală de 466,3 kilometri monitorizaţi, starea ecologică a fost următoarea:
123 km (26,38%) s-au încadrat în starea ecologica bună, 216 km (46,32%) starea ecologică
moderată şi 127,3 km (27,30%) în starea ecologică proastă.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologică bună nu a fost atins de 6 (9,23%) corpuri de apă pe 343,3 (19,62%) km de
râuri, pentru care s-a determinat starea ecologică.
Tabel 39 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
127
Tabel 39: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare
ecologică
Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice generale (FCG)
P+
MZB
+Fb
MZ
B
P+ MZB Total B N Total
FCG
Moderată 1 2 3 4 4
Proastă 2 2
Numai FCG 1
B+FCG 3
Total corpuri
de apa
4 (stare moderată) + 2 (stare proastă)
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 7 de corpuri
de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 2 (28,57%) în starea bună, 3 (42,86%) în starea
moderată, iar 2 (28,57%) în starea proastă.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 7 corpuri de apă s-au
încadrat astfel: 1 (14,28%) în starea bună şi 6 (85,72%) în starea moderată. Pentru cele 5
corpuri de apă elementele de calitate fizico-chimice care au condus la starea moderată au fost
nutrienţii.
Poluanţii specifici
În anul în 2010 poluanţii specifici au încadrat apa celor 7 de corpuri de apă monitorizate
din în starea bună.
13.2.1. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga
ai Siretului
În cadrul Sub - Bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului au fost
evaluate 8 corpuri de apă puternic modificate, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe
baza datelor de monitorizare, iar 5 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de
agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării rezultatelor, au rezultat următoarele:
- 6 (75,0%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;
- 2 (25,0%) în potenţialul ecologic moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
128
Figura 41: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în sub-bazinul
Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului
Din cei 90 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 59 km (65,56%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic bun şi 31 km (34,44%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 2 (25,0%) corpuri de apă pe 31 (34,44%) km de
râuri, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat următoarele aspecte:
- 1 (33,3%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun
- 2 (66,7%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat (elemente determinante:
nutrienţii). Din cei 69 km monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 38 km
(55,07%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 31 km (44,93 %) în potenţialul ecologic
moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă monitorizate şi
nemonitorizate din bazin, obiectivul de calitatea reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost
atins de 10 (62,5%) dintre corpurile de apă pe 387 km (88,79%) km de râuri, pentru care s-a
determinat potenţialul ecologic.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialul ecologic pentru cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat
următoarele aspecte: 1 (66,7%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul bun şi 2 (33,3%) corpuri
de apă în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 3 corpuri de apă s-au
încadrat în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la încadrarea în potenţialul moderat
au fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat..
Poluanţii specifici
Poluanţii specifici au încadrat apa celor 3 corpuri de apă în potenţialul bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
129
13.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în sub - bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai
Siretului
În anul 2010 au fost evaluate 9 corpuri de apă – lacuri de acumulare prin monitorizare.
În urma evaluării corpurilor de apă – lacuri de acumulare au rezultat următoarele:
- 3 (33,33%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;
- 6 (66,67%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic moderat.
Figura 42: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de
acumulare în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului
Cele 9 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat următoarele aspecte:
- 3 (33,33%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun
- 6 (66,67%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Tabel 40 prezintă distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial
ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic
final.
Tabel 40: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente biologice
(B) Elemente fizico-chimice
generale
(FCG)
FP
Total
B
N pH+N Total
FCG
Moderat 1 1 4 2 6
Numai FCG 5
B+FCG 1
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
130
Total lacuri cu potenţial
moderat (lacuri
monitorizate)
6
Rezultatele monitorizării corpurilor puternic modificate - lacuri de acumulările sunt
prezentate după cum urmează:
Acumularea Tungujei Acumularea Tungujei, tipologie ROLA03a, amplasată pe râul Sacovăţ, are o suprafaţă de
3,15 km2, un volum util la NNR de 9 milioane m
3, situat în zona de campie, natura fundului
silicioasă, folosinţe complexe: alimentarea cu apă a localităţii Tibănesti, regularizarea debitelor
şi apărare împotriva inundaţiilor etc.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tungujei s-a încadrat în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tungujei au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.0963 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 6.8200 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Tungujei se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tungujei se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Tungujei in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Soleşti
Acumularea Soleşti, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Vasluieţ, aval de
localitatea Codăeşti, situat în zonă de câmpie, natura fundului silicioasa, are suprafaţa de 4.57
km ², cu un volum de 47 milioane m³, folosinţa complexă care cuprinde alimentarea cu apă a
oraşului Vaslui şi combaterea inundaţiilor şi irigaţii.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Soleşti se încadrează în
potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Soleşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.1497 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 22.1400 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Soleşti se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Soleşti se încadrează în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Soleşti in potenţialul ecologic moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
131
Acumularea Râpa Albastră
Acumularea Râpa Albastră, tipologie ROLA02a, amplasată pe râul Simila, suprafaţa este
de 2.08 km², volumul la NNR de 8,876 mil.m³, situată în zona de câmpie, natura fundului
silicioasa. Scopul acumulării este alimentarea cu apa potabilă a municipiului Bârlad, irigaţii,
atenuarea viiturilor şi asigurarea alimentarii cu apă industrială a SC "RULMENTI" Bârlad.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Râpa Albastră s-a încadrat în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Râpa Albastră au
încadrat apa acumulării în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Nu s-au identificat substante din categoria poluanţilor specifici.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Râpa Albastră in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Cuibul Vulturilor
Acumularea Cuibul Vulturilor, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Tutova, are
suprafaţa de 3.45 km², volumul la NNR de 9,2 mil.m³. Folosinţa acumulării este alimentarea
cu apă a municipiului Bârlad, apărare împotriva inundaţiilor, irigaţii şi piscicultură.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cuibul Vulturilor s-a încadrat
în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Cuibul Vulturilor au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,2403 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 8,9686 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Cuibul Vulturilor se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Cuibul Vulturilor se încadrează
în potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Cuibul Vulturilor în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Mânjeşti
Acumularea Mânjeşti, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Crasna. Acumularea
are ca folosinţă principală piscicultura.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Mânjeşti se încadrează în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Mânjeşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1290 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,
- oxigen dizolvat: 8,4000 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
132
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Mânjeşti se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Mânjeşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Mânjeşti în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Puscaşi
Acumularea Puscaşi, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Racova, are suprafaţa
de 2.08 km². Volumul la NNR este de 6,55 mil.m³ şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă
industrială a oraşului Vaslui, piscicultură şi atenuarea viiturilor.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Puşcaşi s-a încadrat în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Puşcaşi au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,2206 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 9,3229 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Puşcaşi se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Puşcaşi s-a încadrat în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Puşcaşi
in potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Căzăneşti
Acumularea Căzăneşti se încadrează în tipologia ROLA02a.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice nu s-au efectuat analize.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Căzăneşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,2110mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 6,5600 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Căzăneşti se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Căzăneşti s-a încadrat în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Căzăneşti în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Lozova
Acumularea Lozova se încadrează în tipologia ROLA03a.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
133
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Lozova s-a încadrat în
potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Lozova au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,5180 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 8,3600 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Lozova s-a încadrat în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Lozova s-a încadrat în potenţialul
bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Lozova in potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Talabaşca
Acumularea Talabaşca se încadrează în tipologia ROLA03.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Talabaşca s-a încadrat în
potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Talabaşca au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,3220mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 7,4200 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Talabaşca s-au încadrat în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Talabaşca s-au încadreat în
potenţialul maxim.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Talabaşca
în potenţialul ecologic moderat.
13.3. Sub-bazinul hidrografic Buzău
În cadrul sub - bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 43 de corpuri de apă:
39 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 35 corpuri de apa curgătoare – râuri (12 monitorizate);
- 4 lacuri naturale (4 monitorizate);
4 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 2 corpuri de apă curgătoare – râuri (2 monitorizate) şi
- 2 lacuri de acumulare (2 monitorizate).
13.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă-râuri in sub-
bazinul hidrografic Buzău
În cadrul sub-bazinul hidrografic Buzău starea ecologică a fost evaluată pentru cele 35
corpuri de apă-râuri, din care 12 de corpuri de apă (34,29%) au fost evaluate pe baza datelor de
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
134
monitorizare, iar 23 de corpuri de apă (65,71 %) au fost evaluate pe baza principiului de
agregare.
În urma evaluării corpurilor de apă, au rezultat următoarele:
- 34 (97,14%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;
- 1 (2,86%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică moderată.
Figura 43: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Buzău
Din numărul total de 834.5 km din pentru care s-a determinat starea ecologică, repartiţia pe
lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:
- 654,5 km (78,43 %) în starea ecologică bună;
- 180 km (21,57%) în starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologică bună nu a fost atins de 1 (2,86%) corp de apă pe o lungime de 180
km(21,57%) pentru care s-a determinat starea ecologică.
Evaluarea celor 12 corpuri de apa monitorizate se prezintă astfel:
- 11 (91,67%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 1 (8,33%) corpuri de apă în starea ecologică moderată (elemente determinante:
peştii şi fitoplanctonul). Din cei 604,5 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 424.5 km (70,22%) s-
au încadrat în stare ecologică bună, 180 km (29,78%) în stare ecologică moderată.
13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic
modificate-râuri în subbazinul hidrografic Buzău
În cadrul sub-bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic
modificate, evaluare realizată prin monitorizare.
Ambele corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice În bazinul hidrografic Buzău au fost monitorizate 2 corpuri de apă puternic modificate
pe o lungime de 45 km. Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate
în subbazinul hidrografic Buzău s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
135
În urma evaluarii rezultatelor obţinute toată lungimea celor 45 km monitorizaţi, 1 corp
de apă (50%) s-a încadrat în potenţialul ecologic maxim şi 1 corp de apă (50%) s-a încadrat în
potenţialul ecologic bun.
Elemente fizico-chimice generale
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul ecologic moderat (elemente determinante: nutrienţii, la care se adaugă pH-ul pentru 1
corp de apă).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul ecologic bun.
13.3.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în
sub-bazinul hidrografic Buzău
În sub-bazinul hidrografic Buzău au fost evaluate prin monitorizare 4 corpuri de apă -
lacuri naturale după cum urmează: Jirlau, Balta Amara, Balta Alba,Ciulniţa.
În urma evaluarii rezultatelor, a rezultat că toate cele 4 (100%) lacuri naturale se
încadrează în starea ecologică moderată.
Tabel 41 prezintă distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică
moderată în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 41: Distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică
moderată în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (starea ecologică bună)
Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice generale
(FCG)
MZB
Total B
N pH pH+N Total
FCG
Moderată 2 2 2 1 1 4 Numai FCG 2
B+FCG 2 Total lacuri cu stare
moderată (lacuri
monitorizate)
4
Lacul Jirlău
Lacul Jirlău, liman fluviabil al râului Buzău, este situat în zona de câmpie, la altitudinea
de 41 m. Are adancimea medie de 2 m şi suprafaţa de 3,37 km2, natura fundului silicios. Lacul se
încadrează in tipologiea ROLN02.
Elementele biologice
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat pe
baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Jirlau în starea
bună.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
136
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Jirlău au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,192 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 7,39 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Jirlău se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Jirlău se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Jirlău in starea moderată.
Lacul Balta Albă
Lacul Balta Albă este un lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe afluentul
râului Buzău, Boldu, rezultat din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o
veche albie a râului Râmnicu Sărat care şi-a mutat cursul prin înclinarea continuă a Câmpiei
Râmnicului. În balta creată, prin aportul apelor salmastre din strate freatice (cca.70-80%) şi din
apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafaţă (cca. 20-30%), iniţial s-a dezvoltat o
ihtiofaună reprezentativă, care într-o piramidă trofică apreciabilă, a servit ca bază nutriţională
pentru avifauna de pasaj (dinspre Deltă şi Lunca Dunării spre râurile interioare mari, ex. Buzău)
cât şi pentru avifauna în migraţie. Lacul este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 23 m, are
adâncimea medie de 3 m si suprafaţă de 7.1 km2, corespunzătoare tipologiei ROLN14T.
Elementele biologice
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat pe
baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Balta Albă în
starea moderată (element determinant: fitoplanctonul).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Albă au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 01,726 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 6,7 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Balta Albă se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Albă se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Balta Albă in starea moderată.
Lacul Ciulniţa
Lacul Ciulniţa este amplasat pe râul Ciulniţa, afluent al râului Buzău şi este situat in zona
de câmpie, la altitudinea de 24 m. Are adâncimea medie de 2m şi suprafaţa de 0.83 km2,
corespunzătoare tipologiei ROLN02.
Elementele biologice
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat pe
baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Ciulniţa în
starea bună.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
137
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Ciulniţa au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,052 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 8,07 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
- pH: 8,97, valoare caracteristică stării moderate.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Ciulniţa se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Jirlău se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ciulniţa in starea moderată.
Lacul Balta Amara
Lacul Balta Amara, lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe râul Buzoel, cu o
suprafaţă de 600 ha şi un volum maxim de 3.6 mil. m³. Este o baltă constituită pe un braţ
abandonat al râului Buzău, în mediul căreia s-a dezvoltat o ihtiofaună de apă dulce, servind ca
resursă de hrană pentru avifauna de pasaj sau de migraţie. Ca şi la Balta Albă, indicele de
salinitate este ridicat, iar colmatarea cuvetei lacului şi astuparea izvoarelor din pânza freatică au
diminuat adâncimea apei (liberă de mal) şi recent, prin apariţia unui cordon sedimentat
longitudinal, s-a micşorat volumul apei utile, afectând sever ihtiofauna şi diminuând major
apetitul speciilor de avifaună pentru cuibărit. Lacul este situat in zona de câmpie la altitudinea de
27 m. Are adâncimea medie de 2 m şi suprafaţa de 5.02 km2 corespunzătoare tipologiei
ROLN02.
Elementele biologice
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat pe
baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Balta Amara în
starea moderată (element determinant: fitoplanctonul).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Amara au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,092 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 7,37 mg/l, valoare caracteristică stării bune.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Balta Amara se încadrează în starea bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Amara se încadrează în
starea bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Balta Amara in starea moderată.
13.3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în Bazinul Hidrografic Buzău
În anul 2010 au fost evaluate prin 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare: acumulare
Siriu şi acumulare Cândeşti.
În urma evaluării integrate a rezultat că cele 2 (100 %) corpuri de apă – lacuri de
acumulare s-au incadrat in potenţialul ecologic bun.
Acumularea Siriu Acumularea Siriu, tipologia ROLA08, este situat in zona montană, la altitudinea de 555
m, adâncimea medie de 25 m, suprafaţa de 1630 ha, lungimea barajului de 450 m, are un volum
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
138
NNR 48,2 mil.m³ şi timp de retenţie 167 zile. Această acumulare are folosinţă complexă
:atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de
energie electrică.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a
efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Siriu în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Siriu au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,015 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 8,69 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Siriu se încadrează în
potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Siriu se încadrează în potenţialul
bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Siriu in potenţialul bun.
Acumularea Cândeşti Acumularea Cândeşti, tipologia ROLA02, este situat in zona de câmpie, la altitudinea de 139 m,
adâncimea medie de 5 m, suprafaţa de 74 ha, lungimea barajului de 20 m, volum NNR 1,5
mil.m³ şi timp de retenţie 1 zi. Această acumulare are folosinţă complexă: atenuare unde de
viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de energie electrică.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a
efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Cândeşti în potenţialul
bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Cândeşti au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0115 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 8,065 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Cândeşti se încadrează
în potenţialul maxim.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Cândeşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Cândeşti in potenţialul bun.
13.3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în sub-
bazinul hidrografic Buzău
În sub-bazinul hidrografic Buzău nu au fost identificate corpuri de apă artificiale.
14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT În cadrul bazinul hidrografic Prut au fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului
de agregare (procedura de agregare) un număr total de 62 de corpuri de apă:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
139
22 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 20 corpuri de apa curgătoare – râuri (8 monitorizate);
- 2 lacuri naturale (monitorizate);
38 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 25 corpuri de apă curgătoare – râuri (10 monitorizate) şi
- 13 lacuri de acumulare (12 monitorizate).
2 corpuri de apă artificiale (CAA) monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
14.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Prut
În cadrul bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 20 de corpuri de apă naturale-
râuri, din care 8 de corpuri de apă (40,00%) pe baza datelor de monitorizare, iar 12 (60,00%) de
corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de grupare a corpurilor de apă, în
conformitate cu Directiva Cadru Apă.
În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:
- 15 (75,00%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 5 (25,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Figura 44: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale în b.h. Prut
Repartiţia stării ecologice pe cei 755,3 kilometri evaluaţi a fost următoarea:
- 438,2 km (58,02%) în starea ecologică bună;
- 317,1 km (41,98%) în starea ecologică moderată.
Evaluarea celor 8 corpuri de apă monitorizate:
- 3 (37,5%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 5 (62,5%) corpuri de apă în stare ecologică moderată
Din lungimea totală de 536,1 kilometri monitorizaţi starea ecologică a fost următoarea:
- 218,4 (40,7%) km în starea ecologică bună;
- 317,1 (59,3) km în starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă din bazin,
obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 5 (25,00%)
dintre corpurile de apă reprezentând 317,1 km (41,98%) km de râu, pentru care s-a
determinat starea ecologică.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
140
Tabel 42 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată în
funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 42: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare
ecologică MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)
Stare
ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice generale
(FCG)
P MZB Fb Total
B
OD+
N N pH+N Total FCG
Moderată 2 1 1 4 2 2 1 5
Numai FCG 1
B+FCG 5
Total corpuri
de apa în
stare M
(monitorizate)
5
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 8 de
corpuri de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 4 (50, 0%) în starea bună şi 4 (50,0%) în starea
moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 8 corpuri s-au încadrat
astfel: 3 (37,5%) în starea bună şi 5 (62,5%) în starea moderată. Elemente de calitate fizico-
chimice ce au condus la starea moderata au fost: nutrienţii (pentru 5 corpuri de apa) şi oxigenul
dizolvat (pentru 2 corpuri de apă) şi pH-ul (pentru 1 corp de apă).
Poluanţi specifici
În anul în 2010, din punct de vedere al poluanţilor specifici toate corpurile de apă din b.h.
Prut se încadrează în starea bună.
14.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Prut
În cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate 25 corpuri de apă puternic
modificate, din care 10 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 15
de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă.
În urma evaluării rezultatelor, 17 (68,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul
ecologic bun, iar 8 (32,00%) în potenţialul ecologic moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
141
Figura 45: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Prut
Din cei 1507 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 985 km (65,36%) s-au
încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 522 km (34,64%) în potenţialul ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă din bazin,
obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (32%)
dintre corpurile de apă reprezentând 522 km (34,64%) pentru care s-a determinat
potenţialul ecologic.
Evaluarea potenţialului ecologic pentru cele 10 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat
faptul că: 2 (20%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 8 (80%) corpuri de
apă în potenţialul ecologic moderat.
Din cei 985 monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 463 km (47,0%)
s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 522 km (53,0%) în potenţialul ecologic moderat.
Tabel 43 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu
potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial
ecologic final.
Tabel 43: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu
potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la
neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)
Potenţial ecologic Elemente
biologice
Elemente fizico-chimice
generale (FCG)
Poluanţi
specifici (PS)
Fb Total
B
N OD
+N
pH+N Total
FCG
PCB Total
PS
Moderat 2 2 1 5 1 7 1 1
Numai FCG 5
Numai PS 1
B+FCG 2
Total corpuri de apă
puternic modificate
(monitorizate)
8
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
142
Potenţialul ecologic al elementelor biologice al celor 10 corpuri de apă puternic
modificate monitorizate a fost următorul: 2 (20%) corpuri de apă s-a încadrat în potenţialul
maxim, 6 (60%) corpuri de apă în potenţialul bun, 2 (20%) corpuri de apă în potenţialul
moderat.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 3 (30%) corpuri de apă s-a
încadrat în potenţialul bun, iar 7 (70%) corpuri de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care
au condus la încadrarea celor 7 corpuri de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii pentru
toate cele 7 corpuri de apă, la care se adaugă oxigenul dizolvat pentru 5 corpuri de apă, iar la 1
corp se adaugă pH-ul.
Poluanţi specifici
Poluanţii specifici au încadrat apa celor 10 corpuri de apă din Bazinul Hidrografic Prut
după cum urmează:
- 9 corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;
- 1 corp de apa în potenţialul ecologic moderat (element determinant: PCB-urile).
14.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
naturale în bazinul hidrografic Prut
În anul 2010 au fost evaluate 2 corpuri de apă – lacuri naturale: balta Teiva Vişina,
Pruteţul Bălătău evaluarea stării realizându-se pe baza datelor de monitorizare.
În urma evaluării lacurilor naturale din B.H. Prut au rezultat cele 2 corpuri de apă-lacuri
naturale s-au încadrat în starea ecologica moderată (elemente determinante: nutrienţii, oxigenul
dizolvat şi pH-ul).
Lacul Balta Teiva Vişina
Lacul Balta Teiva Visina este de tip ROLN01 şi a fost evaluat în secţiunea amplasată la
mijlocul lacului.
Elemente biologice
Din punct de vedere biologic evaluarea lacului Balta Teiva Vişina a fost realizată pe baza
datelor de fitoplanctonl, date ce au încadrat lacul în starea bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.0745 mg/l, valoare caracteristică pentru stării moderate;
- oxigen dizolvat: 1.89 mg/l, valoare caracteristică pentru starea moderată.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Balta Teiva Visina s-a
încadrat în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Teiva Visina s-a încadrat în
starea bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Balta Teiva Visina în starea ecologica moderată.
Lacul Pruteţul Bălătău
Lacul Pruteţul Bălătău este de tip ROLN01 şi a fost monitorizat într-o singură secţiune
amplasată la mijlocul lacului.
Elemente biologice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
143
Din punct de vedere biologic, evaluarea lacului Pruteţul Bălătău a fost realizată pe baza
datelor de fitoplanctonl, date ce au încadrat lacul în starea foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Pruteţul Balatău au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.2980 mg/l, valoare caracteristică pentru stării moderată;
- oxigen dizolvat: 9,23 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bună;
- pH: 8,58, valoare caracteristică stării moderate.
Urmare a aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali lacul Pruteţul Balatău s-a încadrat în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pruteţul Bălătău s-a încadrat în
starea ecologica bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Pruteţul Bălătău în starea ecologică moderată.
14.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în
bazinul hidrografic Prut
În anul 2010 au fost evaluate 13 corpuri de apă – lacuri de acumulare (respectiv 38
lacuri de acumulare), din care 12 corpuri de apă-lacuri de acumulare au fost monitorizate, iar un
lac de acumulare a fost evaluat pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de apă.
În urma evaluării celor 13 de acumulări s-au încadrat în astfel:
- 5 (38,46%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun
- 8 (61,54%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.
Figura 46: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de
acumulare în b.h. Prut
Acumularea Stânca-Costeşti
Acumularea Stânca-Costeşti, tipologie ROLA02a a fost dată în folosinţă în anul 1978,
este amplasată pe râul Prut, la circa 580 km de confluenţa acestuia cu Dunărea, situată în zona de
câmpie, natura fundului silicioasă. Lacul a fost realizat printr-un baraj cu o înălţime de 47 m şi o
lungime de 7400 m, reţinând un volum de apă de 735 mil m³ la N.N.R., are suprafaţă de 59 km²
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
144
şi adâncimea maximă de 41,5 m, cu golire de fund. A fost construit cu scopul de a regulariza
debitele râului Prut, dar şi pentru alimentarea cu apă a centrelor populate, a întreprinderilor
industriale din această zonă, pentru producerea de energie electrică şi atenuarea viiturilor.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Stânca-Costeşti a fost evaluată
pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul ecologic bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Stânca-Costeşti au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0335 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,
- oxigen dizolvat: 7,055 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Stânca-Costeşti se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Stânca-Costeşti se încadrează
în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Stânca-Costeşti în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Negreni
Acumularea Negreni, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Başeu, suprafaţa de
2.67 km², natura fundului silicioasă şi un volum de 10,3 mil m³. Rolul acumulării este:
alimentarea cu apă potabilă a oraşului Săveni, irigaţii şi apărare împotriva inundaţiilor. Sursele
difuze cu azotaţi sunt principalele surse de poluare a lacului Negreni.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Negreni a fost evaluată pe baza
datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul ecologic bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Negreni au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1204 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 8,06 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Negreni se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Negreni se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Negreni în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Mileanca Acumularea Mileanca a fost construită între anii 1971-1973, pe râul Podriga, afluent, pe
malul stâng al râului Başeu. Barajul este amplasat la 500 m aval de confluenţa cu pârâul
Lismăniţa şi este construit cu golire de fund. Are suprafaţa de 1,58 km2 ăi volumul total la
N.N.R. de 9,5 mil. m3. Scopul costruirii sale a fost atenuarea viiturilor, irigaţiile şi piscicultura.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Mileanca a fost evaluată pe
baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
145
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Mileanca au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 3,480 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 1,94 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali ai acumulării Mileanca se
încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Mileanca se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Mileanca în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Cătămărăşti
Acumularea Cătămărăşti, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Sitna, în zona de
câmpie, natura fundului silicioasă, are un volum la NNR de 8 mil.m3 şi suprafaţa de 1,60
km². Acumularea este destinată cu precădere pentru piscicultură şi irigaţii.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cătămărăşti a fost evaluată pe
baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Cătămărăşti au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,043 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
- oxigen dizolvat: 5,9000 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Cătămărăşti se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Cătămărăşti se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Cătămărăşti în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Hălceni
Acumularea Hălceni, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Miletin, în zona de
cîmpie, în dreptul localităţii Vlădeni, la 18 km în amonte de confluenţa cu râul Jijia, natura
fundului silicioasa, are un volum total la N.N.R. de 13 mil.m3. Serveşte la alimentarea cu apa a
localităţii Vlădeni, apărarea împotriva inundaţiilor şi pentru irigaţii.
Principalele surse de poluare a acumulării o constituie sursele difuze cu azotaţi si
piscicultura intensivă.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Hălceni a fost evaluată pe baza
datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Hălceni au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1407 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 7,9067 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali acumularea Hălceni se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
146
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Hălceni se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa
acumulării Hălceni în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Pârcovaci
Acumularea Pârcovaci, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Bahlui, natura
fundului silicioasa. Suprafaţa este de 090 km2, are un volum la NNR de 2,75 mil m³. Scopul
acumulării este alimentarea cu apă potabilă a oraşului Hârlău şi apărarea împotriva inundaţiilor.
Sursele difuze cu azotaţi sunt principalele surse de poluare a lacului Pârcovaci.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Pârcovaci a fost evaluată pe
baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Pârcovaci au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,0615 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 7,6300 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Pârcovaci se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Pârcovaci se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Pârcovaci în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Tansa
Acumularea Tansa, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Bahlui, are o suprafaţa
de 3,52 km², natura fundului silicioasa şi un volumul util de 10 mil.m³. Acumularea are drept
scop principal alimentarea cu apă a localităţii Belceşti, irigaţii şi apărarea contra inundaţiilor .
Sursele difuze cu azotaţi şi piscicultura intensivă sunt principalele surse de poluare a lacului
Tansa.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tansa a fost evaluată pe baza
datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Tansa au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1795 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- oxigen dizolvat: 9,1275 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali acumularea Tansa se încadrează în potenţialul bun.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Tansa se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Tansa în potenţialul ecologic bun.
Acumularea Pod Iloaiei
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
147
Acumularea Pod Iloaiei, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Bahlueţ la cca 25
km amonte de confluenţa acestuia cu râul Bahlui. A fost realizată în scopul regularizării
debitelor râului, atenuarea viiturilor, piscicultura, irigaţii, si scoaterea de sub efectul inundaţiilor
a luncii aval de baraj.
Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Podul Iloaiei a fost evaluată pe
baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Podul Iloaiei au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,2700 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 5,6400 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali acumularea Podul Iloaiei se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Podul Iloaiei se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Podul Iloaiei în potenţialul moderat.
Acumularea Ciric III
Acumularea Ciric III, tipologie ROLA03a, se află amplasată pe râul Ciric şi a fost
amenajată pentru agrement.
Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Ciric III a fost evaluată pe baza
datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Ciric III au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,1820 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
- pH: 8,8267, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 7,4900 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Ciric III se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Ciric III se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Ciric III în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Cucuteni
Acumularea Cucuteni, tipologie ROLA02a, este o acumulare care are ca principală
folosinţă agrementul.
Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cucuteni a fost evaluată pe
baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Cucuteni au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,2020 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
148
- oxigen dizolvat: 6,8400 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Cucuteni se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Cucuteni se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Cucuteni în potenţialul ecologic moderat.
Acumularea Brateş
Acumularea Brateş, acumulare cu tipologie ROLA02a.
Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Brateş a fost evaluată pe baza
datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea Brateş în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Brateş au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,4710 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;
- oxigen dizolvat: 8,3600 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali ai acumulării Brateş se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Brateş se încadrează în
potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea
Brateş în potenţialul ecologic moderat.
14.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Prut
În bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale în lungime totală de
114 km pe baza datelor de monitorizare.
Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă se prezintă astfel:
- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;
- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante:
nutrienţii şi oxigenul dizolvat).
Din lungimea totală de 114 km monitorizaţi, 5 km (4,1%) s-au încadrat în potenţialul
ecologic bun, 109 km (95,9%) în potenţialul ecologic moderat.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, macronevertebrate bentice şi fitobentos,
cele 2 corpuri de apă monitorizate s-au încadrat în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 1 corp de apă s-a încadrat
în potenţialul bun, 1 corp de apă în potenţialul moderat. Indicatorii fizico-chimici care au
condus la încadrarea corpului de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în
potenţialul bun.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
149
15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării şi a
principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 96 de corpuri de apă (în
afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunărea şi pe cele 3 braţe
principale):
76 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 51 corpuri de apa curgătoare – râuri;
- 25 lacuri naturale ;
19 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 12 corpuri de apă curgătoare – râuri şi
- 7 lacuri de acumulare.
1 corpuri de apă artificiale (CAA) – (pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic).
Caracterizarea celor 96 de corpuri de apă de suprafaţă evaluate în cadrul bazinului
hidrografic Dunăre este realizată şi prezentată în continuare pentru fiecare bazin hidrografic care
conţine corpuri ce intră în alcătuirea bazinului hidrografic Dunăre
15.1. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Banat) În cadrul bazinului Dunăre / Banat au fost evaluate 31 de corpuri de apă de suprafaţă
(2 monitorizate), distribuite astfel:
30 corpuri de apă naturale – râuri (pentru care s-a evaluat starea ecologică) - 2
monitorizate.
1 corp de apă puternic modificat – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), nemonitorizat.
15.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Dunăre / Banat
În cadrul bazinui hidrografic Dunăre / Banat au fost evaluate 30 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 2 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,
iar 28 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare).
În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:
- 29 (96,7%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 1 (3,3%) corp de apă în stare ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
150
Figura 47: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/
Banat
Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 430 km pentru care s-a evaluat starea
ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
- 421,8 km (98,1%) în stare ecologică bună;
- 8,2 km (1,9%) în stare ecologică moderată.
Evaluarea celor 2 corpuri de apa monitorizate:
- 1 (50%) corp de apă în stare ecologică bună;
- 1 (50%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de 1 corp de apă (3,3%), respectiv 8,2 km,
reprezentând 1,9% din lungimea pentru care s-a determinat starea ecologică.
15.1.1.1. Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de
apă, unul încadrându-se în starea bună - Dragostele (RW14.1.7.3_B1), iar cel de-al doilea -
Valea Mare (Baron) (RW14.1.3.1_B1) în starea moderată, elementul determinant al stării fiind
macronevertebratele bentice.
15.1.1.2. Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate 2
corpuri de apă, ambele încadrându-se în starea bună.
15.1.1.3. Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă,
ambele încadrându-se în starea bună.
15.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Banat
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Banat evaluat 1 corp de apă puternic modificat
(nemonitorizat) – Boşneag (RORW14.1.3_B1 ), având o lungime de 12,1 km. În urma evaluării
prin asimilare cu corpul de apă Valea Mare (RW6.2.14_B1) din b.h Nera - Cerna, a rezultat
potenţial ecologic bun (PEB) pentru CAPM din Dunăre / Banat.
Din punct de vedere al lungimii corpului de apă, cei 12,1 km (100%) CAPM s-au încadrat în
potenţial ecologic bun (PEB).
15.2. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Jiu)
În cadrul bazinului Dunăre / Jiu au fost evaluate un număr total de 22 corpuri de apă de
suprafaţă, dintre care:
15 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 12 corpuri de apă curgătoare – râuri (8 monitorizate);
- 3 lacuri naturale ( monitorizate);
7 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 5 corpuri de apă curgătoare – râuri (monitorizate)
- 2 lacuri de acumulare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
151
15.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Dunăre / Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au fost evaluate 12 de corpuri de apă naturale
curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare.
Restul de 4 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de
grupare).
În urma evaluării celor 12 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au
rezultat următoarele:
- 5 (41,66%) corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 7 (58,34%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Figura 48: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/Jiu
Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 565,2 km, repartiţia pe lungimi în
raport cu starea ecologică este următoarea:
- 166,4 km (29,44%) în stare ecologică bună;
- 398,2 km (71,56%) în stare ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de 7 de corpuri de apă, reprezentând 58,34%,
respectiv 398,2 km reprezentând 71,56 % din lungimea pentru care s-a determinat starea
ecologică.
Pentru celor 8 corpuri de apă monitorizate evaluarea se prezintă astfel:
- 1 (12,5%) corp de apă corpuri de apă în stare ecologică bună;
- 7 (87,5%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.
Tabel 44 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au
determinat starea ecologică finală.
Tabel 44: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
152
Grup de elemente
de calitate
Element de calitate
determinant al stării Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate pe baza elementului
de calitate determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
Bio MZB 2 2
FCG N 1 1
Bio + FCG 4 4
TOTAL CA în
SEMo
7
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 8 corpuri
naturale de apă. Starea corpurilor a fost foarte bună (1 – 10%), bună (1 – 10%) şi moderată (6 –
80%). Pentru corpurile aflate în stare ecologică moderată elementul dominant a fost reprezentat
de macronevertebrate, în două cazuri acesta fiind asociat cu fitobentosul (corpul Topolniţa -
localitate Izvorul Barzii – confluenţă Dunăre şi afluentul Pleşuva), respectiv cu fitoplanctonul
(corpul Blahniţa/Rogova - izvor – confluenţă Dunăre).
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate
simultan cu elementele biologice 8 corpuri de apă, rezultatele încadrării în stări ecologice fiind
următoarele:
- 3 corpuri (58,1%) se încadrează în starea bună.
- 5 corpuri (25,6%) se încadrează în starea moderată.
Notă: Cele 5 corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca
elemente determinante ale stării nutrienţii.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 6 corpuri de
apă, toate fiind încadrate în stare ecologică bună.
15.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au evaluate pe baza datelor de monitorizare 5
corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri însumând un număr de 474,3
km.
În urma evaluării potenţialului ecologic, cele 5 corpuri s-au încadrat astfel:
- 3 (60%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);
- 2 (40%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementele
determinante ale clasei fiind macronevertebratele pentru corpul de apă Balasan - aval
loc. Băilesti- cf. Dunărea (RORW14.1.26_B167) şi nutrienţii pentru corpul de apă
Porţile de Fier II (RORW14.1_B2).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
153
Figura 49: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Dunare/Jiu
Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 474,3 km CAPM – râuri s-au încadrat
astfel:
- 367,9 km (77,7%) în potenţial ecologic bun (PEB);
- 106,4 km (22,3%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de
potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 2 (40%) corpuri de apă, respectiv 106,4 (22,3%)
km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Dunăre, aparţinând
de ABA Jiu, au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1
(50%) în potenţialul ecologic maxim (PEMx) şi 1 (50%) în potenţialul ecologic moderat –
PEMo (element determinant: macronevertebrate).
Pe fluviul Dunăre au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă puternic modificate.
Acestea au avut potenţial ecologic maxim (PEMx) (1 – 33%) şi bun (PEB) (2 – 67%),
elementul dominant fiind fitoplanctonul.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Dunăre /
Jiu au fost monitorizate şi evaluate 5 corpuri de apă puternic modificate, corpuri ce s-au
încadrat astfel:
- 1 (20%) corp de apă în clasa de potenţial ecologic maxim (PEMx);
- 2 (40%) corpuri de apă în clasa de potenţial ecologic bun (PEB);
- 2 (40%) corpuri de apă în clasa de potenţial moderat (PEMo), elementul determinant
al clasei fiind nutrienţii (conţinutul de N-NO3).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 5 CAPM-uri din b.h. Dunăre / Jiu au fost
încadrate în clasa de potenţial bun (PEB).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
154
Tabel 45 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (potenţialul bun) în funcţie de elementele de calitate care au
determinat potenţialul ecologic final.
Tabel 45: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)
monitorizate care nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de
elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
bun)
Grup de elemente de
calitate
Element de calitate
determinant al
clasei de potenţial
Număr de CA care nu
au îndeplinit obiectivul
de calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
FCG N 1 1
Bio + FCG 1 1
TOTAL CA în PEMo 2
15.2.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în
bazinul hidrografic Dunăre / Jiu
La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu, în categoria lacuri naturale au fost evaluate
prin monitorizare 3 corpuri de apă : Braţ Dunărea Veche (ROLW14.1_B187), Balta Gârla
Mare (ROLW14.1_B190), Balta Lată (ROLW14.1_B197). În anul 2010, starea ecologică a fost
evaluată doar pentru corpurile de apă Braţ Dunărea Veche şi Balta Gârla Mare.
Pe baza evaluării din anul 2010, cele 2 corpuri de apă – lacuri naturale care au intrat în
evaluare pe baza datelor de monitoring s-au încadrat în starea ecologică moderată,
elementele de calitate determinante fiind nutrienţii (P total).
Din punct de vedere al încadrării globale, cele 3 corpuri de apă – lacuri naturale au fost
încadrate în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării fiind fitoplanctonul
şi nutrienţii. Elemente biologice
Corpurile de apă - lacuri naturale au fost evaluate pe baza comunităţilor de alge
fitoplanctonice şi de macronevertebrate bentice. 2 corpuri naturale (Dunărea Veche, Gârla Mare
– 67%) au fost în stare ecologică bună şi 1 corp (Balta Lată – 33%) a fost în stare ecologică
moderată, elementul pe baza căruia s-a făcut evaluarea finală fiind fitoplanctonul. În compoziţia
taxonomică a fitoplanctonului din Balta Lată au fost identificate alge din grupele Bacillariophyta,
Cryptophyta, Euglenophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Dinophyta. Clorofila a a avut valori
între 1,55 şi 46 µg/dm3, iar biomasa fitoplanctonică a fost cuprinsă între 10,23 şi 10, 59 mg/dm
3,
indici importanţi în evaluarea stării ecologice pentru lacurile naturale.
Elemente fizico-chimice
Cele 2 corpuri de apă – lacuri naturale pentru care au existat date din perioada mai –
septembrie - Braţ Dunărea Veche şi Balta Gârla Mare (o valoare de P Total din luna mai) s-au
încadrat în starea ecologică moderată. După cum s-a mai menţionat, cel de-al 3-lea corp de apă
monitorizat (Balta Lată) nu a intrat în evaluare pentru acest grup de elemente de calitate întrucât
a prezentat o singură prelevare, în luna martie şi nu în perioada pentru care se efectuează
conformarea (mai – septembrie).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici pentru care au existat date primare de monitoring
(As, Cu, Cr şi Zn), cele 3 corpuri de apă monitorizate s-au încadrat în starea ecologică
bună.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
155
15.2.4 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Dunăre /Jiu
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare, acumulările Fântânele şi Caraula). Cele
două acumulări aparţin tipologiei ROLA02, aflate în zona de câmpie, cu adâncime între 3 – 15
m, pe substrat silicios şi având alcalinitate < 1.0 meq/l.
Potenţialul ecologic a fost evaluat exclusiv pe baza pe baza elementelor biologice, pentru
elementele de calitate suport (fizico-chimice generale şi poluanţi specifici) neexistând date
primare de monitoring pentru anul 2010. În urma evaluării elementelor biologice, a rezultat că
acumularea Caraula s-a încadrat în potenţial ecologic bun (PEB), iar acumularea Fântânele în
potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, 1 corp (Caraula) a fost în potenţial
ecologic bun (PEB) şi 1 corp (Fântânele) a fost în potenţial ecologic moderat (PEM) din cauza
fitoplanctonului.
În acumularea Fântânele, spectrul taxonomic a cuprins alge fitoplanctonice din grupele
Bacillariophyta, Chlorophyta, Cryptophyta, Cyanobacteria etc.
Elemente fizico-chimice
Nu au existat date primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice.
Poluanţi specifici
Nu au existat date primare de monitoring pentru poluanţii specifici.
15.3. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Argeş-Vedea)
15.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre, administrat de ABA Argeş-Vedea a fost evaluat prin
monitorizare 1 de corp de apă natural – râu. În urma evaluării, cei 64,75 km monitorizaţi se
încadrează în stare ecologică moderată.
În ceea ce priveşte corpul de apă monitorizat CALMĂŢUI: av. cf. Călmaţui sec -intrare ac.
Suhaia, elementele determinante ale stării ecologice moderate au fost nutrienţii.
15.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Dunare/Arges-Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Dunare, administrat de ABA Argeş-Vedea, au fost evaluate
prin monitorizare 2 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare.
În urma evaluării toate corpurile s-au încadrat în potenţial ecologic moderat, elementul
determinant fiind fosforul total.
CONTINUA: CĂLMAŢUI - INTRARE AC. SUHAIA – DUNĂRE
Continua: Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre se constituie dintr-o salbă de acumulări,
evaluarea acestuia realizându-se pe baza datelor de monitorizare din lacul Suhaia.
Lacul de acumulare Suhaia cu tipologia ROLA03a, are suprafaţă de 972 ha, adâncimea
medie 1.8 m, timp de retenţie 138 zile şi folosinţă complexă: irigaţii şi piscicultura.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a
efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua:
Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
156
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:
Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,413 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 7,63 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua:
Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apă Continua: Călmaţui - Intrare
Ac. Suhaia – Dunăre se încadrează în potenţialul bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua: Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre în potenţialul ecologic
moderat.
CONTINUA: URLUI AC.URLUI II+SALBA IAZURI
Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri, avand tipologia ROLA02a se constituie dintr-o salba
de iazuri piscicole, evaluarea realizandu-se pe baza datelor de monitorizare din lacurile Roşiori si
Furculeşti.
Lacul de acumulare Roşiori cu tipologia ROLA02a, are suprafaţă de 35 ha, adâncimea
medie 1.4 m, lungime baraj 120 m, timp de retenţie 62 zile şi folosinţă: piscicultura.
Lacul de acumulare Furculeşti cu tipologia ROLA02a, are suprafaţa de 46 ha,
adâncimea medie 1.6 m, lungime baraj 80 m, timp de retenţie 45 zile şi folosinţă:
piscicultura.
Elementele biologice
Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a
efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua: Urlui
Ac.Urlui II+Salba Iazuri în potenţialul moderat.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:
Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,21 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,
- oxigen dizolvat: 7,76 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua: Urlui
Ac.Urlui II+Salba Iazuri se încadrează în potenţialul moderat.
Poluanţi specifici
In anul 2010 nu au fost identificati indicatori din grupa poluanţilor specifici în corpul de
apă Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului
de apă Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri în potenţialul ecologic moderat.
15.3.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre/Argeş evaluat 1 corp de apă puternic modificat,
ONCESTI (SALBA LACURI), corp de lungime 15,6 km. Evaluarea s-a efectuat pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) şi a încadrat corpul de apă în potenţialul
moderat.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
157
15.4. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Buzău-
Ialomiţa)
15.4.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre, administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fost evaluate
5 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 1 corp de apă a fost evaluat pe baza
datelor de monitorizare, iar 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare
(procedura de grupare) a corpurilor de apă.
În urma evaluării a rezultat că toate cele 5 corpuri de apă, însumând 231 km se
încadrează în stare ecologică bună.
15.4.2. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în
bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa
În b.h Dunăre/Buzău-Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 5 corpuri
de apă - lacuri naturale (din care 2 lacuri terapeutice).
Cele 5 corpuri de apă monitorizate, se încadrează în:
- 4 (80%) corpuri de apă se încadrează în starea ecologică moderată;
- 1(20%)) corp de apă se încadrează în starea ecologică proastă.
Tabel 46 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în funcţie de
elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.
Tabel 46: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (lacuri naturale) în funcţie de
elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea
bună)
Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice generale (FCG)
MZB Total B N pH
+N
pH Total
FCG
Moderată 2 2 2 1 1 4
Proastă 1 1
Numai FCG 2
Numai B 1
B+FCG 2
Total corpuri
de apa
4 (stare moderată) + 1 (stare proastă)
Lacul Gălăţui
Lacul Gălăţui este situat în zona de câmpie la o altitudine de 12 m. Are o adâncime medie de 3
m şi o suprafaţă de 6,94 km2, corespunzătoare tipologiei ROLN 10.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Gălăţui se încadrează în starea bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Gălăţui au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,29 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 9,28 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
158
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Gălăţui se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gălăţui se încadrează în starea
foarte bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Gălăţui în starea ecologică moderată.
Lacul Ianca
Lacul Ianca este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 17m, are adâncimea medie de
1 m şi suprafaţa de 2.18 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN02.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Ianca se încadrează în starea
moderată (element determinant: macronevertebratele bentice).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Ianca au înregistrat
următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,048 mg/l, valoare caracteristică stării bune,
- oxigen dizolvat: 7,74 mg/l, valoare caracteristică stării bune
- pH-ul: 8,73, valoare caracteristică stării moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Ianca se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ianca se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Ianca în starea ecologică moderată.
Lacul Sărat
Lacul Sărat este un lac terapeutic, situat în zona de câmpie, la altitudinea de 7 m. Are o
adâncime medie de 2 m şi o suprafaţa de 0.77 km2
corespunzătoare tipologiei ROLN14T.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Sărat se încadrează în starea moderată
(element determinant: macronevertebratele bentice).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Sărat au înregistrat următoarele
valori medii:
- fosfor total: 0,243 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 7,61 mg/l, valoare caracteristică stării bune
- pH-ul: 8,6, valoare caracteristică stării moderate.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Sărat se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Sărat se încadrează în starea
bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Sărat în starea ecologică moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
159
Lacul Sărat - Movila Miresii
Lacul Sărat - Movila Miresii este un lac terapeutic, situat în zona de câmpie, la
altitudinea de 3 m. Are o adâncime medie de 3 m şi o suprafaţa de 2,1 km2
corespunzătoare
tipologiei ROLN14T.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Sărat - Movila Miresii se încadrează
în starea proastă (element determinant: macronevertebratele bentice).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Sărat - Movila Miresii au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,39 mg/l, valoare caracteristică stării moderate.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Sărat - Movila Miresii se
încadrează în starea bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Sărat - Movila Miresii în starea ecologică proastă.
Lacul Iezer – Cuza Vodă (ROLN02)
Lacul Iezerul Cuza Voda este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 5 m, are o adâncime
medie de 2 m şi o suprafaţă de 3.01 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN02.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Iezer – Cuza Vodă se încadrează în
starea bună.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Iezer – Cuza Vodă au
înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0,12 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,
- oxigen dizolvat: 8,35 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune
Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici generali lacul Iezer – Cuza Vodă se încadrează în starea moderată.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Iezer – Cuza Vodă se încadrează
în starea foarte bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Iezer – Cuza Vodă în starea ecologică moderată.
15.4.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate – râuri în bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fost evaluate
pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă puternic modificate. În urma evaluării
rezultatelor, toate corpurile de apă, în lungime totală de 147 km se încadrează în potenţialul
ecologic moderat.
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului ecologic corpurilor de apa puternic modificate monitorizate din
Bazinul Hidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate
bentice, pentru un număr de 6 corpuri de apă. În urma analizei rezultatelor, 3 corpuri de apă s-au
încadrat în potenţialul maxim (50%) şi 3 (50%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun.
Elemente fizico-chimice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
160
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic
Dunăre/Buzău-Ialomiţa au fost monitorizate si evaluate 6 corpuri de apă, corpuri care s-au
încadrat în potenţialul moderat (elemente determinante: pH-ul pentru toate corpurile de apă, la
care se adaugă nutrienţii, pentru 5 corpuri de apă).
Poluanţi specifici
Evaluarea corpurilor de apă puternic modificate din punct de vedere al poluanţilor
specifici pentru cele 6 corpuri de apă se prezintă astfel: 4 (66,67%) corpuri de apă s-au încadrat
în potenţialul maxim şi 2 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun.
15.4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa
În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa a evaluat pe baza datelor de
monitorizare 1 corp de apă artificial: Canalul de legatură Dunare_Iezer_Mostiştea_Dorobanţu.
În urma evaluării rezultatelor corpul de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun (10,6 km).
15.5. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Dobrogea-Litoral )
În cadrul bazinului Dunăre administrat de ABA DL (Dunăre / Dobrogea - Litoral) au fost
au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr
total de 21 corpuri de apa de suprafaţă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul
principal al fluviului Dunărea şi pe cele 3 braţe principale), dintre care:
19 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 2 corpuri de apa curgătoare – râuri ( monitorizate);
- 17 lacuri naturale (13 monitorizate);
2 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), din care:
- 2 lacuri de acumulare ( monitorizate).
15.5.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
Bazinul Hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre/Dobrogea Litoral au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare 2 corpuri de apă naturale curgătoare - râuri.
În urma evaluării celor 2 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, a rezultat că
ambele corpuri (100%) au prezentat starea ecologică moderată.
Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 274 km (100%) s-au încadrat în
starea ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri din b.h. Dunăre
/ Dobrogea - Litoral.
Elemente biologice
Cele 2 corpuri de apă din b.h.Dunăre aparţinând ABA Dobrogea-Litoral au avut stare
ecologică bună pe baza comunităţilor biotice: alge fitoplanctonice şi bentice, macronevertebrate
bentice.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate 2
corpuri de apă, ambele corpuri (100%) încadrându-se în starea ecologică moderată, elementele
determinante fiind oxigenul dizolvat (4, 785 mg/l O2) şi P Total pentru corpul de apă Topolog
(0, 7557 mg/l P) şi P Total pentru corpul de apă Jijila (1,99 mg/l P).
Poluanţi specifici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
161
Din punct de vedere al poluanţilor specifici au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă,
ambele încadrându-se în stare ecologică bună.
15.5.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea -
Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral nu au fost identificate corpuri de
apă puternic modificate – râuri.
15.5.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în
Bazinul Hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral
La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral, în categoria lacuri naturale au
fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) 17
corpuri de apă, dintre care 13 monitorizate şi anume: Oltina, Domneasca, Bentu Latenilor,
Somova, Vederoasa, Puiu, Potcoava – Roşu (Potcoava 2), Roşu, Dunăreni, Blasova, Bugeac,
Razim, Belciug.
Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale a
fost următoarea:
- 6 (35,29%) corp de apă în starea ecologică bună (Razim şi Somova - lac cu care
au fost asimilate 4 lacuri);
- 11 (64,71%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Cele 13 lacuri monitorizate s-au încadrat astfel:
- 2 (15,3%) corp de apă în starea ecologică bună (Somova şi Razim);
- 11 (84,6%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Elemente biologice
Au fost monitorizate şi evaluate 9 corpuri de apă - lacuri naturale pe baza elementelor
biologice (fitoplancton şi macronevertebrate bentice). 5 lacuri naturale au fost în stare ecologică
bună (56%), iar 4 au fost în stare ecologică moderată (44%), determinante fiind algele
fitoplanctonice.
Lacul Razim (ROLW14.1_B7) este un lac cu suprafaţă de 392 km2, situat la o altitudine
de 1,5 m, cu adâncimea medie <3 m, încadrat în tipologia ROLN06 şi având ca folosinţă
piscicultura. În anul 2010 Lacul Razim a fost monitorizat în patru secţiuni: centru – Portiţa,
centru – Canal V, mijloc lac şi centru – Jurilovca. Pe baza evaluării biologice, lacul Razim a fost
în stare ecologică bună.
Lacul Oltina (ROLW14.1.39.1_B1) este un liman fluviatil cu o suprafaţă de 25,09 km2,
situat la o altitudine de 6,0 m, cu adâncimea medie de <3 m, folosit pentru piscicultură. El
aparţine tipologiei ROLN05.. În anul 2010 Lacul Oltina a fost monitorizat în trei secţiuni: centru
– ieşire lac , mijloc lac şi centru – intrare lac. Lacul a avut stare ecologică moderată dterminată
de algele fitoplanctonice. Indici precum biomasa fitoplanctonică şi clorofila au avut variaţii între
11,19 şi 43,28 mg/dm3, respectiv 1,64 – 280,36 µg/dm
3. Dintre algele inventariate în acest lac, se
menţionează cele din grupele Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Euglenophyta,
Dinophyta cu predominanţa cianobacteriilor şi a algelor verzi.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, au fost evaluate 12 corpuri de
apă – lacuri naturale, pentru Lacul Belciug, aflat în categoria tipologică ROLN13 nefiind
elaborate limite de conformare pentru evaluarea stării ecologice. Situaţia încadrării în stări
ecologice este următoarea:
- 2 (16,7%) corpuri de apă în starea ecologică bună (Somova şi Razim);
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
162
- 8 (83,3%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind
pH-ul (8,53 – Domneasca), oxigenul dizolvat (7,25 mg/l O2 – Puiu; 7,00 mg/l O2 -
Potcoava – Roşu (Potcoava 2); 7,075 mg/l O2 - Roşu; 5,055 mg/l O2 – Dunăreni) şi P
Total (0,193 mg/l – Oltina; 0,0868 mg/l – Bentu Latenilor; 0,2115 mg/l - Vederoasa;
0,088 mg/l - Potcoava – Roşu (Potcoava 2); 0,595 mg/l – Roşu; 0,2815 mg/l –
Dunăreni; 0,2573 mg/l – Bugeac; 0,242 mg/l – Blasova).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 12 corpuri de
apă, cu următoarea încadrare:
- 2 corpuri de apă (Razim şi Roşu) în stare foarte bună;
- 9 corpuri de apă (Oltina, Domneasca, Somova, Vederoasa, Puiu, Potcoava – Roşu
(Potcoava 2), Dunăreni, Bugeac, Razim) în stare bună;
- 2 corpuri de apă în stare moderată (Bentu Latenilor şi Blasova), indicatorii
determinanţi ai stării fiind fenolii pentru corpul de apă Bentu Latenilor (54,6 µg/l) şi
Cr total pentru corpul de apă Blasova (10,00 µg/l).
15.5.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral au fost evaluate pe baza
datelor de monitorizare 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare, Lacul Tibrin
(ROLW14.1.43_B1) şi Lacul Hazarlâc (ROLW14.1.47_B1).
Pe baza rezultatelor obţinute, cele 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare s-au încadrat în
potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare
monitorizate s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 2 corpuri de apă - lacuri de
acumulare monitorizate în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind P
Total (0, 32 mg/l P pentru Lacul Tibrin şi respectiv 0,22 mg/l P pentru Lacul Horia).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici monitorizaţi (fenoli, As, Cu, Zn, Cr total)
cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate s-au încadrat în potenţial ecologic bun
(PEB).
15.5.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea – Litoral
La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / DL nu au fost identificate corpuri de apă
artificiale.
16. FLUVIUL DUNĂREA Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime a tronsonului de 1073 km
administrat de ABA Jiu şi ABA Dobrogea – Litoral au fost identificate şi evaluate un număr
total de 7 corpuri de apă, dintre care:
2 corpuri de apă naturale, ambele monitorizate (pentru care s-a evaluat starea
ecologică), încadrate în tipologia caracteristică RO15 şi anume:
o Chilia (RORW 14.1_B6) şi
o Sf. Gheorghe (RORW 14.1_B7).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
163
5 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic), încadrate în tipologiile caracteristice RO12, RO13, RO14 şi RO15 şi anume:
o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12;
o Porţile de Fier I – Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică
RO13;
o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13;
o Chiciu – Isaccea (RORW 14.1_B4) - categoria tipologică RO14;
o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15.
16.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al
fluviului Dunărea
Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 de corpuri de apă
naturale:
o Corpul de apă Chilia, cu o lungime de 120 km şi cu tipologia caracteristică
RO15, a fost monitorizat în 5 sectiuni: Vâlcov km 17 (mal stâng, mijloc, mal
drept), Pardina şi Chilia Hm 450.
o Corpul de apă Sf. Gheorghe, cu o lungine de 70 km şi cu tipologia caracteristică
RO15, a fost monitorizat în 6 sectiuni: Sf. Gheorghe km 0 (mal stang, mijloc, mal
drept), Mahmudia Hm 900, Sf. Gheorghe Hm 50, Hm 10084 Aval evac. SC
Carniprod SRL Tulcea.
În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri (100%) au prezentat starea ecologică bună.
Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 190 km (100%) s-au încadrat în starea
ecologică bună.
Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, a fost atins de ambele corpuri de apă naturală – râuri de pe cursul
principal al fluviului Dunărea.
Elemente biologice
Cele 2 corpuri de apă de pe cursul principal al fluviului Dunărea au avut stare ecologică bună
pe baza comunităţilor biotice: alge fitoplanctonice şi bentice, macronevertebrate bentice.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale ambele corpuri (100%) s-au
încadrat în starea ecologică bună.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici monitorizaţi în anul 2010 (Cu, Zn, As, Cr total,
fenoli), ambele corpuri (100%) s-au încadrat în starea ecologică bună.
16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate
(CAPM) pe cursul principal al fluviului Dunărea
Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate 5 corpuri de apă puternic
modificate:
o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12 şi
lungime de 135 km, monitorizat în 5 secţiuni: Baziaş, Şviniţa, Dubova, Orşova şi
amonte baraj. Lacul Porţile de Fier I are un volum de 2100 milioane m3 şi o suprafaţă la
NNR de 104,4 km2.
o Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică RO13 şi lungime de
78 km, monitorizat în 5 secţiuni: priză, aval Tr. Severin, Vrancea, amonte baraj. Lacul Porţile de Fier II are un volum de 800 milioane m
3 şi o suprafaţă la NNR de 400
km2.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
164
o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13 şi
lungime de 488 km, monitorizat în 4 secţiuni: Gruia, Pristol, Calafat şi Olteniţa.
o Chiciu – Isaccea (RORW14.1_B4) - categoria tipologică RO14, monitorizat în
21 de sectiuni: Chiciu km 375 (mal stang, mijloc, mal drept), Reni km 132 (mal
stang, mijloc, mal drept), P.H. Giurgeni Vadu Oii-RO14330, Seimeni aval pod,
Hm8340 (br.Macin), Hm 8340 (br.Macin) Aval evac. SC Aquaserv SA Tulcea
sector Macin, Aval SC Ostrov SA (br.Ostrov), Cernavoda Hm7733, Aval Km250
zona evac SC Sarma si cabluri SA si RAJA Harsova km254, Daieni (br.Macin),
,Smardan (br.Macin), Modelu, Draw off Galati, Braila1, Braila2, Braila
(Gropeni), priza Galati.
o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15, monitorizat în 9
secţiuni: Sulina km 0 (mal stang, mijloc, mal drept), Mm 38+500, Tulcea Hm
9942, Hm 10009 aval evac. SC Alum SA Tulcea, SC Aker SA, SC Aquaserv SA
Tulcea, Sulina Hm 10670, Maliuc Hm 10300, Crişan Hm 10520.
În urma evaluării celor 5 corpuri de apă pentru care s-a stabilit potenţialul ecologic, au
rezultat că toate cele 5 corpuri sunt în potenţial ecologic bun (PEB).
Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 1073 km s-au încadrat în potenţial
ecologic bun (PEB).
Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de
potenţialul ecologic bun, a fost atins de toate cele 5 corpuri de apă de pe cursul principal al
fluviului Dunărea.
Elemente biologice
Pe baza comunităţilor biotice (alge fitoplanctonice şi bentice şi macronevertebrate bentice),
cele 5 corpuri de apă de pe cursul principal al fluviului Dunărea au avut potenţial ecologic
maxim pentru 1 corp de apă (Porţile de Fier – Chiciu) şi respectiv bun pentru celelalte 4
corpuri.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 2 corpuri de apă sunt în potenţial
ecologic maxim (Baziaş - Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II – Chiciu), iar celelalte 3 (Porţile
de Fier II, Chiciu – Isaccea şi Isaccea – Sulina) în potenţial ecologic bun (PEB).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 5 corpuri (100%) s-au încadrat în
potenţial ecologic bun (PEB).
17. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL În cadrul bazinului Litoral au fost identificate şi au evaluate prin monitorizare un număr
total de 22 corpuri de apa de suprafaţă (în afara celor tranzitorii şi costiere), dintre care:
20 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:
- 11 corpuri de apa curgătoare – râuri (monitorizate);
- 9 lacuri naturale (monitorizate);
2 corpuri de apă artificiale (CAA) – monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul
ecologic).
17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în
bazinul hidrografic Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 11 de
corpuri de apă naturale curgătoare (râuri).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
165
În urma evaluării celor 11 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, a rezultat că
toate cele 11 corpuri (100%) au prezentat starea ecologică moderată.
Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 361 km (100%) s-au încadrat în starea
ecologică moderată.
Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de
starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri din b.h. Litoral.
Tabel 47 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au
determinat starea ecologică finală.
Tabel 47: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au
îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
determinat starea ecologică finală
Grup de elemente
de calitate
Element de calitate
determinant al stării Număr de CA care nu au
îndeplinit obiectivul de
calitate pe baza
elementului de calitate
determinant
Total Număr de CA care
nu au îndeplinit
obiectivul de calitate
FCG OD+N 1
6 N 5
Bio + FCG+PS MZB+N+OD+FB 5 5
SE Moderată 11
TOTAL CA care nu au îndeplinit obiectivul de calitate
11
Elemente biologice
Pe cursurile de apă din b.h. Litoral au fost monitorizate 11 corpuri de apă pe baza
elementelor biologice. Au fost monitorizate algele bentice şi macronevertebratele. Evaluarea
realizată a arătat încadrarea în stare ecologică bună pentru 6 corpuri de apă (55%) şi în stare
ecologică moderată pentru 5 corpuri (45%). Elementul biologic care influenţează starea
ecologică este reprezentat predominant de macronevertebrate bentice.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate
11 corpuri de apă, toate cele 11 corpuri (100%) încadrându-se în starea ecologică moderată,
elementele de calitate determinante ale stării fiind nutrienţii. Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici au fost monitorizate şi evaluate 11 corpuri de
apă, situaţia încadrării fiind următoarea:
- 9 (81,8%) corpuri de apă în starea ecologică bună;
- 2 (18,2%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, indicatorii determinanţi ai
stării fiind cromul total dizolvat (12,48 µg/l) şi fenolii (15,4 µg/l) pentru corpul de
apă Agi Cabul (RORW 15.1.10B.5_B1) şi cromul total dizolvat (9,4 µg/l) pentru
corpul de apă Taita 2 (RORW 15.1.3_B2).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
166
17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic
modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Litoral nu au fost identificate corpuri de apă puternic
modificate – râuri.
17.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale
în bazinul hidrografic Litoral
La nivelul bazinului hidrografic Litoral, în categoria lacuri naturale au fost evaluate pe
baza monitorizării 9 corpuri de apă: Tatlageac, Techirghiol dulce, Siutghiol, Nuntaşi, Babadag,
Corbu, Tăbăcărie, Taşaul, Techirghiol sărat.
Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale
a fost următoarea:
- 1 (11,11%) corp de apă în starea ecologică bună (Lacul Tatlageac);
- 8 (88,89%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), 5 corpuri de apă (55,6%) s-
au încadrat în starea ecologică bună (Tatlageac, Nuntaşi, Babadag, Corbu, Techirghiol sărat),
iar restul de 4 corpuri (44,4%) în starea ecologică moderată (Techirghiol dulce, Siutghiol,
Tăbăcărie, Taşaul,).
Lacul Siutghiol, aflat în stare ecologică bună, este un lac din tipologia ROLN12. Este un
lac cu o suprafaţă de 19 km2, situat la o altitudine de 1,5 m, cu adâncimea medie <3 m, substrat
silicios, ce are ca folosinţă piscicultura, irigaţii spaţii verzi. Lacul Siutghiol a fost monitorizat in
trei secţiuni: centru – zona CET Ovidiu, centru lac şi centru – zona Debarcader Neptun.
Comunităţile de alge fitoplanctonice au fost alcătuite din alge diverse, din mai multe grupe:
Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, cu predominanţa unora sau altora în funcţie de
anotimp, secţiune, disponibilitatea nutrienţilor etc. Macronevertebratele bentice au aparţinut mai
multor grupe: Gasteropoda, Bivalvia, Oligochaeta, Hirudinea, Isopoda, Odonata, Heteroptera,
Coleoptera, Trichoptera, Diptera, Chironomidae. Indicele de diversitate a variat între 2,31 şi
2,78.
Lacul Tăbăcărie aparţine tipologiei ROLN03 şi are codul ROLW15.1_B8. Acesta este un
lac cu o suprafaţă de 0,94 km2, situat la o altitudine de 1,5 m, având adâncime medie < 3 m şi
substrat calcaros. Are ca tip de folosinţă irigaţii spaţii verzi. Lacul Tăbăcărie a fost monitorizat
într-o singură secţiune: centru lac. Lacul a avut starea ecologică moderată pe baza comunităţilor
de alge din masa apei. Dintre algele inventariate în acest lac, se menţionează cele din grupele
Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Euglenophyta. Biomasa fitoplanctonică a
înregistrat valori cuprinse între 13,85-33,64 mg/dm3.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, situaţia încadrării a fost
următoarea:
- 1 (11,1%) corp de apă în starea ecologică bună (Lacul Tatlageac);
- 8 (88,9%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind
pH-ul şi P Total.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 8 corpuri de apă,
dintre care 7 corpuri s-au încadrat în starea foarte bună, iar 1 corp (lacul Babadag) s-a încadrat
în starea moderată.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
167
17.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de
acumulare în bazinul hidrografic Litoral
În cadrul bazinului hidrografic Litoral nu au fost identificate corpuri de apă – lacuri de
acumulare.
17.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în
bazinul hidrografic Litoral
La nivelul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale
(CAA), CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2-CPAMN (RORW 15.1.10b_B2),
monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO14. Pe baza rezultatelor obţinute, ambele
corpuri de apă artificiale s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat cele 2 corpuri de apă artificiale (100%) în potenţial ecologic bun (PEB).
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 2 corpuri de apă artificiale (100%)
monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă artificiale (100%)
monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).
17.6. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă tranzitorii în
bazinul hidrografic Litoral
17.6.1. Corpuri de apă tranzitorii lacustre
În bazinul hidrografic Litoral a fost evaluat 1 (un) corp de apă tranzitoriu lacustru
(natural) – Lacul Sinoe, monitorizat în 4 secţiuni (Sinoe Periboina, Edighiol, Istria si Centru lac).
Lacul Sinoe face parte din complexul lacustru Razim-Sinoe. Are o suprafaţă totală de circa 162 km² si o
adâncime maximă de 1,6 m. Lacul Sinoe se află situat pe corpul de apa Lacul Sinoe şi are tipologia
ROTT02_B1.
Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpul de apă tranzitoriu – lacustru Lacul
Sinoe s-a încadrat în starea ecologică moderată.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), rezultatele obţinute în urma
monitorizării au încadrat Lacul Sinoe în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat Lacul Sinoe în starea ecologică moderată, grupa de elemente determinante fiind
nutrienţii, prin indicatorul ortofosfaţi, cu o medie de 0,043 mg/l P-PO4.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total şi Cu), Lacul Sinoe s-a încadrat în
starea ecologică bună.
17.6.2. Corpuri de apă tranzitorii marine
In cadrul subsistemului Ape tranzitorii marine a fost delimitat un singur corp de apă şi
anume corpul de apa Chilia-Periboina, cu o suprafaţă de 619,37 km2, cu tipologia caracteristică
ROTT03, monitorizat in 16 sectiuni, repartizate astfel:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
168
Sectiuni de monitorizare ABA D.L.:
- Golful Musura Bara-Sulina: 5 m; 20 m; 12 mile marine;
- Sfintul Gheorghe: 5 m; 20 m;
Sectiunile de monitorizare INCDM GA:
- Portiţa: 5 m; 20 m; 30 m;
- Sfintul Gheorghe: 5 m; 20 m;
- Sulina: 10 m; 20 m; 30 m;
- Mila marină 9m: 5m, 20m, 30m.
Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpul de apă tranzitoriu – marin Chilia-
Periboina s-a încadrat în starea ecologică moderată.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), rezultatele obţinute în urma
monitorizării au încadrat corpul de apă Chilia-Periboina în starea ecologică moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat corpul de apă Chilia-Periboina în starea ecologică moderată, grupa de elemente
determinante fiind nutrienţii, prin indicatorul ortofosfaţi, cu o medie de 0,043 mg/l P-PO4.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), corpul de
apă Chilia-Periboina s-a încadrat în starea ecologică moderată, elementul determinant fiind
Cu dizolvat, cu o medie de 41 µg/l.
17.6.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă costiere în bazinul
hidrografic Litoral
În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap
Singol şi Eforie Nord – Vama Veche, ambele monitorizate.
Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpurile de apă costiere Periboina – Cap
Singol şi Eforie Nord – Vama Veche s-a încadrat în starea ecologică moderată.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării au
încadrat cele 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap Singol şi Eforie Nord – Vama Veche
în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind macronevertebratele bentice şi
fitoplanctonul pentru corpul de apă Periboina - Cap Singol şi respectiv fitoplanctonul pentru
corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat cele 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap Singol şi Eforie Nord – Vama
Veche în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind ortofosfaţii (cu o medie de
0,052 mg/l P-PO4) şi azotul amoniacal (cu o medie de 0,208 mg/l N-NH4) pentru corpul de apă
Periboina – Cap Singol şi respectiv ortofosfaţii (cu o medie de 0,030 mg/l P-PO4), azotul
amoniacal (cu o medie de 0,188 mg/l N-NH4) şi saturaţia în oxigen dizolvat (88,8%) pentru
corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche.
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), corpul de
apă corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche s-a încadrat în starea ecologică bună, iar corpul
de apă Periboina – Cap Singol în starea ecologică moderată, elementul determinant fiind Cu
dizolvat, cu o medie de 32,71 µg/l.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
169
17.6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă costiere puternic
modificate în bazinul hidrografic Litoral
În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă costiere puternic
modificate şi anume Cap Singol – Eforie Nord şi Mangalia, ambele monitorizate şi având
categoria tipologică ROCT01. Pe cele două corpuri de apă au fost monitorizate un număr total de
14 de secţiuni (8 ABA DL şi 6 INCDM GA), respectiv 11 sectiuni pe Cap Singol- Eforie Nord (5
ABA DL si 6 INCDM) şi 3 sectiuni pe Mangalia . Pe baza rezultatelor de monitoring din anul
2010, cele 2 corpuri de apă costiere CAPM s-au încadrat în potenţial ecologic moderat (PEMo).
Elemente biologice
Evaluarea potenţialului a fost efectuată pe baza fitoplanctonului (densitate, biomasă, clorofila
“a”) şi macrozoobentosului (indicii AMBI şi M-AMBI), potenţialul celor 2 corpuri CAPM fiind
moderat (PEMo), elementele determinante fiind nevertebratele şi fitoplanctonul pentru corpul
Cap Singol – Eforie Nord şi respectiv macronevertebratele pentru corpul de apă Mangalia.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, rezultatele obţinute în urma monitorizării
au încadrat corpul de apă Mangalia în potenţial ecologic bun (PEB) şi corpul de apă Cap Singol
– Eforie Nord în potenţial ecologic moderat (PEMo), grupa de elemente determinante fiind
indicatorii ortofosfaţi (cu o medie de 0,0337 mg/l P-PO4), azot amoniacal (cu o medie de 0,332
mg/l N-NH4) şi transparenţă (cu o medie de 1,65m).
Poluanţi specifici
Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), cele 2
corpuri de apă costiere CAPM s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).
18. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE
Macrofitele au un rol important în ecosistemele acvatice şi pot fi utilizate în monitoringul
stării ecologice. Anumite specii şi grupuri de specii sunt indicatori ai calităţii ecologice a
cursurilor de apă şi sunt influenţate negativ de impactul antropic
În anumite situaţii, lipsa macrofitelor acvatice este caracteristica anumitor tipuri de habitate din
apele curgătoare. În raurile mai adânci macrofitele pot lipsi din cauza limitărilor de habitat
impuse de adâncimea apei, viteza curentului, turbiditate.
Pe lângă rolul lor ecologic important, cerinţele referitoare la utilizarea macrofitelor
acvatice se impune ca o necesitate cerută de Directiva Cadru 60 / 2000 / EEC.
În acest context unul din obiectivele Directivei Cadru este acela de a asigura protecţia şi
restaurarea unor tipuri de biocenoze, care evidentiază din punct de vedere ecologic statutul de
„apa bună”.
18.1. Zona de activitate
Campania de inventariere a macrofitelor acvatice în anul 2010 s-a desfasurat în
perioada iunie – septembrie în 186 corpuri de apă în cadrul a 10 bazine hidrografice:
1. Bazinul Hidrografic Someş-Tisa: 18 corpuri de apă;
2. Bazinul Hidrografic Crişuri: 22 corpuri de apă;
3. Bazinul Hidrografic Mureş: 14 corpuri de apă;
4. Bazinul Hidrografic Bega: 14 corpuri de apă;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
170
5. Bazinul Hidrografic Jiu: 39 corpuri de apă;
6. Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea: 32 corpuri de apă;
7. Bazinul Hidrografic Buzău-Ialomiţa: 5 corpuri de apă;
8. Bazinul Hidrografic Prut - Bârlad: 19 corpuri de apă din care 11 în B.H. Prut şi 8
Sub-bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret ;
9. Bazinul Dunăre: 21 corpuri de apă;
10. Fluviul Dunărea: 2 corpuri de apă;
De asemenea, în anul 2010 inventarierea macrofitelor acvatice a continuat şi efectuat în
55 lacuri naturale şi de acumulare din care: 26 lacuri naturale şi 29 acumulari în 5 bazine
hidrografice.
1. Bazinul Hidrografic Somes - Tisa 7 lacuri din care: 6 lacuri acumulare şi 1 lac
natural;
2. Bazinul hidrografic Arges - Vedea 13 lacuri acumulare;
3. Bazinul Hidrografic Ialomiţa 7 lacuri din care: 2 de acumulare şi 5 naturale;
4. Sub-bazinul Calmaţui – 4 lacuri din care: unul de acumulare şi 3 matirale;
5. Bazinul Hidrografic Prut 7 lacuri din care 4 acumulări şi 3 lacuri naturale;
6. Sub-bazinul Bârlad şi afluenţii din stânga râului Siret - 4 lacuri din care: un lac de
acumulare şi 3 lacuri naturale;
7. Bazinul Hidrografic Dobrogea - Litoral 13 din care: 2 acumulări şi.11 lacuri
naturale.
În anul 2010 în apele costiere a fost efectuată inventarierea macoalgelor şi
angiospermelor acvatice pe 3 corpuri de apă, în 5 sectiuni de monitoring.
18.2. Metoda de lucru
Pentru inventarierea macrofitelor acvatice se utilizează metoda elaborată de către Kohler.
Conform acestei metode, inventarierea se face pe toată lungimea cursului de apă în unităţi de
inventariere adiacente, care se succed unele după altele, fiind evaluate toate speciile prezente în
fiecare unitate de inventariere.
S-a utilizat harta la scara adecvata şi un sistem de geo-referinta de tip SIG (Sistemul
Informatic Geografic), bazat pe date GPS (Sitemul de Poziţionare Globală).
Inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe întreg râul, acesta fiind împărţit în 3 –
4 transecte în funcţie de lungimea fiecărui curs, de caracteristicile hidromorfologice, cât şi de
gradul de accesibilitate.
Analiza macrofitelor acvatice a mai fost realizată şi la nivelul unor secţiuni scurte de râu
desemnate ca secţiuni reprezentative (Rep.S), cât şi la nivelul unor tronsoane mai lungi de râu
aflate în curs de evaluare pentru definirea celor mai bune secţiuni disponibile (BAS).
Prelevarea şi inventarierea macrofitelor acvatice s-a efecuat pe ambele maluri ale râului
pe o distanţă cuprinsă între 250 - 500 m.
18.3. Rezultatele obţinute
Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă a fost apreciată pe baza următoarelor date:
- tipul de sediment;
- structura malului;
- tipul de conectivitate;
- utilizarea terenului;
- viteza apei;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
171
- transparenţa apei (discul Secchi);
- densitatea speciilor;
- numărul de specii;
- forma de creştere.
Speciile de macrofite acvatice inventariate în perioada 2005 – 2010 pe râurile,
lacurile naturale şi de acumulare din cadrul bazinelor hidrografice
- În secţiunile amplaste în zonele de munte şi deal, în care adâncimea râului este
mică, viteza curentului apei este mare şi transparenţa ridicată, s-a înregistrat
prezenţa plantelor Hidrofite reprezentate de următoarele specii: Ceratophyllum
demesum (bradişul,) Fontinalis antipyretica (muşchiul de fântână), Vallisneria
spiralis (orzoaica de baltă spiralată), Elodea nuttalli (Ciuma apelor), Marchantia
polimorpha Alisma plantago-aquatica (limbariţa) Potamogeton crispus (cosor
demers), Potamogeton amphibium (troscot de apă), Potamogeton nodosus
(broscariţa noduroasş), Potamogeton trichoides, Potamogeton pectinatus, Lemna
minor (lintiţa mică), Butomus umbellatus şi a algelor din speciile Cladophora şi
Spyrogira, Chara sp, cât şi a plantelor Helophyte reprezentate prin: Phragmites
australis (stuf), Butonus umbelatus (crinul de baltş), Lythrum salicaria (rachitan),
Calamagostris canescens; Carex sp. (rogoz), Mentha longifolia (menta calului),
Mentha aquatica, Polygonum persicaria (ardeiul broastei), Polygonum mite
(buruiana viermilor), Juncus inflexus (pipirig inflexat), Juncus compresus,
Juncus gerardii, Polygonum lapathifolium (iarba rosie), Xanthium italicum
(cornaci), Agrostis stolonifera (iarba campului), Agrostis tennuis; Scirpus
maritimus, Scirpus lacustris, Veronica beccabunga (bobornic); Tanacetum
vulgare, Polypodium vulgare, Petasites hybridus, Fillipendula ulmaria, Alopecurus
geniculatus, Gallium odoratum, Epilobium palustre, Lycopus europaeus, Lytrum
salicaria,
- În secţiunile amplasate în zonele de şes în care râul are adâncime mare, viteza
curentului şi transparenţa sunt scăzute s-a înregistrat prezenţa redusă sau
absenţa Hidrofitelor reprezentare în special de speciile Ceratophyllum demersum,
Myriophillum spicatum, M. verticillatum, Najas minor, N. Marina, Polygonum
amphibium, Polygonum lapathifolium, Ruppia maritima, Hydrocharis morsus-
ranae, Glyceria maxima, Sparganium erectum, Nymphaea lotus, Trapa natans, si
cresterea numarului de plante Helophyte reprezentate de speciile: Cyperus
fuscus, Cyperus glomeratus, Rorippa plalustris, Rorippa amphibia, Eleocharis
acicularis, dar şi cele menţionate în secţiunile de munte şi deal, dominate fiind:
Phragmites australis (stuf), Phragmites communis, Echinochloa crus-galli,
Equisetum fluviatilis (coada calului), Mentha longifolia (menta calului), Humulus
lupulus (hamei), Echinocystis lobata (castravetele ţepos) şi Vitis riparia (viţa de
mal) Epilobium sp., Lysimachia vulgaris, Lysimachia nummularia, Sparganium
erectus, Buttomus umbellatus, Polygonum hyropiper, Bidens cernua.
18.4. Sub-sistemul râuri Bazinul Hidrografic Someş-Tisa
În Bazinul Hidrografic Someş-Tisa inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 18
corpuri de apă, pe râurile: Râul Vişeu, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni:
Poiana Borşa, Moisei, amonte confluenţa Vişeu, Bistra.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
172
Râul Someş, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Dej, Fodora,
Ulmeni, Cicârlău;
Râul Someşul Cald, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte
Smida şi Ruseşti;
Râul Cisla, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte Baia Borşa şi
aval Baia Borşa
Câte 1 corp de apă pe râurile: Boicocel – amonte sat Boicocel, Ruscova - amonte
confluenţă Vişeu, Mara - Vadul Izei, Tur – aval acumularea Călineşti, Valea Rea –
amonte acumularea Călineşti.
Din cele 18 corpuri de apă în care s-a efectuat monitorizarea macrofitelor acvatice,
numai în 3 secţiuni s-au identificat specii de macrofite acvatice, precum: Potamogenum natans,
Butomus umbellatus, Sparganium emersum, cât şi algele filamentoase.
Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Alisma plantago aquatica, Bidens
frondosa, B.tripartita, Eleocaris acicularis, Bolboschoenus (Scirpus) maritimus, Glyceria
maxima, Iris pseudocorus, Juncus inflexus, Lytrum salicaria, Lycopus europaeus, Lysimachia
nummularia, Mentha aquatica, M. longifolia, Potentilla sp. Typha angustifolia, T latifolia,
Phragmites australis, Polypodium vulgare, Polygonum lapathifolium, P mite, P. amphibium,
Rumex maritimusm, Veronica beccabunga.
Bazinul Hidrografic Crişuri
În Bazinul Hidrografic Crişuri inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 22
corpuri de apă pe râurile:
Crişul Repede, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Şaula, aval
Huedin, aval Şuncuiuş, amonte Aleşd;
Raul Barcău, 5 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Boghiş, aval
Suplacu de Barcău, aval Marghita (Sânlazar), Parhida, amonte Nuşfalău ;
Râul Bistra, 3 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte Pădurea
Neagră, amonte Budoi, zona de canal Chiribiş;
Râul Sânicolau, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: lac Cicoş si
Saniob;
Câte 1 corp de apă pe râurile: Valea Răchitelor – Tuşa, Barcău, Iaz – Mlaştina de la Iaz,
Ip – Zăuan Băi, Borumblaca – Suplacu de Barcău, Boian - Boianu Mare, Corbeni –
Corbeni - aval Săcălaşa, Fâneaţa Mare - amonte Uilacu de Munte şi Derna – Hăuceşti.
Pe cele 4 corpuri de apă în care s-a efectuat inventarierea macrofitele acvatice pe râul
Crişul Repede, hidrofitele au fost reprezentate de algele filamentoase Cladophora sp.şi de
speciile: Ceratophyllum demersum, Fontinalis antypiretica, Lemna minor, Myriophyllum
spicatum, Potamogeton perfoliatus, P nodosus, Potamogeton pectinatus.
Helofitele au fost reprezentate de: Alisma plantago aquatica, Bidens frondosa, Butomus
umbellatus, Iris pseudacorus, Juncus effusus, Glyceria maxima, Lythrum salicaria, Lycopus
europaeus, Mentha aquatica, Oenanthe aquatica, Polygonum lapatipholium, Rumex maritimus,
Sparganium erectum, Typha angustifolia, Phragmites australis,.
Din cele 18 corpuri de apă din sub-bazinul Barcău, numai în 2 corpuri de apă s-au
identificat specii de macrofite acvatice, precum: Lemna minor şi Potamogenum nodosus. În
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
173
restul secţiunilor au fost identificate specii de helofite. reprezentate de: Alisma plantago
aquatica, Agrostis stoloniferum, Cyperus fuscus, Glyceria maxima, Iris pseudocorus, Juncus
inflexus, Lytrum salicaria, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica,
Typha angustifolia, Phragmites australis,. Polypodium vulgare, Polygonum lapathifolium,
Rumex maritimus.
Bazinul Hidrografic Mureş
În Bazinul Hidrografic Mureş inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 14 corpuri
de apă pe raurile:
Mureş, 2 corpuri de apă intermediul următoarelor secţiuni: Gelmar şi Brănişca;
Strei, 2 corpuri de apă: intermediul următoarelor secţiuni: Baru şi Petreni;
Cerna, 2 corpuri de apă intermediul următoarelor secţiuni: Topliţa, Sântuhalm;
Câte 1 corp de apă pe râurile: Zlatna - la Gura Slatna, Galbena - la Haţeg, Breazova la
Zeicani, Pestiş - la Nandru, Certej - la Bârsău, Boholt, Soimuş, Sârbi - la Sârbi, Săcămaş
- la Săcămaş.
Din cele 14 de corpuri de apă în care s-a efectuat monitorizarea macrofitelor acvatice,
numai într-o secţiune a fost identificată o specie hidrofită Potamogeton crispus, pe râul Cerna -
secţiunea Topliţa.
Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Agrostis stolonifera, Agrostis sp.
Arnica montana, Carex dioica, Cicuta vilosa, Euphorbia palustris, Equisetum fluviatile, E.
Telmateia, Filipendula ulmaria, Galium palustre, Glyceria maxima, Juncus effusus, J. inflexus,
Lycopus europaeus, Lytrum salicaria, Mentha longifolia, M. aquatica, Oenanthea aquatica,
Thelypteris palustris, Polygonum persicaria, P. mite, Polypodium vulgare, Petasites, hybridus,
Rorippa amphibian, Ranunculus sp. Solanum dulcamara, Symphitum officinale, Urtica dioica,
Verbascum thapsus.
Bazinul Hidrografic Bega –Timiş – Caraş - Cerna
În anul 2010 în Bazinul Hidrografic Banat macrofitele acvatice au fost inventariate în 14
corpuri de apă după cum urmează:
Bega, 3 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Bega Veche - Pischia,
Bega Veche - Sânmihaiu German, Bega Veche – Cenei;
Timiş, 3 corpuri de apă prin ntermediul următoarelor secţiuni: Amonte confluenţă
Teregova, Aval Confluenţă Potoc;
Bârzava, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Amonte Gozna
acumulare Crivaia, Amonte Confluenţă Barzava, Aval localitate Reşita – Moniom,
localitatea Berzovia - pod auto Vermeş;
Moraviţa, corpul de apă Pod auto-Gherman;
Caraş, corpul de apă Jitin - Amonte Confluenţă Caraş.
Bega Veche - Pischia macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma plantago-
aquatica, Butomus umbellatus, Cyperus sp., Lycopus exaltatus, Mentha aquatica,
Potamogeton crispus, Scirpus supinus, Sparganium erectum.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
174
Bega Veche - Sânmihaiu German macrofitele acvatice au fost reprezentate de:
Calystegia sepium, Ceratophyllum demersum, Eupatorium maculatum, Hydrocaris
morsus-ranae, Juncus sp., Mentha aquatica, Myriofiphyllum spicatum, Polygomum mite,
Typha sp.
Bega Veche - Cenei macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Butomus umbellatus,
Ceratophyllum submersum, Juncus sp.
Amonte confluenţă Teregova: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma
lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Rumex aquatica.
Amonte Localitatea Sadova Veche macrofitele acvatice sunt reprezentate de:
Phragmites australis, Polygonum lapathifolium.
Amonte Localitatea Sadova Veche: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma
plantago-aquatica, Rumex hydrolapathum, Bidens frondosa, Bidens tripartite, Carex
riparia, Cyperus fuscus, Equisetum palustre, Juncus effuses, Lythrum virgatum, Mentha
aquatica, Polygonum lapathifolium, Polygonum persicaria.
Aval Confluenţă Potoc: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma
lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Rumex hydrolapathum, Bidens frondosa, Bidens
tripartite, Cyperus fuscus, Equisetum palustre, Juncus effusus, Lythrum virgatum,
Mentha aquatic, Polygonum lapathifolium, Polygonum persicaria.
Spaia - Localitatea Gavojdia: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Calystegia
sepium, Cyrsium palustre, Lythrum salicaria, Polygonum lapathifolium, Typha latifolia.
Lanca Birda – Localitatea Ghilad - pod auto macrofitele acvatice au fost reprezentate
de: Bidens tripartita, Butomus umbellatus, Calystegia sepium, Ceratophyllum
submersum, Cirsium palustre, Lathyrus palustris, Lemna minor, Lemna trisulca, Mentha
aquatiac, Sagittaria sagittifolia, Solanum dulcamara, Sparganium erectum, Typha
latifolia.
Bârzava - Amonte Gozna acumulare Crivaia macrofitele acvatice au fost reprezentate
de: Polygonum amphibium, Calystegia sepium, Equisetum fluviatile, Mentha aquatica,
Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium.
Bârzava - Amonte Gozna acumulare Crivaia: macrofitele acvatice au fost reprezentate
de: Polygonum amphibium, Calystegia sepium, Equisetum fluviatile, Mentha aquatic,
Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium.
Bârzava - Aval Localitate Reşita - Moniom macrofitele acvatice au fost reprezentate
de: Alisma gramineum, Butomus umbellatus, Polygonum amphibium, Rumex
hydrolapathum, Sparganium erectum, Agrostis stolonifera, Calystegia sepium, Equisetum
fluviatile, Euphorbia sp., Lycopus exaltatus, Polygonum lapathifolium, Ranunculus sp.
Bârzava - Localitatea Berzovia pod auto Vermeş macrofitele acvatice au fost
reprezentate de: Alisma gramineum, Butomus umbellatus, Polygonum amphibium, Rumex
hydrolapathum, Agrostis stolonifera, Equisetum fluviatile, Euphorbia sp., Lycopus
exaltatus, Lythrum salicaria, Polygonum lapathifolium, Ranunculus sp.
Moraviţa - Pod auto-Gherman: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma
plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex riparia, Calystegia sepium,
Ceratophyllum submersum, Juncus effuse, Myriofiphyllum spicatum, Polygomum mite,
Potamogeton nodosus, Sagittaria sagittifolia, Sparganium erectum, Typha latifolia.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
175
Caraş - Jitin - Amonte confluenţă Caraş macrofitele acvatice au fost reprezentate de:
Ceratophyllum demersum, Polygonum amphibium, Rumex hydrolapathum, Calystegia
sepium, Cirsium palustre, Equisetum fluviatile, Juncus effusus, Lathyrus palustris,
Mentha aquatica, Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium, Polygonum
persicaria, Ranunculus repens.
Bazinul Hidrografic Jiu
În Bazinul Hidrografic Jiu inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 23 de
corpuri de apă pe următoarele râuri:
Jiu în 8 corpuri de apa prin următoarele secţiuni: Răcari, Canal Colector- Făcăieni,
Malu-Mare, Zăval, Iscroni, Livezeni, Podari, Amonte confluenţă Rostoveanu, Lupeni;
Jiul de Est 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Petroşani şi amonte Cimpa;
Coşutea 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Corcova şi Nadanova;
Buta 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: amonte Priză şi aval Priză;
Motru 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Broşteni şi Faţa Motrului:
Câte un corp de apă pe râurile: Plosca - Obârşia, Amaradia - Negoiesti, Rasnic
Breasta, Mascot - amonte Gropanele, Meretel - amonte Gogoşu, Taia - amonte priză,
Huşniţa - aval Strehaia.
Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Azolla filliculoides, Alisma plantago-
aquatica, Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Cinclidotus fontinaloides, Dicranella
palustris, Equisetum telmateia, Fontinalis antipretica, Elodea canadensis, Hottonia palustris,
Lemna minor, Marsilea quadrifolia, Myriophillum spicatum, Oenanthe aquatica, Potamogeton
natans, Potamogeton nodosus, Potamogeton trichornis, P. pussilus, Polygonum lapathifolium,
Ranunculus aquatilis, Ranunculus circinatus, Scirpus maritimus. Salvinia natans, Polygonum
amphibium, Ruppia maritima, Utricularia vulgaris, Spirodela polyrhiza, Stratiotes aloides,
Trapa natans,Zannichellia palustris, Philonotis seriata.
Dintre helofite menţionăm: Acorus calamus, Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica,
Berula erecta, Bidens tripartita, Bidens frondosa. B. cernua, Butomus umbellatus, Cardesia
parnassifolia, Calamagrostis canescens, Callitriche palustris, Carex riparia, Cicuta virosa,
Cyperus fuscus, C. serotinus, C. glomeratus, Cyperus longus, Echimochloa-crus galli, Eleocaria
acicularis, Eqiusetum telmateia, E. hyemale, Ficaria lingua, Hippuris vulgaris, Lytrum
salicaria, L. virgatum, Lycopus exaltatus, Myosotis sylvatica, Mentha longifolia, M. pulegium,
Myosoton aquaticum, Oenanthe aquatica, O. fistulosa, Potentilla supina, P. reptans, Polygonum
amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus,
Phragmites australis, Ranunculus aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa
amphibia, Juncus inflexus, Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium
latifolium, S. sisarum. Typha a gustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans,
Sphagnum palustre, Valeriana officinalis.
Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea
În Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe
32 corpuri de apă pe râurile:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
176
Argeş pe 11 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Capra, Căpăţâneni, Căpăţîneni
amonte galerie (albia veche), aval lac Zigoneni, aval Vîlcele, amonte priză Arpechim,
Căteasca, amonte pod km 36 Autostrada Bucuresti -Pitesti, amonte priză Crivina,
Budeşti, Clăteşti.
Dâmboviţa pe 11 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: aval ac. Pecineagu, Podu
Dâmboviţei, 1.5 km aval confl. Valea lui Coman (ieşire com. Valea Cetăţuia), Malu cu
Flori, Viişoara, Brezoaiele, Arcuda (pod Joiţa), Dragomireşti, Nod Hidrotehnic Popeşti,
Bălăceanca, Budeşti;
Dâmbovnic pe 2 corpuri se apă pe următoarele secţiuni: Suseni şi Uieşti;
Sabar pe 4 corpuri de apă pe următoarele secţiuni: Glâmbocata, Tantava, Vârteju,
Vidra;
Neajlov pe 3 secţiuni: DJ 611(Găeşti-Selaru) – pod sat Broşteni, Vadu Lat, Iepureşti.
Ilfov pe 1 corp de apă: amonte confluenţă Dâmboviţa.
Râul Argeş
Corpul de apă Capra: macrofitele acvatice prezente sunt reprezentate de briofitele Fontinalis
antipyretica, Philonotis seriata şi Scapania undulata, specii indicatoare de apă curată.
Corpul de apă Căpăţîneni, hidrofitele au fost reprezentate de Fontinalis antipyiretica,
Scapania undulata şi alge filamentoase, având o frecvenţă mai redusă decât helofitele.
Helofitele au fost reprezebtate de: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex sp.,
Juncus effusus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica, Myosotis sp., Rorippa palustris,
Rumex maritimus, Scirpus sp., Veronica sp.
Corpul de apă Căpăţâneni amonte galerie (albia veche) hidrofitele au fost reprezentate de alge
filamentoase. Dintre helofitelor menţionăm pe: Agrostis stolonifera, Juncus effusus, Phragmites
australis, Rumex maritimus, Veronica sp..
Corpul de apă aval lac Zigoneni, urmare a amenajării cursului râului, condiţiile naturale au
fost puternic modificate, inventariindu-se 1 specie hidrofită, Elodea nuttallii şi prezenţa algelor
filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de Agrostis stolonifera şi Lycopus europaeus.
Corpul de apă Vâlcele este caracterizată de o diversitate mare, atât la nivelul hidrofitelor, cât şi
al helofitelor . Hidrofitele prezente au fost: Ceratophyllum demersum, Elodea nuttallii, Lemna
minor, Potamogeton natans, Potamogeton nodosus şi Potamogeton pectinatus, specii nitrofile şi
indicatoare de ape murdare. Speciile de helofite predominante au fost Agrostis stolonifera,
Carex sp., Juncus inflexus, Lycopus europaeus, Phragmites australis şi Typha latifolia (ultimele
două fiind specii indicatoare de ape cu un grad avansat de trofie).
Corpul de apă amonte priză Arpechim hidrofitele lipsesc, helofitele fiind slab reprezentate:
Agrostis stolonifera, Cyperus sp., Echinochloa crus-galli, Polygonum sp.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
177
Corpul de apă Căteasca macrofitele au fost reprezentate de alge filamentoase,
Corpul de apă amonte pod km 36 A1 au fost inventariate 6 specii de helofite: Agrostis
stolonifera, Lythrum salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp., Scirpus sp. şi Typha
angustifolia.
Corpul de apă Priză Crivina cursul râului este puternic modificat în amonte. În amonte, au fost
identificate un număr de 8 hidrofite (alge filamentoase, Elodea nuttallii, Lemna minor,
Myriophyllum spicatum, Najas marina, Potamogeton crispus, Potamogeton natans şi Spirodela
polyrhiza – specii nitrofile şi indicatoare de ape cu încărcare organică ridicată, şi 10 helofite
(Agrostis stolonifera, Butomus umbellatus, Cyperus serotinus, Epilobium hirsutum, Lythrum
salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp., Rumex maritimus, Sparganium erectum, Typha
latifolia.
În aval hidrofitele lipsesc, iar helofitele sunt prezente prin 2 specii Agrostis stolonifera şi
Phragmites australis.
Corpul de apă Budeşti, au fost prezente 4 specii de hidrofite: Ceratophyllum demersum, Lemna
minor, Potamogeton natans şi Spirodela polyrhiza – specii nitrofile şi indicatoare de ape cu
încărcare organică ridicată şi 4 specii de helofite: Carex sp., Lythrum salicaria, Phragmites
australis şi Typha latifolia – ultimele două specii indicatoare de ape cu grad ridicat de trofie.
Corpul de apă Clăteşti, hidrofitele au fost reprezente prin 2 specii: Ceratophyllum demersum
(nitrofilă) şi Potamogeton sp.
Helofitele au fost reprezentate de 7 specii: Carex sp., Echinochloa crus-galli, Iris pseudacorus,
Lycopus europaeus (nitrofilă), Lythrum salicaria, Polygonum sp. Phragmites australis -
indicatoar de ape cu încărcare organică ridicată.
Raul Dâmboviţa
Corpul de apă aval acumularea Pecineagu, macrofitele sunt reprezentate de hidrofitele
Fontinalis antipyretica, şi algele filamentoase au prezente în toate subunităţile de inventariere a
macrofitelor acvatice. Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera, Carex sp.,
Equisetum sp., Juncus effusus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica şi Veronica sp.
Corpul de apă Podul Dâmboviţei macrofitele acvatice s-au inventariat în 4 sub unităţi.
Nivelul ridicat al apei şi transparenţa foarte redusă a îngreunat monitorizarea macrofitelor. A fost
inventariată o singură specie de hidrofite, Fontinalis antiyiretica, şi două specii helofite Agrostis
stolonifera şi Lysimachia nummularia.
Corpul de apă amplasat la 1.5 km aval confl. Valea lui Coman (albia veche), s-a caracterizat
prin nivelul ridicat al apei şi gradului mare de turbiditate.
Hidrofitele au fost reprezente de Fontinalis antiyiretica.
Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera, Lysimachia nummularia, Myosoton
aquaticum, Polygonum sp., Ranunculus sp. Rorippa palustris, Rumex maritimus, Rumex sp.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
178
Corpurile de apă Malu cu Flori, Viişoara, Brezoaiele gradul de turbiditate s-a menţinut
ridicat, plantele hidrofite au fost absente la Viişoara, în timp ce la corpurile de apă Malu cu
Flori şi Brezoaiele au fost reprezentate de algele filamentoase.
Helofitele au evidenţiat o diversitate mare la nivelul corpului de apă Malu cu Flori. Au fost
inventariate 9 specii, iar în următoarele două corpuri de apă Viişoara si Brezoaiele numărul lor a
fost scăzut, două specii: Agrostis stolonifera, şi Polygonum sp. respectiv o specie Phragmites
australis..
Corpul de apă Arcuda (pod Joiţa) au fost inventariate 5 subunităţi. Hidrofite au fost
reprezentate de: Ceratophyllum demersum (specie nitrofilă) şi Myriophyllum spicatum- specie
indicatoare de ape moderat poluate.
Dintre helofitele au fost inventariate următoarele specii: Calystegia sepium, Lythrum salicaria,
indicatoare de ape cu grad ridicat de trofie, Polygonum sp., Sparganium erectum, Phragmites
australis şi Typha latifolia.
Corpul de apă Dragomireşti, speciile de hidrofite inventariate au fost: Ceratophyllum
submersum, Lemna minor, Potamogeton natans, Potamogeton nodosus şi Hydrocharis morsus-
ranae..
Helofite au fost inventariate 11 specii: Alisma sp., Butomus umbellatus (nitrofilă), Calystegia
sepium, Epilobium hirsutum, Juncus inflexus, Lythrum salicaria, Polygonum sp., Rorippa sp.,
Sparganium erectum erectum şi Typha latifolia şi Phragmites australis.
Corpul de apă NH Popeşti ca urmare a amenajării cursului râului, condiţiile naturale au fost
puternic modificate.
Hidrofitele au fost reprezenate de: Ceratophyllum demersum (specie nitrofilă), Myriophyllum
spicatum (specie indicatoare de ape moderat poluate), Potamogeton lucens, Potamogeton
pectinatus (indicator de ape poluate) şi algele filamentoase
Helofitele au fost reprezentate de Typha sp.
Corpurile de apă Bălăceanca şi Budeşti au prezentat un grad foarte de avansat de poluare şi
turbiditate foarte ridicată. hidrofitele au fost reprezentare de 2 specii: Lemna minor, Spirodela
polyrhiza şi algele filamentoase. Helofitele au fost reprezentate de Typha latifolia - indicator
caracteristic apelor cu grad ridicat de trofie.
Râul Dâmbovnic
Corpurile de apă Suseni şi Uieşti: dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii:
Ceratophylum demersum, Potamogeton crispus, predomina algele filamentoase, Butonus
umbellatus.
Dintre helofite au fost identificate speciile: Calystegia sepium, Typha latypholia Lythrum
salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp.
Râul Sabar
Pe secţiunile de inventariere: Glambocata, Tantava, Varteju, Vidra hidrofitele au fost
reprezentate de: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Potamogeton natans, P. pectinatus, P.
nodosus, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza, Butomus umbellatus.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
179
Helofitele au fost reprezentate de: Calystegia sepium, Lythrum salicaria, Lythrum virgatum,
Typha latifolia, Phragmites australis, Polygonum sp. , Sparganium erectum.
Râul Neajlov
Corpurile de apă DJ 611 (Găeşti-Şelaru) – pod sat Broşteni, Vadu Lat, Iepureşti.
Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Ceratophylum demersum, C. submersum,
Lemna minor, Potamogeton natans, Potamogeton crispus, Potamogeton pectinatus, Spirodela
polyrrhiza, alge filamentoase.
Dintre helofite: au fost identificate următoarele specii: Alisma plantago, Buttomus
umbellatus Typha latypholia, Lythrum salicaria, Sparganium erectum.
Râul Ilfov
Corpul de apă amonte confluenta Dâmboviţa.
Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Butomus umbellatus Ceratophyllum
demersum, Lemna minor, Potamogeton nodosus.
Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Typha angustifolia, Typhalatypholia,
Lythrum salicaria, Lycopus europaeus, Phragmites australis.
Bazinul Hidrografic Ialomiţa
În anul 2010 în Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 5
corpuri de apă după cum urmează:
Ialomita 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni:
Silistea Snagovului-Ialomiţa - Confluenţa Izvoru - Acumulare Dridu;
Ialomiţa - acumularea Dridu-Ion Roată prin secţiunea Coşereni;
Ialomita - Ion Roată - Slobozia prin secţiunea Amonte Slobozia (Ciochina);
Ialomita Slobozia – confluenţă Dunăre prin sectiunea aval Ţăndărei (Giurgeni).
Sărata într-un singur corp de apă Sărata şi afluenţii prin secţiunea Amonte Urziceni.
Corpul de apă Ialomiţa - Confluenţa Izvorul acumularea Dridu prin secţiunea Silistea
Snagovului : are maluri formate din material anorganic fin. Panta malurior este abruptă.
Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl, argilă) şi nisip. Turbiditatea
apei a fost de 51,31UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului - zonă cu
arbuşti
S-au inventariat 8 specii de macrofite, o specie hidrofită şi specii 7 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de Potamogeton perfoliatus.
Helofitele au fost reprezentate de: Alisma plantago aquatica, Butomus umbellatus, Agrostis
stolonifera, Cyperus longus, Echinochloa crus-galii, Juncus articulatus, Lythrum salicaria,
Phragmites australis, Poptamogeton crispus, Potamogeton pectinatus, Scyrpus lacustris.
Corpul de apă Ialomiţa Ion Roată – Slobozia prin secţiunea amonte Slobozia (Ciochina) are
maluri formate din material anorganic fin, cu panta înaltă. Sedimentul este alcatuit din
material anorganic fin (mal) si nisip, turbiditate 519,94 UNT. Conectivitate-canal principal,
utilizare terenuri-pajisti
Nu s-au inventariat specii de macrofite acvatice.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
180
Corpul de apa Ialomiţa – acumularea Dridu-Ion Roată - secţiunea Coşereni: are malurile
formate din material anorganic fin. Panta malurilor este abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit
din material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 182,04 UNT. Conectivitate-
canal principal. Utilizarea terenului - zone fară vegetatie sau cu vegetaţie puţin abundentă şi
păduri de foioase.
Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera şi Phragmites australis.
Corpul de apă Ialomiţa - Slobozia-confluenţă Dunăre – secţiunea Aval Ţăndărei (Giurgeni) are
maluri formate din material anorganic fin, cu panta înaltă. Sedimentul albiei este alcătuit din
material anorganic fin (mâl). Turbiditatea a fost 625,8 UNT. Conectivitatea-canal principal.
Utilizarea terenulu -zone cu arbuşti şi zone umede continentale.
S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice, o specie hidrofită şi două specii helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de Polygonum amphibium.
Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera şi Phragmites australis.
Râul Sărata
Amonte Urziceni corpul de apă Sărata-şi afluenţii: are maluri formate din material anorganic
fin. Panta malurilor variază de la mică la mare. Sedimentul albiei este alcătuit din material
anorganic fin (mâl). Turbiditatea apei a fost de 66,01UNT, Conectivitate-canal secundar.
Utilizarea terenurilor-zonă cu arbuşti
S-au inventariat 7 specii de macrofiteacvatice, 5 hidrofite şi 2 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Alisma plantago, Butomus umbellatus, Potamogeton
perfoliatus, P. crispus şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Scirpus lacustris şi Scirpus maritimus.
Bazinul hidrografic Prut şi sub-bazinul Bârlad
Bazinul hidrografic Prut
În anul 2010, în B.H. Prut macrofitele acvatice au fost inventariate pe râurile: Prut, Jijia, Bahlui,
Elan şi Chineja în 11 corpuri de apă naturale prin intermediul a 12 secţiuni.
Râul Prut corpul de apă – confluenţă Solonet – confluenţă Jijia - balta Cotul Bran se
caracterizează prin maluri formate din material anorganic fin, cu panta malurilor mare, substratul
albiei este format din material anorganic fin. Zonele adiacente sunt dominate păduri de foioase.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Ceratophyllum demersum şi Potamogeton
pectinatus.
Raul Jijia corpul de apă: aval acumulare Ezer – Confluenţa Sitna pe două secţiuni: aval
Dorohoi şi aval Truşeşti. Secţiunile monitorizate se caracterizează prin panta malurilor care
variază de la mică la mare, cu structura formată din material anorganic fin, sedimentul albiei este
alcătuit din nisip şi material anorganic, care diferă în funcţie de secţiunea monitorizată.Viteza
apei este mică, iar turbiditatea ridicată Terenurile adiacente sunt lipsite de vegetaţie sau sunt
utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus şi
Lemna minor.
Râul Bahlui – corpul de apă - amonte Pârcovaci - sectiunea Vama cu Tabla, se caracterizează
prin panta mică a malurilor, cu structura formată din material anorganic, sedimentul albiei este
alcătuit din pietriş şi material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt dominate de arbuşti.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
181
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Fontinalis antipiretica şi Potamogeton pectinatus.
Râul Elan – corpul de apă - aval Acumularea Posta Elan - secţiunea aval Murgeni se
caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor
mare, sedimentul format din material anorganic fin. Viteza apei este mică şi turbiditatea este
foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase, Potamogeton pectinatus şi
Potamogeton crispus.
Râul Chineja - corpul de apa amonte lacul Brates - secţiunea Bereşti se caracterizează prin
structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor mare, sedimentul
format din material anorganic fin, viteza apei este medie şi turbiditatea mică. Terenurile
adiacente sunt dominate de pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Raul Baseu – corpul de apă Ştefăneşti se caracterizează prin panta mică a malurilor, structura
alcatuită din nisip sau material anorganic Terenurile limitrrofe sunt utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Râul Sitna - corpul de apă aval Cătămărăşti - am. Dracsani şi afluenţi. – secţiunea Stăuceni se
caracterizează prin panta mare a malurilor, cu structură din material anorganic, sedimentul albiei
este alcătuit din pietriş, acoperit cu detritus organic. Terenurile adiacente sunt utilizate ca
terenuri agricole sau pajisti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Lemna minor şi Potamogeton pectinatus.
Rîul Jijia corpul de apă confluenţă Sitna – confluenţă Prut – secţiunea aval Todireni se
caracterizează prin panta malurilor care variază de la mică la mare, cu structura formată din
material anorganic, sedimentul albiei este alcatuit din nisip şi material anorganic. Terenurile
adiacente sunt dominate de tufişiuri şi pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Lemna minor şi Potamogeton pectinatus.
Râul Bahlui corpul de apă – confluenţa Bahluieţ – confluenţa Jijia – secţiunile: aval Podu
Iloaiei şi Holboca. Inventarierea macrofitelor acvatie s-a efectuat în secţiunea amonte
confluenţă Bahlieţ, care se caracterizează prin panta mică a malurilor, structura formată din
material anorganic, sedimentul albiei este alcatuit din pietris şi material anorganic fin. Terenurile
adiacente sunt dominate de arbuşti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase, Potamogeton pectinatus şi
Ceratophyllum submersum.
Râul Nicolina – secţiunea amonte confluenţă Bahlui se caracterizează prin structura malurilor
alcatuită din plăci de beton, albia râului este formată din blocuri de beton. Viteza apei este medie
şi turbiditatea este mică. Terenurile adiacente sunt utilizate ca zone urbane.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase, Potamogeton pectinatus şi
Ceratophyllum submersum.
Râul Elan – corpul de apă amonte Acumularea Posta Elan – secţiunea amonte Dimitrie
Cantemir se caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, panta
malurilor mică, sedimentul format din material anorganic fin. Viteza apei este mică şi
turbiditatea foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
182
Sub-bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stînga ai râului Siret
În anul 2010 în Sub - bazinul Bîrlad şi afluenţii de stâga ai râului Siret au fost inventariate 8
corpuri de apa naturale în 9 secţiuni.
Râul Bârlad – corpul de apă izvoare – confluenţa Gârboveţa – secţiunea amonte Valea Ienei se
caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor
mare, sedimentul format din material anorganic fin, viteza apei este medie şi turbiditatea mică.
Terenurile adiacente sunt utilizate dominant ca zone agricole cu culturi heterogene.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Râul Vaslui – secţiunea amonte Poieni se caracterizează prin structura malurilor compusă din
material anorganic fin, cu panta malurilormare, sedimentul este format din nisip. Viteza apei este
mică şi turbiditatea este mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase.
Râul Vaslui corpul de apă - aval acumularea Solesti, secţiunea aval Vaslui se caracterizează prin
structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta mare, sedimentul format din
detritus. Viteza apei este mică şi turbiditatea este foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate
ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Potamogeton pectinatus.
Râul Tutova corpul de apă - aval acumularea Cuibul Vulturilor-confluenţa Bârlad – secţiunea
Pogoneşti se caracterizează prin structura malurilor ompusă din material anorganic fin, cu panta
mare, sedimentul format din nisip. Viteza apei şi turbiditatea apei este mică. Terenurile adiacente
dominate de zone cu arbuşti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Ceratophyllum submersum şi Potamogeton
pectinatus.
Râul Zeletin amonte acumulare – secţiunea Coloneşti se caracterizează prin panta malurilor
mare, cu compusă din material anorganic fin. Sedimentul est format din material anorganic fin.
Viteza şi turbiditatea apei este medie. Terenurile adiacente sunt dominate de arbuşti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Râul Berheci şi Zeletin aval Motoşeni – secţiunea Gara Berheci se caracterizează maluri cu
panta mare su cu structura compusă din material anorganic fin. Sedimentul est format din
material anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este mică. Terenurile adiacente sunt utilizate ca
plantaţie de arbuşti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Potamogeton pectinatus şi Potamogeton crispus.
Râul Corozel şi Tâploani şi Valea Seacă - sectiunea Corod se caracterizează prin maluri cu
panta pare şi cu structura compusă din material anorganic fin. Sedimentul format din material
anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este medie. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Râul Geru si Gologan corpurile de apă Geru şi afluenţii – secţiunile amonte Mândreşti şi
Cudalbi se caracterizează prin maluri cu panta mic şi cu structura compusă din material
anorganic fin. Sedimentul este format din matertial anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este
mică. Terenurile adiacente sunt dominate de păduri de foioase şi plantaţii de arbuşti.
Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
183
Bazinul Hidrografic Dunăre
In bazinul hidrografic Dunare macrofitele acvatice au fost inventariate pe 21 corpuri de apă din
care: 11 sub-bazinul Desnăţui, 3 corpuri de apă în Bazinul Hidrografic Vedea şi 7 corpuri de apă
in Sub-bazinul Călmaţui.
Sub-bazinul Desnăţui
În Sub-bazinul Hidrografic Desnăţui s-a efectuat pe 11 corpuri de apă din care:
1. Balasan 2 corpuri de apă prin intermediul a 2 secţiuni: amonte Moţăţei şi aval Băilesti;
2. Ciutura 1 corp de apă: în secţiunea amonte Ciutura;
3. Blahniţa 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţă Dunăre;
4. Desnăţui 1 corp de apă: în secţiunea Radovan ;
5. Topolniţa 2 corpuri de apă prin intermediul a 2 secţiuni: Schitul Topolniţei şi amonte
confluenţă Dunărea;
6. Pleşuva 1 corp de apă: în secţiunea aval Romag;
7. Camana 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţă Bahna;
8. Drincea 1 corp de apă: în secţiunea Podul Grosului;
9. Crihala 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţa Topolniţa
Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Azolla filliculoides, Alisma plantago-
aquatica, Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Cinclidotus fontinaloides, Dicranella
palustris, Equisetum telmateia, Fontinalis antipretica, Elodea canadensis, Hottonia palustris,
Lemna minor, Marsilea quadrifolia, Myriophillum spicatum, Oenanthe aquatica, Potamogeton
natans, Potamogeton nodosus, Potamogeton trichornis, P. pussilus, Polygonum lapathifolium,
Ranunculus aquatilis, Ranunculus circinatus, Scirpus maritimus. Salvinia natans, Polygonum
amphibium, Ruppia maritima, Utricularia vulgaris, Spirodela polyrhiza, Stratiotes aloides,
Trapa natans,Zannichellia palustris, Philonotis seriata.
Dintre helofite menţionăm: Acorus calamus, Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica,
Berula erecta, Bidens tripartita, Bidens frondosa. B. cernua, Butomus umbellatus, Cardesia
parnassifolia, Calamagrostis canescens, Callitriche palustris, Carex riparia, Cicuta virosa,
Cyperus fuscus, C. serotinus, C. glomeratus, Cyperus longus, Echimochloa-crus galli, Eleocaria
acicularis, Eqiusetum telmateia, E. hyemale, Ficaria lingua, Hippuris vulgaris, Lytrum
salicaria, L. virgatum, Lycopus exaltatus, Myosotis sylvatica, Mentha longifolia, M. pulegium,
Myosoton aquaticum, Oenanthe aquatica, O. fistulosa, Potentilla supina, P. reptans, Polygonum
amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus,
Phragmites australis, Ranunculus aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa
amphibia, Juncus inflexus, Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium
latifolium, S. sisarum. Typha a gustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans,
Sphagnum palustre, Valeriana officinalis, Polygonum amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P
persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus, Phragmites australis, Ranunculus
aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa amphibia, Juncus inflexus,
Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium latifolium, S. sisarum. Typha
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
184
angustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans, Sphagnum palustre,
Valeriana officinalis.
Bazinul Hidrografic Vedea
În Bazinul Hidrografic Vedea s-a efectuat pe 3 corpuri de apă din care:
Râul Vedea: corpul de apă prin intermeniul următoarelor secţuni: aval evac. SC Urbis SA
Roşiori de Vedea, am. Alexandria, am. confl. Teleorman, am. confl. Dunăre;
Râul Teleorman: corpurile de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Tătărăşti, av. Claniţa,
am. confl. Vedea;
Râul Teleormănel : corpul de apă amonte confluenţă Teleorman.
Râul Vedea
Corpurile de apă: aval evac. SC Urbis SA Roşiori de Vede, am. Alexandria, am. confl.
Teleorman, am. confl. Dunăre.
Dintre hidrofite au fost prezente: Ceratophyllum demersum, Butomus umbellatus Marsilea
quadrifolia, Potamogeton nodos şi algele filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Cyperus glomeratus, Sparganium erectum, Typha latifolia şi
Lythrum salicaria.
Râul Teleorman
Corpurile de apă: Tătărăşti, aval Claniţa, amonte conflueţă Vedea.
Dintre hidrofite au fost prezente: Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Butomus
umbellatus Marsilea quadrifolia, Potamogeton nodos, P pectinatus şi algele filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Cyperus glomeratus, Sparganium erectum, Typha latifolia şi
Lythrum salicaria, Typha latifolia.
Râul Teleormănel
Corpul de apă amonte confluenţă Teleorman
Dintre hidrofite au fost prezente speciile: Lemna minor, Ceratophyllum demersum Potamogeton
pectinatu, Alisma lanceolata şi algele filamentoase.
Dintre helofite Sparganium erectum.
Sub bazinul Călmăţui - B.H. Buzău
În sub-bazinul Călmăţui, monitorizarea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe 7 corpuri de
apă după cum urmează:
Vânăta corpul de apă - Vânăta şi afluenţii cu secţiunea Fântâna Doamnei;
Belciugatele corpul de apă - Belciugatele secţiunea Fundulea;
Argova corpul de apă - Argova Cucuveanu în secţiunea Lupşanu;
Colceag corpul de apă - Colceag - Valea Bisericii cu sectiunea Mariuta;
Berza corpul de apă - Berza Izvor - lac Gălăţui secţiunea Mihai Viteazu;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
185
Corata corpul de apă - Corata secţiunea Sătucu;
Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu.
Râul Vânăta
Fântana Doamnei corpul de apă Vânăta - şi afluenţii: are malurile formate din material
anorganic fin, cu panta malurilor care variază de la mică la mare. Sedimentulalbiei este alcătuit
din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea a fost de 27 UNT. Conectivitate-canal secundar.
Utilizarea terenului-pajişti, zone cu arbusti şi asezări rurale.
S-au inventariat 11 specii de macrofite acvatice 6 hidrofite şi 5 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Butomus umbellatus, Naja marina, Potamogeton perfoliatus, P.
crispus şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Lythrum salicaria, Phragmites australis,
Typha angustifolia, T. latifolia.
Râul Belciugatele
Fundulea corpul de apa Belciugatele: are malurile formate din material anorganic fin, cu panta
malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea
apei a fost de 26 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.
S-au inventariat 11 specii de macrofite acvatice 4 hidrofite şi 7 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Butomus umbellatus, Potamogeton pectinatus, P. crispus şi
alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus longus, Echinochloa crus-galii,
Lycopus europaeus, Phragmites australis, Typha latifolia, Veronica scardica.
Râul Argova
Lupşanu corpul de apa Argova-Cucuveanu: are maluri formate din material anorganic fin, cu
panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl).
Turbiditatea apei a fost de 56 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.
S-au inventariat 7 specii de macrofite acvatice, 2 hidrofite şi 5 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Potamogeton perfoliatus şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Scirpus maritimus,Phragmites australis,
Typha latifolia şi T. angustifolia.
Râul Colceag
Măriuţa corpul de apa Colceag-Valea Bisericii: are maluri formate din material anorganic fin,
cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl)
Turbiditatea apei a fost 2 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.
S-au inventariat 17 specii de macrofite acvatice, 10 hidrofite şi 7 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Alisma plantago aquarica, Buttomus umbellatus,
Ceratophyllum demersum, Hydrocharis morsus ranae, Lemna minor, Najas marina, naja minor,
Potamogeton perfoliatusSpirodela polyrhiza şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, juncus inflexus,
Lithrum salicaria, Phragmites australis, Typha latifolia.
Râul Berza
Mihai Viteazu corpul de apă Berza-Izvor-lacul Gălăţui: are maluri formate din material
anorganic fin, cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic
fin (mâl), Turbiditatea apei a fost de 6 UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului-
zone cu arbuşti, zone agricole heterogene, păduri de foioase.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
186
S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice 5 hidrofite şi 8 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum, Najas
marina, Potamogeton perfoliatus şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, juncus inflexus,
Eleocharis palistris, Lycopus eoropaeus, Phalaris arundinacea Phragmites australis, Typha
latifolia. T latifolia, Scirpus maritimus, Verronica scardica.
Râul Corata
Sătucu corpul de apă Corata: are malurile formate din material anorganic fin, cu panta malurilor
mică. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea apei a fost de
12 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.
S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice, 7 hidrofite şi 6 helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Potamogeton
pectinatus, P. trichoides, P. crispuus, Sparganium erectum şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, Echinochloa
crus-galli, Scirpus maritimus Veronica scardica.
Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu
Aval canal Dorobanţu corpul de apă Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu: are
maluri formate din material anorganic fin şi nisip. Panta malurilor mare. Sedimentul albiei este
alcătuit din material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 18 UNT.
Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului-plantaţie de plopi.
S-a inventariat o specie de macrofite acvatice.
Hidrofitele au fost reprezentate de Salvinia natans şi algele filamentoase.
Fluviul Dunărea
Inventarierea macrofitelor acvatice pe fluviul Dunărea a fost efectuată pe umătoarele corpuri de
apă:
Corpul de apă Dunăre-Porţile de Fier II - Chiciu secţiunea amonte Olteniţa are maluri formate
din material anorganic fin, cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcatuit din
material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 18 UNT. Conectivitatea-canal
principal. Utilizarea terenurilor-plantaţie de plop.
S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice, doua specii hidrofite şi o specie helofite.
Hidrofite au fost reprezentate de: Salvinia natans şi alge filamentoase.
Helofitele au fost reprezentate de Cyperus glomeratus.
Bratul Borcea (Modelu) corpul de apă Chiciu-Isaccea: are malul stâng format din material
anorganic fin si nisip. Panta mare. Malul drept este format din material anorganic fin. Panta
malurilor este mare. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl) şi nisip.
Turbiditatea apei a fost de 20 UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizare terenului-plantaţii
de plop pe malul drept şi zone cu arbuşti pe malul stâng.
Algele filamentoase a fost singurele specii inventariate pe acest corp de apă.
18.5. Subsistemul lacuri
Inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat conform standardului SR EN
15460:2007. Pentru fiecare transect şi pentru fiecare unitate inventariată în zona litorală s-a
făcut o evaluare a parametrilor de habitat:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
187
- structura malului;
- tipul de sediment;
- transparenţa discul Secchi
- utilizarea terenurilor adiacente.
Evaluarea parametrilor biologici s-a facut prin determinarea plantelor hidrofite si helofite, pentru
fiecare specie estimând abundenţa (prin dezvoltare tridimensională volum/cantitate), pe o scală
de la 1 la 5 (1-rară, 2-ocazională, 3-frecventa, 4-abundentă, 5-foarte abundentă) şi apreciindu-se
forma de creştere: hidrofite (acro-pleustofite, pleustofite submerse, submerse ancorate,
înrădăcinate cu frunze plutitoare) amfifite, helofite.
Analiza inventarierii macrofitelor acvatice în anul 2010 pe lacurile naturale şi de
acumulare a evidentiat urmatoarele aspecte:
Bazinul Hidrografic Somes Tisa
Macrofitele acvatice au fost inventariate 7 lacuri din care 6 de acumulare Fântânele, Tarniţa,
Someşul Cald, Gilău, Câmpeneşti, Ţaga Mare şi 1 lac natural lacul Ştiucilor.
Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea
În Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea macrofitele acvatice au fost inventariate în 12 lacuri de
acumulare: Cerbureni, Oieşti, Vidraru, Vâlcele, Zigoneni, Bascov, Budeasa, Râuşor, Pecineagu,
Zăvoiul Orbului, Goleşti, Udreşti, Văcăreşti.
Lacul Cerbureni malul stâng este construit din beton. Sedimentul este alcătuit din material
organic fin. Terenurile adiacente sunt formate din zone urbane. Transparenţa apei lacului este de
30 cm.
Lacul Oiesti sedimentul este alcătuit din material organic fin. Transparenţa apei lacului este de
1,5 m.
Lacul Vidraru malurile au panta mare si sunt formate din material anorganic fin. Sedimentul
este dominat de mâl. Terenurile adiacente sunt formate din zone cu vegetatie puţin abundentă şi
păduri de conifere. Transparenţa apei lacului este de 1,5 m.
Lacul Vâlcele malul stâng este construuit din beton. Sedimentul este alcătuit din material
anorganic fin – mâl. Transparenţa apei lacului este de 1,5 m.
Lacul Zigoneni malul stâng este construit din beton. Sedimentul este alcătuit din material
anorganic fin – mâl. Terenurile adiacente sunt formate din păduri de foioase. Transparenţa apei
lacului este de este de 1,5 m.
Lacul Bascov: în zona barajului malurile construite din beton, Sedimentul acumulăriieste
alcătuit din material organic fin. Terenurile adiacente sunt alcătuite din păduri de foioase.
Transparenţa apei lacului este de 0,5 m.
Lacul Budeasa: în zona barajului malurile sunt construite din betonate. Sedimentul acumulării
este alcătuit din mâl. Terenurile adiacente sunt alcătuite din păduri de foioase, iar în jurul lacului
sunt aşezări rurale. Transparenţa apei lacului este de 1 m.
Lacul Râuşor: în zona barajului, structura malului stâang este alcătuită de blocuri mari de piatră
şi material anorganic fin, panta malului este mică. Malul drept este alcătuit din material
anorganic: pietriş şi nisip, iar panta malului este mare. Sedimentul acumulării este alcătuit din
mâl şi pietris. Terenurile adiacente sunt formate din păduri mixte. Transparenţa apei lacului este
de 2 m.
Lacul Pecineagu: în zona de baraj şi de mijloc, structura ambelor maluri este alcătuită din
blocuri mari de piatră, panta este mare. Sedimentul acumulării este format din pietriş, nisip şi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
188
mâl. Terenurile adiacente sunt formate din păduri mixte. Transparenţa apei lacului este de 1,5
m.
Lacul Zăvoiul Orbului: structura ambelor maluri este alcătuită din beton. Sedimentul
acumulării e format din mâl. Terenurile adiacente sunt alcătuire din pajişti.
Lacul Golesti: structura ambelor maluri este alcătuită din beton. Sedimentul acumulării este
format din material anorganic fin. Terenurile adiacente din partea stîngă a barajului sunt utilizate
pentru agricultură, iar în jurul lacului sunt aşezări rurale. Pe malul drept al acumulării sunt
prezente pădurile de foioase.
Lacul Udresti: ambele maluri sunt construite din beton. Sedimentul este format din
material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt utilizate pentru culturile agricole.
Lacul Văcăreşti: la baraj şi malul stâng malurile sunt construite din beton, iar malul drept are
panta mare. Sedimentul acumulării este alcătuit din material organic fin. Terenurile adiacente
sunt utilizate pentru culturile agricole.
Pe cele 12 lacuri de acumulare au fost identificate următoarele specii de macrofite acvatice:
Hidrofitele: Carex pseudocyperus, Rumex maritimus, Cyperus longus, Potamogeton
perfoliatus, Potamogeton acutifolius, Potamogeton crispus, Potamogeton crispus, Carex
pseudocyperus, Elodea canadensis, Elodea nuttalii, Potamogeton acutifolius, Potamogeton
perfoliatus, Zanichellia palustris, Agostis stolinifera, Trapa natans, Cyperus longus,
Ceratophillum sp, Myriophyllum verticillatum, Najas minor, Ruppia maritimus.
Helofite: Eleocharis acicularis, Equisetum arvense, Juncus effusus, Juncus inflexus, Lythrum
salicaria, Mentha longifolia, Phragmites australis, Rorripa palustris,Typha angustifolia, Typha
latifolia, Myosotis scorpioides, Scirpus sp., Lysimachia vulgaris, Lysimachia nummularia,
Potentilla palustris.
Bazinul Hidrografic Ialomiţa şi Sub - Bazinul Călmăţui
Bazinul Hidrografic Ialomiţa
În Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 7 lacuri din
care: 5 lacuri naturale şi 2 lacuri de acumulare.
Lacul Fundata este lac natural, face parte din tipologia ROLN 14 T. Zonele adiacente sunt
formate din culturi agricole si pajisti.
Lacul Amara natural face parte din tipologia ROLN 14 T, malurile au cu panta mică, formate
din substrat organic fin. Sedimentul este alcătuit din material organic fin si material organic. In
zonele adiacente sunt asezari urbane si terenuri folosite pentru agricultura. Există suprafete cu
vegetatie putina si utilizate ca plaje.
Lacul Iezer lac natural face parte din tipologia ROLN 02, malurile au panta mică şi sunt
formate din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac
are caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din pajisti.
Lacul Perieţi lac natural face parte din tipologia ROLN 01, malurile au panta mică sunt formate
din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa in lac are
caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din culturi agricole.
Lacul Dridu lac de acumulare face parte din tipologia ROLA 02, malurile au Apantă mică şi
sunt formate formate din substrat organic fin. Sedimentul este alcătuit din material organic fin.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
189
Apa în lac are caracter stagnant, timpul de retentie fiind de 25 de zile. În zonele adiacente sunt
amplasate aşezări urbane.
Lacul Strachina lac natural face parte din tipologia ROLN 02,malurile au panta mare formate
din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac are
caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din paduri si culturi agricole.
Lacul Gheorghe Doja este lac de acumulare, malurile au panta mică sunt formate din substrat
anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac autilizate pentru
agricultură. Există suprafete cu vegetatie puţină şi sunt utilizate ca plaje în timpul perioadelor
călduroase.
Analiza macrofitelor acvatice a evidenţiat specii de alge filamentoase: reprezentate de: Chara
vulgaris, Cladophora glomerata si hidrofite reprezentate prin: Myriophylum spicatum,
Potamogeton pectinatus, Potamogeton natans, Potamogeton perfoliatus, Potamogeton crispus,
Ceratophyllum demersum, Najas marina, Najas minor
Helofitele au fost reprezentate de: Scirpus maritimus, Scirpus lacustris, Cyperus glomeratus,
Cyperus fuscus, şi Phragmites australis.
Sub - bazinul Călmăţui
Macrofitele acvatice au fost inventariate în 3 lacuri naturale: Iezerul Cuza-Iezer, Gălăţui şi 1 lac
de acumulare Frăsinet:
Lacul Iezerul Cuza-Vodă
Este lac natural lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa foarte mică (15
cm), maluri artificiale şi greu accesibile, sedimentul este alcătuit din material anorganic fin
(mâl). Pe trerenurile adiacente sunt situate mlaştinile continentale.
Hidrofitele acvatice au fost dominate de algele filamentoas. Helofitele au fost reprezentate de
Phragmites australis.
Lacul Iezer
Este lac de natural lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa cuprinsă între
20-45 cm, maluri cu panta lină, alcătuite din material anorganic fin. Natura fundul lacului este
alcătuit din material anorganic fin (mâl). Terenurile adiacente sunt dominate de zone cu arbusti şi
zone rurale.
Au fost inventariate 5 specii de macrofite acvatice, 3 hidrofite si 2 helofite.
Hidrofite: Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus şi algele filamentoase.
Helofite: Phragmites australis şi. Typha angustifolia.
Lac Gălăţui
Este lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa cuprinsă între 20-40 cm,
malurile au panta mică şi sunt alcătuite din material anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din
material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenurilor adiacente - culturi agricole şi zone rurale.
Au fost inventariate 16 specii de macrofite acvatice, 8 hidrofite si 8 helofite.
Hidrofitele: Alisma plsntago-aquatica Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum,
Myryophillum spicatum, Najas marina. Potamogeton crispus, P. pectinatus, şi algele
filamentoase.
Helofitele: Cyperus fuscus, C longus, Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Typha latifolia, T.
laxmannii
Lac Frăsinet
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
190
Lacul Frasinet este un lac de acumulare de tipologie ROLA02a are transparenţa de 50 cm,
malurile au panta mare şi sunt formate din material anorganic fin. Sedimentul alcătuit din
material anorganic fin (mâl) Utilizarea terenului-pajisti.
S-au inventariat 17 specii de macrofite acvatice, 6 hidrofite si 11 helofite.
Hidrofitele: Alisma plsntago-aquatica Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum,
Myriophillum spicatum, Najas marina. Potamogeton crispus, P. perfoliatus
Helofitele: Cyperus fuscus, C. longus C. glomeratus, Echinochloa crus-galii, Eleocharis
palustris, E. acicularis, Scirpus lacustris, S maritimus, Phragmites australis, Typha latifolia, T.
angustifolia.
Bazinul Hidrografic Prut
În Bazinul Hidrografic Prut macrofitele acvatice au fost inventariate în 7 lacuri din care: 3 lacuri
naturale şi 4 lacuri de acumulare.
Balta Potcoava
Malurile în secţiunile de inventariere au panta mica, sunt alcătuite din material anorganic fin,
Sedimentul lacului este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de paduri şi
arbuşti.
S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice: Lemna trisulca, Potamogeton pectinatus,
Ceratophyllum demesum.
Balta Teiva Visina
Malurile au panta mica sunt formate din material anorganic fin. Sedimentele sunt alcatuite din
material anorganic fin.. Zonele adiacente sunt utilizate ca păşuni. Transparenţa este mare.
S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice: Lemna trisulca, Hydrocaris morsus -ranae,
Ceratophyllum demesum. De asemenea au fost prezente si algele filamentoase.
Balta Pruteţul Bălătău
Malurile au panta mica şi sunt formate din material anorganic fin. Zonele adiacente sunt
dominate de păduri de foioase.
S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophyllum demesum, Potamogeton
Acumularea Stânca – Costeşti
Malurile au panta mare şi sunt formate din material anorganic fin. Substratul este format din
material anorganic fin. Zonele adiacente sunt dominate de pajişti.
S-au inventariat 3 specii de macrofite: alge filamentoase, Ceratophllum demersum, Potamogeton
pectinatus.
Acumularea Cal Alb
Malurile au panta mică şi sunt formate din material anorganic fin. Substratul este format din
detritus. Zonele adiacente sunt dominate de pajişti.
S-au întâlnit 2 specii de macrofite: Ceratophllum demersum, Potamogeton pectinatus.
Acumularea Podul Iloaiei
Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, cu structura compusă din material anorganic
fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti.
S-a inventariat o specie de macrofite Potamogeton pectinatus.
Acumuarea Pârcovaci
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
191
Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, structura este compusă din material
anorganic fin. Terenurile adiacente sunt dominate de păduri de foioase.
Acumularea Pârcovaci a prezentat o diversitate redusă în ceea ce priveşte macrofitele acvatice.
S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophylum demersum, Potamogeton
pectinatus.
Sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret
În Sub-Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 4 lacuri din
care: 3 lacuri naturale şi 1 lac de acumulare.
Bălţile Siretului
Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, au structura compusă din material anorganic
fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti.
S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophyllum demesum, Potamogeton crispus,
Turbăria Dersca
Malurile au pana mică în secţiunile de inventariere sunt formate din material anorganic fin.
Sedimentul este format din material anorganic acoperit de detritus. Pe terenurile adiacente sunt
pajişi, sau sunt utilizate pentru agricultură. S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice
Ceratophyllum demesum si C. submersum
Balta Talabaşca
Malurie au panta mică în secţiunile de inventariere şi structura este compusă din material
anorganic fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti
şi arbuşti.
S-au inventariat 4 specii de macrofite acvatice: Ceratophillum demersum. C. submersum,
Hydrocaris morsus –ranae, Miriophyllum spicatum.
Acumularea Soleşti
Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere cu structura compusă din material anorganic
fin. Sedimentul este format din material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt utilizate
dominant ca pajişti.
S-a inventariat o specie de macrofite acvatice hidrofită Ceratophyllum submersum.
Spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral
În spaţiul Hidrografic Dobrogea - Litoral macrofitele acvatice au fost inventariate în 13 lacuri
din care: 11 lacuri naturale şi 2 lacuri de acumulare.
Lacul Dunăreni
Lacul Dunăreni este un lac cu transparenţa mică (32,6 cm), malul este alcătuit din material
anorganic fin şi are panta mică. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin (mâl).
Utilizarea terenului-pajisti. S-au inventariat 18 specii de macrofite acvatice: 9 hidrofite şi 9
helofite.
Dintre hidrofite: Hippuris vulgaris, Ceratophyllum submersum, C.demersum, Hydrocaris
morsus-ranne, Potamogeton natans, Potamogeton pectinatus, P. crispus, Salvinia natans,
Myriophyllium spicatum.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
192
Dintre helofite au fost inventariate următoarele specii: Cyperus fuscus, C longus. Potamogeton
pectinatus, Typha angustifolia, Mentha pulegium, Phratagmites australis, Oenanthe aquatica,
Alisma gramineum.
Lacul Domneasca
Lacul Domneasca este un lac cu transparenţa mică (29 cm), Malul este alcătuit din material
anorganic fin. Utilizarea terenului-zone agricole heterogene. S-au inventariat 15 specii de
macrofite: 4 hidrofite şi 11 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Potamogeton natans, Potamogeton pectinatus,
Salvinia natans.
Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex dioica, Cirsium palustre,
Cyperus flavescens, C longus, Mentha aquatica, Sonchus palustris, Typha angustifolia,
Phratagmites australis, Polygonum persicaria,
Lacul Oltina
Lacul Oltina este un lac cu transparenţa foarte mică (8 cm), malul este alcătuit din material
anorganic fin şi are panta mică, sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea
terenului- pajisti. Au fost inventariate 15 specii de macrofite acvatice: 4 hidrofite şi 11 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Nuphar lutea, Valisneria spiralis, Salvinia natans.
Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex dioica, C. riparia,
Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Mentha pulegium, Sonchus
palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.
Lacul Bugeac
Lacul Bugeac este un lac cu transparenţa foarte mică (14 cm), malul este alcatuit din material
organic fin şi are panta mare. Sedimentul este format din material anorganic fin. Utilizarea
terenului – pajişti. S-au inventariat 16 specii de macrofite acvatice: 3 hidrofite şi 13 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum spicatumm, Nuphar lutea, Potamogeton pectinatus.
Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex
elata, Cyperus longus, Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Polygonum
persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.
Lacul Siutghiol
Lacul Siutghiol este un lac cu transparenţa de 41 cm. Malul este protejat cu dale din beton.
Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului – zona de agrement. S-au
inventariat 15 specii de macrofite acvatice: 4 hidrofite si 11 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum spicatum, Ceratophyllum submersum, Potamogeton pectinatus,
P. pusillum.
Dintre helofite: Agrostis gigantea, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex
extensa, C. dioica, Cyperus longus, Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria,
Mentha verticillata, Polygonum persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha
angustifolia, Phratagmites australis.
Lacul Tatlageac
Lacul Tatlageac este un lac cu transparenţă mică (24 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.
Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului - zone agricole
heterogene. S-au inventariat 18 specii de macrofite acvatice: 5 hidrofite şi 13 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Ceratophyllum submersum, Potamogeton
pectinatus, P. crispus, Salvinia natans.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
193
Dintre helofite: Agrostis gigantea, Butomus umbellatus, Cicuta, virosa, Cyperus fuscus,,
Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Mentha pulegium, Polygonum
persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.
Lac Corbu
Lacul Corbu este un lac cu transparenţa mică (16,7 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.
Sedimentul este format din material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenului - zone urbane. S-au
inventariat 16 specii de macrofite acvatice: 6 hidrofite si 10 helofite.
Dintre hidrofite: Ceratophyllum submersum, C. demersum, Potamogeton crispus, P. pusillus, P.
natans, Salvinia natans.
Dintre helofite: Agrostis gigantea, Butomus umbellatus, Carex dioica, C. riparia, Equsetum
palustre, Glyceria fluitans, Mentha aquatica, Polygonum persicaria, Rumex hydrolapathum,
Sonchus palustris.
Lacul Tăbăcărie
Lacul Tabacarie este un lac cu transparenţă mică (12 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.
Sedimtntul este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenului – zona
recreaţională. S-au inventariat 14 specii de macrofite acvatice: 3 hidrofite şi 11 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophillum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.
Dintre helofite: Alisma plantago, Carex dioica, C. riparia, Epilobium palustre, Cirsium
palustre, Polygonum persicaria, Rumex maritimus, Scirpus lacustris, Sonchus palustris, Typha
angustifolia, Phratagmites australis.
Lacul Nuntaşi
Lacul Nuntasi este un lac cu transparenţă mică (15 cm). Malul este alcătuit material anorganic
fin şi are pantă mică. Sedimentul este format din nisip. Utilizarea terenulu i- zone agricole
heterogene. S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice: 2 hidrofite şi 11 helofite.
Dintre hidrofite: Potamogeton crispus, P. pectinatus.
Dintre helofite: Cicuta virosa, Cirsium palustre,Cyperus longus, Polygonum mite, Rumex
maritimus, Scirpus litoralis, S. suspinus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmites
australis.
Lacul Taşaul
Lacul Taşaul este un lac cu transparenţa mică (15 cm), mâlul este alcătuit material anorganic fin
şi are panta mică. Sedimentul este alcătuit din nisip, utilizarea terenului - zone agricole
heterogene. S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice; 3 hidrofite şi 10 helofite.
Dintre hidrofite: Ceratophyllum submersum, Potamogeton acutifolius, P. compressus,
Dintre helofite: Agrostis gigantea, Carex elata, C. trifida, Cisium palustre, Lytrum salicaria,
Rumex maritimus, Scirpus maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmithes
australis.
Lacul Techirghiolul Sărat
Lacul Techirghiol sărat este un lac cu transparenţa medie (32,6 cm). Malul este alcătuit din
material anorganic fin are panta mică. Sedimentul alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea
terenului- zone urbane şi agrement.
Datorită condiţiilor de salinitate ridicată a apei lacului, vegetaţia este slab reprezentată.
S-au inventariat 11 specii de macrofite acvatice (helofite).
Dintre helofire: Carex rostrata, C. dioica, C. divisa, C. acutiformis, C riparia, Cyperus
flavescens, Cicuta vilosa, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia,
Phragmithes australis.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
194
Lacul Techirghiol dulce
Lacul Techirghiol dulce este un lac cu transparenta de 25,7 cm, malul este alcatuit din material
anorganic fin si are panta mica, sediment alcatuit din material anorganic fin, utilizarea terenului-
pajisti. Prelevarea probelor a avut loc in 26.07.2010 si s-au determinat 13 specii de macrofite
acvatice numai helofite.
Dintre helofite menţionăm: Alisma gramineum, Buttomus umbellatus, Carex elata, C.
acutiformis, C. dioica, C. riparia, Cisium palustre, Cyperus flavescens, Cicuta virosa, Rumex
maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmithes australis.
Lacul Hazarlac
Lacul Hazarlac este un lac cu transparenţă de 21,7 cm. Malul este alcătuit din material anorganic
fin şi are panta mica. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului -
păduri de foioase şi zone agricole. S-au inventariat 12 specii de macrofite acvatice din care: 2
hidrofite şi 11 helofite.
Dintre hidrofite: Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus.
Dintre helofite: Cicuta virosa, Carex dioica, C. paniculata, Cirsium palustre, Cyperus longus,
C. flavescens, Mentha pulegium, Rumex maritimus, Scirpus litoralis, S. suspinus, Sonchus
palustre.
18.6. Inventarierea macroalgelor si angiospermelor din apele costiere
Monitorizarea macroalgelor şi angiospermelor în anul 2010 s-a efectuat în zona de ţărm pe
următoarele corpuri de apă: Periboina - Cap Singol (în secţiunea Cap Midia), Cap Singol –
Eforie Nord (în secţiunea Constanţa Nord – Pescărie) şi Eforie Nord - Vama Veche (în secţiunile
Costineşti, Avanport Mangalia şi Vama Veche).
Pentru inventarierea macroalgelor şi angiospermelor s-au parcurs urmatoarele etape:
- Suprafaţa de prelevare a fost de 600 cm2
;
- colectarea materialului biologic;
- identificarea speciilor prin întocmirea listei taxonomice;
- cântărirea exemplarelor prelevate.
Au fost identificate un număr de 9 specii, dintre care 6 specii aparţin Chlorophyta (algelor verzi
Chlorophyta şi 3 specii aparţin algelor roşii Rhodophyta. Nu au fost identificate angiosperme.
Speciile genuă substraturile din zona litorală cu ape cu un conţinut ridicat de nutrienţi. Specia
Ulva rigida este mai abundentă ăn partea de sud a litoralului românesc, între Costineşti şi
Mangalia. Specia Chladophora sericea, specie a cărei dezvoltare este influenţată de fluctuaţiile
temperaturii, regimul de iluminare, încărcarea cu nutrienţi, o întâlnim în secţiunile Constanţa
Nord, Eforie Sud, Costineşti, Vama Veche. Algele roşii identificate sunt răspândite pe substrat
pietros, la adâncimi mici, se găsesc tot timpul anului, cu dezvoltare mai mare primăvara şi vara.
18.7. Concluzii privitoare la inventarierea macrofitelor acvatice în anul
2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
195
Pe subsistemul ape curgatoare râuri monitoringul macrofitelor acvatice s-a efectuat în 10
bazine hidrografice în 186 de corpuri de apă
Pe subsistemul lacuri inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 6 bazine hidrografie pe
55 de lacuri din care 26 lacuri naturale şi 29 acumulări
Asemănator anilor precedenţi pe subsistemul râuri, cât şi pe subsistemul lacurilor de acumulare,
analiza inventarierii macrofitelor acvatice a evidenţiat prezenţa redusă a plantelor hidrofite în
majoritatea corpurilor de apă.
În cazul lacurilor naturale, în mod special cele situate în zona de câmpie prezenţa şi diversitatea
plantelor hidrofite a fost mai mare.
În subsistemul apelor costiere macroalgele si angiospermele acvatice au fost inventariate pe 3
corpuri de apă în 5 secţiuni.
Inventarierea macroalgelor din apele costiere a evidenţiat prezenta a două phylumuri:
Chlorophyta (alge verzi) şi Rhophyta (alge roşii) reprezentate de Ulva rigida, Chladophora
sericea, respectiv: Ceramium rubrum şi C. diaphanum.
Angiospermele acvatice nu au fost identificate pe corpurilor de apa monitorizate în zona de
ţărm.
19. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE ÎN ANUL 2010
Campania de inventarierea a faunei piscicole s-a efectuat în conformitate cu cerinţele
Directivei Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene 2000/60/CE în domeniul
apei, H.G. 202 / 6.12.2002, Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită
protecţie şi ameliorare în scopul sustinerii vieţii piscicole şi Ordinului 31/13.01.2006 al
Ministerului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi cu evaluarea calităţii apelor pe baza metodei
“Indicelui Piscicol European” (EFI +).
19.1. Perioada şi zona de activitate
În cursul anului 2010 campania de inventariere a faunei piscicole s-a desfăşurat pentru
subsistemul râuri în 10 Bazine Hidrografice şi 202 de secţiuni de monitoring după cum urmează:
1. Bazinul Hidrografic Someş-Tisa: 30 secţiuni;
2. Bazinul Hidrografic Crişuri: 49 secţiuni;
3. Bazinul Hidrografic Mures: 13 secţiuni;
4. Bazinul Hidrografic Banat: 18 secţiuni;
5. Bazinul Hidrografic Jiu: 8 secţiuni;
6. Bazinul Hidrografic Olt: 23 secţiuni;
7. Bazinul Hidrografic Argeş –Vedea: 12 secţiuni;
8. Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa: 20 secţiuni;
9. Bazinul Hidrografic Siret: 6 secţiuni;
10. Bazinul Hidrografic Prut – Bârlad: 23 secţiuni.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
196
Pe lacurile naturale şi de acumulare monitorizarea faunei piscicole a fost efectuată în 20
lacuri de acumulare, naturale şi tranzitorii, din care:
1. Bazinul Hidrografic Someş- Tisa: 3 lacuri acumulare - Fântânele, Firiza şi Varşolţ;
2. Bazinul Hidrografic Mureş: 4 lacuri de acumulare – Cinciş, Gura Apelor, Subcetate şi
Haţeg;
3. Bazinul Hidrografic Banat: 2 lacuri de acumulare - Surduc şi Poiana Mărului;
4. Bazinul Hidrografic Jiu: 1 lac de acumulare - Valea de Pesti;
5. Bazinul Hidrografic Olt: 2 lacuri de acumulare - Săcele şi Bradisor;
6. Bazinul Hidrografic Argeş – Vedea: 1 acumulare - Vidraru;
7. Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa: 2 acumulari - Paltinul şi Siriu;
8. Bazinul Hidrografic Siret: 2 acumulari - Izvorul Muntelui şi Poiana Uzului;
9. Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral: 2 lacuri naturale - Bugeac şi Oltina şi 1 lac
tranzitoriu - Sinoe.
19.2. Metoda de lucru În vederea înventarierii ihtiofaunei, Administratia Natională “Apele Romane” a
achizitionat pentru cele 11 Administratii Bazinale de Ape cate un aparat de captura reversibila
tip Scubla, avand urmatoarelor caracteristici:
- Model ELT II-GI;
- Fabricat HONDA;
- Tip GVX50;
- Constructie 1 cilîndru, 4 timpi;
- Capacitate cubica:49 cm3;
- Putere 1,8 kw /7000rpm;
- Şistem de racire: aer;
- Tip current: AC (3faze);
- Putere 1,5 KVA;
- Voltaj: 230 / 400 V;
- Amperaj: 5,2 / 2,8 A;
- Frecventa: 670 Hz.
S-au utilizat setci în derivă cu mărimea ochiurilor cuprinse între 20 – 60 mm, setci
multiple de tip Nordic de 30 m; 1,8 m; 12 panouri x 2,5; ochi plasă a 6 mm - 55 mm; plase
bentice 30 m lungime şi 1,5 laţime cu 12 mărimi de ochiuri diferite între 5 - 55 mm; plase
pelagice 30 m lungime, 6 m adâncime cu lînia de flotare de 30 m şi linia de plumbuire de 45 m;
ochiuri diferite între 5 - 55 mm şi mincioguri.
Distanţele parcurse au fost stabilite la faţa locului în funcţie de accesibilitate şi au fost
cuprinse între minimum 100 m şi 500 m.
Pentru râurile şi lacurile cu adâncimi mai mari s-a utilizat metoda mixtă de pescuit. S-a
folosit atât aparatul de captură reversibia în zona malurilor, cat şi setcile cu ochiuri între 20 - 60
mm, plasele de pescuit şi minciogurile.
De asemenea, în vederea completarii listelor de specii au fost luate înformaţii de la
pescarii profesionisti şi amatori care se aflau în zonele de monitoring.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
197
19.3. Rezultatele obţinute Asemanător perioadei 2004 - 2009 evaluarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea
sustinerii vietii piscicole a fost apreciata prin analizele a 14 indicatori fizico-chimici de calitate:
Temperatura;
pH;
Oxigenul dizolvat;
Suspensii solide;
Încarcare organica (CBO5);
Fosfor total;
Nitriti;
Fenoli;
Hidrocarburi,
Amoniac neionizat (NH3 mg/l);
Amoniu total (NH+ 4 mg//);
Clor total rezidual (Cl2 mg/l);
Zinc total (Zn mg/l);
Cupru dizolvat (Cu mg/l).
Râuri
În anul 2010, starea de calitate a râurilor pe baza faunei piscicole au fost evaluate prin
metoda EFI+ (European Fish Index +).
Scopul indicelui este acela de evaluare a stării de calitate a secţiunii monitorizate şi
respectiv a corpului de apa. Indicele european EFI+ este un indice multimetric bazat pe un
model de anticipare, care derivă de la condiţiile de referinta, de la caracteristicile abiotice de
mediu a fiecărei secţiuni şi cuantifică deviaţiile între comunitatea faunei piscicole anticipate (în
absenţa oricărei modificări antropice). Indicii utilizaţi se bazează pe descrierea principalelor
ghilde ecologice şi pe caracteristicile biologice ale comunităţii piscicole.
Secţiunile de graniţă se bazează pe distribuţiie valorilor indicelui pentru cele două tipuri
de râuri salmonicole şi ciprinicole.
Pentru râurile în care secţiunile de monitorizare sunt nemodificate antropic valoarea
indicelui trebuie să fie ridicată, iar pentru râurile în care secţiunile sunt modificate antropic
valoarea indicelui trebuie fie scăzută.
Pentru EFI+ au fost dezvoltati doi indici (Tabel 48). Acesti doi indici sunt compuşi
fiecare din încă doi indici, care pot fi calculaţi dependent de clasificarea tipului de râu dată de
secţiunea monitorizată:
Indexul salmonicol pentru secţiunile care sunt dominate de comunităţile salmonicole
(tipul de râu salmonicol):
o Ghilda a - densitatea (numarul de indivizi / hectar la primul pescuit din secţiunea
de monitoring) speciilor netolerante la lipsa de oxigen, care trebuie să fie mai
mare de 6 mg/l O2 în apă;
o Ghilda b - densitatea (numărul de indivizi/ hectar la primul pescuit din secţiunea
de monitoring). Se inventariază separat speciile netolerante la degradarea
habitatului, cu lungimea de până la 150 mm şi cu lungimea de peste 150 mm.
Indexul ciprinicol pentru secţiunile, care sunt dominate de comunităţile ciprinicole (tipul
de râu ciprinicol);
o Ghilda a – abundenţa (numarul de specii la primul pescuit din secţiunea de
monitoring) speciilor care preferă reproducerea în habitatele reofile (depun icrele în
apele curgatoare);
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
198
o Ghilda b - densitatea (numarul de indivizi / hectar la primul pescuit din
secţiunea de monitoring) speciilor care prefera reproducerea în habitatele limnofile,
specii care prefera depunerea icrelor exclusiv pe bolovani, pietre, prundiş. Perioada de
incubare a icrelor se efectueaza în absenţa luminii.
Tabel 48: Clasele de evaluare pentru cei doi indecşi
Calitatea Ape Salmonicole
Tipurile RO01, RO02, RO03
şi RO17, RO18
Ape Ciprinicole
Tipurile RO04 - RO15
şi RO19, RO20
Prelevare
„la picior”
Prelevare din
ambarcaţiune
Starea foarte
bună (Clasa 1)
0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000
Starea bună
(Clasa 2)
0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917
Starea moderată
(Clasa 3)
0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562
Starea slabă
(Clasa 4)
0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375
Starea proastă
(Clasa 5)
0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187
Bazinul hidrografic Someş-Tisa
Din cele 30 de secţiuni monitorizate, 5 secţiuni (16,7%) s-au încadrat în stare foarte bună,
12 secţiuni (40,0%) s-au încadrat în stare bună, 9 secţiuni (30,0%,) s-au încadrat în stare
moderată, 1 sectiune (3,3%) în stare slabă, 2 secţiuni (6,7%) în stare proastă şi într-o secţiune
(3,3%) fauna piscicola a fost absentă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Starea moderată - 9 secţiuni:
Râul Viseu, secţiunea Poiana Borsa;
Râul Sălăuţa, secţiunea Post Hidrometric Salva;
Râul Bistriţa, secţiunea priza orasul Bistriţa;
Râul Şieu secţiunea Post Hidrometric Sîntereag;
Râul Someşul Mare, secţiunea Amonte confluenta Somesul Mic;
Râul Nadăş secţiunea Radaia;
Râul Lăpuş, secţiunea Lapusul Romanesc;
Râul Săsar secţiunile Aval Baia Mare şi Cicârlau.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
199
Stare slabă – 1 secţiune:
Râul Şieu secţiunea Amonte Şieut;
Stare proastă - 2 secţiuni:
Râul Lăpuş secţiunea Razoare;
Râul Nistru secţiunea Buşag.
Secţiuni în care nu s-a înregistrat prezenta faunei piscicole:
Râul Vişeu, secţiunea Bistra.
Bazinul Hidrografic Crişuri
Ihtiofauna a fost monitorizată în 49 secţiuni din care: 7 secţiuni (14,3%) s-au încadrat în stare foarte bună,
26 secţiuni (53,1%) în stare bună, 9 secţiuni (18,4%) în stare moderată, 5 secţiuni (10,2%) în stare slabă,
1 sectiune (2,0%) în stare proastă. Într-o sectiune (2,0%) fauna piscicola a fost absentă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice sunt următoarele:
Stare moderată - 9 secţiuni:
Râul Iad, secţiunea Bulz;
Râul Crişul Repede, secţiunea Aval Suncuius;
Râul Secătura, secţiunea Secatura Pietris;
Râul Mînierea, secţiunea Amonte Galaseni;
Râul Peta, secţiunile:Amonte Sanmartîn şi Aval Oradea;
CCE1 Oradea, secţiunea CCE1 Chereşig;
Râul Barcău, secţiunea Bogis;
Râul Borumblaca, secţiunea Suplacul de Barcau.
Stare slabă – 5 secţiuni:
Râul Crisul Repede, secţiunea Saula;
Râul Aluniş, secţiunea Braisoru;
Râul Copranda, secţiunea Tilegad;
Râul Alun, secţiunea Toboliu;
Râul Ier, secţiunea Andrid.
Stare proastă – 2 secţiuni:
Râul Crişul Repede, secţiunea Aval Huedin.
Secţiuni în care nu s-a înregistrat prezenta faunei piscicole:
Râul Sânicolau, secţiunea Cicas.
Bazinul Hidrografic Mureş
Ihtiofauna a fost monitorizata în 13 secţiuni dîn care: 2 secţiuni (15,4%) s-au încadrat în stare foarte buna,
8 secţiuni (61,5%) în stare bună şi 3 secţiuni (23,1%) în stare moderată.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 2 secţiuni:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
200
Râul Stei, secţiunea Petreni;
Râul Cerna, secţiunea Topliţa amonte baraj;
Râul Petris, secţiunea Nandru.
Bazinul Hidrografic Bega–Timiş-Caraş; Nera - Cerna
Ihtiofauna a fost monitorizata în 18 secţiuni dîn care: 1 sectiune (5,6%) s-a încadrat în stare bună, 4
secţiuni (22,2%) s-au încadrat în stare moderată, 2 secţiuni (11,1%) în stare slabă, 1 secţiune (5,6%) în
stare proastă. În 10 secţiuni (55,6%) îndicele EFI+ nu s-a putut aplica.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 4 secţiuni:
Râul Bega Veche, secţiunea Pişchia amonte Valea Dosului;
Râul Jitin, secţiunea amonte confluenta Caras;
Râul Aranca, secţiunea Localitatea Sannnicolau – Mare;
Râul Apa Mare, secţiunea Becicherecu Mic Pod auto Biled.
Stare slabă – 2 secţiuni:
Râul Apa Mare secţiunea amonte Slatîna pod CFR;
Râul Aranca secţiunea localitatea Valcani – aval confluenta Cociohat.
Stare proastă – 1 secţiune:
Râul Moraviţa, secţiunea localitatea Moravita pod auto Gherman.
Bazinul Hidrografic Jiu
Ihtiofauna a fost monitorizată în 8 secţiuni dîn care: 5 secţiuni (62,5%) s-au încadrat în stare bună, 1
sectiune (12,5%) s-a încadrat în stare moderată, 1 sectiune 12,5%) în stare slabă şi 1 sectiune (12,5%) în
stare proastă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei următoarele:
Stare moderată - 1 secţiune:
Râul Blahnita secţiunea Targu Carbunesti.
Stare slabă –1 secţiune:
Râul Gilort secţiunea Bengest.
Stare proastă – 1 secţiune:
Fluviul Dunarea secţiunea Baziaş.
Bazinul Hidrografic Olt
Ihtiofauna a fost monitorizată în 23 secţiuni din care : 1 secţiune (4,4%) s-a încadrat în stare foarte bună,
6 secţiuni (26,1%) s-a încadrat în stare bună, 3 secţiuni (13,0%) s-au încadrat în stare moderată, 4
secţiuni (17,4%) în stare slabă şi 9 secţiuni (39,1%) în stare proastă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 3 secţiuni:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
201
Râul Rusciori, secţiunea amonte confluenta Cibîn;
Râul Saliste, secţiunea amonte confluenta Cibîn;
Râul Lotru, secţiunea Gura Lotritei.
Stare slabă – 4 secţiuni:
Râul Talomir, secţiunea aval confluenţa Olt;
Râul Lotru, secţiunea Obarşia Lotrului;
Râul Samnic, secţiunea amonte confluenta Olt;
Râul Topolog, secţiunea aval confluenta Topologel.
Stare proastă – 9 secţiuni:
Râul Mărcuşa, secţiunea amonte confluenta Râul Negru;
Râul Homorodul Mare, secţiunea amonte Baile Homorod;
Râul Avrig, secţiunea amonte confluenta Olt;
Râul Marsa, secţiunea amonte confluenta Olt;
Râul Cibin, secţiunea aval acumulare Gura Râului;
Râul Mag, secţiunea amonte confluenta Saliste;
Râul Cisnadie, secţiunea amonte confluenta Cibîn;
Râul Salatrucel, secţiunea amonte confluenta Olt;
Râul Lotru, secţiunea aval acumulare Bradisor.
Bazinul Hidrografic Arges - Vedea
Ihtiofauna a fost monitorizata în 12 secţiuni dîn care: 1 sectiune (8,3%) s-a încadrat în stare
foarte bună; 5 secţiuni (41,7%) în stare bună, 5 secţiuni (41,7%) s-au încadrat în stare moderată şi 1
sectiune (8,3%) în stare proastă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 5 secţiuni:
Râul Valea Mare, secţiunea amonte confluenta râul Doamnei;
Râul Doamnei, secţiunea Ciumesti;
Râul Argeş, secţiunea Căteasca;
Râul Neajlovel, secţiunea amonte confluenta Neajlov;
Râul Ilfov, secţiunea amonte derivatie Mircea Voda.
Stare slabă – 1 secţiune:
Râul Argeş, secţiunea amonte captare Arpechim.
Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa
Ihtiofauna a fost monitorizata în 20 secţiuni din care: 3 secţiuni (15,0%) s-au încadrat în stare foarte bună,
9 secţiuni (45,0%) în stare bună, 6 secţiuni (30,0%) s-au încadrat în stare moderată şi 1 secţiune (5,0%) în
stare slabă. Într-o sectiune (5,0%) indicele EFI+ nu s-a putut aplica.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 6 secţiuni:
Râul Prahova, 2 secţiuni: Predeal şi amonte Sinaia;
Râul Teleajen, secţiunea amonte Cheia;
Râul Buzău, 3 secţiuni: Basca Roziliei, Setu şi Racovita.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
202
Stare slabă – 1 secţiune:
Râul Buzau, secţiunea Vama Buzaului.
Bazinul Hidrografic Siret
Ihtiofauna a fost monitorizata în 6 secţiuni din care: 1 sectiune (16,7%) s-a încadrat în stare foarte buna, 2
secţiuni (33,3%) în stare bună şi 3 secţiuni (50,0%) s-au încadrat în stare moderată.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 3 secţiuni:
Râul Schit, secţiunea Durau;
Râul Cracău, secţiunea Slobozia;
Râul Bistriţa, secţiunea Roznov.
Bazinul Hidrografic Prut – Bârlad
Ihtiofauna a fost monitorizată în 23 secţiuni din care: 2 secţiuni (8,7%) s-au încadrat în stare foarte bună,
7 secţiuni (30,4%) în stare bună, 6 secţiuni (26,1%) în stare moderată, 6 secţiuni (26,1%) în stare slabă şi
2 secţiuni (8,7%) în stare proastă.
Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:
Stare moderată - 6 secţiuni:
Râul Bahlui, secţiunea Podu Iloaiei;
Râul Bârlad, secţiunea Valea Ienii;
Râul Başeu, secţiunea Stefanesti;
Râul Jijia, secţiunile Todireni şi Victoria;
Râul Prut, secţiunea Şivita.
Stare slabă - 6 secţiuni:
Râul Bahlui, secţiunea Holboca;
Râul Bârlad, secţiunea aval Crasna;
Râul Jijia, secţiunile aval Dorohoi şi Opriseni;;
Râul Tutova, secţiunea Pogonesti;
Râul Zeletin, secţiunea Colonesti.
Stare proastă - 2 secţiuni:
Râul Elan secţiunea Murgeni;
Râul Prut secţiunea Şiviţa.
Lacuri
În anul 2010, pentru lacurile naturale şi de acumulare în care a fost monitorizată fauna
piscicolă, au fost adunate informatii despre: metoda de recoltare, data începutului campaniei,
data sfârşitului campaniei, numărul de plase utilizate, mărimea ochiurilor plaselor, adâncimea
minimă şi maximă a scufundării plaselor, tipul de plase (pelagică, bentică), suprafaţa plaselor,
înalţimea plaselor, ora introducerii plaselor, ora scoaterii plaselor. De asemenea, s-au notat
coordonatele geografice ale secţiunii de monitorizare. S-au întocmit listele de specii şi s-au
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
203
menţionat datele despre lungimea minimă şi maximă a specimenelor capturate, greutatea totală,
numărul total de bucaţi din fiecare specie, de la fiecare lansare şi plasă.
Capturile de peste din lacurile monitorizate au depins de o multitudîne de factori: poziţia
geografică a lacului, perioada de recoltare, conditţile atmosferice, impactul antropic, tipul de
plase utilizate.
Lacul Valea de Peşti din Bazinul Hidrografic Jiu, considerat lac de referinţă pentru lacurile de
acumulare întrucât impactul antropic este foarte scăzut, a avut o faună piscicolă puţin bogată (7 specii):
Phoxinus phoxinus, Noemachelius barbatulus, Gobio obtusirostris, Barbus petenyi, Carassius gibelio,
Cobitis danubialis, Salmo fario. Au fost identificate specii sensibile şi specii tolerante. Au fost capturaţi
şi înventariate 196 de exemplare din speciile menţionate. Au dominat: Gobio obtusirostris Barbus
petenyi, şi Phoxinus phoxinus (boişteanului). Greutatea cea mai ridicată au avut-o Barbus peteny
(moioaga).
În Lacul Săcele din Bazinul Hidrografic Olt au fost capturate 8 specii: Squalius cephalus,
Perca fluviatilis, Alburnus alburnus, Esox lucius, Carassius gibelio, Barbus petenyi, Scardinius
erythrophthalmus, Gobio gobio. Majoritatea speciilor sunt tolerante. Au fost capturati şi
înregistrati 508 indivizişi a predominat numeric, Perca fluviatilis (bibanul) (290) şi Leuciscus
cephalus (cleanul) (118). Aceleaşi specii au fost predominante şi sub aspectul greutăţii Perca
fluviatilis (bibanul) - 1353 gr şi Leuciscus cephalus (cleanul) - 9069 gr.).
Lacul Subcetate din Bazinul Hidrografic Mures a avut o fauna piscicolă diversă în care
s-au inventariat 9 specii: Chondrostoma nasus, Carassius gibelio, Squalius cephalus, Barbus
barbus, Barbus petenyi, Pseudorasbora parva, Sabanejena aurata, Gobio gobio, Alburnus
alburnus. Câteva specii sunt conşiderate sensibile. Numărul de indivizicapturaţi a variat între 2
exempare Barbus barbus (mreana), 318 Alburnus alburnus (oblete) şi 154 Chondrostoma nasus
(scobar).
În Lacul Surduc din Bazinul Hidrografic Banat au fost inventeriate un număr de 12
specii şi anume: Gymnocephalus cernuus, Alburnus alburnus, Lepomis gibbosus, Scardinius
erythrophthalmus, Rutilus rutilus, Perca fluviatilis, Cobitis taenia, Gobio obtusirostris,
Stizostedion lucioperca, Squalius cephalus, Carassius gibelio, Rhodeus sericeus. Majoritatea
speciilor sunt considerate tolerante. Numeric au predominat speciile de talie mică Alburnus
alburnus şi Rutillus rutillus, (obletele şi babuşca), iar la greutate, au predominat speciile de talie
mare Stizostedion lucioperca şi Leuciscus cephalus (şalău şi cleanul).
În Lacul Vidraru din Bazinul Hidrografic Argeş au fost inventariate 430 exemplare
aparţinând următoarelor specii: Gobio obtusirostris, Carassius gibelio, Alburnus alburnus,
Phoxinus phoxinus, Barbus meridionalis petenyi, Pseudorasbora parva, Squalius cephalus,
Coregonus lavaretus, Oncorhinchus mykiss. Din cauza dimensiunilor şi adâncimilor mari ale
lacului şi dificultăţilor de recoltare nu au fost capturate multe specii. Numeric au predominat
speciile de talie mică şi tolerante, Gobio obtusirostris (porcuşorul) (163) şi Alburnus alburnus
(obletele) (147).
În Lacul Siriu diversitatea faunei piscicole fost redusă. Au fost identificaţi indivizidin 6
specii: Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus, Perca fluviatilis, Carassius gibelio,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
204
Alburnoides bipunctatus, Tinca tinca. Din cei 151 indivizi capturaţi şi identificaţi, 57 (38%) au
aparţinut speciei Leuciscus cephalus (cleanului) şi 58 (38%) au speciei apartinut Perca fluviatilis
(bibanului). Majoritatea speciilor sunt tolerante.
19.4. Concluzii privitoare la inventarierierea faunei piscicole în anul 2010 Râuri
Evaluarea calităţii apelor râurilor pe baza metodei Indicelui Piscicol European (EFI+) în cele 202 de
secţiuni monitorizate în cadrul celor 10 bazine hidrografice, în anul 2010 a evidenţiat urmatoarele:
- 22 secţiuni (10,89%) s-au încadrat în stare foarte bună;
- 81 secţiuni (40,10%) s-au încadrat în stare bună;
- 49 secţiuni (24,26%) s-au încadrat în stare moderată;
- 20 secţiuni (9,90%) s-au încadrat în stare slabă;
- 17 secţiuni (8,41%) s-au încadrat în stare proastă;
- în 13 secţiuni (6,44%) din cauza capturării unui număr insuficient de peşti
(minimum 35 de exemplare) nu s-a putut calcula indexul piscicol.
Lacuri
Speciile predominante capturate în cele 6 lacuri de acumulare: Valea de Peşti, Săcele,
Surduc, Subcetare, Vidraru şi Siriu, au fost: Alburnus alburnus (obletele) Leuciscus cephalus
(cleanul), Perca fluviatilis (bibanul) şi Carassius gibelio (carasul).
205
IV. PREZENTAREA SINTETICĂ A STĂRII ECOLOGICE /
POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE
SUPRAFAŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL
În anul 2010, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr
total de 2161 de corpuri de apă, din care 841 (38,92%) corpuri de apă au fost evaluate pe baza
datelor de monitorizare, iar 1320 (61,08%) au fost evaluate pe baza procedurii de grupare a
corpurilor de apă (principiul similitudinii). Repartizarea lor pe categorii de resurse de apă se
prezintă astfel:
o 1643 corpuri de apă naturale din categoria râuri (din care 502 corpuri
monitorizate, reprezentând 30,55 %);
o 287 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri (din care 159
corpuri monitorizate, reprezentând 55,4 %);
o 57 corpuri de apă – lacuri naturale (din care 53 corpuri monitorizate,
reprezentând 92,98 %);
o 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare (din care 107 corpuri
monitorizate, reprezentând 92,24 %);
o 58 corpuri de apă artificiale (din care 20 corpuri monitorizate,
reprezentând 34,48 %).
Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când
corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţialul
ecologic maxim sau bun.
Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu la nivel global pe corpuri de apă, pentru anul
2010 se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel 49: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru
corpurile de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă
puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010
Caracter Sub-sistem Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de
mediu
Total
Global % Global % Global
CA
Naturale
Râuri 1386 84,36 257 15,64 1643
Lacuri 10 17,36 47 82,46 57
CAPM Râuri 207 72,13 80 27,87 287
Acumulări 66 56,9 50 43,1 116
CAA Râuri 50 86,21 8 13,79 58
TOTAL 1719 79,55 442 20,45 2161
Din Tabel 49 si Figura 50 reiese faptul că 1719 de corpuri, respectiv 79,55% din totalul
acestora îndeplinesc obiectivul de mediu (cel puţin starea ecologică bună / potenţialul ecologic
bun).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
206
20.45%
79.55%
Atingobiectivelede mediu
Nu atingobiectivelede mediu
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata in anul 2010
Figura 50 Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru
corpurile de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă
puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010
Obiectivul de mediu, la nivel global, pentru lungimile corpurilor de apă naturale/ puternic
modificate/ artificiale – Râuri, este atins de 38579.24 km, respectiv 72.17% din lungimea totala
evaluată de 53453.81 km.
În Tabel 50 şi figura 51 se prezintă situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru
lungimi de corpuri de apă, la nivel global, în anul 2010.
Tabel 50: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru
lungimile corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru lungimile
corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010
Caracter Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de
mediu
Total
Global (km) % Global
(km)
% Global (km)
Râuri - CA Naturale 30085.59 73.17 11030.01 26.83 41115.106
Râuri - CAPM si
CAA
8493.65 68.84 3844.56 31.16 12338.21
Total (km) 38579.24 72.17 14874.57 27.83 53453.81
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
207
27.83%72.17%
Atingobiectivelede mediu
Nu atingobiectivelede mediu
Obiectivele de mediu pentru lungimile corpurilor de apa naturale/puternic
modificate/artificiale - rauri in anul 2010
Figura 51: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru lungimile corpurilor de apă
naturale/ puternic modificate/ artificiale – Râuri, la nivel global în anul 2010
Pe tipuri de subsisteme de apă de suprafaţă analizate, situaţia se prezintă astfel:
- râuri (Fig. 52), 1643 de corpuri de apă (82,65%) ating obiectivul de mediu (cel puţin starea
ecologică bună / potenţialul ecologic bun).
- lacuri (Fig. 53), 76 de corpuri de apă (43,93%) ating obiectivul de mediu (cel puţin starea
ecologică bună / potenţialul ecologic bun).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
208
82.65%
17.35%
Atingobiectivelede mediu
Nu atingobiectivelede mediu
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa naturale/puternic
modificate/artificiale - rauri in anul 2010
Figura 52. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/
puternic modificate/ artificiale – râuri, la nivel global în anul 2010
43.93%
56.07%
Atingobiectivelede mediu
Nu atingobiectivelede mediu
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa naturale/puternic
modificate/artificiale - lacuri in anul 2010
Figura 53. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/
puternic modificate/ artificiale – lacuri, la nivel global în anul 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
209
2. Evaluarea stării ecologice pe bazine hidrografice
2.1. Corpuri de apă naturale – râuri
2.1.1. Corpuri de apă naturale - râuri la nivel global
Tabel 51: Evaluarea corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine
hidrografice în anul 2010
Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proasta
Total CA
ABAST Tisa 0 25 7 0 0 32
Someș 0 69 21 4 0 94
ABAC Crisuri 0 211 24 0 0 235
ABAM Mures 0 253 10 3 0 266
ABAB Bega-Timis-Caras 0 45 9 0 0 54
Nera-Cerna 0 51 0 0 0 51
ABAJ Jiu 28 26 13 1 0 68
ABAO Olt 2 125 50 7 3 187
ABAAV Arges 0 55 28 0 0 83
Vedea 0 9 12 0 0 21
ABABI Buzau 0 34 1 0 0 35
Ialomita 0 33 15 2 0 50
ABAS Siret 0 305 13 0 0 318
ABAPB
Prut 0 15 5 0 0 20
Barlad+Af.St.Siret 0 59 4 0 2 65
ABAB
Dunare
0 29 1 0 0 30
ABAJ 0 5 7 0 0 12
ABAO 0 0 1 0 0 1
ABAAV 0 0 1 0 0 1
ABABI 0 5 0 0 0 5
ABADL
0 0 2 0 0 2
Litoral 0 0 11 0 0 11
ABAJ+ABADL Fluviul Dunărea 0 2 0 0 0 2
TOTAL CA 30 1356 235 17 5 1643
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
210
14.30%
82.53%
0.30%
1.83%
1.03%
Foarte Buna
Buna
Moderata
Slaba
Proasta
Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel
global în anul 2010
Figura 54: Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel global în
anul 2010
Tabel 52: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi
bazine hidrografice în anul 2010
Foarte Buna Buna
Moderata Slaba Proasta
Total km
ABAST
Tisa 0.0 748.0 422.00 0.00 0.00 1170.00
Somes 0.0 1609.0 1419.00 160.00 0.00 3188.00
ABAC Crisuri 0.0 2454.8 580.79 0.00 0.00 3035.59
ABAM Mures 0.0 4239.2 491.44 74.52 0.00 4805.15
ABAB
Bega-Timis-Caras
0.0 1697.5 279.10 0.00 0.00 1976.60
Nera 0.0 958.4 0.00 0.00 0.00 958.40
ABAJ Jiu 688.6 1422.3 436.90 69.40 0.00 2617.20
ABAO Olt 19.0 1929.0 1775.00 153.00 51.00 3927.00
ABAAV Arges 0.0 1155.7 1002.87 0.00 0.00 2158.54
Vedea 0.0 464.0 731.84 0.00 0.00 1195.87
ABABI Buzau 0.0 654.5 180.00 0.00 0.00 834.50
Ialomita 0.0 592.0 595.00 167.00 0.00 1354.00
ABAS Siret 0.0 8600.0 589.00 0.00 0.00 9189.00
ABAPB Prut 0.0 438.2 317.10 0.00 0.00 755.30
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
211
Barlad Af.St.Sire
t 0.0 1406.2 216.00 0.00 127.30 1749.50
ABAB
Dunare
0.0 421.8 8.20 0.00 0.00
430.00
ABAJ 0.0 166.4 398.80 0.00 0.00
565.20
ABAO 0.0 0.0 85.00 0.00 0.00
85.00
ABAAV 0.0 0.0 64.75 0.00 0.00
64.75
ABABI 0.0 231.0 0.00
0.00 0.00 231.00
ABADL 0.0 0.0 274.00 0.00 0.00 274.00
Litoral 0.0 0.0 361.00 0.00 0.00 361.00
Fluviul Dunarea 0.0 190.0 0.0 0.0 0.0 190.00
TOTAL KM 707.6 29378.0 10227.8 623.9 178.3 41115.6
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
212
24.88%
71.45%
0.43%
1.72%
1.52%
Foarte Buna
Buna
Moderata
Slaba
Proasta
Evaluarea stării ecologice pentru lungimile corpurilor de apă naturale - râuri la
nivel global în anul 2010
Figura 55: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale - râuri pe stări ecologice la
nivel global în anul 2010
3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC PE BAZINE
HIDROGRAFICE
3.1. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale – râuri (CAPM/CAA) la
nivel global
Tabel 53: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic
modificate/artificiale – râuri pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010
ABA Bazin hidrografic PEM PEB PEMo Total
CAPM/CAA
ABAST
Tisa 1 4 1 6
Somes 6 19 4 29
ABAC Crisuri 6 21 6 33
ABAM
Mures 0 40 18 58
Aranca 0 5 1 6
ABAB
Bega-Timis-Caras 0 57 9 66
Nera-Cerna
0 8 1 9
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
213
ABAJ Jiu 0 1 2 3
ABAO Olt 0 6 8 14
ABAAV
Arges 0 22 11 33
Vedea 0 1 2 3
ABABI
Buzau 0 0 2 2
Ialomita 0 11 2 13
ABAS Siret 0 13 2 15
ABAPB
Prut 0 18 9 27
Barlad+Af.St.Siret 0 6 2 8
ABADL Litoral 0 2 0 2
ABAB
Dunare
0 1 0 1
ABAJ 0 3 2 5
ABAAV 0 0 0 0
ABABI 0 1 6 7
Fluviul Dunarea 0 5 0 5
TOTAL CA 13 244 88 345
25.51%74.49%
PEM +PEB
PEMo
Evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic
modificate/artificiale - rauri la nivel global in anul 2010
Figura 5657: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi
artificiale – râuri la nivel global în anul 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
214
Tabel 54: Evaluarea pe bazine hidrografice a lungimilor corpurilor de apă puternic
modificate şi artificiale – râuri la nivel global în anul 2010
ABA Bazin hidrografic PEM PEB PEMo Total km
ABAST Tisa 13.00 141.00 91.00 245.00
Somes 236.00 248.00 264.00 748.00
ABAC Crisuri 178.00 947.10 256.20 1381.30
ABAM Mures 0.00 1850.70 666.38 2517.08
Aranca 0.00 127.90 126.80 254.70
ABAB Bega-Timis-Caras 0.00 1071.40 335.70
1407.10
ABAB Nera-Cerna 0.00 109.50 5.90 115.40
ABAJ Jiu 0.00 9.30 20.50 29.80
ABAO Olt 0.00 186.00 502.50 688.50
ABAAV Arges 0.00 340.78 362.47 703.25
ABAAV Vedea 0.00 0.72 78.70 79.42
ABABI Buzau 0.00 0.00 45.00 45.00
ABABI Ialomita 0.00 176.65 94.00 270.65
ABAS Siret 0.00 254.00 70.00 324.00
ABAPB Prut 0.00 990.00 631.00 1621.00
Barlad+Af.St.Siret 0.00 59.00 31.00 90.00
ABAB Dunare
0.00 12.10 0.00 12.10
ABAJ 0.00 367.90 106.40 474.30
ABAAV 0.00 0.00 2.01 2.01
ABABI 0.00 10.60 155.00 165.60
ABADL Litoral 0.00 91.00 0.00 91.00
Fluviul Dunarea 0.00 1073.00 0.00 1073.00
TOTAL KM 427.0 8066.7 3844.6 12338.2
4. Corpuri de apă - lacuri naturale
4.1. Corpuri de apă lacuri naturale la nivel global
Tabel 55: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale pe stări ecologice şi bazine
hidrografice în anul 2010
Administraţie Bazinală de
Apă Bazin
hidrografic Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proasta
Total corpuri de apa
ABAST Tisa 1 0 0 0 0 1
Somes 0 0 2 0 0 2
ABAM Mures 0 0 1 0 0 1
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
215
ABAJ Jiu 0 0 1 0 0 1
ABAO Olt 0 0 2 0 0 2
ABAAV Arges 0 0 1 0 0 1
ABABI Buzau 0 0 4 0 0 4
Ialomita 0 0 5 2 0 7
ABAS Siret 0 2 0 0 0 2
ABAPB Prut 0 0 2 0 0 2
ABADL Litoral 0 1 8 0 0 9
Dunare
0 6 11 0 0 17
ABAJ 0 0 3 0 0 3
ABABI 0 0 4 1 0 5
TOTAL corpuri de apa 1 9 44 3 0 57
15.79%
77.19%
1.75%
5.26%
Foarte Buna
Buna
Moderata
Slaba
Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă - lacuri naturale la nivel
global
Figura 58: Evaluarea corpurilor de apă - lacuri naturale pe stări ecologice la nivel global în
anul 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
216
5. Corpuri de apă – lacuri de acumulare
5.1. Corpuri de apă – lacuri de acumulare la nivel global
Tabel 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri
de acumulare pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010
PEM PEB PEMo Total CA
ABAST Tisa 0 1 0 1
Somes 0 4 5 9
ABAC Crisuri 0 4 2 6
ABAM Mures 0 5 6 11
ABAB
Bega-Timis-Caras
0 2
4
6
Nera-Cerna
0 0 2 2
ABAJ Jiu 0 7
0
7
ABAO Olt 0 8 1 9
ABAAV
Arges 1 7 6 14
Vedea 0 0 1 1
ABABI
Buzau 0 2 0 2
Ialomita 0 4 2 6
ABAS Siret 4 8 1 13
ABAPB Prut 0 5 8 13
Barlad 0 3 6 9
ABADL
Dunare
0 0 2 2
ABAJ 0 1 1 2
ABAAV 0 0 2 2
ABABI 0 0 1 1
TOTAL CA 5 61 50 116
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
217
56.90%
43.10%
PEM +PEB
PEMo
Evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate -
lacuri de acumulare la nivel global in anul 2010
Figura7: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - lacuri
de acumulare la nivel global în anul 2010
6. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI
ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ AFERENTE CURSULUI
PRINCIPAL AL FLUVIULUI DUNĂREA
Pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor Directivei Cadru Apă, au fost delimitate şi
desemnate 7 corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I,
Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuri de apă
naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe).
Evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a efectuat prin integrarea următoarelor
elemente de calitate:
a. elementele de calitate biologice reprezentate de algele fitoplanctonice şi
fitobentice şi de macronevertebratele bentice,
b. elementele de calitate fizico-chimice generale reprezentate de indicatori din
grupele: Condiţii termice (temperatura), Starea acidifierii (pH), Condiţii de
oxigenare (oxigen dizolvat) şi Nutrienţi (formele de azot din azotati şi amoniu,
fosforul din ortofosfaţi şi fosforul total),
c. poluanţi specifici: Cu, Zn, As, Cr total, fenoli şi toluen.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
218
Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de mediu, reprezentat de starea
ecologică bună /potenţialul ecologic bun, a fost atins de toate corpuri de apă ale fluviului
Dunărea.
Tabel 57: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic al
corpurilor de apă puternic modificate aferente cursului principal al fluviului Dunărea
Corp de apa Stare ecologica Potential ecologic
Bazias – Porţile de Fier I - Bun
Porţile de Fier II - Bun
Porţile de Fier II - Chiciu - Bun
Chiciu - Isaccea - -
Chilia Bună -
Sulina - Bun
Sf. Gheorghe Bună -
Figura 59: Starea ecologică / potenţialul ecologic al corpurilor de apă de pe cursul
principal al fluviului Dunărea în anul 2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
219
V. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ DE
SUPRAFAŢĂ PE BAZINE HIDROGRAFICE
Starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă în anul 2010 a fost evaluată pentru un
număr de 575 de corpuri de apă monitorizate din punct de vedere al conformării faţă de
standardele de calitate (EQS) stabilite de Directiva 2008/105/CE - transpusă în legislaţia
naţională prin HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase cu modificările şi completările ulterioare,
Corpurile de apă monitorizate sunt cele care în urma analizelor de screening au relevat
existenţa unor concentraţii semnificative (mai mari de 80% din valoare standardului de calitate)
pentru o serie de indicatori (din cei prevăzuţi în anexa I a Directivei), fapt care a condus la
necesitatea realizării unei activităţi de monitoring pentru aceste corpuri în vederea obţinerii unor
date suficiente pentru evaluarea stării chimice a acestora, cât şi pentru realizarea unei analize
fiabile a tendinţelor pe termen scurt/lung.
Corpurile de apă care în urma analizelor de screening nu au evidenţiat prezenţa acestor
substanţe sau concentraţiile identificate au fost de maxim 80% din valorile standardelor de
calitate (prevăzute în HG 351/2005) se considerat că îndeplinesc obiectivele de calitate şi se află
stare chimică bună.
Evaluarea stării chimice are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru
mediu, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime
admisibile. Standardele de calitate pentru mediu (EQS – SCM) sunt definite drept concentraţiile
de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.
Cu excepţia substanţelor prioritare nesintetice (metale grele: cadmiu, plumb, mercur şi nichel)
standardele de calitate stabilite sunt exprimate în concentraţii totale pentru întreaga probă. În
cazul metalelor, standardele de calitate se referă la concentraţia de substanţe dizolvate.
Astfel, un corp de apă este in stare chimică bună dacă obiectivele de calitate sunt atinse
pentru toţi indicatorii monitorizaţi faţă de standardele de calitate pentru concentraţiile medii
anuale cât şi faţă de standardele de calitate pentru concentraţiile maxime admisibile; orice
depăşire e a standardelor de calitate pentru concentraţiile medii anuale fie a standardelor de
calitate pentru concentraţiile maxime admisibile conduce la declararea corpului de apă
respectiv ca fiind în stare chimică proastă.
Având în vedere cele de mai sus, precum şi rezultatele obţinute ân urma monitorizării,
evaluarea stării chimice în anul 2010 pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de
acumulare, ape tranzitorii şi ape costiere), se prezintă astfel: 476 corpuri (82,78%) sunt în stare
chimică bună şi 99 corpuri (17,22%) sunt în stare chimică proastă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
220
Figura 60: starea chimica a corpurilor de suprafaţă -2010
Cele 575 de corpuri de apă de suprafaţă monitorizate sunt repartizate după cum urmează:
470 corpuri de apă– râuri
67 de corpuri de apă lacuri naturale
38 de corpuri de apă puternic modificate – (48) lacuri de acumulare.
1. Bazinul hidrografic Tisa
Râuri
Din cele 11 corpuri de apă - râuri monitorizate 10 se află în stare chimică bună (90,91%) şi
unul se încadrează în stare chimică proastă (9,09%) având pentru cadmiu o valoare care
depăşeşte standardul de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS-CMA).
Lacuri naturale
Cele 2 corpuri de apă - lacuri naturale din cadrul acestui bazin hidrografic se încadrează în
stare chimică bună (100%).
2. Bazinul hidrografic Someş
Râuri
S-au monitorizat 44 de corpuri, 39 fiind în stare chimică bună (88,64%) şi celelalte 5
fiind în stare chimică proastă (11,36%).
Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de standardele de
calitate sunt:
cadmiu – pentru 3 corpuri
plumb – pentru 2 corpuri
mercur şi nichel – pentru 1 corp.
Pentru toate cele 3 metale, depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de
calitate pentru concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA).
Lacuri de acumulare
Toate cele 7 corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate în cadrul bazinului
hidrografic Someş se află în stare chimică bună (100%).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
221
De menţionat ca pentru corpul de apă RORW2.1.70_B1 Ilba, valorile foarte mari pentru cele
3 metale care înregistrează depăşiri se datorează unei puternice influenţe antropice din zonă –
activitate minieră.
3. Bazinul hidrografic Crişuri
Râuri
Cele 40 corpuri de apă - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri se află toate în
stare chimică bună (100%).
Lacuri de acumulare
Singurul lac de acumulare din bazinul hidrografic Crişuri se află în stare chimică bună.
4. Bazinul hidrografic Mures
Râuri
În cazul corpuri de apă - râuri, din cele 89 monitorizate 78 se află în stare chimică bună
(87,64%) pentru celelalte 11 dintre ele evaluarea a indicat o stare chimică proastă (12,36%).
Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de valorile
standardelor de calitate sunt:
cadmiu - 8 corpuri
plumb - 6 corpuri
nichel - 3 corpuri
De menţionat ca pentru toate cele 3 metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de
calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
Lacuri de acumulare
În bazinul hidrografic Mureş s-au monitorizat 8 lacuri de acumulare, 7 fiind în stare
chimică bună (87,5%) şi unul în stare chimică proastă (12,5%). Încadrarea în starea chimică
proastă se datorează plumb-ului pentru depăşirea standardului de calitate pentru concentraţia
maximă admisibilă (EQS-CMA).
Lacuri naturale
În bazinul hidrografic a fost monitorizat un lac natural care se află în stare chimică bună
(100%).
5. Bazinul hidrografic Aranca
Râuri
În bazinul hidrografic Aranca s-a monitorizat un corp de apă - râu care s-a identificat ca
fiind în stare chimică bună (100%).
6. Bazinul hidrografic Timiş
Râuri
Toate cele 20 de corpuri de apă - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Timiş se află
toate în stare chimică bună (100%).
Lacuri de acumulare
Cele 4 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Timiş se află în stare
chimică bună (100%).
7. Bazinul hidrografic Bega
Râuri
În bazinul hidrografic Bega s-au monitorizat 12 corpuri de apă - râuri toate fiind în stare
chimică bună (100%).
Lacuri de acumulare
Cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Bega se află în stare
chimică bună (100%).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
222
8. Bazinul hidrografic Cerna
Râuri
În bazinul hidrografic Cerna s-au monitorizat 4 corpuri de apă - râuri toate 4 fiind în stare
chimică bună (100%).
Lacuri de acumulare
Cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Cerna se află în stare
chimică bună (100%).
9. Bazinul hidrografic Caraş
Râuri
Toate cele 7 corpuri de apă - de râuri monitorizate în bazinul hidrografic Caraş sunt în
stare chimică bună (100%).
10. Bazinul hidrografic Nera
Râuri
Toate cele 7 corpuri de apă - de râuri monitorizate în bazinul hidrografic Nera sunt în
stare chimică bună (100%).
11. Bazinul hidrografic Jiu
Râuri
În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost monitorizate din punct de vedere al stării chimice
35 corpuri de apă de râuri, 31 aflându-se în stare chimică bună (88,57%) restul de 4 dintre ele
fiind în stare chimică proastă (11,43%).
Indicatorii chimici pentru care s-au regăsit depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de
standardele de calitate sunt:
mercur – pentru 3 corpuri
cadmiu – pentru 1 corpuri
Pentru ambele metale, depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate
pentru concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA).
Lacuri de acumulare
Toate cele 5 corpuri de apă lacuri de acumulare monitorizate în cadrul bazinului
hidrografic Jiu se află în stare chimică bună (100%).
12. Bazinul hidrografic Olt
Râuri
În cazul râurilor din cele 47 monitorizate pentru 23 dintre ele evaluarea a indicat o stare
chimică bună (48,94%) restul de 24 fiind în stare chimică proastă(51,06%).
Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de valorile
standardelor de calitate sunt:
mercur - 21 corpuri
cadmiu - 5 corpuri
De menţionat ca pentru ambele metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de
calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
Lacuri de acumulare
Din cele 6 lacuri de acumulare monitorizate trei se află in stare chimică bună – (50,00%)
şi 3 sunt în stare chimică proastă (50,00%); starea chimică proastă se datorează în toate cele 3
cazuri depăşirilor pentru standardul de calitate al concentraţiei maxime admisibile (EQS -CMA )
a mercurului.
13. Bazinul hidrografic Argeş
Râuri
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
223
Pentru râuri, din cele 48 monitorizate 43 s-au identificat ca fiind în stare chimică bună
(89,58%) celelalte 5 dintre aflându-se în stare chimică proastă (10,42%).
Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de valorile
standardelor de calitate sunt:
mercur - pentru 3 corpuri
plumb – pentru 2 corpuri
hexaclorciclohexan, octilfenoli, nonilfenoli pentru câte un corp
De menţionat ca pentru metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de calitate
pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
Lacuri de acumulare
În bazinul hidrografic s-au monitorizat 8 lacuri de acumulare, 7 dintre ele aflându-se în stare
chimică bună (87,5%) şi unul în stare chimică proastă (12,5%). Starea chimică proastă este
determinată de depăşirile înregistrate pentru pesticide cicloidiene si antracen atât faţă de
standardele de calitate pentru concentraţia medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă
admisibilă (EQS –CMA).
14. Bazinul hidrografic Vedea
Râuri
Toate cele 7 corpuri de apă monitorizate au fost evaluate ca fiind in stare chimica bună (100%).
15. Bazinul hidrografic Ialomiţa
Râuri
Din cele 9 râuri monitorizate 6 se află în stare chimică bună (67,00%) şi 3 se încadrează în
stare chimică proastă (33,00%), indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor
înregistrate faţă de valorile standardelor de calitate fiind:
Suma Benz(b)fluoranten, Benz(k)fluoranten şi Suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–
cd)–piren- fiecare indicator pentru cîte 3 corpuri
antracen - 2 corpuri
Depăşirile înregistrate sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia
medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
Lacuri naturale
Toate cele 3 lacuri naturale din cadrul acestui bazin hidrografic se încadrează în stare
chimică bună (100%).
16. Bazinul hidrografic Siret
Râuri
Din cele 29 de râuri monitorizate 16 se încadrează în stare chimică bună (55,17%) restul de
13 aflându-se în stare chimică proastă (44,83%).
Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de valorile
standardelor de calitate sunt:
Cloroform - depăşiri pentru 5 corpuri de apă;
Cadmiu,Mercur şi Suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren - depăşiri pentru
câte 4 corpuri de apă fiecare
Hexaclorciclohexan, hexaclorbenzen, p,p DDT şi cloroform- depăşiri pentru câte 2
corpuri de apă fiecare
Pesticide cicloidiene– 1 corp
Lacuri de acumulare
În cazul lacurilor din cele 5 monitorizate 2 sunt în stare chimică bună (40,0%) celelalte 3
fiind în stare chimică proastă (60,0%). Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor
înregistrate faţă de valorile standardelor de calitate sunt:
Cadmiu - pentru 2 corpuri de apă;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
224
Cloroform – 1 corp
Lacuri naturale
Din cele 5 lacuri naturale monitorizate 4 se află în stare chimică bună (80%), unul singur
fiind în stare chimică proastă (20%), depăşirea înregistrată fiind pentru pentaclorbenzen pentru
ambele standarde de calitate.
Depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii organici sunt în egală masură faţă de
standardele de calitate pentru concentraţia medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă
admisibilă (EQS -CMA); depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii anorganici (metale) sunt
faţă de standardele de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
17. Bazinul hidrografic Bârlad
Râuri
Din cele 4 râuri monitorizate în bazinul hidrografic Bârlad avem pentru 3 râuri stare chimică
bună (75,00%) unul fiind în stare chimică proastă (25%). Încadrarea în stare chimică proastă
se datorează depăşirilor pe care pentaclorbenzenul le înregistrează faţă de ambele standard de
calitate (EQS – MA şi EQS – CMA).
Lacuri de acumulare
În bazinul hidrografic Bârlad s-au monitorizat 6 lacuri de acumulare 4 fiind în stare chimică
bună (66,67%) celelalte 2 fiind în stare chimică proastă (33,33%). Ambele încadrări în starea
chimică proastă se datorează depăşirilor înregistrate pentru cloroform.
18. Bazinul hidrografic Buzău
Râuri
În cazul bazinului hidrografic Buzău s-au monitorizat 3 râuri, toate 3 încadrându-se în
stare chimică bună (100%).
Lacuri de acumulare
În bazinul hidrografic Buzău s-a monitorizat 1 lac de acumulare acesta fiind în stare
chimică bună (100%).
Lacuri naturale
În bazinul hidrografic Buzău s-au monitorizat 2 lacuri naturale ambele încadrându-se în
stare chimică bună (100%).
19. Bazinul hidrografic Prut
Râuri
Din cele 11 râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut, 7 sunt încadrate în stare chimică
bună (73,64%).– - celelalte 4 fiind încadrate în stare chimică proastă (36,36%).
Indicatorii chimici care determină starea chimică proastă sunt:
Pentaclorbenzen – pentru 2 corpuri
mercur, para-para DDT şi suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren fiecare
dintre ei pentru câte un corp
Lacuri de acumulare
S-au monitorizat 14 corpuri de apă, 12 fiind în stare chimică bună (85,71%) şi 2 se află în
stare chimică proastă (14,29%).
Încadrările în stare chimică proastă se datorează cloroformului şi pesticidelor cicloidiene,
fiecare dintre indicatori pentru câte un corp.
Lacuri naturale
Cele 2 lacuri naturale din cadrul bazinului hidrografic Prut se regăsesc în stare chimică
bună (100%).
20. Bazinul hidrografic Litoral
Râuri
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
225
Din cele 13 râuri monitorizate 11 sunt în stare chimică bună (84,62%) şi 2 se află în
stare chimică proastă (15,38%).
Încadrările în stare chimică proastă se datorează mercurului şi para-para DDT-ului, fiecare
dintre indicatori pentru câte un corp şi ambele faţă de standardul de calitate pentru concentraţia
maximă admisibilă (EQS-CMA).
Lacuri naturale
În bazinul hidrografic s-au monitorizat 9 lacuri naturale 4 se află în stare chimică bună
(44,44%) restul de 5 fiind în stare chimică proastă (55,56%).
Indicatorii chimici care determină încadrarea in stare chimică proastă a corpurilor de apă din
bazinul hidrografic Litoral sunt:
mercur şi para-para-DDT – pentru câte 3 corpuri
plumb, hexaclorbenzen şi cadmiu – pentru câte un corp
Ape tranzitorii
Cele 2 corpuri de apă încadrate ca şi ape tranzitorii se află în stare chimică proastă
(100%), încadrarea datorându-se depăşirilor înregistrate pentru :
cadmiu –pentru ambele corpuri
antracen - pentru un corp.
Pentru metale depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate pentru
concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA) iar în cazul micropoluanţilor organici
neconformităţile sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia medie
(EQS-MA) şi faţă de cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA) .
Ape costiere
În cadrul bazinului hidrografic Marea Neagră sunt încadrate şi monitorizate 4 corpuri de
ape costiere unul fiind încadrat în stare chimică bună (25%) şi 3 dintre ele fiind în stare chimică
proastă (75%).
Indicatorii care determină starea chimică proastă sunt:
cadmiu şi DDT total – pentru toate 3 corpurile
para-para-DDT – pentru 2 corpuri
benzo(a)piren, hexaclorbenzen, antracen şi mercur – pentru câte un corp
Pentru metale depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate pentru
concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA) iar în cazul micropoluanţilor organici
neconformităţile sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia medie
(EQS-MA) şi faţă de cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
21. Bazinul hidrografic Dunăre
Râuri
Din cele 27 de râuri monitorizate, 21 dintre ele se află în stare chimică bună (77,78%)
restul de 6 regăsindu-se în stare chimică proastă (22,22%).
Indicatorii chimici care au determinat incadrarea celor 8 corpuri de apă din bazinul
hidrografic Dunăre în stare chimică rpoastă sunt:
p,p DDT– pentru 4 corpuri de apă;
mercur – pentru 2 corpuri de apă;
plumb, pentaclorbenzen, cloroform şi hexaclorbutadienă - pentru câte un corp de
apă.
Lacuri de acumulare
Cele 4 lacuri de acumulare din cadrul bazinului hidrografic Dunăre se regăsesc în stare
chimică bună.
Lacuri naturale
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
226
Au fost monitorizate 14 lacuri naturale în cadrul bazinului hidrografic Dunăre 13 fiind în
stare chimică bună (92,86%) şi doar unul fiind în stare chimică proastă se află în stare chimică
proastă (7,14%), stare datorată depăşirilor pentru mercur şi plumb.
Indicatorii chimici care au determinat incadrarea celor 8 corpuri de apă din bazinul
hidrografic Dunăre în stare chimică rpoastă sunt:
p,p DDT– pentru 4 corpuri de apă;
mercur – pentru 3 corpuri de apă;
plumb - pentru 2 corpuri de apă
pentaclorbenzen, cloroform şi hexaclorbutadienă - pentru câte un corp de apă.
22. EVALUAREA STĂRII CHIMICE LA NIVEL NAŢIONAL
Râuri
În cazul corpurilor de apă - râuri, din cele 470 monitorizate, 390 se află in stare chimică
bună (82,98%), restul de 80 regăsindu-se în stare chimică proastă (17,02%).
Figura 61: Starea chimică a corpurilor de apă – râuri în 2010
Principalii indicatori chimici pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor standardelor de
calitate sunt :
Micropoluanţi anorganici
Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 37 corpuri (din care 21 în
bazinul hidrografic Olt),
Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 19 corpuri,
Plumb – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 5 corpuri;
Micropoluanţi organici
p,p DDT - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 10 corpuri,
cloroform - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 8 corpuri,
suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren - se înregistrează depăşiri
pentru un număr de 8 corpuri.
Lacuri de acumulare
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
227
Pentru corpurile de apă puternic modificate - lacuri de acumulare, din cele 67
monitorizate, 55 se regăsesc în stare chimică bună (82,09%), restul de 12 fiind în stare chimică
proastă (17,91%).
Figura 62: Starea chimica a corpurilor de apă - lacuri de acumulare în 2010
Principalele substanţele prioritare şi ceilalţi poluanţi pentru care s-au înregistrat depăşiri ale
valorilor standardelor de calitate sunt :
Micropoluanţi anorganici
Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 3 corpuri (în bazinul
hidrografic Olt),
Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri,
Micropoluanţi organici
cloroform - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 4 corpuri,
pesticide cicloidiene- se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri,
antracen - se înregistrează depăşiri pentru un corp.
Lacuri naturale
În anul 2010 din cele 38 de corpuri de apă - lacuri naturale monitorizate, 31 de lacuri
naturale au fost clasificate ca fiind în stare chimică bună (81,58%) celelalte 7 fiind identificate
ca aflându-se în stare chimică proastă (18,42%).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
228
Figura 63: Starea chimica a corpurilor de apă lacuri naturale în 2010
Principalele substanţele prioritare şi ceilalţi poluanţi pentru care s-au înregistrat depăşiri ale
valorilor standardelor de calitate sunt :
Micropoluanţi anorganici
Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 4 corpuri
Plumb – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri
Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un corp
Micropoluanţi organici
p,p DDT - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 3 corpuri,
pentaclorbenzen - se înregistrează depăşiri pentru un corp.
Depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii anorganici (metale) sunt faţă de standardele
de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS - CMA); depăşirile înregistrate pentru
micropoluanţii organici sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia
medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).
229
VI. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE În cadrul programului de acţiune al Uniunii Europene privind mediul înconjurator, unul
din capitole se referă la calitatea resurselor de apă de suprafaţă captate în scop potabil.
Astfel, Directiva 75/44/EEC privind cerinţele calitative pentru apele dulci de suprafaţa
utilizate în scop potabil şi Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurare şi frecvenţa de
prelevare şi analiză a probelor în scopul monitorizării calităţii apelor folosite pentru potabilizare,
au fost transpuse în legislaţia româneasca prin HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a
Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din
apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările
ulterioare (HG 662/2005, HG 567/2006, HG 217/2007).
În funcţie de valorile limită înscrise în Anexa 1b la HG 100/2002, apa de suprafaţă brută
este împărţită în trei categorii de calitate A1, A2, A3, iar în Anexa 1a HG 100/2002 sunt stabilite
tehnologiile standard de tratare corespunzătoare fiecarei categorii de calitate.
În Tabel 58 se prezintă datele obţinute pentru cele 216 de secţiuni de potabilizare din anul
2010.
Tabel 58: Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizate
Nr.
crt.
Nume secţiune
de prelevare/
priza
Sursa de apă
Debit mediu
prelevat în
anul 2010
(mc/zi)
Populaţia
deservită
(nr. de
locuitori)
Tipul
captării Indicatori depăşiţi
Bazinul hidrografic TISA
1
Priza Uzina Apă
Bălăşina,
Belivaca,
Cislişoara 2
723,28
1050
A2
2
Captare Recom
Negreşti
Tur 0
(rezervă)
11100
A2
3 Valea Rea 1609,63
A2
4 Valea Alba 0
(rezervă)
A2
5 Captare
Noor Wood
Tâlna Mare 532,41 930 A2 ind.microbiologici
Bazinul hidrografic SOMEŞ
6 Priza Anieş Anieş 994,4 8577 A2
7 Priza Năsăud Rebra 3391,82 9535 A2
8 Priza Beclean Someş Mare 4205,09 12352 A2
9 Priza Bistriţa
Bârgăului
Bistriţa 1260,9 8427 A2
10 Priza Bistrita Bistriţa 29747,95 88377 A2
11 Priza baraj Dej Someş Mare 7103 36452 A3 ind.microbiologici
12 Priza ac. Gilău Someş Mic 78808
436463
A2
13 Priza
Ac. Someş Cald
Someş Mic 17097,9 A2
14 Priza
Ac. Tarniţa
Someş Mic 117996 A2
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
230
15 Priza Uzina de
Apă
Izvorul Alb –
Negru
115,07 830 A2
16 Priza Uzina de
Apă
Berbincioara,V.
Albă, V.Şuior
407,67 2271 A2
17 Priza Uzina de
Apă
Bolduţ 345,6 750 A2
18 Priza
ac.Strâmtori
Firiza 42071 135000 A2
19 Priza ac.Vârşolţ Crasna 16787,52 90250 A2
20 Priza Cuşma Geamănu 1230,13 2051 A2
21 Priza Vitaspria Limpedea 691,2 9150 A2
Bazinul hidrografic CRIŞURI
22 Crişcior Crişul Alb 1610,7 13453 A2 ind.microbiologici
23 Baia de Criş V. Znil 106,95 2510 A2 ind.microbiologici
24 Sârbi p. Hălmăgel 344,03 525 A2 ind.microbiologici
25 Prăjeşti v. Sebiş 1612,6 6340 A2 ind.microbiologici
26 Ştei p.Aleu/
v.Mare
Cărpinoasa
1187,11 10556 A2 ind.microbiologici
27 Budureasa P. Cohu 396,14 1900 A1 ind.microbiologici
28 am. Beiuş Crişul Negru 392,22 11400 A1 ind.microbiologici
29 am Aleşd Crişul Repede Nu a captat
apă in 2010
7500 A1 ind.microbiologici
30 Crişul Repede
prin canal Lugaş
Lugaş 478,8 1500 A1 ind.microbiologici
31 Am. Oradea Crişul Repede 12738,8 183518 A2 ind.microbiologici
32 Am. Pădurea
Neagră
Bistra 102,2 440 A1 ind.microbiologici
33 Am.
loc. Budoi
Bistra 659,45 3935 A1 ind.microbiologici
34 Tinca Crişul Negru 305 11030 A1 ind.microbiologici
35 Capt. Dobreşti v. Holod 123,3 700 A1 ind.microbiologici
36 Vadu Crişului
Av. Şuncuiuş
Crişul Repede 180,5 2150 A2 ind.microbiologici
37 Am. Nusfalău
(Boghiş)
Barcău 159,23 2667 A2 ind.microbiologici
Bazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA
38 Ciumani Şumuleul Mare 821 1324 A2
39 Gheorghieni Belcina 4132 18200 A2
40 Topliţa Topliţa 1327 8000 A2
41 Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A2
42 Bistra -
Mureşului Bistra 833 10000 A2
43 Reghin Gurghiu 6465 32500 A2
44 Tg.Mureş Mureş 27874 141000 A2
45
46 Iernuţ Mureş 1432 5500 A2
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
231
47 Luduş Mureş 2385 15500 A3
48 Câmpeni Arieş 812,5 6793 A1
49 Abrud Buninginea 283,1 1300 A1
50 Baia de Arieş Cioara 156,6 4153 A1
51 Câmpia Turzii Hăşdate 3934 18506 A2
52 Zlatna Feneş 562.4 4300 A1
53 Odorheiu
Secuiesc Târnava Mare 7487 30600 A2
54 Cristuru
Secuiesc Târnava Mare 980 8000 A2
55 Sighişoara Târnava Mare 3316 32542 A2
56 Mediaş Târnava Mare 12891 57000 A3
57 Praid Târnava Mica 661.5 2951 A2
58 Sovata –
r.Sovata Sovata 1000 3000 A2
59 Sovata – r.Sebeş Sebeş 2832 6000 A1
60 Târnăveni Târnava Mică 2608 25000 A2
61 Alba Iulia – lac
Nedeiu Sebeş 31522 125000 A2
62 Petreşti Sebeş 4435 20598 A1
63 Cugir
Râul Mare
Cugir 2822 12230 A1
64 Priza Certej Lac Făierag 194 1320 A1
65 Ghelari V. Pestişele 478,6 1800 A2
66 Orăştie –
r.Sibişel Sibişel 3063 21000 A2
67 Orăştie –
r.Rauşor Râuşor rezervă - A1
68 Hunedoara Bărbat 5614 59173 A1
69 Boşorod V. Luncanilor 134,9 800 A2
70 Haţeg Canal Cârlete 258 7667 A2
71 Deva
Râul Mare –
Ac. Haţeg 39823 92630 A1
72 Priza Zeţea Băutor(Ivo) 363,5 11000 A2
Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ, NERA-CERNA
73 PrizaTomeşti Bega 210,18 846 A2
74 Priza
Timişoara
Bega 52126,68 310400 A3
75 Priza Caransebeş ac.Zerveşti 3628,86 20800 A2
76 Priza Nădrag Nădrag 167,18 2570 A2
77 Priza Lugoj Timiş 4194,50 40350 A2
78 Priza Oţelu Roşu Bistra Mărului 1910,60 12250 A2
79 Priza Reşiţa Bârzava
ac. Secu
10645,5 82263 A2
80 Priza Anina Lacul Buhui 479,48 6300 A1
81 Priza Oraviţa Nera
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
232
În conservare
82 Priza Bozovici ac. Tăria
164,38 1050
83
Priza Băile
Herculane
Cerna ac.
Herculane
726,23 6071 A2
84 Priză Orşova Valea Mare
1034,23 10000 A2
85 Priza Mehadia Sverdinul Mare
221,23 1700 A2
Bazinul hidrografic JIU - DUNARE
6853.51 51000
86 Ac. Valea de
Peşti
Ac. Valea de
Peşti
27358,94
74100
A2
87 Braia Pr. Braia 2372,6 7397 A1
88 Taia Pr. Taia 3865,75 12216 A2
89 Jieţ Pr. Jieţ 5808,21 15905 A2
90 Polatişte
Pr. Polatişte
şi Izvoru 4194,52 11951
A2
A2
91 Baraj Işalniţa Jiu 39085,28 100000
92 Aninoasa Pr. Corhol 358,9 1069 A2
93 Işalniţa, baraj Jiu 47676,71 100000 A2
94 Am.captare
Drobeta Tr.
Severin
Fl. Dunărea
20581.35 97712 A2
Bazinul hidrografic OLT
95 Priza Mesteacăn r. Olt 2030,40 7586 A2
96 Captare
Sâncrăieni
pr.Valea Mare 829,44 1340 A2 ind.microbiologici
97 Ac. Dopca pr.Valea Mare 725,76 4228 A2
98 Ac. Frumoasa Turn priza MZF 8553,6 50000 A2
99 Priza
VIROMET
pr. Breaza 2522,88 861 A2 ind.microbiologici
100 Am. priza
VIROMET
pr. Ucea -
Ucişoara
4406,4
9046
A2 ind.microbiologici
101 pr. Viştea 7240,32 A2 ind.microbiologici
102 Ac. Târlung Târlung 117849,6 259673 A2
103 Priza Feldioara Pr. Crizbav 1071,36 4800 A3 ind.microbiologici
104 Priza
COLOROM
Pr. Turcu 1546,56 5850 A2 ind.microbiologici
105 Priza Cârtişoara Cârtişoara 3810,24 8772 A3
106 Captare Viromet Arpaş 319.68 3410 A2 ind.microbiologici
107 Ac.Sadu II r. Sadu 11862,72 15810 A2
108 Priza Avrig pr. Avrig 10445,76 14114 A2 ind.microbiologici
109 Priza Tilişca Pr.Tilişca 3456,0 4528 A2
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
233
110 Priza Bistricioara Bistriţa 570,24 6807 A2
111 Priza Râmeşti Pr.Luncavăţ 362,88 1859 A3
112 Priza Mănăileasa Pr. Mănăileasa 138,24 1140 A2
113 Alunu Pr. Olteţ 708,48 1800 A3
114 Priza Văideni Pr. Luncavăţ 380,16
1650
A2
115 Izvorul Rece Cerna 95,04 A2
116
Captare Cozmeni Cozmeni 82,94 1216 A2 ind.microbiologici
117
Captare Varghiş Varghiş 1557,89 6760 A2
118 Olăneşti
pod Buda
Olăneşti
4682.88 109598 A3
119 Priza Cheia Olăneşti 622.08 1240 A2
119 Sebeş
(Strâmbu)
Sebeş 406.08 4610 A2
120 Voinăşiţa cf.
Jidoaia
Voinăşiţa 380.16 1200 A2
121 V. Căldarilor
V. Căldarilor
( V. Satului)
319.68 1325 A2
122 Am. Priza Păuşa Păuşa 112.32 8400 A2 ind.microbiologici
Bazinul hidrografic ARGEŞ
123 Crivina Argeş 448346,19 1808190
A2 ind.microbiologici
124 Arcuda Dâmboviţa 399710,42 A2 ind.microbiologici
125 Voina Târgului 13855,62 31319 A2
126 Clucereasa Târgului 9425,60 32098 A2 ind.microbiologici
127 Brădet Vâlsan 108,26 450 A2
128 Oieşti Argeş 4660,42 31078 A2
129 L. Cerbureni Argeş 4660,42 A2
130 L. Budeasa Argeş 71380,48 193209 A2
131 Turnu Măgurele Dunăre 7801,66 17400 A2
Bazinul hidrografic IALOMIŢA – BUZĂU
132 Azuga Azuga 3140 4900 A2
133 Predeal Azuga 750 2200 A2
134 Schiuleşti Crasna 1600 6800 A2
135 Sinaia Izvorul Dorului 3000 3500 A2
136 Ştefeşti Vărbilău 900 3050 A2
137 Voila Doftana 20170 112300 A2
138 Văleni Teleajen 13232 38200 A2 ind.microbiologici
139 Siriu Ac. Siriu 4110 7475 A2
140 Comandău Bâsca Mare 3041 13055 A2
141 Gura Diham V. Cerbului 1200 300
A1 ind.microbiologici
142 Clăbucet V. Clăbucet 300 350 A1 ind.microbiologici
143 V. Babei V. Babei 400 800 A1 ind.microbiologici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
234
144 Zamora V. Zamorei 380 900
A1 ind.microbiologici
145 V. Coştilei V. Costilei Nu a captat apă in 2010 A1 ind.microbiologici
146 Deneş V. Jepilor 1750 3500 A1
147 Caraiman 1 V. Spumoasă 1700 3500 A1 ind.microbiologici
148 Comarnic 1 V. lui Conci 600 2000 A1 ind.microbiologici
149 Comarnic 2 V. Beliei 600 2500 A1 ind.microbiologici
150 Nistoreşti Prahova 1600 8000 A2 ind.microbiologici
160 Pucioasa Ialomiţa 2753 20700 A2
161 Am. Olteniţa Dunărea 5871 18000 A2 ind.microbiologici
162 Modelu Dunărea
(br. Borcea)
Rezervă ptr.
Slobozia
52317 A2
163 Brăila 1 Dunărea 60507 277988 A2 ind.microbiologici
164 Brăila 2 Dunărea Rezervă ptr.
Brăila 1
A2
165 Am. Brăila
(Gropeni)
Dunărea 7366 20687 A2 ind.microbiologici
Bazinul hidrografic SIRET
166 Mihoveni Suceava 5427 17890 A2 ind.microbiologici
167 Fd. Moldovei Moldova 33 289 A2 ind.microbiologici
168 Ostra Băişeşti 263 1524 A2 ind.microbiologici
169 Baia Moldova 822 2710 A3
ind.microbiologici
170 Argestru Bistriţa 690 1680 A3 ind.microbiologici
171 Dorna Cândreni
(Ac. Rosu) Dorna 6028 11981 A2
ind.microbiologici
172 Crucea Bărnărel 641 1308 A2
173 Tulgheş Putna 30 404 A2 ind.microbiologici
174 Durău Schitu 266 1270 A2 ind.microbiologici
175 Ciobănuş Ciobănuş 1797 9470 A3 ind.microbiologici
176 Am. Slănic
Moldova Slănic 378 2585 A2
ind.microbiologici
177 Timişeşti Moldova 53394 145000 A2
ind.microbiologici
178 Am. Capul
Corbului Bistricioara În conservare 680 A2
ind.microbiologici
179 Captare
Bucecea Ac. Bucecea 60280 156900 A2
ind.microbiologici
180 Priza Poiana
Uzului
(am. Lac)
Ac. Poiana
Uzului 86830 255370 A3
ind.microbiologici
181
Izvorul Alb
Afl. pr.Uz
in lac Poiana
Uzului
900 2700 A2
182
Plop
Afl. pr.Uz
in lac Poiana
Uzului
900 2700 A2
183 Groza Afl. pr.Uz 900 2700 A2 ind.microbiologici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
235
in lac Poiana
Uzului
184
Cărăboaia
Uz cu afl.
Izvorul Alb,
Plop şi Groza
59530 263470 A3
ind.microbiologici
185 Captare Bâtca
Doamnei
Ac. Bâtca
Doamnei 11046 33240 A3
ind.microbiologici
Bazinul hidrografic PRUT - BÂRLAD
186 Negreni, mal
drept Başeu 876,7 5143 A3
187 Stânca, baraj Prut 2085,4 6960 A2
188 Priza Victoria
(Sculeni) Prut 210,81 1797 A3
ind.microbiologici
189 Priza Tutora Prut 62107 288449
A2
190 Baraj Ac. Chiriţa Ac. Chiriţa A2
191 Priza Raducăneni
(Gorban) Prut 592,7 3225 A3
ind.microbiologici
192 Ac. baraj
Ac. Pârcovaci
Ac. Pârcovaci
1562,4 6792 A2
193 Baraj Ac.Tansa Bahlui 705,7 5707 A3
194 Baraj Ac.
Hâlceni Ac. Hâlceni 312,3 2517 >A3 ind.microbiologici
195 Priza Huşi Prut 2397 27765 A2
196 Baraj Ac. Poşta
Elan, Ac. Poşta Elan 13,65 1691 A3 ind.microbiologici
197 R. Bârlad
Am.Vaslui Bârlad 147,57 472 A2 ind.microbiologici
198 Baraj Ac.Soleşti Ac. Soleşti 5967,39 39867 A2
199 Baraj
Ac. Puşcaşi Racova 637,03 4031 A2
200 Baraj Ac. Cuibul
Vulturilor
Ac. Cuibul
Vulturilor 7807 44959 A2
201 Baraj
Ac. Tungujei Sacovăţ 370,74 2398 A3
202 Baraj
Ac. Căzăneşti,
Ac. Căzăneşti 302,4 5250 A2
203 Priza Galaţi Dunărea 67201,2 268500 A2
Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral
204
Captare Galeşu C.D.M.N. 54173
120000 A2
205 Cernavodă
Hm 7733
Dunăre 5832 20624 A2 ind.microbiologici
206 Dăeni
Km 225
Dunăre 252 2553 A2
207 Măcin
hm 8340
Dunăre 49,3 7702
A2
208 Smârdan Dunăre 84,9 1119 A2
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
236
hm 8340
209 Tulcea
hm 9942
Dunăre 32479,5 77800 A2
210 Chilia Veche
hm 450
Dunăre 136,9 3122 A2
211 Pardina
hm 9920
Dunăre 60 830 A2
212 Maliuc
hm 10300
Dunăre 136,9 130 A2
213 Crişan
hm 10520
Dunăre 169,8 490 A2
214 Sulina
Hm 10670
Dunăre 1375,3 3395 A2
215 Mahmudia
hm 900
Dunăre 501,4 2557 A2
216 Sf. Gheorghe
hm 50
Dunăre 200 978 A2
Nr.
crt.
Nume secţiune
de prelevare/
priza
Sursa de apă
Debit mediu
prelevat în
anul 2010
(mc/zi)
Populaţia
deservită
(nr. de
locuitori)
Tipul
captării Indicatori depăşiţi
Bazinul hidrografic TISA
1
Priza Uzina Apă
Bălăşina,
Belivaca,
Cislişoara 2
723,28
1050
A2
NKjeldahl
2
Captare Recom
Negreşti
Tur 0
(rezervă)
11100
A2
Mn
3 Valea Rea 1609,63
A2
Mn
4 Valea Alba 0
(rezervă)
A2
5 Captare
Noor Wood
Tâlna Mare 532,41 930 A2 ind.microbiologici
Bazinul hidrografic SOMEŞ
6 Priza Anieş Anieş 994,4 8577 A2 -
7 Priza Năsăud Rebra 3391,82 9535 A2 -
8 Priza Beclean Someş Mare 4205,09 12352 A2
9 Priza Bistriţa
Bârgăului
Bistriţa 1260,9 8427 A2
10 Priza Bistrita Bistriţa 29747,95 88377 A2 Fe
11 Priza baraj Dej Someş Mare 7103 36452 A3 ind.microbiologici
12 Priza ac. Gilău Someş Mic 78808
436463
A2 -
13 Priza
Ac. Someş Cald
Someş Mic 17097,9 A2 -
14 Priza
Ac. Tarniţa
Someş Mic 117996 A2
15 Priza Uzina de
Apă
Izvorul Alb –
Negru
115,07 830 A2 -
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
237
16 Priza Uzina de
Apă
Berbincioara,V.
Albă, V.Şuior
407,67 2271 A2 -
17 Priza Uzina de
Apă
Bolduţ 345,6 750 A2 -
18 Priza
ac.Strâmtori
Firiza 42071 135000 A2
19 Priza ac.Vârşolţ Crasna 16787,52 90250 A2
20 Priza Cuşma Geamănu 1230,13 2051 A2
21 Priza Vitaspria Limpedea 691,2 9150 A2
Bazinul hidrografic CRIŞURI
22 Crişcior Crişul Alb 1610,7 13453 A2 MTS,
ind.microbiologici
23 Baia de Criş V. Znil 106,95 2510 A2 MTS,
ind.microbiologici
24 Sârbi p. Hălmăgel 344,03 525 A2 ind.microbiologici
25 Prăjeşti v. Sebiş 1612,6 6340 A2 ind.microbiologici
26 Ştei p.Aleu/
v.Mare
Cărpinoasa
1187,11 10556 A2 ind.microbiologici
27 Budureasa P. Cohu 396,14 1900 A1 ind.microbiologici
28 am. Beiuş Crişul Negru 392,22 11400 A1 ind.microbiologici
29 am Aleşd Crişul Repede Nu a captat
apă in 2010
7500 A1 ind.microbiologici
30 Crişul Repede
prin canal Lugaş
Lugaş 478,8 1500 A1 Saturatie in oxigen,
ind.microbiologici
31 Am. Oradea Crişul Repede 12738,8 183518 A2 ind.microbiologici
32 Am. Pădurea
Neagră
Bistra 102,2 440 A1 MTS, CCOCr,
ind.microbiologici
33 Am.
loc. Budoi
Bistra 659,45 3935 A1 ind.microbiologici
34 Tinca Crişul Negru 305 11030 A1 MTS, CCOCr, Mn,
ind.microbiologici
35 Capt. Dobreşti v. Holod 123,3 700 A1 Mn,
ind.microbiologici
36 Vadu Crişului
Av. Şuncuiuş
Crişul Repede 180,5 2150 A2 ind.microbiologici
37 Am. Nusfalău
(Boghiş)
Barcău 159,23 2667 A2 MTS,
ind.microbiologici
Bazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA
38 Ciumani Şumuleul Mare 821 1324 A2
NH4, Fe, Mn, CCOCr
39 Gheorghieni Belcina 4132 18200 A2 Mn, CCOCr, Fenoli
40 Topliţa Topliţa 1327 8000 A2 Mn, CCOCr
41 Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A2 Mn, CCOCr
42 Bistra -
Mureşului Bistra 833 10000 A2 Mn, CCOCr
43 Reghin Gurghiu 6465 32500 A2 CCOCr, MTS, Mn
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
238
44 Tg.Mureş Mureş 27874 141000 A2
NH4, CCOCr,
MTS, Fe, Mn
45
46 Iernuţ Mureş 1432 5500 A2
NH4, CCOCr,
MTS, Fe, Mn, Sat.
in oxigen
47 Luduş Mureş 2385 15500 A3 Mn
48 Câmpeni Arieş 812,5 6793 A1 -
49 Abrud Buninginea 283,1 1300 A1 -
50 Baia de Arieş Cioara 156,6 4153 A1 -
51 Câmpia Turzii Hăşdate 3934 18506 A2 MTS, fenoli,
CCOCr
52 Zlatna Feneş 562.4 4300 A1 -
53 Odorheiu
Secuiesc Târnava Mare 7487 30600 A2
CCOCr, MTS, Fe,
Mn
54 Cristuru
Secuiesc Târnava Mare 980 8000 A2 NH4, CCOCr
55 Sighişoara Târnava Mare 3316 32542 A2
NH4, CCOCr,
MTS, Fe, Mn
56 Mediaş Târnava Mare 12891 57000 A3 Mn
57 Praid Târnava Mica 661.5 2951 A2 Mn, CCOCr
58 Sovata –
r.Sovata Sovata 1000 3000 A2 NH4, NK, CCOCr
59 Sovata – r.Sebeş Sebeş 2832 6000 A1 NK, CCOCr
60 Târnăveni Târnava Mică 2608 25000 A2
NH4, CCOCr,
MTS, Fe, Mn
61 Alba Iulia – lac
Nedeiu Sebeş 31522 125000 A2 Fenoli
62 Petreşti Sebeş 4435 20598 A1 -
63 Cugir
Râul Mare
Cugir 2822 12230 A1 -
64 Priza Certej Lac Făierag 194 1320 A1 -
65 Ghelari V. Pestişele 478,6 1800 A2 CBO5
66 Orăştie –
r.Sibişel Sibişel 3063 21000 A2 CCOCr, CBO5
67 Orăştie –
r.Rauşor Râuşor rezervă - A1 -
68 Hunedoara Bărbat 5614 59173 A1 -
69 Boşorod V. Luncanilor 134,9 800 A2 CCOCr
70 Haţeg Canal Cârlete 258 7667 A2 CCOCr, CBO5
71 Deva
Râul Mare –
Ac. Haţeg 39823 92630 A1 -
72 Priza Zeţea Băutor(Ivo) 363,5 11000 A2 CCOCr, Mn
Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ, NERA-CERNA
73 PrizaTomeşti Bega 210,18 846 A2
74 Priza
Timişoara
Bega 52126,68 310400 A3 MTS
75 Priza Caransebeş ac.Zerveşti 3628,86 20800 A2 MTS
76 Priza Nădrag Nădrag 167,18 2570 A2 -
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
239
77 Priza Lugoj Timiş 4194,50 40350 A2 MTS
78 Priza Oţelu Roşu Bistra Mărului 1910,60 12250 A2 MTS
79 Priza Reşiţa Bârzava
ac. Secu
10645,5 82263 A2 -
80 Priza Anina Lacul Buhui 479,48 6300 A1 NH4, CCOCr,
indice fenolic
81
Priza Oraviţa Nera
În conservare
-
82 Priza Bozovici ac. Tăria
164,38 1050 A1
83 Priza Băile
Herculane
Cerna ac.
Herculane
726,23 6071 A2 -
84 Priză Orşova Valea Mare
1034,23 10000 A2 indice fenolic
85 Priza Mehadia Sverdinul Mare
221,23 1700 A2
MTS, CCOCr,
indice fenolic
Bazinul hidrografic JIU - DUNARE
6853.51 51000
86 Ac. Valea de
Peşti
Ac. Valea de
Peşti
27358,94
74100
A2
87 Braia Pr. Braia 2372,6 7397 A1
88 Taia Pr. Taia 3865,75 12216 A2
89 Jieţ Pr. Jieţ 5808,21 15905 A2
90 Polatişte
Pr. Polatişte
şi Izvoru 4194,52 11951
A2
A2
91 Baraj Işalniţa Jiu 39085,28 100000
92 Aninoasa Pr. Corhol 358,9 1069 A2
93 Işalniţa, baraj Jiu 47676,71 100000 A2
94 Am.captare
Drobeta Tr.
Severin
Fl. Dunărea
20581.35 97712 A2
Bazinul hidrografic OLT
95 Priza Mesteacăn r. Olt 2030,40 7586 A2 Mn
96 Captare
Sâncrăieni
pr.Valea Mare 829,44 1340 A2 ind.microbiologici
97 Ac. Dopca pr.Valea Mare 725,76 4228 A2
98 Ac. Frumoasa Turn priza MZF 8553,6 50000 A2
99 Priza
VIROMET
pr. Breaza 2522,88 861 A2 ind.microbiologici
100 Am. priza
VIROMET
pr. Ucea -
Ucişoara
4406,4
9046
A2 ind.microbiologici
101 pr. Viştea 7240,32 A2 ind.microbiologici
102 Ac. Târlung Târlung 117849,6 259673 A2
103 Priza Feldioara Pr. Crizbav 1071,36 4800 A3 Sursă nepotabilă:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
240
Cd, Hg, Ni, Cu, As,
indice fenolic,
CCO-Cr,
ind.microbiologici
104 Priza
COLOROM
Pr. Turcu 1546,56 5850 A2 NH4, indice
fenolic,
ind.microbiologici
105 Priza Cârtişoara Cârtişoara 3810,24 8772 A3 Hg
106 Captare Viromet Arpaş 319.68 3410 A2 ind.microbiologici
107 Ac.Sadu II r. Sadu 11862,72 15810 A2
108 Priza Avrig pr. Avrig 10445,76 14114 A2 ind.microbiologici
109 Priza Tilişca Pr.Tilişca 3456,0 4528 A2
110 Priza Bistricioara Bistriţa 570,24 6807 A2
111 Priza Râmeşti Pr.Luncavăţ 362,88 1859 A3 Cd
112 Priza Mănăileasa Pr. Mănăileasa 138,24 1140 A2 CBO5
113 Alunu Pr. Olteţ 708,48 1800 A3 MTS
114 Priza Văideni Pr. Luncavăţ 380,16
1650
A2
115 Izvorul Rece Cerna 95,04 A2
116
Captare Cozmeni Cozmeni 82,94 1216 A2 MTS, Hg,
ind.microbiologici
117
Captare Varghiş Varghiş 1557,89 6760 A2
118 Olăneşti
pod Buda
Olăneşti
4682.88 109598 A3 MTS
119 Priza Cheia Olăneşti 622.08 1240 A2 -
119 Sebeş
(Strâmbu)
Sebeş 406.08 4610 A2
120 Voinăşiţa cf.
Jidoaia
Voinăşiţa 380.16 1200 A2 Indice fenolic
121 V. Căldarilor
V. Căldarilor
( V. Satului)
319.68 1325 A2
122 Am. Priza Păuşa Păuşa 112.32 8400 A2 indice fenolic,
ind.microbiologici
Bazinul hidrografic ARGEŞ 123 Crivina Argeş 448346,19 1808190
A2 CBO5,
ind.microbiologici
124 Arcuda Dâmboviţa 399710,42 A2 ind.microbiologici
125 Voina Târgului 13855,62 31319 A2 -
126 Clucereasa Târgului 9425,60 32098 A2 ind.microbiologici
127 Brădet Vâlsan 108,26 450 A2 -
128 Oieşti Argeş 4660,42 31078 A2 -
129 L. Cerbureni Argeş 4660,42 A2 -
130 L. Budeasa Argeş 71380,48 193209 A2 -
131 Turnu Măgurele Dunăre 7801,66 17400 A2 -
Bazinul hidrografic IALOMIŢA – BUZĂU
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
241
132 Azuga Azuga 3140 4900 A2
133 Predeal Azuga 750 2200 A2
134 Schiuleşti Crasna 1600 6800 A2
135 Sinaia Izvorul Dorului 3000 3500 A2
136 Ştefeşti Vărbilău 900 3050 A2
137 Voila Doftana 20170 112300 A2
138 Văleni Teleajen 13232 38200 A2 CBO5, CCOCr,
ind.microbiologici
139 Siriu Ac. Siriu 4110 7475 A2
140 Comandău Bâsca Mare 3041 13055 A2
141 Gura Diham V. Cerbului 1200 300
A1 NH4,
ind.microbiologici
142 Clăbucet V. Clăbucet 300 350 A1 ind.microbiologici
143 V. Babei V. Babei 400 800 A1 ind.microbiologici
144 Zamora V. Zamorei 380 900
A1 NH4,
ind.microbiologici
145 V. Coştilei V. Costilei Nu a captat apă in 2010 A1 ind.microbiologici
146 Deneş V. Jepilor 1750 3500 A1
147 Caraiman 1 V. Spumoasă 1700 3500 A1 ind.microbiologici
148 Comarnic 1 V. lui Conci 600 2000 A1 ind.microbiologici
149 Comarnic 2 V. Beliei 600 2500 A1 ind.microbiologici
150 Nistoreşti Prahova 1600 8000 A2 CCOCr,
ind.microbiologici
160 Pucioasa Ialomiţa 2753 20700 A2 CCOCr
161 Am. Olteniţa Dunărea 5871 18000 A2 CCOCr,
ind.microbiologici
162 Modelu Dunărea
(br. Borcea)
Rezervă ptr.
Slobozia
52317 A2
163 Brăila 1 Dunărea 60507 277988 A2 CCOCr,
ind.microbiologici
164 Brăila 2 Dunărea Rezervă ptr.
Brăila 1
A2
165 Am. Brăila
(Gropeni)
Dunărea 7366 20687 A2 CCOCr,
ind.microbiologici
Bazinul hidrografic SIRET
166 Mihoveni Suceava 5427 17890 A2
NH4, Mn
ind.microbiologici
167 Fd. Moldovei Moldova 33 289 A2 ind.microbiologici
168 Ostra Băişeşti 263 1524 A2 ind.microbiologici
169 Baia Moldova 822 2710 A3
CCOCr, Fe,
ind.microbiologici
170 Argestru Bistriţa 690 1680 A3
Mn
ind.microbiologici
171 Dorna Cândreni
(Ac. Rosu) Dorna 6028 11981 A2
CCOCr, Mn,
ind.microbiologici
172 Crucea Bărnărel 641 1308 A2 Mn
173 Tulgheş Putna 30 404 A2
CCOCr
ind.microbiologici
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
242
174 Durău Schitu 266 1270 A2
NH4+
ind.microbiologici
175 Ciobănuş Ciobănuş 1797 9470 A3
CCOCr, NH4, Mn
ind.microbiologici
176 Am. Slănic
Moldova Slănic 378 2585 A2
CCOCr, NH4,
ind.microbiologici
177 Timişeşti Moldova 53394 145000 A2
NH4+
ind.microbiologici
178 Am. Capul
Corbului Bistricioara În conservare 680 A2
CCOCr, NH4,
ind.microbiologici
179 Captare
Bucecea Ac. Bucecea 60280 156900 A2
CCOCr, NH4, Mn
ind.microbiologici
180 Priza Poiana
Uzului
(am. Lac)
Ac. Poiana
Uzului 86830 255370 A3
CBO5, CCOCr,
NH4,
ind.microbiologici
181
Izvorul Alb
Afl. pr.Uz
in lac Poiana
Uzului
900 2700 A2 MTS
182
Plop
Afl. pr.Uz
in lac Poiana
Uzului
900 2700 A2 MTS
183
Groza
Afl. pr.Uz
in lac Poiana
Uzului
900 2700 A2
ind.microbiologici
184
Cărăboaia
Uz cu afl.
Izvorul Alb,
Plop şi Groza
59530 263470 A3
CCOCr, NH4,
indice fenolic
ind.microbiologici
185 Captare Bâtca
Doamnei
Ac. Bâtca
Doamnei 11046 33240 A3
NH4+, indice
fenolic
ind.microbiologici
Bazinul hidrografic PRUT - BÂRLAD
186 Negreni, mal
drept Başeu 876,7 5143 A3
187 Stânca, baraj Prut 2085,4 6960 A2
188 Priza Victoria
(Sculeni) Prut 210,81 1797 A3
MTS,
ind.microbiologici
189 Priza Tutora Prut 62107 288449
A2 MTS
190 Baraj Ac. Chiriţa Ac. Chiriţa A2 -
191 Priza Raducăneni
(Gorban) Prut 592,7 3225 A3
CBO5, MTS,
ind.microbiologici
192 Ac. baraj
Ac. Pârcovaci
Ac. Pârcovaci
1562,4 6792 A2
CBO5, CCOCr,
193 Baraj Ac.Tansa Bahlui 705,7 5707 A3 CCOCr, CBO5,
MTS
194 Baraj Ac.
Hâlceni Ac. Hâlceni 312,3 2517 >A3
CCOCr, CBO5
ind.microbiologici
195 Priza Huşi Prut 2397 27765 A2 MTS, Mn
196 Baraj Ac. Poşta Ac. Poşta Elan 13,65 1691 A3 CCOCr,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
243
Elan, conductivitate,
sulfaţi, ind.microbiologici
197
R. Bârlad
Am.Vaslui Bârlad 147,57 472 A2
CCOCr,
conductivitate, Mn,
MTS, ind.microbiologici
198 Baraj Ac.Soleşti Ac. Soleşti 5967,39 39867 A2 Mn
199 Baraj
Ac. Puşcaşi Racova 637,03 4031 A2 Mn
200 Baraj Ac. Cuibul
Vulturilor
Ac. Cuibul
Vulturilor 7807 44959 A2 Mn
201 Baraj
Ac. Tungujei Sacovăţ 370,74 2398 A3 CCOCr, CBO5,
MTS
202 Baraj
Ac. Căzăneşti,
Ac. Căzăneşti 302,4 5250 A2 Mn, MTS
203 Priza Galaţi Dunărea 67201,2 268500 A2 MTS
Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral
204 Captare Galeşu C.D.M.N. 54173
120000 A2
205 Cernavodă
Hm 7733
Dunăre 5832 20624 A2 MTS, CCO-Cr,
ind.microbiologici
206 Dăeni
Km 225
Dunăre 252 2553 A2 MTS
207 Măcin
hm 8340
Dunăre 49,3 7702
A2 MTS
208 Smârdan
hm 8340
Dunăre 84,9 1119 A2
209 Tulcea
hm 9942
Dunăre 32479,5 77800 A2 -
210 Chilia Veche
hm 450
Dunăre 136,9 3122 A2
211 Pardina
hm 9920
Dunăre 60 830 A2 MTS
212 Maliuc
hm 10300
Dunăre 136,9 130 A2 MTS
213 Crişan
hm 10520
Dunăre 169,8 490 A2 MTS
214 Sulina
Hm 10670
Dunăre 1375,3 3395 A2 -
215 Mahmudia
hm 900
Dunăre 501,4 2557 A2 MTS
216 Sf. Gheorghe
hm 50
Dunăre 200 978 A2 MTS, CCOCr
244
VII. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DIN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATI
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţe de teren agricol prin care se drenează
scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la
poluarea acestor ape.
Prevederile Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole, a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 964/2000 privind aprobarea Planului de
actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2)-(4) şi ale art. 9 din Planul de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluãrii cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG 964/2000, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost emis Ordinul Ministrului nr. 1552/2008 care aprobă lista
localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activitati agricole.
Rezultatele monitorizării concentratiilor de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile este
redată în Tabel 59. Datele obtinuţe reprezintă concentraţia medie anuală şi se interpretează comparativ cu
limita maximă admisă de 50 mg NO3-/l, prevazută în HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
Tabel 59: Concentraţiile de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile
Nr.
crt.
Râu/Lac Secţiunea Concentraţie medie anuală
NO3- (mg NO3
-/l)
SOMEŞ-TISA
1 Tisa
Valea Vişeului
(frontieră)
2,174
2 Teceu (frontieră) 2,856
3 Vişeu Bistra 2,568
4 Bocicoel am. Bocicoel 3,635
5 Iza
am. Săcel 2,147
6 Vadul Izei 2,546
7 Tur
av. Călineşti 2,975
8 Micula (frontieră) 2,377
9 Valea Rea
capt. Negresti 1,275
10 am. Calinesti 2,174
11 Tâlna Mare capt. Negreşti 1,509
12 Tâlna Păşunea Mare 2,528
13 Turt
am. EM Turt 1,943
14 am.cfl.Tur 2,997
15 Someş Mare
am.cfl. Maria 2,643
16 Nepos 2,895
17 Săsarm (priza
Beclean)
3,095
18 am.cfl. Someş Mic 2,523
19 Someş
am. Dej 4,047
20 Fodora 4,162
21 Jibou 2,302
22 Ulmeni 4,109
23 Cicârlău 4,126
24 Dara (frontieră) 2,820
25 Ilva am.cfl. Someş Mare 2,541
26 Sieu
am. Şieuţ 2,616
27 p.h. Sintereag 6,526
28 Bistriţa
Bistriţa Bârgăului 2,479
29 Bistriţa 2,231
30 Sărata 2,789
31 Ilişua am.cfl. Someş Mare 3,537
32 Someş Mic
Apahida 4,826
33 Sălatiu 6,460
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
245
34 Zapodie am.cfl. Someş Mic 8,413
35 Borşa am.cfl. Someş Mic 8,103
36 Fizeş am.cfl. Someş Mic 3,232
37 Agrij am.cfl. Someş 1,461
38 Sălaj
am. Cehu Silvaniei 1,647
39 Sălşig 3,591
40 Lăpuş
Lăpuşel 3,927
41 Buşag 4,153
42 Cavnic Copalnic 2,523
43 Săsar
am. Baia Sprie 3,635
44 av. Baia Mare 4,485
45 Nistru Buşag 4,162
46 Ilba am.cfl. Someş 3,281
47 Valea Vinului am. Poiana Codrului 1,571
48 Crasna
Moiad 2,302
49 Supuru de Jos 5,729
50 Berveni (frontieră) 5.929
51 Ac. Călineşti mijloc lac 2.098
52 Ac. Colibiţa mijloc lac 1.465
53 Ac. Câmpeneşti mijloc lac 0.290
54 Ac. Vârşolţ mijloc lac 2,214
CRIŞURI
55 Guţ Sicula 1,404
56 Cigher Zărand 4,567
57 Matca Zărand 14,233
58 Canalul
Morilor
Seleul 3,025
59 Vârşand 3,778
60 Crişul Negru Uileacu de Beiuş 3,433
61 Def. Crişul Negru 3,446
62 Am. Tinca 4,478
63 v. Mare Şuncuiş 3,544
64 Hălşag Şoimi 4,921
65 Pusta Râpa 1,027
66 Săraz Săraz 5,041
67 Crişul Repede Chereşig 4,376
68 v. Peta
Am. Sânmartin 2,055
69 Mijloc rezervaţie 1,918
70 Av. Oradea 6,166
71 CCCE 1
Oradea
CCCE 1
Cheresig
0,487
72 Ier Andrid
3,623
73 Tarcea 3,424
74 Diosig 3,313
75 Chechet Sacaseni 6,489
76 Zimoiaş Andrid 1,896
MUREŞ
77 Mureş Glodeni 2,879
78 Ungheni 6,406
79 Am. Alba Iulia 6,618
80 Am. Arad 4,988
81 Pocloş Tg. Mureş 9,427
82 Lechinţa Curete 7,544
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
246
83 Arieş Turda 3,021
84 Hasdate Cheile Turzii 1,780
85 Târnava Mare
Pr. Ordoheiu Secuiesc 1,625
86 Am. Cristuru Secuiesc 2,839
87 Vânştori 2,573
88 Sighişoara 3,291
89 Goagiu Cristuru Secuiesc 2,595
90 Ampoi Barabanţi 4,044
91 Geoagiu Geoagiu 4,593
92 Vaidei am. confl. Mures 10.782
93 Orastie Av. Orăştie 6.246
94 Sibişel Pr. Orăştie 4.908
95 Cerna Sântuhalm 6.458
96 Boholţ Şoimuş 15.704
97 Fornădia Am. Cf. Caian 7,779
98 Canal Ier Turnu 6.919
99 Canal Mureş
mort
Pecica 5.869
BANAT
100 ARANCA +
afluenţi Am. Loc Sânnicolau Mare
5,444
101 Vâlcani
5,246
102 Bega Veche Pişchia – am confl.valea
Dosului-pod CFR
13,648
103 Cenei 8,146
104 Loc. Balint 3,003
105 Apa Mare Av. Cf. Slatina pod CFR 7,703
106 Becichercu Mic-pod Biled 6,791
107 Canal Bega
Veche
Loc. Sânmihaiu German – pod
auto Beregsau Mare
7,261
108 Timiş Loc. Şag 2,790
109 Grăniceri 2,919
110 Av. Confl. Potoc 2,817
111 Am. confl.Timişana 2,188
112 Lanca Birda Loc. Ghilad – pod Ghilad 6,379
113 Moraviţa Moraviţa –pod Gherman 5,324
114 Bistra Loc. Obreja 3,486
115 Spaia Loc. Gavojdia – pod auto E70 4,726
116 Şurgani Loc. Chevereşu Mare 6,445
117 Pogăniş Loc. Otveşti – pod auto 2,445
118 Bârzava Loc. Partoş 6,170
119 Birdanca Am. confl. Bârzava 2,910
120 Gârlişte Am. confl. Caraş 3,025
121 Jitin Am. confl. Caraş 3,074
122 Oraviţa Am. confl. Lisava-Broşteni 2,693
123 Şteier Am. confl. Miniş 3,282
124 Miniş Am. confl. Tăria 3,012
BH JIU
125 Jiu Av. Acum. Tg. Jiu 4,740
126 Malu-Mare 11,119
127 Dunăre Gruia - mal stâng 7,752
128 Gruia - mijloc 7,619
129 Gruia - mal drept 7,717
130 Pristol – mal stâng 7,929
131 Pristol – mijloc 8,284
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
247
132 Pristol – mal drept 7,885
BH OLT
133 Olt Ilieni 6,959
134 Feldioara 6,636
135 Islaz 3,163
136 Izbiceni 3,207
137 Araci 6,902
138 Sâncraieni 11,51
139 Cârşa 7,247
140 Sebeş-Olt 6.636
141 Boiţa 6,224
142 Câineni 7,145
143 Am. Drăgăşani 5,315
144 Tuşnad Nou 10,157
145 Raul Negru Chichiş 3,641
146 Cătălina 2,569
147 Caşin Ruşeni 2,303
148 Covasna Boroşneul Mare 4,040
149 Mărcuşa Am.confl.R.Negru 3,349
150 Baraolt Baraolt 1,581
151 Ghimbăşel Am.confl. Bârsa 7.468
152 Homorod-
Ciucaş
Am.confl. Olt 1,896
153 Vulcăniţa Av. Hălchiu 6,374
154 Homorod Rupea
Am. confl. Olt
2,693
155 Racoviţa Am. Confl.Contracanal
Ac. Voila
9,551
156 Avrig Am. confl. Olt 2,463
157 Cibin Mohu 3,809
158 Tălmaciu 4,447
160 Hârtibaciu Cornăţel 4,478
161 Av. Agnita 3,437
162 Rusciori Am.confl. Cibin 9,976
163 Samnic Am.confl. Olt 3,313
164 Bistrita Babeni
5,041
165 Milcov Am. confl. Olt 10,640
166 Geamartalui Am.confl. Olteţ 4,629
167 Olteţ Am. confl. Olt 3,629
168 Teşlui
Am.Pieleşti
7.770
169 Am.confl. Vlaşca 33,419
170 Reşca 17,405
171 Caracal Am.confl. Olt 2,715
172 Târlung Am.confl. R. Negru
3,043
173 Iminog Mărunţei 14,672
174 Călui Oboga 5,107
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
248
175 Beica Pleşoiu 6.405
176 Jugălia Piatra 36,706
177 Ac. Govera 5,949
178 Ac. Băbeni 4,487
ARGEŞ-VEDEA
179 Argeş Av. Lac Zigoneni 5,227
180 Căţeasca 4,691
181 Am. Priza Crivina 5,107
182 Budeşti 5,643
183 Clăteşti 8,479
184 Doamnei Dărmăneşti 2,201
185 Ciumeşti 4,394
186 Târgului Clucereasa 4,310
187 Argeşel Mioveni 4,917
188 Dâmbovnic Uieşti 19,080
189 Sabar Tântava 11,070
190 Vârteju 14,339
191 Vidra 10,760
192 Dâmboviţa Nod hidr. Popeşti 4,970
193 Budeşti 0,199
194 Valea Iaşului Am. confl. Argeş 8,040
195 Bughea Am. confl. Târgului 6,777
196 Brătia
Am. confl. Târgului 3,393
197 Valea Mare Am. confl. Doamnei 8,549
198 Carcinov Priboieni 10,313
199 Am. confl.
Argeş
9,489
200 Ciorogârla
Autostrada Bucureşti-Piteşti 7,216
201 Am. confl.
Sabar
9,613
202 Luica Am. confl.
Argeş
8,837
203 v. Săulei Am. confl.
Colentina
4,124
204 Câlnău Am. confl.
Dâmboviţa
2,613
205 Argeş Ac. Zigoneni - baraj 1,727
206 Ac. Valcele -baraj 1,063
207 Ac. Budeasa - mijloc 1,120
208 Ac. Budeasa – priza potabilizare 1,887
209 Ac. Goleşti - mijloc 2,051
210 Ac. Goleşti - baraj 2,051
211 Ac.Ogrezeni - baraj 2,135
212 Ac. Mihăileşti - coadă lac 3,517
213 Ac. Mihăileşti – mijloc 3,765
214 Ac. Mihăileşti - baraj 3,575
215 Ilfovăţ Ac. Grădinari - mijloc 5,019
216 Ac. Grădinari - baraj 6,290
217 Ac. Făcau 3,987
218 Neajlov Balta Comana - intrare 8,828
219 Balta Comana - mijloc 8,448
220 Balta Comana -ieşire 10,636
221 Dâmboviţa Ac. Lacul Morii - mijloc 1,289
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
249
222 Ac. Lacul Morii - baraj 1,444
223 Colentina Ac. Ciocăneşti - baraj 4,970
224 Ac. Buftea - mijloc 1,346
225 Ac. Buftea - baraj 2,352
226 Ac. Fundeni - mijloc 1,732
227 Ac. Fundeni - baraj 2,720
228 Ac. Cernica - mijloc 1,311
229 Ac. Cernica - baraj 2,037
230 Crevedia Ac. Crevedia VII - mijloc 2,192
231 Valea Săulei Ac. Roşia -baraj 6,295
BUZĂU-IALOMIŢA
197 Ialomiţa Coşereni 7,347
198 Av. Ţăndărei 10,334
Moroeni 2,210
Siliştea Snagovului 7,416
Am. Slobozia 7,301
Prahova Av. Sinaia 3,558
Av. Breaza 4,526
199 Floresti 3,235
200 Av. Nedelea 3,885
201 Tinosu 5,493
202 Adancata 6,813
203 Doftana Av. Câmpina 7,231
204 Trăisteni 4,437
205 Teleajen Moara Domnească 7,155
206 Dâmbu Dămbu 3,818
207 Cricovul Dulce Av. Băltiţa 13,043
208 Cricovul Sărat Av. Ciorani 12,787
209 Snagov Chiaur Niculeşti 3,239
210 Sărata Am. Urziceni 1,692
211 Buzău Am. Buzău 2,731
212 Baniţa 3,398
213 Racoviţa 3,421
214 Călmăţui Cireşu 2,254
215 Berteşti 2,868
216 Colceag Măriuţa 4,671
217 Belciugatele Fundulea 5,379
218 Corata Sătucu 8,561
219 Vânata Fântana Doamnei 7,310
220 Argova Lupşanu 11,271
221 Berza M. Viteazu 5,852
222 L Amara Mijloc 1,158
223 Ieşire 3,111
224 L. Iezer
Slobozia
Mijloc 0,384
225 Ieşire 0,340
226 L. Snagov Mijloc 0,251
227 Ieşire 1,149
228 L. Scheauca
Perieţi
Mijloc 0,490
229 Ieşire 0,353
230 L. Fundata Mijloc 0,388
231 Ieşire 0,623
231 L. Strachina Mijloc 1,034
232 Ieşire 1,507
233 L. Căldaruşani Coada Cociovaliştea 1,502
234 Coada Vlăsia 0,499
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
250
235 Ponton INMH 0,680
236 Ponton CFR 0,556
237 L. Jirlău Mijloc 1,016
238 Ieşire 1,131
239 L. Balta Albă Mijloc 0,468
240 Ieşire 0,928
241 L. Ciulniţa Mijloc 0,857
242 L. Balta Amara Mijloc 0,375
243 L. Movila
Miresei
Mijloc 1,586
244 L. Gălăţui Mijloc 5,083
245 Ieşire 8,177
246 L. Iezerul Cuza
Vodă
Mijloc 6,851
247 Ieşire 3,739
248 Ac. Gh. Doja Mijloc 0,260
249 Ieşire 0,442
250 Ac. Măneciu Mijloc 1,644
251 Ieşire 1,670
252 Frăsinet Mijloc 2,638
253 Ieşire 1,997
254 Ac. Iezerul Mijloc 3,938
255 Ieşire 2,232
256 L. Petrăchioaia Mijloc 0,808
257 Ieşire 0,884
SIRET
258 Siret Lespezi 0,903
259 Galbeni 4,784
260 Cosmeşti 5,293
261 Suceava Mihoveni 7,127
262 Pozen Satu Mare 8,129
263 Moldova Av.Gura Humorului 4,186
264 Roman 5,568
265 Bistriţa
Piatra Neamţ 3,446
266 Roznov 7,920
267 Zăneşti 5,320
268 Frunzeni 10,547
269 Av. Lac agrement Bacău 4,695
270 Av. Bacău 5,714
271 Doamna Am. sat. Doamna 1,417
272 Cuejdiu Piatra Neamţ 7,818
273 Bouleţ Am. sat. Mitocu Bălan 2,028
274 Cracau Slobozia 7,114
275 Trotuş Am. Tg. Ocna 4,407
276 Vrânceni 3,911
276 Urmeniş Comăneşti 5,502
277 Oituz Am. Oneşti 5,081
PRUT-BÂRLAD
278 Miletin Orăşeni Vale 2,740
279 Jijia Av. Truşeşti 10,830
280 Chineja Bereşti 39,060
281 Jijia Oprişeni 13,170
282 Bahlui Holboca 22,350
283 Bahlueţ Av. Tg. Frumos 20,320
284 Corozel Corod 28,450
285 Baseu Ac. Negreni 0,430
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
251
286 Miletin Ac. Halceni 4,050
287 Bahlui Ac. Pârcovaci 0,860
288 Ac. Tansa 4,290
289 Voineşti Ac. Cucuteni 2,900
290 Sacovaţ Ac. Tungujei 0,920
291 Tutova Ac. Cuibul Vulturilor 1,030
292 Racova Ac. Puşcaşi 0,810
293 Lozova Ac. Lozova 2,070
DOBROGEA-LITORAL
294
Teliţa
PH Poşta 41,814
295 Aval evac. Aeroport
M.Kogălniceanu 47,655
296 Nuntaşi Aval loc. Nuntaşi 16,062
297 Lacul Horia PH Satu Nou 30,801
298 Lacul Horia Am. Acumulare Horia 17,987
299 Casimcea 1 PH Cheia 15,420
300 Casimcea 1 Am. Casimcea 300 m 57,743
301 Ciucurova Am. Slava Rusă 43,619
302 Jijila Am Pod Jijila 500 m 10,354
303 Gura Dobrogei Am. Vărsare Casimcea 16,230
304 Slava PH Ceamurlia de Jos 35,527
305
Hamangia
PH Baia 50,929
306 Hamangia hm 256 aval evac.
Primăria Baia-SP Goscom Baia,
SC Holder Trade SRL Baia 50,796
307 Topolog Am. Saraiu 15,973
308
Agi Cabul
Agi Cabul km 0 20,850
309 Agi Cabul localitatea M.
Kogălniceanu 34,248
310 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mal stâng 6,704
311 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mijloc 7,332
312 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mal drept 7,584
313 Dunăre Mahmudia Hm 900 6,031
314 Dunăre Sf. Gheorghe Hm 50 4,796
315 Dunăre Hm 10084 Aval evac. 5,996
316 Dunăre Vâlcov km 17 mal stâng 7,429
317 Dunăre Vâlcov km 17 mijloc 8,159
318 Dunăre Vâlcov km 17 mal drept 7,400
319 Dunăre Pardina 6,743
320 Dunăre Chilia Veche Hm 450 6,801
321 Dunăre CHICIU km 375 mal stâng 8,180
322 Dunăre CHICIU km 375 mijloc 7,820
323 Dunăre CHICIU km 375 mal drept 7,990
324 Dunăre RENI km 132 mal stâng 8,030
325 Dunăre RENI km 132 mijloc 7,790
326 Dunăre RENI km 132 mal drept 7,810
327 Dunăre PH Giurgeni Vadu Oii 7,860
328 Dunăre Şeimeni aval pod 8,090
329 Dunăre Hm 8340 (br.Macin) 6,650
330 Dunăre Hm 8340 br.Măcin-aval evac. 5,350
331 Dunăre Aval SC Ostrovit SA (br.Ostrov) 7,750
332 Dunăre Cernavodă Hm 7733 7,120
333 Dunăre Aval Km 250 8,990
334 Dunăre Daieni (br. Macin) 6,840
335 Dunăre Smardan (br. Macin) 6,090
336 Dunăre MODELU 6,860
337 Dunăre av Galati 5,380
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
252
338 Dunăre Brăila 1 6,400
339 Dunăre Brăaila 2 6,060
340 Dunăre Brăila (Gropeni) 6,830
341 Dunăre priza Galaţi 5,860
342 Dunăre SULINA km 0 mal stâng 6,750
343 Dunăre SULINA km 0 mijloc 6,240
344 Dunăre SULINA km 0 mal drept 6,310
345 Dunăre Mm 38+500 6,540
346 Dunăre Tulcea Hm 9942 5,890
347 Dunăre Sulina Hm 10670 4,700
348 Dunăre Maliuc Hm 10300 6,190
349 Dunăre Crişan Hm 10520 6,420
350
CDMN1
Aval Saligny 8,890
351 Aval Medgidia 7,840
352 Aval SE Poarta Albă 8,050
353 Priza Galeşu 8,920
354 1,5 km Aval conf. ramura
Luminiţa 8,420
355 Bief I Cernavodă-racord canal
aduct.CNE 9,260
356 Bief II Cernavodă km 59 7,660
357
Lacul Tatlageac
Leg. Marea Neagră-mijloc 5,840
358 centru lac 8,500
359 Lacul
Techirghiol
sărat
Coadă lac -mijloc 1,900
360 Centru lac 2,390
361 S.P.Techirghiol-mijloc 2,430
362
Lacul Siutghiol
CET Ovidiu-mijloc 5,880
363 Centru lac 5,840
364 Debarcader Neptun-mijloc 6,420
364
Lacul Nuntaşi
Zona pr. Nuntaşi-mijloc 13,500
365 Centru lac 13,010
366 Camping Băi-mijloc 13,27
367 Lacul
Techirghiol
dulce
Aval baraj-mijloc 7,480
368 Centru lac 4,960
369
Lacul Babadag
Zona Babadag-mijloc 0,550
370 Centru lac 0,540
371 Zona pr.Tăiţa-mijloc 0,540
372
Lacul Corbu
Legatura Marea Neagră-mijloc 8,630
373 Centru lac 10,270
374 Lacul Tăbăcărie Centru lac 5,620
375
Lacul Taşaul
Vărsare Sibioara-mijloc 10,310
376 PH Năvodari-mijloc 8,670
377 Centru lac 7,960
378
Lacul Oltina
intrare-mijloc 4,200
379 Centru lac 3,890
380 Ieşire-mijloc 3,810
381 Lacul
Domneasca Centru lac 7,350
382 Lacul Bentu
Latenilor Centru lac 0,220
383 Lacul Somova Centru lac 0,250
384 Lacul
Vederoasa
Zona est-mijloc 4,700
385 Centru lac 6,190
386 Lacul Puiu Centru lac 0,620
387 Lacul Potcoava
- Roşu
(Potcoava 2) Centru lac 0,170
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
253
388 Lacul Roşu Centru lac 0,260
389
Lacul Dunăreni
Ferma piscicola-mijloc 3,850
390 Centru lac 3,100
391
Lacul Bugeac
intrare-mijloc 3,100
392 Centru lac 3,010
393 Ieşire-mijloc 2,960
394 Lacul Blasova Centru lac 0,400
395
Lacul Razim
Portiţa-mijloc 0,210
396 Intrare Jurilovca-mijloc 0,170
397 Canal V- mijloc 0,150
398 Centru lac 0,160
399 Tibrin Centru lac 9,690
400 Hazarlac Centru lac 7,210
254
VIII. SITUAŢIA GLOBALĂ A APELOR UZATE, ÎN ANUL 2010, PE ANSAMBLUL PRINCIPALELOR SURSE DE POLUARE
1. Surse de poluare Sursele de poluare sunt reprezentate de evacuările de apă uzată provenind de la aglomerări
umane, unităţi industriale şi alte activităţi.
Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor bazinale este prezentată în
Tabel 60.
Tabel 60: Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor
bazinale
Administraţia
Bazinală de
Apă
Aglomerări umane Unităţi industriale Alte activităţi
< 2000
l.e.
2000-10000
l.e.
10.000-100.000
l.e.
>100.000
l.e.
IPPC NON
IPPC
Someş-Tisa - 16 17 8 12 78 56
Crişuri 3 15
17
1 14
46
41
Mureş 94 215 26 2 23 66 9
Banat 1 15 12 1 12 66 15
Jiu 3 9 10 3 12 17 17
Olt
-
270 0 24 17 35 146
Argeş-Vedea - 8 22 3 14 28 45
Buzău-
Ialomiţa
-
20 27 6 31 50 31
Siret - 24 20 4 12 33 11
Prut-Bârlad -
21 45 15 23 39 76
Dobrogea-
Litoral 26 80 16 2 7 28 16
TOTAL
127
693
212
69
165
486
463
2. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate de principalele surse de
poluare în anul 2010
În conformitate cu rezultatele evaluării situaţiei globale, se evidenţiază următoarele aspecte
privind volumele de ape uzate evacuate de principalele surse de poluare, în anul 2010:
Faţa de un volum total evacuat de 4868,55 milioane m3/an, 1933,93 milioane m
3/an,
respectiv 39,7 %, constituie ape uzate care trebuie epurate, diferenţa constituind ape uzate care nu
necesită epurare, considerarate convenţional curate.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
255
Volumul apelor uzate evacuate in anul 2010 (mil. mc)
2934.61642.4
428.1
863.44
Nu necesita epurare
Neepurat
Insuficient epurat
Suficient epurat
Figura 64: Volumul apelor uzate evacuate în anul 2010 (mil. mc)
Conform reprezentării grafice din Figura 64, din volumul total de ape uzate necesitând epurare
şi anume 1933,93 mil. m3/an, 863,44 mil.m
3/an (44,65%) au fost suficient (corespunzător) epurate,
642,4 mil. m3/an (33,22 %) reprezintă ape uzate neepurate şi 428,10 milioane m
3/ an (22,14 %) ape uzate
insuficient epurate.
Prin urmare, în anul 2010, un procent de 22 % din apele uzate provenite de la principalele surse
de poluare au ajuns în receptorii naturali, in special râuri, neepurate sau insuficient epurate.
Repartiţia pe bazine hidrografice arată că cel mai mare volum de apă uzată s-a evacuat în
bazinul Dunărea, 2229,96 mil m3, bh Jiu, cu 658,03 mil m
3 si 510,21 mil m
3 in bh Mureş (ANEXA I,
Tabel 67) . În bazinul hidrografic Dunărea se cumulează volumele evacuate de la folosinţele
monitorizate de 7 (şapte) administraţii bazinale de apă şi anume: ABA BANAT contribuie cu
1,158 mil. m3, ABA JIU cu 27,465 mil. m
3, ABA OLT cu 0,407 mil. m
3, ABA ARGEŞ-VEDEA
cu 12,240 mil. m3, ABA BUZĂU-IALOMIŢA cu 36,522 mil. m
3, ABA PRUT-BÂRLAD cu
32,775 mil. m3 şi DOBROGEA-LITORAL cu cea mai mare contributie de 2118,909 mil. m
3, din
care 2104,551 mil. m
3 sunt ape uzate care nu necesită epurare şi care provin de la S.N. Nuclear
Electrica S.A. CNE CERNAVODA.
În ceea ce priveşte aportul global de ape uzate evaluat pe activităţi din economia naţională,
conform datelor din ANEXA I, Tabel 68, situaţia se prezintă astfel:
Activităţile din economia naţională cu o contribuţie importantă la totalul volumului de apă
evacuat, incluzând şi apele convenţional curate, sunt : Energie electrică si termică: 3123,472 mil. m3/an
– aprox. 64 % din total; Captare şi prelucrare apa pentru alimentare populaţiei: 1651,126 mil. m3/an
- circa 28 %; Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 133,19 mil. m3/an, respectiv 3 % si
Prelucrări chimice: 120,75 mil. m3 - 2,5%.
Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în
cadrul activităţilor: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 1299,052 mil. m3/an –
aprox. 67 %; Energie electrica si termica 259,171 mil. m3/an – aprox. 13 %; Industrie metalurgică şi
construcţii de maşini: 129,464 mil. m3/an, cca 7%; Prelucrări chimice: 111,62mil.m
3-6%;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
256
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la unităţi din domeniul Captare şi
prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 536,84 mil. m3/an - peste 80 %; cu o contribuţie mai
redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din: Industria metalurgică si construcţii de maşini:
72.80 mil. m3/an, aprox 11%; şi Prelucrări chimice: 18,38 mil. m
3 cca 3 %.
Referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere sunt:
Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 304,88 mil. m3/an – aprox 71 %; Prelucrări
chimice: 43,811 mil. m3/an – peste 10 % şi Industria extractivă: 22,41 mil. m
3/an –5,2%.
3. Situaţia cantităţilor de poluanţi conţinute în apele uzate evacuate de
principalele surse de poluare, în anul 2010
Intensitatea impactului surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde de două
caracteristici principale ale apelor uzate: debitul efluent şi încarcarea cu substanţe nocive (poluante). În
consecinţă, s-a analizat situaţia globală a cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2010, exprimate printr-
un ansamblu de indicatori fizico-chimici, atât pe bazine hidrografice, cât şi pe activităţi din economia
naţională (ANEXA I, Tabel 69 - Tabel 74 şi respectiv
Tabel 75 -
Tabel 81). Din bilanţul acestor substanţe, pe activităţi din economia naţională, s-a stabilit cota de
participare a fiecăreia la formarea potenţialului de poluare.
Astfel, pe grupe de indicatori fizico-chimici, se evidenţiaza următoarele domenii de activitate
incluzând folosinţele cu cel mai mare aport de poluare:
Încărcare cu substanţe organice, exprimate prin CBO5 având un total de 105535,70
tone/an, respectiv 308232,09 tone/an CCO-Cr: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea
populaţiei – 77%, respectiv 66 %; Energie electrică si termică – 6,3 %, respectiv 20 % ; valori
apropiate ale cantităţii de CBO5 se înregistreaza şi în domeniul Prelucrări chimice – cca 6 %, iar la
CCO-Cr peste 5 % , Zootehnie – 5,3 %, respectiv peste 2 %; Industrie metalurgică şi construcţii de
maşini – în jur de 2 % pentru ambii indicatori.
Bazinul hidrografic Argeş a avut contribuţia cea mai mare şi anume 35610,17 tone CBO5
respectiv 95454,77 tone; cantităţi importante au fost evacute şi în urmatoarele bazine: bh Dunăre
19322,65 tone CBO5 si 79221,90, bh Olt 10511,55 tone CBO5 si 28549 tone CCO-Cr, bh Ialomiţa
7902,54 tone CBO5, bh Siret 19113,75 tone CCO-Cr, bh Jiu cu 15644,08 tone CCO-Cr, bh Bega –
Timiş 6303,70 tone CBO5 si 15067,14 tone CCCO-Cr,.
Încărcare cu materii in suspensie, raportare la un total de 326020,49 tone/an: Captare
şi prelucrare apă pentru alimentare – peste 38 %; Industria extractivă – peste 24 %; Energie
electrică si termică - 21%;; Prelucrări chimice – 6,5 %. Industrie metalurgică şi construcţii de
maşini –apox.6 %;
În Bh Olt s-a înregistrat cea mai mare încărcare în materii în suspensie, adică 101796,72 tone, la
care se adaugă cantităţi apreciabile din bh Argeş 64647,92 tone, bh Dunăre, 49017,22 tone, sau bh Jiu
cu 38357,13 tone.
Încărcarea cu substanţe minerale este dată de 1863987,45 tone de reziduu fix astfel:
Energie electrică şi termică 40%; Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei – 37,5%;
Prelucrări chimice – cca 14%; Industrie extrtactivă şi Industrie metalurgică şi construcţii de maşini
–fiecare cu aport in jur de 3%. Încărcarea totala de 415159,14 tone cloruri este dată de aportul
evacuărilor de la Prelucrări Chimice, cca 61% ăi valorile apropiate de la Energie electrică şi termică
– 18% respectiv 17% pentru Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei.
Pe bazine, contribuţiile importante se împart ăntre bh Dunăre, bh Argeş, bh Olt, bh Mureş şi
bh Jiu.
Încărcarea cu nutrienţi, exprimata prin compuşi ai azotului (NO2, NO3, NH4), azot total şi
fosfor total are o importanţă deosebită pentru calitatea receptorilor naturali; la cantităţile totale de
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
257
28712,32 tone azot total, 3634,97 tone fosfor total, 32246,74 tone azotaţi, 721,84 tone azotiţi şi
29670,57 tone amoniu, aportul semnificativ l-au avut domeniile Captare şi prelucrare apă pentru
alimentare:Ntotal – 76,4%, Ptot – 83,8%, NO3- 31%, NO2-65%, NH4- 80,4% si Energie electrică şi
termică: Ntotal – 16,3%, Ptot – 11,5%, NO3- 57%, NO2-22,3%, NH4- 2,2%.
Din analiza încărcarilor celor 5(cinci) indicatori din bazinele hidrografice, se observă că ponderea
cea mai mare o are bh Argeş (cele mai mari cantităţi la Azot total, Fosfor total şi Amoniu ), bh Dunăre (
cantităţi mari la toti cei cinci indicatori), urmate de bh Jiu (Azot total si Fosfor total, Azotaţi), bh Siret
(Azot total, Azotaţi, Azotiţi).
Indicatorul substanţe extractibile, reflectând încărcarea cu grăsimi a apelor uzate, a
însumat 28819,89 tone, a avut ponderea cea mai mare in activitatile incadrate la Captare şi prelucrare
apă pentru alimentarea populaţiei - 69 % si Energie electrică şi termică –aprox. 20 %.
Cantitaţi importante s-au înregistrat în bh Argeş- 8432,91 tone, bh Jiu-7449,74 tone, bh
Dunăre-3160,31 tone, bh Olt -850,96 tone.
La indicatori precum cianuri totale, fenoli, detergenţi sintetici, produse petroliere, ponderea
la cantităţile totale o are câte un domeniu de activitate şi anume:din 12,7 tone cianuri , 42% reprezintă
cantitatea evacuată din activităţile de Prelucrări chimice dar si 38,5% din activităţi de Captare şi
prelucrare apă pentru alimentare; activitatea de Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea
populaţiei contribuie cu cca 81% la incarcarea de 41,51 tone fenoli şi 79% din 2290,03 tone
detergenţi; produsele petroliere au fost evacuate în procent de 95,6% din 5627,85 tone numai din
domeniul Energie electrică şi termică.
În ceea ce priveşte cota parte a încarcarilor din bazinele hidrografice pentru aceşti indicatori, pe
ansamblu, revine bazinelor Argeş, Dunăre, Jiu, Olt cu cantităţi mult mai mari faţă de celelate bazine; se
remarcă contribuţia de 5,88 tone cianuri din evacuarile bazinului Olt, bh Argeş cu 812,80 tone
detergenţi sintetici şi cele 2283,21 tone de prodse petroliere în bh Jiu şi 3103,58 tone în bh Dunăre. La
fenoli s-a înregistrat o distribuţie mai uniforma a încărcărilor, dar se fac totuşi remarcate cele din bazinele
Argeş şi Someş cu 8,93 respectiv 6,39 tone.
Situaţia încărcărilor cu metale grele (forme totale) se prezită astfel:
- la 0.237 tone Arsen, cantitate înregistrată în bh Mureş; .ponderea cea mai mare revine
domeniului Energie electrică şi termică, cca 80%;
- la 1,414 tone Cadmiu, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru
alimentarea populaţiei, 72%; bazinele cu ponderea mai mare au fost bh Someş (0,351 tone)
şi bh Argeş (0,344 tone).
- la 12,8 tone Crom total, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru
alimentarea populaţiei cca 85%; la multe dintre bazine s-au înregistrat încărcări de peste
1,00 tone, în bh Argeş fiind cea mai mare cantitate, 3,798 tone.
- la 74,47 tone Cupru, ponderea a avut-o Industria extractivă, 76,4%; din totalul cantităţii
evacute, 59,6 tone au fost numai în bh Mureş.
- la 0,203 tone Mercur, ponderea au avut-o activităţile din domeniul Captare şi prelucrare
apă pentru alimentarea populaţiei, cca 74%; din cele 4 (patru) bazine în care s-a înregistrat
prezenţa acestui metal (bh Mureş, bh Olt, bh Argeş şi bh Dunăre), cea mai mare cantitate
(0,141 tone) s-a evacuat în bh Argeş.
- la 10,95 tone Nichel, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru
alimentarea populaţiei, 87,5%; bazinele cu ponderea cea mai mare au fost bh Argeş 3,05
tone şi bh Someş 2,46 tone.
- la 16,62 tone Plumb, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru
alimentarea populaţiei, cca 81,87%; analiza pe bazine evidenţiază încărcarea de 7,214 tone
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
258
din bh Someş, cu mult peste celelalte bazine.
- la 229,98 tone Zinc, ponderea a fost dată de activităţile din Captare şi prelucrare apă
pentru alimentarea populaţiei, cca 48% şi Industria extractivă, cu 39%; contribuţia
majoritară vine din bh Argeş (65,18 tone), bh Someş (58,76 tone), bh Mureş ( 31,513 tone)
şi bh Siret (20,75 tone).
În anul 2010, substanţe din grupa micropoluanţilor organici, ponderea cea mai mare (80% )
s-a înregistrat în domeniul Captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţiei şi cu
precădere din bh Argeş:
- benzen, 4,257 tone dintr-un total de 4,685;
- 1,2-dicloretan, 4,26 tone dintr-un total de 4,33 tone;
- diclormetan, 4,26 tone dintr-un total de 4,54 tone;
- tetraclorura de carbon, 21,3 dintr-un total de 2,700 tone
- fenantren, la totalul de 0,074 tone a contribuit bh Argeş cu 0,009 şi cu ponderea cea mai mare,
bh Olt, cu 0,065 tone din Prelucrări chimice.
Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au o contribuţie însemnată
la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei,
Energie electrică şi termică, Prelucrări chimice şi Industria extractivă.
Situaţia încărcărilor şi din punct de vedere al repartiţiei evacuărilor în bazinele hidrografice arată
că potenţialul de poluare există în primul rând în bh Dunare, bh Jiu şi bh Olt, bh Argeş, dacă se ţine
cont atât de cantitatea de poluanţi evacuaţi, cât şi de frecvenţa cu care apar în ierarhizarea de mai sus.
4. Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare
investigate în anul 2010
Analiza datelor statistice centralizate în ANEXA I, Tabel 82 - Tabel 83, conduce la concluzia că,
faţă de numarul total de 1510 de staţii de epurare investigate în anul 2010, 547 de staţii, reprezentând
36,23 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 963 staţii, adică 63,77 %, necorespunzător.
Rezultă că, sub aspectul funcţionării staţiilor de epurare, situaţia se menţine şi în anul 2010 destul
de critică, raportul dintre situaţiile corespunzătoare şi cele necorespunzătoare fiind defavorabil primei
categorii.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
259
Figura 65: Situaţia funcţionării staţiilor de epurare (%) în perioada 2000-2010
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
260
IX. POLUĂRI ACCIDENTALE În anul 2010 s-au înregistrat 60 de poluări accidentale, din care 34 cu produse petroliere, 10 cu
substanţe organice, în majoritatea cazurilor sursa fiind ape uzate neepurate, 12 cu produse de origine
anorganică şi 4 poluari de altă natură.
Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată de unii operatori
economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, furturi de produse, cât şi prin lipsa
retehnologizării proceselor tehnologice din unele unităti industriale.
Din totalul poluărilor din anul 2010, 18% provin din surse neidentificate, 10% au cauzat mortalitate
piscicolă, iar fenomenele naturale (ploi torenţiale, temperaturi ridicate şi debite scăzute) au contribuit în
mică măsură la poluarea apelor râurilor (3 poluări).
Poluările accidentale cu produse petroliere (56,6%) au avut drept cauza spargeri de
conducte de transport produse petroliere în scopul furturilor de combustibil sau uzura
acestora. Repartiţia pe bazine hidrografice arată că în bazinele Someş, Tisa, Mures, Olt, Argeş, Vedea, Siret
şi s.h. Dobrogea–Litoral s-au produs cele mai multe poluari (7-9 poluari), iar în spaţiile hidrografice
Crişuri, Banat nu s-a produs nici o poluare.
Poluările cele mai importante care s-au produs pe râurile interioare şi fluviul Dunărea, în cursul
anului 2010 şi măsurile aplicate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor, sunt evidenţiate în Tabel 61.
În anul 2010 a avut loc accidentul industrial din Ungaria, poluare ce s-a incadrat în tipul de poluare
din sursa identificată pe fluviul Dunărea. Accidentul s-a produs în data 04.10.2010, ora 13.00, la un iaz
de decantare cu un volum de stocare de 600000 mc, materialul stocat fiind şlam rezultat din prelucrarea
industrială a aluminiului, produs secundar din prelucrarea bauxitei prin procesul Bayer.
Şlamul a intrat pe valea Torna, afluent al râului Marcal. Pe râul Marcal, pH-ul a inregistrat valori de
12-13. S-a estimat că unda de poluant intră în Dunăre în acea după-amiază, la km 1794-secţiune amonte
Budapesta. Debitul înregistrat pe Dunăre era de 2400 mc/s, astfel s-a estimat timpul de propagare a undei
de poluare până la intrarea în ţara noastră de 5-6 zile.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
261
La nivel central, Administraţia Naţională “Apele Române” a constituit un grup de lucru şi a
demarat următoarele acţiuni:
1. Derularea unui program de monitoring investigativ în vederea urmăririi calităţii apei la
intrarea în ţară (secţiunea de monitorizare Baziaş). Programul de monitorizare a început încă din ziua de
06.10.2010 şi s-a derulat pe o perioadă de două luni, frecventele de prelevare variind de la 1 probă / zi
(în primele 3 zile, până la intrarea undei de poluare în ţară), 1 probă / la 4 ore (în perioada în care era
estimată data intrării undei de poluare şi perioada în care a traversat teritoriul ţării), după care s-a redus la
o 1 proba / săptămână. Au participat 4 laboratoare de calitatea apei (1 laborator local, 2 laboratoare
bazinale şi un laborator regional) şi au fost efectuate atât determinări in situ, cât şi în laborator, pentru o
serie de indicatori: biologici (macronevertebrate bentice, fitoplancton, macrofite, fitobentos, ihtiofauna),
cât şi indicatori fizico-chimici din grupele: indicatori generali, nutrienţi şi metale grele.
Rezultatele obţinute au fost utilizate pentru ilustrarea variaţiilor temporale a indicatorilor analizaţi
(reprezentări grafice), iar evaluarea calităţii apei in secţiunea Baziaş s-a efectuat conform legislaţiei
naţionale în vigoare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
262
2. Alertarea tuturor folosinţelor din aval care utilizează apă pentru potabilizare în vederea luării
măsurilor necesare în caz de poluare.
3. Menţinerea permanentă a legăturii cu partenerii ungari şi sârbi prin sistemul de
alarmare/avertizare în caz de poluări accidentale pe Dunăre (PIAC-AEWS), în vederea primirii
informaţiilor privind caracteristicile poluantului.
4. Solicitarea prin PIAC Romania de informaţii de la partea ungară, privind afluenţii Dunării care
pot fi afectaţi de poluant, debitele Dunării şi ai afluenţilor acesteia, precum şi cantitătile de
poluant deversate.
5. Calcularea timpului de propagare a undei poluante până la intrarea în ţară.
Autorităţile române au menţinut permanent legatura cu autorităţile ungare şi sârbe, iar schimbul
de date a facut posibilă prognozarea evoluţiei impactului poluării.
Din schimbul de date s-a constatat că pe râul Marcal din Ungaria s-au înregistrat depăşiri la unele
metale grele, formele dizolvate de fier, cât şi la aluminiu forma totală, posibil ca urmare a remobilizării
din materialul din iazul de decantare. Cu toate acestea, debitul Dunării care era în jur de 7500 mc/s, a dus
la diluarea poluării din amonte.
Măsurătorile efectuate la Baziaş au arătat că valorile indicatorilor biologici şi fizico-chimici
s-au încadrat în valorile normale privind calitatea apei Dunării şi nu a existat nici un pericol pentru
folosinţele din aval ce utilizează apa în scop potabil.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
263
Tabel 61: Situaţia poluărilor accidentale în anul 2010
Nr
crt
Data
poluării
Administrati
a Bazinala
de Apa
Curs de apa
afectat
Agent
poluator
Natura poluării Sanctiune
aplicată
Observatii
Masuri
0 1 2 3 4 5 6 7
1 15.02.10 ABA
Argeş-Vedea
r. Pasărea
şi
acumulările
SC VeoliaApa
Servicii Otopeni
SC Urban SA
SC AGORA M&C
ANIF Berceni
Primăria Ştefăneştii
de Jos
Ape uzate
menajere
Amendă pentru
fiecare
agent economic
responsabil de
poluare
Poluarea a fost sesizată de
administratorul de la ac. Ştefăneşti, care
a observat mortalitate piscicola.
S-au prelevat probe de apă din locaţii
diferite de cele incluse în programul de
monitorizare current
S-a impus intrarea în legalitate a
tuturor agenţilor ec. care evacuează ape
uzate.
SGA Ilfov-Bucureşti a monitorizat şi
inspectat zona Otopeni-Pasărea.
2 18.02.10 ABA
Argeş-Vedea
vale necadastrată
afluent r. Ilfov
SC CONPET SA Ţiţei şi apă sărată Amendă
35000 lei
SC CONPET SA a inervenit pentru
stoparea poluării şi limitarea extinderii
acesteia prin montare de baraje
absorbante şi imprăştiere de material
absorbant
În perioada 19.02-04.03 s-au efectuat
lucrări de ecologizare pentru înlăturare
a efectelor poluării şi de recuperare a
ţiţeiului din zona poluată.
3 20.02.10
ABA
Siret
r. Bistriţa
canal UHE
SC GA-PRO-Co
CHEMICALS
Azotat de amoniu Amendă
35000 lei
S-a solicitat de la Hidroelectrica SA
suplimentarea debitului pe canal UHE
Bstriţa pentru diluţie şi de la SC Fibrex
Nylon debit suplimentar de apă
industrială;
S-au efectuat calcule de propagare în
secţiunea Zăneşti
şi s-au prelevat probe de apă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
264
4 04.03.10
ABA Olt r. Lotru SC Hidroelectrica
SA
Ulei hidraulic tip
TBA 57
_ Au fost montate 4 baraje pe canalul de
fugă UHE Ciunget, pentru prevenirea
scurgerilor de ulei în ac. Mălaia; s-a
îimprăştiat material absorbant
Dupa ce s-a colectat întreaga cantitate
de ulei tehnologic amestecat cu material
absorbant, s-au mai montat 2 baraje,
pentru prevenirea poluării în caz de noi
scurgeri.
Poluarea s-a sistat la ora 18.00
5 08.03.10
ABA
Prut-Bârlad
r. Bahlui SC BI VA FIL RO
SRL Iaşi
Ape uzate
tehnologice,
insuficient
preepurate
Amendă
35000 lei
S-a dispus sigilarea vanei de pe
conducta de evacuare a efluentului în
colectorul aparţinând SC APA VITAL
SA
S-au prelevat probe de apă din
influentul şi efluentul staţiei de
preepurare
S-au dispus măsuri pentru aplicarea
instrucţiunilor de lucru a staţiei.
SGA Iaşi au monitorizat efluentul
staţiei.
6 09.03.10
ABA
Prut-Bârlad
r. Bahlui SC IASITEX SA
jud. Iaşi
Ape uzate
tehnologice,
insuficient epurate
Amendă
35000 lei
S-au prelevat probe de apă din
efluentul staţiei de preepurare, efluentul
SEAU Iaşi, r. Bahlui
S-au luat măsuri pentru exploatarea şi
întreţinerea corespunzătoare de către SC
IASITEX a staţiei de preepurare.
7 15.03.10
ABA Olt Pr. Mamu SC CONPET SA
Sector Orleşti-
Gherceşti
Ţiţei
(spargere conductă)
- Avaria s-a remediat în câteva ore de la
depistare , dar scurgerile de ţiţei au fost
cantonate sub zăpada şi odată cu topirea
acesteia titeiul a fost antrenat în valea
torenţiala din zona parcului care se
varsă în pr. Mamu
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
265
Pentru reducerea şi stoparea
fenomenului de scurgere a ţiţeiului pe
pr. Mamu, unitatea poluatoare a
intervenit cu montarea a 3 baraje din
baloţi paie amplasate pe valea torenţială
care se varsă în pârâu, 6 baraje
absorbante pe pr. Mamu; s-a aplicat
material absorbant spilsorb între baraje
SGA Valcea au monitorizat fenomenul
pâna la eliminarea efectelor poluării
SC CONPET a transmis periodic
inforrmări privind stadiul lucrărilor de
ecologizare.
8 15.03.10
ABA
Argeş-Vedea
pr. Slanic OMV PETROM
Moreni
Ţiţei
(spargere conductă)
_ S-a oprit pomparea urmată de
remedierea conductei si curăţarea zonei.
9 24.03.10
ABA Olt pr. Stăneasca OMV PETROM
GZ Mamu Oteşti
Ţiţei şi apă sărată
( în timpul
operaţiunii de
înlocuire a unui
tronson din
conductă de
transport)
_ S-a izolat conducta de transport spre
parcul 2 Mihăeşti; s-a blindat linia
veche de pompare.
S-au amplasat 6 baraje absorbante pe
pr. Stăneasca şi s-au aplicat 50kg de
spillsorb.
10 24.03.10
ABA Olt L. Zăvideni Necunoscut Produs petrolier Reprezentanţii SC Hidroelectrica SA
au intervenit cu material absorbant tip
CASORB în vederea stopării propagării
undei de poluare.
Au fost prelevate probe de apă.
11 12.04.10
ABA Jiu r. Jiu DOLJCHIM
Craiova
Produs petrolier Amendă
35000 lei
DOLJCHIM a actionat prin instalarea
a doua stavile din material absorbant
pentru oprirea propagarii undei
poluante pe Canalul Meteoric;
SGA Dolj a instalat 2 baraje plutitoare
şi a actionat cu material biodegradabil
pentru neutralizarea substanţelor
poluante ajunse în raul Jiu.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
266
Poluarea a fost sistată în aceeaşi zi.
12 15.04.10
ABA Mureş Pr. Mocear SC PROLEMN SA
Reghin
Deşeuri de la
prelucrarea
lemnului
Amendă
35000 lei
Deşeurile au fost antrenate de
precipitaţii însemnate cantitativ din acea
perioadă.
S-a realizat un baraj de umplutură la
ieşirea de pe platformă pentru a stopa
deversarea; s-au curăţat şanţurile
pluviale şi a pr. Mocear pe zona afectată
S-au prelevat probe de apă
Poluarea a fost stopată în aceeaşi zi
13 16.04.10
ABA Siret r. Milcov SC Premium Pork
SRL
Goleşti
Jud. Vrancea
Substsanţe organice
(dejecţii lichide
animaliere)
Amendă
75000 lei
S-au stopat descărcările de dejecţii şi
s-a remediat defecţiunea aparută la
conducta
de transport
S-a curătat canalul de desecare şi s-a
monitorizat cursul de apă până la
stoparea poluării.
14 19.04.10
ABA Jiu Pr. Amaradia OMV PETROM
Sector 5 Bustuchin
Ţiţei si apă sărată _ OMV Petrom SA a luat următoarele
măsuri: a oprit pomparea pe colectorul
spart, au fost executate 4 baraje din
material absorbant; s-a colectat
amestecul de apă sărată şi ţiţei
A fost decopertată suprafaţa de sol
contaminată
15 19.04.10
ABA Someş-
Tisa
r. Ilba CNMPN
REMIN SA
Ape de mină şi
nămol
_ S-a monitorizat evoluţia calităţii apei
în aval
S-a impus urgentarea lucrărilor de
ecologizare a perimetrului minier
Impactul poluării a fost local, de mica
amploare, fără impact transfrontier
16 24.04.10
ABA
Mureş
Canal Hatazi Ferma Porkrod
SRL
Jud. Arad
Substanţe organice
(dejecţii animaliere)
Administratorul firmei a început
imediat remedierea situaţiei (prăbuşirea
terenului care a condus la distrugerea
canalului de dirijare a dejecţiilor)
17 06.05.10 ABA Mureş Pr. Corund Fenomen natural Erupţie de saramură _ S-a realizat un stoc de apă tampon
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
267
afl.stg.
Târnava Mică
din subteran
şi namol
pentru evitarea vârfului undei poluante
S-au prelevat probe apă cu frecvenţa
marită
S-a înregistrat mortalitate piscicolă.
18 07.05.10
ABA Olt Pr. Nisipoasa SC CONPET
Sector Orleşti
Ţiţei şi apă sărată _ S-au montat 4 baraje absorbante pe pr.
Nisipoasa şi 2 baraje pe canalul de
gardă al CHE Zăvideni;
S-au prelevat probe de apă.
19 09.05.10
ABA Siret Pr. Ardeleanu
afl. pr. Hangani
SC OMV
PETROM
Grup Moineşti
Sect.Sarmacian
Ţiţei şi apă sărată _ SC Petrom a intervenit oprind
pomparea şi realizând 4 baraje din paie
şi materiale absorbante şi au împrăştiat
material Spill Sorb
SGA Bacău a recoltat probe de apă
din pârâul Hangani.
20 11.05.10
ABA DL Dana 84 Port
Constanta
Necunoscut Motorină _ Poluarea a provenit din reţeaua de
canalizare din zona Poarta 6 str.
Pandurului, astfel că s-au luat măsuri de
ecologizare şi s-a mentinut decopertarea
conductei pentru examinarea cu un
dispozitiv pentru depistarea unei
eventuale instalaţie artizanală de furt de
combustibil
SC Oil Terminal a acţionat şi în zona
Danelor 84-79, astfel colectându-se
aprox 10 tone de amestc de apă cu
produs petrolier şi deşeuri menajere
solide
În acvatoriul danei erau montate baraje
flotante, pentru protejare
21 12.05.10
ABA Mureş R. Arieş SC MECHEL SA
Câmpia Turzii
Produse petroliere
şi suspensii de
zgură
Contravenţie S-a sistat evacuarea apelor până la
curăţirea hidrociclonului şi bazinului de
retenţie;
s-a moniotorizat calitatea apei pe r
Arieş şi la evacuare bazin de retenţie;
Poluarea a fost sistată în aceeaşi zi,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
268
orele 20.00.
22 22.05.10
ABA
Someş-Tisa
r. Ilba CNMPM
REMIN SA
Perimetrul minier
Ilba
Ape de mină S-a monitorizat calitatea reţelei hidro
din aval şi s-au prelevat probe de apă.
Urgentarea lucrărilor de inchidere şi
ecologizare a perimetrului minier,
deschiderea finantării în regim de
urgenţă a lucrărilor prevăzute îin
proiectul tehnic comandat de SC
CONVERSMIN Bucureşti
23 31.05.10
ABA Prut-
Bârlad
r. Calmatui SC COSAGRO
Impex SRL
Galaţi
Dejecţii animaliere
antrenate de ploi
torenţiale
S-a înregistrat mortalitate piscicolă, cca
1600 kg;
S-au prelevat probe de apă din r.
Calmăţui şi iazul Călmăţui
S-a acţionat în vederea îndepărtării
mortalitaţii piscicole
Poluarea s-a sistat îin data de
05.06.2010.
24 01.06.10
Dobrogea
Litoral
Fl. Dunarea
Port Tulcea
Nava de pasageri
Pavilion Franţa
Ulei mineral Contravenţie
10000 lei
Prin explozia unui butoi de cap. 40 kg,
s-au prelins peste bord cca 2l de ulei şi a
juns in apă, in zona aflată între pontonul
de acostare şi pereul cheiului falezei;
APDM Tulcea cu baraj antipol si
material absorbant
25 05.06.10
Siret R. Tazlaul Sărat
şi
pr. Bejan
OMV PETROM
SA-GZ Zemeş, si
depozitul Cerdac
Amestec de ţiţei şi
nămol
-
S-a oprit pomparea şi s-au instalat 4
baraje baraje din funii absorbante,
respectiv, un baraj din paie; în ambele
cazuri s-a împrăştiat spill sorb;
S-au prelevat probe de apă
Aval de r. Tazlaul Sărat şi r. Slănic nu
au fost afectate
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
269
26 14.05.10
Olt R. Olt Fenomene naturale Sedimente antrenate
de ploi torenţiale
- S-a înregistrat mortalitate piscicolă ;
S-au recoltat probe de apş (trei puncte
de prlevare) şi probe de peşti pentru
probe biologice
27 15.06.10
Mureş Pr. Slimnic,
afl. r. Visa
Persoana fizica Produs petrolier Contravenţie
1000 lei
S-au amplasat doua baraje constituite
din baloti de paie in imediata apropiere
a sursei de poluare şi la cca 2 km aval;
Igienizarea malului stâang al pârăului
în dreptul gospodăriei de către
propritarul poluator şi salubrizarea pr.
Slimnic de către primăria comunei
28 22.06.10
Dobrogea
Litoral
L. Neptun-
Malul Nordic
Neidentificat Produs petrolier de
tip CLU
- Prima măsura luată de ABA DL, a
fost aceea de a monta baloţi de paie la
canalul de legatura dintre Lacul Neptun
1 si M. Neagra;
SC Branic SRL a intervenit pentru
operatiunile de depoluare prin montare
de baraje plutitoare antipoluante, baraje
absorbante sub forma de aripa, material
absorbant biodegradabil;
S-a acţonat cu vidanja şi voma pe
conducta pluvială afectată de produsul
petrolier
S-au întreprins actiuni de combatere si
depoluare până în data de 01.07.2010,
când s-a constatat că zona afectată s-a
redus considerabil, existând irizaţii
uşoare doar în locul descărcarii
conductei pluviale.
30 08.07.10
Argeş
Vedea
r. Neajlovel OMV PETROM
FC Strâmbu/Sector
Apa săată şi ţţitei Amendă
2000 lei
S-a oprit pomparea şi s-a izolat
conducta prin închiderea ventileleor
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
270
Oarja amonte şi aval;
Au fost montate 4(patru) baraje
absorbane pe r. Neajliov dar şi pe
afluentul sau, Neajlovel;
OIL DEPOL Service SRL a participat
la operaţiunile de depoluare, care s-au
finalizat în data de 19.07.2010
31 08.07.10
Dobrogea
Litoral
v. Cumpăna şi
pr. Lazu
CONPET SA Produs petrolier
transportat prin
conductele de
irigaţii şi antrenat
de ploile abundente
SC CONPET îimpreună cu
ENVIROTECH au participat la
combaterea poluării şi lucrâri de
ecologizare: s-au montat baraje
plutitoare antipoluante pe pr. Lazu,
amonte de confluenţa cu C.D.M.N. şi la
confl. v. Cumpana cu pr. Lazu; s-au
aplicat substanţe absorbante şi s-au
vidanjat colectările de produs petrolier;
S-au montat şi 2(doua) baraje aripa pe
malul stâng al CDMN pentru
concetrarea irizaţiilor
Operaţiunile au fost îngreunate de
nivelele şi vitezele mari ale apei pe
sectorul pr. Lazu
32 23.07.10
Buzau
Ialomiţa
R. Prahova CONPET SA
Ploieşti
Ţiţei SC CONPET şi SC ENVIROTECH
Constanţa au aţctionat montând baraje
de reţinere plutitoare şi baraje
absorbante de produs petrolier, precum
ş baloţi de paie;
S-a împrăştiat material absorbant Spill
Sorb la locul producerii avariei şî în
lungul cursului de apa la podurile
existente
SC CONPET a avut obligaţia să
acţioneze pentru îindepărtarea
poluanţilor de pe malurile cursului de
apa şi să informeze ABABI ăi SGA
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
271
Prahova cu privire la evoluţia şi
eliminarea efectelor poluării.
33 27.07.10
Siret R. Trotuş SC RAFO
Oneşti
Poduse petroliere Contravenţie
40000 lei
Poluarea s-a produs prin inundarea
staţiei de epurare în urma ploilor
torenţiale.
Pentru stoparea sursei de poluare s-a
montat o electropompă si o motopompă
pentru pomparea apei din staţia
inundată în bazinele de omogenizare si
într-un compartiment al bazinului
aferent instalatiei de prelucrare
namol. De asemenea, s-au oprit
scurgerile de ape pe canalul MC4.
Pentru inlaturarea efectelor s-a
actionat cu echipe si utilaje
(autovidanja, excavator pe senile,
buldoexcavator, tractor cu remorca)
pentru colectarea produsului petrolier;
s-a colectat manual cu lopeti produsul
petrolier ramas pe mal si s-a curatat
vegetatia infestata.
S-au amenajat baraje de retinere a
produsului petrolier in rau Trotus;
S-a aplicat spill-sorb din dotare în
zonele afectate
S-au prelevat probe de apa din canalul
de avarii MC 4 si de pe raul Trotus;
34 30.07.10
Argeş
Vedea
L. Siliţtea CONPET SA Ţiţei S-a intervenit pentru remedierea
conductei.
S-au montat baraje de reţinere la
suprafaţa apei, s-a administrat material
absorbant şi s-a colectat produsul
petrolier cu ajutorul a 2(doua)
skimmere.
35 30.07.10 Argeş Ac. Ilfoveni CONPET SA Ţiţei S-a dispus SC Viena Ennergy oprirea
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
272
Vedea Ploieşti tuturor MHC-urilor de pe pr. Ilfov până
la curăţirea totală a lacului de
acumulare; S-a luat legătura
telefonic cu SGA Damboviţa pentru
oprirea debitului tranzitat pe derivaţia
Valea Voievozilor (Ialomiţa – Ilfov)
A fost chemată firma specializată de
depoluare OIL DEPOL Constanţa
pentru curăţirea în totalitate a zonei
afectate;
Reprezentanţii CONPET SA Ploieşti
au blindat conducta spartă oprindu-se
pomparea, au montat baraje flotoare,
rulouri absorbante şi baraje din paie
pentru stoparea şi izolarea undei
poluante, acestea fiind montate şi în
zona prizei energetice ;
36 18.08.10
Dobrogea
Litoral
C.P.A.M.N.
Km 24+800 mal
stâng
Poluare istorică
datorată
S.C.
PETROTRANS
S.A.
Produs petrolier - CN ACN SA a participat la acţiunea
de depoluare şi ecologizare în zonă
împreună cu SC ENVIROTECH SRL,
prin montarea a 20m de baraje
antipoluante 21m de baraje absorbante
şi administrarea de substanţă absorbantă
37 22.08.10
Prut-
Bârlad
Fl. Dunarea
Amonte priză
Necunoscut Sulfat de aluminiu - Constatarea poluării s-a facut în
momentul analizei de control a apei
38 23.08.10
Prut-
Bârlad
r. Bahlui SC APA VITAL Ape uzate
insuficient epurate
- S-a închis stavila de pe deversor-
colector Bucium;
S-au montat 2 baraje plutitoare amonte
de Staţia de Epurare, presupunând că
poluatorul principal este SC IASITEX,
de la care s-au prelevat şi probe de apă.
Fenomenul a fost de amploare mică,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
273
efluentul Staţiei de epurare Iaşi a diluat
unda de poluare
39 30.08.10
Argeş-
Vedea
r. Sabar OMV PETROM
Sector Dumitrana
Apă de zăcământ şi
urme de ţiţei
_ S-a oprit pomparea;
S-au montat baraje absorbante si s-a
imprăştiat material absorbant.
40 03.10.10
ABA Someş-
Tisa
r. Orăştie SC SEPE
INSTALCOM SRL
Orăştie
Păcură Amenda aplicată
de GN
50 000 lei
Poluarea s-a produs în urma răsturnării
unei cisterne;
S-a monitorizat concentraţia
substanţelor extractibile în apă, până s-a
constatat menţinerea acesteia în limitele
admise
41 04.10.10
ABA Someş-
Tisa
r. Cisla SC
CONVERSMIN
SA
Ape de mină Pentru poluarea produsă sunt
responsabile mai multe societaţi, de
aceea măsurile stabilite de Comisariatul
Judeţean Maramureş al GNM au fost
date in funcţie de responsabilităţile
fiecăreia;
S-au monitorizat cursurile de apă
Cisla, Vişeu şi Tisa
42 04.10.10
ABA Someş-
Tisa
r. Ighiel SC TRANSEURO
SRL Ighhiu Ape uzate de
natură organică
Amendă
40.000 lei
Au fost prelevate probe de apa;
poluarea s-a sistat in aceeaşi zi, orele
18.30
43 20.10.10
ABA
Buzău-
Ialomiţa
Pr. Ocniţa OMV PETROM
SA ASSET G
Muntenia
Târgovişte
Ţiţei şi apă sărată S-a oprit pomparea produsului
petrolier şi s-a acţionat pentru
remedierea conductei sparte;
S-a împrăştiat material absorbant
44 25.10.10
ABA Someş-
Tisa
Pr. Fluieroasa şi
r. Cobăşel
Neidentificat Apă de mină Poluarea s-a produs datorită creşterii
debitului prin acumularea apei pluviale
din interiorul galeriei
S-a anunţat SC Aquabis Bistriţa –
secţia Beclean pentru monitorizarea
calităţii apei brute la sursă.
Nu au fost folosinţe de apă afectate, nu
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
274
s-a înregistrat mortalitate piscicolă;
poluarea a vut un impact local.
45 02.11.10
ABA Someş-
Tisa
r. Nistru SC SIROMEX
DRINKS SRL
Baia Mare
Ape uzate
încărcate organic
Administrativ şi
contravenţional
S-a oprit procesul de producţie;
S-a colectat nămolul decantat pe
platformă, în canalul de desecare şi
malurile r. Nistru precum şi
monitorizarea calităţii apei;
Efectul de schimbare de culoare s-a
înregistrat pe cca 5 km;
Poluarea nu a avut impact transfrontier
şi nu au fost afectate folosinţe de apă.
46 18.11.10
ABA
Prut-Bârlad
r. Racova Necunoscut prin
colectorul de ape
pluviale aparţinând
SC AQUQVIS SA
Suc. Vaslui
Ape uzate
neepurate
Penalităţi în
valoare de
873,5 lei
În vederea stopării poluării, operatorul
de reţea a procedat la blindarea
colectorului pluvial al zonei industriale
Rediu;
S-au prelevat probe de apă din efluent
cât şi din râul Racova
47 06.12.10
ABA Mureş Pr. Văidei SC ALBALACT
SA Dejecţii animaliere
din bazinele de
stocare
Amendă
35.000 lei
S-au oprit scurgerile prin obturarea
breşelor pe unde s-a produs scurgerea
de dejecţii
S-a înregistrat mortalitate piscicolă şi
de aceea s-a introdus apă proaspată în
bazinul piscicol, din r. Mureş
S-au prelevat probe de apă
Poluarea s-a sistat în aceeaşi zi, orele
14.00.
48 07.12.10
ABA Mureş v. Muscanilor Halda steril IPEG Steril antrenat de
ploi abundente
_ S-au prelevat probe de apă;
S-a monitorizat cursul de apa până la
dispariţia culorii albicioase, în data de
10.12.
49 07.12.10
ABA
Argeş-Vedea
r. Cotmeana PETROM SA,
Muntenia Vest Ţiţei cu apă sărată _ S-a oprit pomparea, s-au montat baraje
de reţinere
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
275
X. ASPECTE GLOBALE PRIVIND CALITATEA APELOR SUBTERANE IN
ANUL 2010
1. Principii de organizare si de actionare
Apele subterane constituie o resursă importantă datorită calităţii lor fizico-chimice si biologice,
dar totodată o resursă mai putin vazută, iar evaluarea ei este mai dificila.
Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane se desfasoara la nivelul marilor bazine
hidrografice, pe unităţi morfologice, iar in cadrul acestora, pe corpuri de ape subterane, prin intermediul
forajelor de observatie, izvoare, drenuri.
Ca urmare a implementarii Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE in Romania, au fost delimitate si
caracterizate, in acord cu prevederile acestei directive, un numar de 142 corpuri de apă subterana,
repartizate pe cele 11 Administratii Bazinale de Apă .
In acceptiunea acestei directive ,,corpul de apă subterana” este un volum distinct de ape
subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe
straturi geologice de roci cu o porozitate si o permeabilitate suficienta, astfel incat sa permita fie o curgere
semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane.
Identificarea si delimitarea corpurilor de apă s-a facut pe baza urmatoarelor criterii:
Geologic
Hidrodinamic
Starea corpului de apă:
· chimică (calitativă)
· cantitativă
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele in care exista acvifere
semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă, si anume debite exploatabile mai mari de 10 mc/zi.
In restul arealului, chiar daca exista condiţii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se
constituie in corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/EC.
Criteriul geologic intervine nu numai prin varsta depozitelor purtătoare de apă ci si prin
caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea si proprietatile lor de a inmagazina apă. Au fost
delimitate si caracterizate astfel:
corpuri de apă de tip poros
corpuri de apă de tip carstic-fisural.
Criteriul hidrodinamic actioneaza in special in legatura cu extinderea corpurilor de apă.
Corpurile de apă freatice au extindere numai pana la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei
de cumpana a acestora, in timp ce corpurile de adâncime se pot extinde si in afara bazinului.
Starea corpurilor de apă, atat cea cantitativa cat si cea chimică (calitativa), a constituit
obiectivul major in procesul de delimitare, evaluare si caracterizare a unui corp de apă. Exista corpuri cu:
stare chimică bună
stare chimică slabă care din punct de vedere al riscului de neindeplinire a obiectivelor de mediu
sunt:
· corpuri de apă subterane in condiţii naturale;
· corpuri de apă subterane la risc;
Din punct de vedere al dezvoltării faţă de frontierele tarii sunt:
· corpuri de apă subterana cu dezvoltare interna;
· corpuri de apă transfrontaliere;
Posibilitatea de inmagazinare si circulatie a apelor subterane se afla in stransa legatura cu
alcătuirea lor litologică, dispoziţia spaţială si condiţiile de alimentare, elemente care determină de fapt
condiţiile hidraulice ale acviferelor, astfel încât din punct de vedere al adâncimii de dezvoltare exista:
corpuri de ape subterane freatice din zone cu structuri geologice tabulare;
corpuri de ape subterane de adâncime din zone cu structuri geologice tabulare;
corpuri de ape subterane din zone cu structuri geologice cutate (cu manifestare prin izvoare);
Apele freatice se afla cantonate in primele orizonturi permeabile, pana la cca 50 m adâncime,
fiind sub influenţa directă a factorilor atmosferici.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
276
Pentru monitorizarea acviferelor freatice au fost create mai multe categorii de staţii
hidrogeologice:
· de ordinul I, amplasate in văile fluviatile ale principalelor cursuri de apă si in apropierea
lacurilor, care au ca scop urmărirea legaturii dintre apele subterane si de suprafaţa;
· de ordinul II, amplasate în zonele de interfluviu de câmpie, care urmăresc regimul apelor
subterane in legatura cu factorii climatici;
· staţii amplasate in zonele de captare ale principalelor acvifere care urmăresc efectul
exploatării asupra regimului apelor subterane;
· staţii experimentale care au destinaţii speciale în vederea cercetării apelor subterane sub
aspectul stabilirii bilantului masic sau al propagării poluării;
· staţii amplasate in jurul unor unităţi industriale importante.
Pentru corpurile de apă de adâncime din zone cu structuri geologice tabulare, densitatea reţelei
va fi de aproximativ 1 foraj la 250-400 km². Aceasta densitate se obţine prin:
· punerea in functiune a forajelor reţelei de adâncime aflate in conservare;
· preluarea în reţea a unor foraje de cercetare hidrogeologică, executate de unităţi ale
Ministerului Industriei si Resurselor;
· includerea in reţeaua de monitorizare a unor foraje de exploatare (având in vedere
costurile ridicate privind execuţia forajelor de monitorizare de adâncime).
Pentru corpurile de ape subterane din zone cu structuri geologice cutate (cu manifestare prin
izvoare) nu este prevazută o densitate anume a punctelor de monitorizare. Se vor identifica şi monitoriza
izvoare importante, astfel încât debitele acestor izvoare sa depăşească 50% din resursele corpului de apă
(respectiv suma debitelor izvoarelor corpului respectiv).
Alta categorie de reţele de monitorizare este cea a reţelelor locale de monitorizare aflate in
proprietatea terţilor, clasificate astfel:
· reţele pentru monitorizarea marilor captări;
· reţele de monitorizarea zonelor obiectivelor care creează presiuni antropice.
Pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice
si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de poluare asupra freaticului, se fac
măsurători si observaţii periodice si in forajele de poluare amplasate in jurul marilor surse de poluare, in
fiecare bazin hidrografic.
Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a realizat conform cerinţelor Directivei
Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării
şi deteriorării transpusă în legislaţia naţională prin HG 53/2009 şi a Ordinului 137/2009 care stabileşte
valorile de prag pentru corpurile de apă subterană.
În anul 2010 au fost monitorizate 125 de corpuri de apă subterană din cele 142 de corpuri
delimitate, evaluarea acestor 125 de corpuri, structurate pe bazine/spaţii hidrografice, fiind prezentată în
cele ce urmează, pentru fiecare corp în parte.
2. Bazinul hidrografic Someş
În bazinul hidrografic Someş au fost identificate şi delimitate pe baza criteriilor stabilite -
geologic, hidrodinamic, starea calitativa şi cantitativa a corpului de apă un număr de 8 corpuri de ape
subterane. Repartiţia spaţială a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Someş a permis investigarea din
punct de vedere al calităţii apelor subterane a celor 7 hidrostructuri prezente in acest bazin: Câmpia
Someşului, Subbazinul Someşului Mic şi afluenţii, Subbazinul Someşului Inferior şi afluenţii.
Supravegherea calităţii resurselor de ape subterane, în bazinul hidrografic SOMEŞ, s-a realizat in
anul 2010 la cele 8 corpuri de apă delimitate prin intermediul unui număr de: 75 foraje din reţeaua
hidrogeologică naţională şi 10 puncte de monitorizare ale terţilor (3 foraje şi 1 dren de captare apă
potabila, 6 fântâni). De asemenea s-au primit buletinele de analize chimice a apei recoltate de la peste 40
de foraje de control a poluării a căror monitorizare a fost efectuată de unităţile industriale de care
aparţin aceste foraje.
Analizând forajele monitorizate in anul 2010 se desprind următoarele concluzii, privind starea
corpurilor de apă subterană din bazinul hidrografic Someş:
Corpul de apă subterană ROSO1/Conul Someşului, HolocenPleistocen Superior
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
277
Corpul de apă freatica ROSO01 este de tip transfrontalier (graniţa cu Ungaria), poros- permeabil
şi are o suprafaţă de 1380 kmp pe teritoriul României. Acest corp se dezvolta începând de la intrarea
râului Someş in Depresiunea Panonica este cantonat in depozite proluviale poros–permeabile, de vârsta
cuaternara (holocen-pleistocen superior) şi se află in interacţiune cu corpul de apă subterană sub presiune
ROSO13. In acest corp de apă subterană nu sunt captări cu exploatări semnificative de apă. Corpul de apă
ROSO01 se află în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă aferente şi anume Someş, Homorod
şi Turt.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO01
În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 42 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.
Deasemenea s-au mai primit analize chimice de la Depozitul de Deşeuri din municipiul Satu Mare (SC
Florisal SA), în urma monitoringului efectuat de aceasta unitate la cele 7 foraje proprii de control a
poluării.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), Ortofosfaţi solubili (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb
2+), Cd
(Cd2+
) şi un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama- HCH
(lindan).
În cadrul corpului de apă subterană ROSO01 din totalul celor 42 de foraje monitorizate avem
următoarea situaţie:
38 de foraje (90,48%) nu prezintă depăşiri ale valorilor medii faţă de valorile prag la nici un
parametru;
4 foraje (9,52%) prezintă depăşiri ale valorilor de prag stabilite În consecinţă, conform
metodologiei de evaluare, acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 4 foraje se prezintă astfel:
la 3 foraje pentru ortofosfaţi solubili
la 1 foraj pentru azotaţi
La cele 7 foraje de control al poluării aparţinând Depozitului de Deşeuri Satu-Mare s-au
înregistrat depăşiri locale ale valorii de prag la indicatorul plumb. Câteva analize s-au primit şi de la
forajele de control al poluării ce aparţin Gropii de Gunoi a municipiului Satu–Mare unde s-a înregistrat o
impurificare locala a indicatorilor: azotaţi, cadmiu şi indicatori bacteriologici.
Conform metodologiei de evaluare, acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţă
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROSO01, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, solvenţi
cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO4/Munţii Bihor- Vladeasa
Corpul de apă subterană ROSO04 cu o suprafaţă de 469 kmp este de tip fisural-carstic şi se
dezvolta atât în bazinul hidrografic al râului Someş cat şi in cele ale Crişurilor şi Mureşului, in zona
montana a munţilor Bihor-Vladeasa. Acest corp de apă subterană se afla in interdependenta cu corpurile
de apă de suprafaţă aferente râurilor Crişul Pietros şi Sebisel, fiind cantonat in depozite carbonatice
triasic-cretacice ce au dus la crearea unui număr mare de sisteme carstice majore cu resurse importante de
ape subterane. Izvoarele carstice au debite cuprinse intre 0,04-550 l/s. Nu sunt captări de apă
semnificative din acest corp, doar prin 3 izvoare se exploatează resursa de apă subterană.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
278
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO04
În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la 2
izvoare la care nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag specifice corpului.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi solubili (PO4
3-).
Acest corp de apă se afla in stare chimica bună, fiind dezvoltat şi in zona montata unde
nu exista activităţi antropice potenţial poluatoare.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţă
În anul 2010, în corpul de apă ROSO04, au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri
fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe , Mn;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli şi cianuri.
Corpul de apă subterană ROSO08 – Depresiune Lăpuş
Corpul de apă subterană ROSO08 are o suprafaţă de 110 kmp şi se dezvoltă in luncile răului
Lăpuş şi ale afluenţilor săi: Dobric, Rotunda, Suciu, precum şi pe terasele însoţitoare, fiind cantonat in
depozite holocene şi pleistocene de nisipuri, nisipuri argiloase, şilturi, pietrişuri. Acviferul freatic a fost
interceptat pana la adâncimi de 5,5-7 m, grosimea stratului acoperitor fiind de 0,2-1,5 m, de aceea gradul
de protecţie este mediu spre nesatisfăcător. In acest corp de apă nu sunt captări semnificative de apă
subterană, cu excepţia a 3 drenuri şi a unui foraj.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO08
În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la 2
foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.
Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu
(NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi solubili (PO4
3-) şi un grup de pesticide:
aldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH( lindan).
Valorile medii înregistrate ale acestor indicatori nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag
specifice corpului ROSO08. În corpul ROSO08 nu exista surse semnificative de poluare ale freaticului. In
anul 2010 s-au mai primit câteva analize, cu o gamă redusa de indicatori monitorizată, de la 3 foraje
proprii de observaţie ale unei staţii de distribuţie carburanţi din Targu Lăpuş, fără depăşiri ale valorilor de
prag.
În consecinţă acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la cele 2 foraje ale corpului ROSO08 au mai fost
monitorizaţă o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate tot., reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO09 – Someşul Mare, lunca şi terase
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
279
Corpul de apă subterană ROSO09 in suprafaţă de 585 kmp, este de tip poros-permeabil fiind
cantonat in depozite aluvionare de vârsta cuaternara, ale luncii şi teraselor râului Someşul Mare şi
afluenţilor săi: Bistrita, Budac, Sieu, Dipsa şi Lechita. Nivelul hidrostatic al acestui corp de apă freatica
este in general liber, sau usor ascensional. Acest corp de apă este supus exploatărilor de apă subterană
situate in lunca şi terasele Someşului Mare. Principalul utilizator este SC AQUA ABIS Bistriţa Nasaud-
SAC Sangeorz Bai.
În urma numeroaselor studii efectuate in lunca râului Someşul Mare s-a constata ca apă este de
tip clorurat-bicarbonatat–sodico-calcic, din cauza cutelor diapire din zona, ceea ce determina un caracter
nepotabil al apei pe anumite sectoare (apă sarată). In zona Salva apele sunt de tipul bicarbonatat-calcice.
Pe afluenţii Someşului Mare apă este de tipul bicarbonatat-calcică, sau chiar cloro-sodica, cu un conţinut
destul de ridicat in cloruri şi sulfaţi.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO09
În cadrul acestui corp de apă subterană au fost monotorizate, in anul 2010, 8 puncte din reţeaua
hidrogeologica naţională 5 foraje şi 3 fântâni.
Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu
(NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), As dizolvat, Pb dizolvat, Cd
dizolvat şi un grup de pesticide: aldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH( lindan).
S-a înregistrat o singură depăşire a valorii de prag la indicatorului cloruri pentru forajul Rusu
Bargaului F2; având in vedere ca acest foraj este situat in zona cutelor diapire, ce are un conţinut ridicat
de cloruri, nu poate fi considerat ca fiind poluat. Sursele potenţial punctiforme de poluare sunt
reprezentate de depozitele de deşeuri menajere neamenajate din zona. In anul 2010 s-au mai primit date
chimice de la câteva unităţi potenţial poluatoare, care îşi fac automonitoringul in forajele proprii de
urmărirea poluării (cu o gama redusa de indicatori monitorizată).
În urma analizei valorilor înregistrate se declara acest corp de apă subterană ca fiind în
stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană
ROSO09 au mai fost monitorizaţă o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO10 – Someşul Mic, lunca şi terase
Corpul ROSO10 cu o suprafaţă de 315 kmp, este un corp de apă poros–permeabil, de tip freatic,
localizat in depozitele aluviale de vârsta cuaternara ale luncii şi terasei râului Someşul Mic şi afluenţilor
săi: Căpuş, Nadas, Borşa, Lonea şi Fizes. Acest corp de apă este supus exploatărilor de apă subterană
situate in lunca şi terasele Someşului Mic. Principalul utilizator este SC Compania de Apa Someş Cluj
care captează apă subterană din 98 de puţuri şi 3 drenuri.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO10
În cadrul acestui corp de apă subterană au fost monitorizate, în anul 2010, 9 puncte de
monitorizare: 5 foraje din reţeaua naţională, un dren de exploatare din frontul de captare al municipiului
Cluj-Napoca şi 3 fântâni propuse prin proiectul: „Controlul integrat poluării cu nutrienţi”.
Indicatorii monitorizată care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu
(NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Pb dizolvat, Cd dizolvat şi un grup
de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH (lindan).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
280
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 2 foraje, la unul pentru sulfaţi şi la unul pentru
cloruri.
Având in vedere ca aceste foraje sunt situate în zona cutelor diapire, zonă ce influenţează
chimismul apelor, acestea fiind de tipul cloro–sodice, nu pot fi considerate ca fiind poluate.
In anul 2010 s-au primit analize chimice şi de 5 foraje de control al poluării ale SC Terapia SA,
de la 2 foraje ale SC Compania de apă Someş SA- staţia de epurare Gherla. S-au înregistrat depăşiri ale
valorilor de prag la amoniu şi azotiţi ( forajul Terapia F3 ) şi la plumb la forajele F1 şi F2 ale staţiei de
epurare Gherla. Poluarea are caracter strict local fără sa fie afectata calitatea întregului corp de apă
subterană. Sursele potenţiale punctiforme sunt reprezentate de depozitele de deşeuri menajere
neamenajate din zona.
În consecinţă corpul de apă subterană este considerat ca are o stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană
ROSO10 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, precum:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi .
Corpul de apă subterană ROSO11 – Someşul Superior, lunca şi terase
Corpul de apă freatica ROSO11 , de tip poros permeabil este localizat in depozitele aluvionare de
vârsta cuaternara ale luncii şi terasei Someşului şi afluenţilor sai: Almaj şi Agrij, in aval de confluenta cu
Someşul Mare şi Someşul Mic (in dreptul localităţii Dej) pana la intrarea Someşului in Depresiunea Baia
Mare. Stratele acvifere sunt cantonate in pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri, local având intercalaţii de
gresii, gipsuri şi sare. Corpul se întinde pe o suprafaţă de 414 kmp, are nivelul hidrostatic liber situat la
1,5-5 m adâncime şi debitul specific cu valori de la sub 1 l/s/m pana la 7 l/s/m.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO11
In anul 2010 de pe acest corp de apă subterană au fost monitorizate calitativ un număr de 7 foraje
din reţeaua hidrogeologica naţională.
Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu
(NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Pb dizolvat, şi un grup de
pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH (lindan).
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la forajul Dej F3 pentru cloruri şi sulfaţi din cauza
amplasării sale într-o zona a cutelor diapire. Din aceasta cauza forajul nu se considera a fi poluat.. Date
chimice s-au primit şi de la 2 foraje proprii de urmărirea poluării ce aparţin de SC Someş Dej SA, de la 2
foraje ale SC Protan SA- sucursala Dej, şi de la câteva staţii de distribuţie carburanţi din judeţul Sălaj. La
aceste foraje nu s-au constat depăşiri ale valorilor de prag, dar se constată o impurificare organică, cu un
caracter strict local, din cauza valorilor crescute la CCO-Cr, specifică domeniului lor de activitate .
În concluzie corpul de apă subterană ROSO11 are o stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană
ROSO11 au mai fost monitorizată şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, precum: :
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
281
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO12 – Depresiunea Baia Mare
Corpul de apă freatică ROSO12/Depresiunea Baia Mare se dezvolta in depozitele cuaternare din
luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi: Lăpuş, Barsău, Sălaj din conurile aluvionare şi deluviale şi
are o suprafaţă de 525 kmp. Aceste depozitele cuaternare sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri, argile,
şilturi şi se dispun discordant peste depozitele panoniene din Depresiunea Baia Mare, considerata ca un
golf al Depresiunii Panonice. Stratul freatic a fost interceptat la 10 m adâncime şi se caracterizează printr-
un puternic potenţial. Din acest corp un număr de 50 de foraje şi 16 izvoare captează apă subterană .
Corpul ROSO12 se afla în interdependenta cu corpurile de apă de suprafaţă aferente râurilor Sălaj,
Lăpuş, Arieş şi Asuaj.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO12
În cadrul corpului Depresiunea Baia Mare, în anul 2010 au fost monitorizate 10 foraje aparţinând
reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu
(NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi (SO4
2+), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Pb dizolvat, şi un grup de
pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama-HCH (lindan).
S-a înregistrat o singură depăşire a valorilor prag, pentru azotaţi.
In general caracterul chimic al apelor subterane din Depresiunea Baia Mare variază de la
bicarbonatat-calcic la sulfatat-sodic sau bicarbonatat-sodic. Din punct de vedere al surselor antropice de
poluare in corpul ROSO12, zona din jurul oraşului Baia Mare este cunoscuta ca o zona industriala cu
tradiţie. In anul 2010 s-au primit date chimice de la forajele de urmărire a poluării de la o serie de
societăţi industriale. Comparativ cu anii anteriori se remarca o ameliorare a calităţii freaticului in zonele
critice. Impurificarea freaticului are efect strict local, doar in zonele industriale respective şi nu afectează
calitatea întregului corp de apă subterană.
În urma anlizei datelor înregistrate rezultă că corpul de apă subterană ROSO12 este în stare
chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană
ROSO12 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici precum:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide (triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice),
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi .
Corpul de apă subterană ROSO13 – Conul Someşului, Holocen si Pleistocen Inferior
Corpul de apă subterană ROSO13 de tip poros –permeabil, este un corp de apa transfrontalier (graniţa
cu Ungaria) cu o suprafaţă de 1390 kmp pe teritoriul tarii noastre. Apele subterane de medie adâncime ale
conurilor aluvionare ale râurilor Someş şi Tur în partea de nord, sunt cantonate în depozite aluviale poros-
permeabile de vârstă pleistocenă. Corpul se situează la adâncimi de 30-50 m în partea estica si de 30-
120/150 m in extremitatea vestica, spre graniţa cu Ungaria. Corpul de apa subterană ROSO13 are o
importanta economica deosebita prin existenta a numeroase captări de apa subterană (135 foraje de
exploatare), cele mai importante fiind cele ale frontului de captare al mun. Satu Mare (Martineşti-Micula)
si cele ale frontului de captare al municipiului Carei (Doba - Vetis), ambele fronturi aparţinând unităţii SC
Apaserv SA Satu-Mare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
282
Evaluarea stării chimice a corpului de apa ROSO13
În anul 2010 in cadrul corpului de apa au fost monitorizate 9 foraje: 5 foraje de adâncime şi 1
foraj de medie adâncime, aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 3 foraje de exploatare aparţinând
terţilor: Doba FE2 , Martineşti FE28 si FE44.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb
2+), Cd (Cd
2+) şi
un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).
Din cele 9 foraje monitorizate un singur foraj a înregistrat o depăşire a valorii de prag la As.(
0,0122mg/l), ceea ce inseamna un procent de 11,11% si in consecinţă, conform metodologiei de evaluare,
corpul ROSO13 se afla in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană
ROSO13 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici precum:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide (triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice),
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi .
Corpul de apă subterană ROSO15/Munţii Rodnei
Corpul de apă subterană ROSO15, in suprafaţă de 124 kmp, este un corp de apă fisural localizat
in Munţii Rodnei, in depozite de calcare şi dolomite cristaline şi în şisturile mezometamorfice ale seriei
de Bretila, de vârsta precambriana. Apa subterană circula pe fisurile şi faliile rocilor cristaline dar şi pe
suprafaţă de contact dintre cristalin şi diferite tipuri genetice de depozite cuaternare. Izvoarele provenite
din cristalin au debitele cuprinse intre 0,17-4,9 l/s.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO15
Apele izvoarelor ce aparţin acestui corp de apă subterană sunt predominant de tip bicarbonatat–
calcice–magneziene. In cadrul acestui corp de apă au fost monitorizate 2 izvoare.
Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3), amoniu
(NH4), cloruri (Cl), sulfaţi (SO4), As dizolvat, Pb dizolvat, azotiti, (NO2), ortofosfaţi ( PO4) şi un grup
de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan, şi gama–HCH ( lindan). Nu există
depăşiri ale valorilor prag motiv pentru care corpul de apă ROSO015 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
La cele două izvoare au mai fost monitorizaţi, în anul 2010, şi o serie de alţi parametri fizico-
chimici, după cum urmează:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Toate cele 8 corpuri de apă subterană monitorizate in anul 2010 se afla in stare chimică bună.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
283
3. Bazinul hidrografic Tisa
În bazinul hidrografic Tisa au fost identificate si delimitate pe baza criteriilor stabilite: geologic,
hidrodinamic, starea calitativă si cantitativă a corpului de apă, un număr de 8 corpuri de ape subterane.
Repartiţia spaţială a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Tisa a permis investigarea din punct de
vedere al calităţii apelor subterane a celor 3 hidrostructuri prezente in acest bazin: Subbazinul Crasna si
afluenţii, Subbazinul Tisa si afluenţii, Câmpia de dune Carei.
Supravegherea calităţii resurselor de ape subterane, în bazinul hidrografic TISA s-a realizat în
anul 2010 la cele 5 corpuri de apă delimitate prin intermediul unui număr de 33 foraje din reţeaua
hirogeologică naţională şi a 4 puncte de monitorizare ale terţilor. De asemenea s-au primit buletinele
de analize chimice a apei recoltate de la peste 20 de foraje de control a poluării a căror monitorizare a
fost efectuată de unităţile industriale de care aparţin aceste foraje.
Analizând forajele monitorizate in anul 2010 se desprind următoarele concluzii, privind starea
corpurilor de apă subterană din bazinul hidrografic Tisa:
Corpul de apă subterană ROSO2/Râul Iza si Viseu
Acest corp de apă freatică in suprafaţă de 508 kmp, este cantonat in gresii, conglomerate si parţial
in nisipuri paleogene din Depresiunea Maramureşului şi se suprapune in mare parte peste bazinul
hidrografic al Vişeului şi parţial peste bazinul superior al Izei, aflându-se in interdependenţă cu corpurile
de apă de suprafaţă aferente râurilor: Vişeu, Iza, Tisa. Principalul utilizator de apă al acestui corp este
S.C. VITAL S.A.-SAC Sighetu Marmaţiei si SAC Vişeul de Sus. În total 67 de foraje si 7 izvoare
captează apă subterană din acest corp de apă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO02
În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la un
număr de 8 puncte de monitorizare - 2 foraje şi 2 izvoare (Bizului; Valea Larga) aparţinând reţelei
hidrogeologice naţionale si de la terţi: 2 fântâni, 1 dren de alimentare si 1 foraj de exploatare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb
2+), Cd (Cd
2+) si
un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).
În cadrul corpului de apă subterană ROSO02 din totalul de 8 de puncte monitorizate un număr de
2 foraje au fost poluate prin depăşirea valorilor de prag stabilite acestui corp pentru azotiţi şi pentru
plumb, ceea ce reprezintă un procent de 25% din totalul forajelor monitorizate. In anul 2010 s-au primit
analizele chimice de la unitatea de distribuţie a carburanţilor din Sighetul Marmaţiei, şi in urma
monitoringului efectuat de aceasta unitate, la cele 2 foraje proprii de urmărire a poluării nu s-au înregistrat
depăşiri ale valorilor de prag la gama redusa de indicatori determinaţi.
În consecinţă acest corp de apă subterană se află in stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROSO02, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate tot., reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO6/Câmpia Carei
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
284
Acest corp de apă freatică este cantonat in depozite aluviale poros-permeabile de vârstă cuaternară ale
Câmpiei Carei depuse in zona sud-vestica a acesteia. Litologic acviferele sunt constituite din nisipuri si
pietrişuri, fiind situate aproape de suprafaţă terenului si au nivel liber. Este un corp de apă transfrontalier (
graniţa cu Ungaria), cu o suprafaţă de 633 kmp pe teritoriu românesc si se afla in interdependenţă cu
corpurile de apă de suprafaţă aferente râurilor Crasna, Terebeşti si Valea Neagra. Acest corp nu are
captări cu exploatări semnificative de ape subterane, sunt doar 2 izvoare si 1 foraj situat in zona câmpiei
Carei, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare a corpului de apă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO06
In cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la un
număr de 18 foraje din reţeaua hidrogeologică naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), plumb dizolvat (Pb) si un grup de
pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).
În cadrul corpului de apă subterană ROSO06 din totalul de 18 foraje un număr de 3 foraje au fost
poluate prin depăşirea valorilor de prag stabilite pentru azotaţi, azotiţi, amoniu şi plumb ceea ce reprezintă
un procent de 16,66% din totalul forajelor monitorizate.
În anul 2010 s-au primit analizele chimice de la 4 foraje proprii de control a poluării ale societăţii
SC ABO MIX SA unde s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul azotaţi, depăşire cu
efect strict local care nu afectează calitatea întregului corp de apă. De asemenea s-au mai primit câteva
analize de la forajele de urmărire a poluării ale Gropii de gunoi a municipiului Carei, unde se
înregistrează depăşiri la azotaţi si la indicatorii bacteriologici, aceasta fiind tot o poluare locală.
În consecinţă acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROSO06, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate tot., reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO7/Râul Crasna, lunca si terasele
Acest corp de apă freatică cu o suprafaţă relativ mică, de 191 kmp, este de tip poros-permeabil,
localizat in depozitele holocene din luncile râului Crasna si ale afluenţilor săi (Zalău, Corund, Cerna)
precum şi in cele pleistocene din zona dealurilor Silvaniei. Apele freatice prezintă un nivel hidrostatic
situat intre 0,3 si 2 m, capacitatea de debitare de 0,2-1,0 l/s/foraj si gradul de protecţie mediu spre
nesatisfăcător. Resursa de apă subterană a acestui corp de apă este exploatată prin 95 de foraje, situate in
lunca şi terasele râului Crasna, 5 izvoare si 1 dren, principalii utilizatorii fiind: populaţia, industria si
zootehnia.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO07
În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, în anul 2010, la un
singur foraj din reţeaua hidrogeologică naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3- ), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi solubili (PO4
3-). Valorile medii înregistrate ale acestor
indicatori nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag specifice corpului ROSO07.
În anul 2010 s-au primit şi analize chimice de la cele 14 foraje proprii de urmărire a poluării ale
SC Uzina Electrica Zalău-Sălaj, precum si de la 5 foraje de la depozitul de zgură si cenuşă Panic, fără a se
înregistra depăşiri ale valorilor de prag.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
285
În consecinţă acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, la forajul aparţinător corpului ROSO07, au mai
fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSO13 – Conul Somesului, Holocen si Pleistocen Superior
Corpul de apă subterană ROSO13 de tip poros –permeabil, este un corp de apă transfrontalier
(graniţa cu Ungaria) cu o suprafaţă de 1390 kmp pe teritoriul tarii noastre. Apele subterane de medie
adâncime ale conurilor aluvionare ale râurilor: Someş si Tur in partea de nord, sunt cantonate in depozite
aluviale poros-permeabile de vârsta pleistocenă. Corpul se situează la adâncimi de 30-50 m in partea
estica si de 30-120/150 m in extremitatea vestică, spre graniţa cu Ungaria. Corpul de apă subterană
ROSO13 are o importanţă economică deosebită prin existenţa a numeroase captări de apă subterană (135
foraje de exploatare), cele mai importante fiind cele ale frontului de captare al municipiului Satu Mare
(Martinesti-Micula) si cele ale frontului de captare al mun. Carei (Doba- Vetis), ambele fronturi
aparţinând unităţii SC Apaserv SA Satu-Mare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO13
În anul 2010 in cadrul corpului de apă au fost monitorizate 9 foraje: 5 foraje de adâncime si 1
foraj de medie adâncime, aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 3 foraje de exploatare aparţinând
terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Pb dizolvat, As dizolvat, Cd dizolvat si un
grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan). Din cele
9 foraje monitorizate un singur foraj a înregistrat o depăşire a valorii de prag la As ceea ce înseamnă un
procent de 11,11%.
Conform metodologiei de evaluare corpul ROSO13 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
La aceste foraje ce aparţin corpului de apă subterană ROSO13 au mai fost monitorizaţi si o serie
de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi .
Corpul de apă subterană ROSO17/Câmpia Turului Superior
Corpul de apă subterană freatică ROSO17 in suprafaţă de 134 kmp, de tip poros-permeabil, este
localizat in depozitele aluvionare de lunca si terasa, de vârsta cuaternară, de pe cursul superior al râului
Tur si al afluenţilor acestuia (depresiunea Negreşti Oaş). Nivelul hidrostatic este in general liber, sau uşor
ascensional. Depozitele cuaternare sunt alcătuite preponderent din nisipuri, pietrişuri si bolovănişuri, cu
intercalaţii subţiri de argile. Acest corp de apă se afla in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă
aferente râurilor: Tur, Valea Rea, Valea Albă si Tâlna.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
286
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO17
În cadrul acestui corp de apă a fost monitorizat, in anul 2010, un singur foraj din reţeaua
naţională, analizându-se următorii indicatori: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-), Azotiţi
(NO2-), si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan, si gama–HCH (
lindan). La acest foraj s-a înregistrat o depăşire a valorii de prag la. Având in vedere ca s-a recoltat o
singura proba de apă si luând in considerare aspectul ca forajul se află pe teritoriul privat, se consideră o
uşoară poluare punctiformă, ce nu se poate generaliza asupra întregului corp de apă.
Se consideră ca corpul de apă subterană ROSO17 se află in stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
În acest corp au mai fost monitorizaţi, in anul 2010, si o serie de alţi parametri fizico-chimici,
după cum urmează:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Cd, Pb, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;
Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Din cele 5 corpuri de apă subterană monitorizate in anul 2010 4 corpuri de apă subterană se afla
in stare chimică bună si un singur corp - ROSO02/Râul Iza si Vişeu -, se află în stare chimică
slabă din cauza depăşirii valorilor de prag la azotaţi si plumb, iar depăşiri la indicatorul azotaţi s-
au înregistrat la 6 puncte de monitorizare.
4. Bazinul hidrografic Crişuri
Reţeaua hidrogeologică de stat aferentă Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri acoperă întreaga
suprafaţă a Câmpiei de Vest cuprinsă între bazinele râurilor Crasna şi Crişul Alb şi asigura cunoaşterea şi
investigarea complexelor freatice şi de adâncime din zonă. Reţeaua hidrogeologică naţională, aferenta
bazinelor hidrografice ale celor trei Crişuri, situate în amonte de graniţa cu Ungaria, este constituită
dintr-un număr total de 479 de foraje.
Caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale orizonturilor acvifere sunt conditţonate de
unitatea morfologică în care se dezvoltă, de natura condiţiilor geologice şi litologice ale rocii magazin
care cantonează stratul acvifer.
În bazinul hidrografic Crişuri au fost identificate şi delimitate un număr de 9 corpuri de ape
subterane din care 4 corpuri au caracter transfrontalier.
În anul 2010 au fost monitorizate calitativ, prin indicatorii stabiliţi in Ordinul 137/2009 privind
valorile de prag pentru corpurile de apă subterane din România, 109 foraje hidrogeologice de observaţie
şi 10 izvoare din 6 corpuri de ape subterane şi anume: ROCR01, ROCR02, ROCR03, ROCR05,
ROCR06 şi ROCR08.
Corpul de apă subterană ROCR01/Oradea- Câmpa de Vest
Corpul de apă subterană freatică ROCR01/Oradea- Câmpa de Vest a fost delimitat in
zonă de lunca a râurilor Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Ier şi Barcau, fiind dezvoltat in depozite
aluvial-proluviale poros-permeabile, de vârstă cuaternara cu nivel liber.
Corpul de apă subterană ROCR01 este transfrontalier şi are o suprafaţă de 8787 kmp, din
care 6700 kmp pe teritoriul Romaniei. Litologic, în zonele de lunci şi conuri, depozitele purtătoare de apă
au o constituţie grosieră în partea de est (pietrişuri şi chiar bolovănişuri în masa de nisip) scăzând in
granulometrie spre vest, la nisipuri medii şi fine, nisipuri prăfoase argiloase. Depozitele grosiere sunt bine
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
287
conturate cu grosimi de 4-5 m care uneori ajung la 15-20 m (pe Crişul Repede la Oradea Borş, în lunca şi
terasele Barcăului, în bazinul superior al Ierului şi în unele zone de interfluviu).
Din punct de vedere hidrodinamic şi hidrogeologic, corpul este format din mai multe
strate separate de intercalaţii pelitice, dar are un caracter hidrâulic unitar. Direcţia de curgere este pe plan
regional E-V, dar cu o particularitate care trebuie semnalată: în zonă de graniţă între localităţile Valea lui
Mihai-Diosig apele sunt drenate V-E spre valea Ierului .
Tabel 62: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă
N
Nr. crt
Codul corpului de
apă subterană
Denumire
corp Interdependent cu râul
1
ROCR01 Oradea (Câmpia de
Vest)
Râurile Ier, Barcău,Crişul Mic, Crişul Repede,
Alceu, Crişul Alb, Crişul Negru
Cea mai importantă sursă de alimentare cu apă, din corpul de apă ROCR01 este captarea
municipiului Oradea (Compania de Apă Oradea), care a construit in acest scop 4 drenuri.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR01
În anul 2010 s-au monitorizat 281 foraje, din care pentru evaluarea stării chimice a
corpului de apă ROCR01 au fost considerate 104 foraje (1-2 recoltări pe an) şi anume: 98 foraje
de observaţie, care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi 6 foraje care aparţin Staţiei de
Control al Poluării.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2+), Arsen (As
3+), Plumb (Pb
2+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi
(PO43-
). Pentru cele 104 puncte monitorizate in corpul ROCR01 situaţia generală se prezintă astfel:
69 foraje( 66.35%) nu prezintă depăşiri ale valorilor medii faţă de valorile prag la
niciun parametru;
35 foraje (33.65%), prezintă valori medii mai mari decât valorile de prag la următorii
indicatori: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Arsen (As
3+), azotiţi (NO2
-) şi
ortofosfaţi (PO43-
).
Depăşirile valorilor prag pentru cele 35 foraje se prezintă astfel:
la 18 foraje pentru azotaţi
la 7 foraje pentru sulfaţi
la 6 foraje pentru ionul amoniu
la 5 foraje pentru ortofosfaţi
la 3 foraje pentru azotiţi
la 2 foraje pentru cloruri
Prezenţa acestor substanţe se datorează impactului antropic.
S-au mai înregistrat de asemenea depăşiri ale valorilor prag pentru indicatorul As (3 foraje) însă
prezenţa acestuia se datorează unor cauze naturale.
În urma analizei valorilor înregistrate rezultă că corpul de apă ROCR01 este în stare chimică
slabă .
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROCR01, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală,
reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr, Se;
Indicatori specifici : fluoruri, indice fenolic, cianuri.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
288
Corpul de apă subterană ROCR02/Zece Hotare
Acest corp este dezvoltat în zonă montană din Munţii Pădurea Craiului în roci dure, calcaroase,
are o suprafaţă de 562,861 kmp şi este de tip carstic-fisural. Apele subterane sunt acumulate în depozite
triasice, jurasice şi cretacice, reprezentate prin calcare şi dolomite, intens fracturate şi carstificate. Rocile
carbonatice mezozoice aflorează pe o suprafaţă de circa 330 km2. Sistemele carstice sunt numeroase şi de
mărimi diferite; suprafaţa totală a carstului este de circa 452 km2. Resursele importante de ape subterane
sunt localizate în sistemele carstice majore.
Depozitele carbonatice acvifere, de vârstă triasic-cretacică, sunt acoperite, pe alocuri, de depozite
permo-mezozoice (gresii şi conglomerate cu intercalaţii de şisturi argiloase) cu permeabilităţi diferite.
Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanţi oferă
condiţiile ca apa să fie de calitate.
Din punct de vedere hidrodinamic şi hidrogeologic, reţelele acvifere subterane locale ale
corpului de apă subterană sunt alimentate atât din precipitaţii, cât şi din apele de suprafaţă, căile
de infiltraţie fiind reprezentate prin zonele intens fracturate şi fisurate. Descărcările sunt lineare,
punctuale sau difuze, semnalându-se izvoare ale căror debite oscilează între valori subunitare
(0,33 l/s) şi valori foarte mari (izbucul Aştileu 575 l/s)
Tabel 63: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă
N
Nr.
crt
Codul corpului
de apă subterană Denumire corp Interdependent cu râul
1
ROCR02
Zece Hotare (M.Pădurea
Craiului)
Râurile Vârciorog, Holod, Crişul
Repede, Soimuş
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR02
În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR02 s-a realizat prin
intermediul a 6 izvoare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd),
Mercur (Hg).
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciunul dintre indicatorii de calitate, se
consideră corpul de apă subterană ROCR02 ca fiind în stare chimica bună, după toţi indicatorii
monitorizaţi.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROCR02, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu
fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROCR03 -Dumbrăviţa de Codru - Munţii Codru Moma
Acest corp se dezvoltă în zone montane în roci de tip carstic- fisural, fiind dezvoltate în
roci dure, calcaroase. Terenurile carbonatice din Munţii Codru-Moma ocupă o suprafaţă de circa
165 km2, repartizată următoarelor 3 corpuri: Dumbrăviţa de Codru-Moneasa (62 km
2; la
Moneasa se menţionează pe lângă ape subterane reci-potabile şi ape geotermale); Clăptescu (13
km2); Vaşcău (90 km
2). Corpul Dumbrăviţa de Codru-Moneasa, de tip carstic-fisural, corespunde
calcarelor şi dolomitelor triasic–cretacice. Sistemele carstice conţin resurse importante de ape
subterane, capacităţile de debitare ale izvoarelor fiind cuprinse între 0,7-123 l/s.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
289
Tabel 64: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apăde suprafaţă
N
Nr.
crt
Codul corpului de
apă subterană Denumire corp Interdependent cu râul
1 ROCR03
Dumbraviţa de Codru-
Moneasa
Râurile Crişul Negru, Pârâul
Ursului
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR03
În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR03, s-a
realizat prin intermediul a 3 izvoare. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3
- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd)
şi Mercur (Hg).
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciun indicator de calitate şi având în vedere
cele de mai sus precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de presiuni antropice,
se consideră corpul de apă subterană ROCR03 ca fiind în stare chimică bună .
Analizele chimice au arătat că apele din depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt de tip HCO3-
Ca, HCO3-Ca-Mg şi mai rar SO4-Ca.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROCR03, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, Alcalinitate totală, Duritate totală,
reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROCR05 Vaşcău - Munţii Codru Moma
Acest corp de apă subterană cu o suprafaţă de 142 kmp, se dezvoltă în zona montana este de tip
carstic-fisural, de vârsta triasica, fiind dezvoltat în roci dure, calcaroase. In general, calcarele şi
dolomitele se caracterizează printr-o circulaţie intensă a apelor subterane. Sistemele carstice conţin
resurse importante de ape subterane, capacităţile de debitare ale izvoarelor fiind cuprinse între 0,05-139
l/s.
Corpul de apă subterană ROCR05 se afla in interdependenţă cu corpul de apă de suprafaţă : râul
Crişul Negru.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR05
În anul 2010, corpul de apă ROCR05 a fost monitorizat prin izvorul 4 Boiului.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb
(Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg). Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru niciun indicator de calitate şi având în
vedere cele de mai sus precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de presiuni
antropice, se consideră corpul de apă subterană ROCR05 ca fiind în stare chimică bună.
Analizele chimice au arătat că apele din depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt de
tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi mai rar SO4-Ca.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROCR05, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
290
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, Alcalinitate totală, Duritate totală,
Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROCR06 Valea lui Mihai
Este un corp de apă de medie adâncime, sub presiune, dezvoltat la adâncimi de 30-120 m,
este transfrontalier, graniţa cu Ungaria, are o suprafaţă de 2292 kmp pe teritoriu romanesc, fiind
cantonat în depozite poros-permeabile de natura aluvionar–fluviatilă, de vârsta cuaternara sau
panoniana. Aceste depozite sunt reprezentate prin strate nisipoase, fine şi medii în alternanţa cu
intercalaţii semipermeabile şi impermeabile de prafuri argiloase şi nisipoase, argile şi marne.
Corpul are un caracter hidrâulic unitar, cu direcţii generale asemănătoare cu cele semnalate şi la
nivelul freaticului, adică E-V pentru jumătatea SE a corpului şi V-E pentru cea de NV, ambele
fiind dirijate spre valea Ierului şi drenat spre Crasna. Cea mai importantă sursă de alimentare cu apă, din corpul ROCR06 este captarea municipiului
Marghita (Salubram Marghita), captarea Viişoara (Petromservice Marghita), alimentarea orasului Tasnad
(Apaserv Satu Mare), care captează prin intermediul mai multor foraje, de adâncime medie. Datele
privind cele mai semnificative surse sunt prezentate în tabelul .
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR06
În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR06, s-a
realizat prin intermediul a 2 foraje de exploatare de medie adâncime.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi solubili (PO4
3-), Arsen (As
3+),
Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg). În forajul Betarom Valea lui Mihai, s-a înregistrat o depăşire a valorii de prag la parametrul
amoniu valoarea medie fiind de 0.7 mg/l. Pentru restul indicatorilor analizaţi nu s-au înregistrat depăşiri
ale valorilor prag .
Deoarece corpul de apă ROCR 06 a fost monitorizat numai prin doua foraje, lipsa analizelor în
mai multe puncte privind concentraţia compuşilor de azot, concentraţia metalelor şi compuşilor metalici,
solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permite încadrarea exactă a corpului de
apă în stare chimică şi a gradului de poluare a corpului de apă, dar având în vedere gradul de protecţie
bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, şi faptul că este un corp de medie
adâncime, sub presiune, se consideră că acest corp de apă este în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROCR06, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, Alcalinitate totală, Duritate totală,
Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr, Se;
Indicatori specifici : fluoruri, indice fenolic, cianuri.
Corpul de apă subterană ROCR08 Arad – Oradea – Satu Mare
Este un corp de apă subterană de mare adâncime de tip transfrontalier, cu o suprafaţă de
15977 kmp pe teritoriul României. Acviferele corpului sunt cantonate în depozite poros-
permeabile, aluvionare lacustre, de vârstă panoniană, situate în zonă de câmpie piemontană la
nord de râul Mureş şi până în râul Tur. Litologic, depozitele purtătoare de apă sunt constituite
din orizonturi subţiri de nisipuri , nisipuri argiloase, rar pietrişuri sau gresii prinse într-un fond
argilo-marnos preponderent. Grosimile acumulate ale orizonturilor permeabile variază într-un
ecart larg de la 10 m la cca 150 m. Dezvoltarea cea mai mare a acestor depozite apare în bazinul
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
291
râului Crasna. Corpul are ape sub presiune, uneori arteziene, dar trebuie subliniat că posibilităţile
de comunicare hidraulică, mai ales pe verticală, sunt foarte reduse.
Direcţiile de curgere sunt în general E-V cu excepţia zonei din lungul văii Ierului care, şi
la acest nivel mai profund drenează, dar într-o proporţie mai mică .Aplatizarea remarcată la acest
nivel a suprafeţei piezometrice denotă o dinamică regională mai lentă decât în corpurile
superioare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR08
În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR08, s-a realizat prin
intermediul a 3 foraje de adâncime.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi solubili (PO4
3-).
În forajul Carasau F1AD s-a înregistrat depăşirea valorii prag (4,9 mg/) la parametrul amoniu.
Valoarea medie a fost 7,5 mg/l, aceasta fiind considerata o poluare punctiformă. Pentru restul
indicatorilor analizaţi nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag.
Având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad
de protecţie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că
acesta se află, din punct de vedere chimic, în stare bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROCR08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, Duritate totală,
Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr total, Se;
Indicatori specifici : fluoruri, indice fenolic, cianuri.
În anul 2010, din cele 9 corpuri administrate de Admnistraţia Bazinală de Apă CRIŞURI. numai
6 corpuri au fost monitorizate calitativ şi cantitativ . Din aceste 6 corpuri de apă subterană 5 corpuri se
afla in stare chimică bună şi numai 1 corp ROCR01/ Oradea (Câmpa de Vest ), care este un corp de apă
transfrontalier, se află in stare chimica slabă din cauza depăşirii valorilor de prag la indicatorii: azotaţi
(NO3-), Amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2+), Arsen (As
3+), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-).
Aceste depăşiri s-au înregistrat la peste 33,6% din cele 104 foraje monitorizate de pe pe acest corp de
apă subterană. În zona corpului Oradea, în special in zona municipiului. Oradea şi pe râul Barcău, la
limita estică a corpului (Suplacu de Barcău) exista o serie de unităţi industriale care prin calitatea
efluentului, prin magnitudinea şi prin riscul la poluări accidentale trebuie luate în considerare ca
presiuni, producând o poluare efectivă a apelor subterane.
5. Bazinul hidrografic Mureş
În spaţiul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 corpuri de
ape subterane, din care 2 corpuri sunt transfrontaliere.
La nivelul anului 2010 s-au monitorizat calitativ 65 de foraje hidrogeologice si 10 izvoare din
reţeaua hidrogeologica naţională, 23 de foraje aparţinând fronturilor de captare apă potabilă si 26 de
foraje de control al poluării din 19 corpuri de apă subterană din cele 24 existente la nivelul B.H. Mureş.
Nu s-au monitorizat foraje din corpurile de ape subterane ROMU11, ROMU13, ROMU21, ROMU23 şi
ROMU24. Aceste corpuri sunt localizate în zone montane greu accesibile.
Corpul de apă subterană ROMU01 - Depresiunea Gheorgheni
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
292
Corpul de apă freatică ROMU01 în suprafaţă de 270 kmp este localizat în depozite aluviale din
luncă si terase cuaternare ale Depresiunii Gheorghieni, constituite din nisipuri, pietrişuri şi argile
nisipoase, uneori si cu elemente de şisturi cristaline şi roci eruptive. Acviferul din sectorul central al
depresiunii, în legătură directă cu râul Mureş, este uşor ascensional, având o protecţie relativ bună, în
schimb acviferul cantonat în depozitele de terasă (proluvio-coluviale) care ocupă în proporţie de circa
60% întreaga depresiune, este cu nivel liber si are o protecţie naturală medie împotriva riscurilor de
poluare de la suprafaţă. Ca urmare, acest acvifer freatic poate fi considerat cu o oarecare sensibilitate la
poluare. Resursele exploatabile sunt relativ reduse, astfel încât captările existente sau cele potenţiale ar
trebui să fie optimizate şi monitorizate corespunzător, din punct de vedere tehnic, cantitativ şi calitativ.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU01
În anul 2010 în corpul ROMU01 s-a monitorizat din punct de vedere al calităţii un, ce aparţine
reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), cadmiu si pesticide.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii anuale la niciun indicatori analizat pentru
care s-au stabilit valori prag, în consecinţă forajul se consideră nepoluat.
Corpul de apă subterană ROMU01 se consideră în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU01, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, ortofosfaţi, sulfuri, fluoruri;
Metale: Fe, Mn, As, Pb, Ni, Zn, Cu, Cr tot; Hg;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU02 - Lunca şi terasele râului Arieş
Corpul de apă ROMU02 in suprafaţă de 192 kmp, de tip poros permeabil este localizat în
depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Arieş. Depozitele aluvionare sunt
alcătuite predominant din pietrişuri şi bolovănişuri, subordonat din nisipuri. Din aceste depozite apar
izvoare, întâlnite în tot sectorul văii, între Corneşti şi Luncani. Corpul de apă subterană se încadrează în
clasa de protecţie bună.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU02 La nivelul anului 2010 s-au monitorizat calitativ 1 foraj ce aparţine reţelei hidrogeologice
naţională si 2 foraje de potabilizare ale RATAC Turda.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-)şi ortofosfaţi (PO
3-4). La cele 2 foraje de potabilizare de la
RATAC Turda nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul dintre indicatorii analizaţi. Forajul Luncani F1 se
consideră poluat deoarece prezintă depăşire la concentraţia sulfaţilor. Valoarea medie obţinută este de
354 mg /l ce depăşeşte uşor valoarea de prag de 310 mg/l, dar care este in scădere faţă de valoarea
înregistrată în anul 2009 (466,5 mg/l). Poluarea cu sulfaţi a forajului Luncani este considerată o poluare
punctiformă, astfel că, starea chimică a corpului de apă subterană ROMU02 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROMU02, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
293
potasiu, calciu, magneziu, sulfuri, fluoruri;
Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot., Pb, As, Cd, Hg;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU03 - Lunca şi terasele Mureşului superior
Corpul de apă freatică ROMU03 are o suprafaţă de 1024,87 kmp, este de tip poros permeabil,
fiind localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară, de pe cursul superior al
râului Mureş până în aval de Alba Iulia şi ale afluenţilor acestuia: Niraj, Lechniţa, Şesu. Aceste depozite
sunt constituite, în zona văii Mureşului, din nisipuri, pietrişuri sau bolovănişuri. Nivelul hidrostatic se află
la adâncimi de 1-5 m în lunca şi 3-10 m în terase, este liber, si uneori, local, ascensional din cauza
acoperişului alcătuit din depozite slab permeabile.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU03
În anul 2010 s-au efectuat analize chimice pe probe de apă recoltate din 27 de foraje
hidrogeologice aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale. Menţionăm că acest corp de apă subterană a
fost declarat în anul 2004 ca fiind la risc pentru azotaţi.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt : Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) ortofosfaţi (PO
3-4) , plumb si cadmiu. Au fost analizate probe
de apă din 9 foraje situate în zone vulnerabile la nitraţi. Valoarea maximă înregistrată la ionul azotat este
de 4638,5mg/l la forajul Cristeşti F4. În general forajele din zona Cristeşti se caracterizează prin conţinut
ridicat de săruri de azotaţi (F4 – 4638,5 mg/l valoare maximă) datorită influenţei platformei industriale
S.C. "AZOMUREŞ" S.A. Valori mari la azotaţi s-au întâlnit şi la forajele Zau de Câmpie F1 102,975
mg/l şi la forajul Cuci F1 95,635 mg/l. S-au înregistrat 3 depăşiri ale concentraţiei ionului fosfat şi o
depăşire pentru amoniu (valoarea medie obţinută la indicatorul amoniu pentru corpul de apă subterană
ROMU03 este de 11,074 mg/l, având în vedere că valoarea concentraţiei medii determinată a fost de
248,5 mg/l la forajul Cristeşti F4).
Distribuţia forajelor cu depăşiri este relativ uniformă pe aria de dezvoltare a corpului de apă, ceea
ce determină considerarea acestui corp de apa subterană ca fiind în stare chimică slabă.
La nivelul anului 2010 s-au efectuat analize chimice pe probe de apă recoltate si din 15 foraje de
control a poluării ale societăţii SC AZOMUREŞ SA Tg. Mureş. Unitatea este amplasată pe malul stâng
al râului Mureş, având un iaz batal, pe acelaşi mal, unde se depozitează apele uzate. Profilul economic al
unităţii fiind de producere a îngrăşămintelor chimice, apele reziduale rezultate de pe platformă sunt
încărcate cu concentraţii mari la ionii amoniu, azotaţi, azotiţi, ortofosfaţi, uree, fluoruri, arsen. Pe malul
drept al râului Mureş mai există un iaz batal, care în prezent este în conservare, forajele din jurul acestuia
fiind monitorizate. În iaz se reţin apele provenite de la fabricarea îngrăşămintelor complexe NPK. Aceste
ape, extrem de agresive, au un circuit separat faţă de toate celelalte categorii de ape uzate de pe platformă.
Studiul de impermeabilizare a iazului batal, întocmit de ICIM Bucureşti, recomandă ca
înainte de închiderea depozitului să se evacueze total apă din iaz, până când materialul din
depozit devine stabil. Pentru impermeabilizare se recomandă soluţia cu geocompozite
bentonitice sau geomembrană. Pentru a urmări infiltraţiile şi influenţa asupra calităţii apelor freatice în jurul batalului vechi şi în
jurul batalului nou, există un număr de 31 foraje de control, amplasate în cea mai mare parte pe laturile
mari ale batalului, de unde unitatea recoltează probe periodic .
În anul 2010 s-au recoltat probe din 15 foraje si in urma analizelor s-a constatat că:
Pânza freatică din zona batalului este puternic influenţată de infiltraţiile existente regăsindu-se
atât azotiţi, azotaţi cât şi indicatorii fluor şi uree în concentraţii foarte mari.
pH-ul are valori cuprinse între 4,6 – 8,35;
La indicatorul azotit, în ansamblu, concentraţia se menţine ridicată la majoritatea forajelor
(maxim de 16,9 mg/l);
La indicatorul azotat, în continuare sunt valori foarte mari, înregistrându-se un maxim de
26.598,5 mg/l la forajul F8, valoare mult mai mică decât cea înregistrată în 2009.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
294
Ionul amoniu prezintă variaţii mari de la un an la altul respectiv de la o recoltare la alta.
Valoarea maximă de 16.300 mg/l s-a înregistrat la forajul F27.
La indicatorul uree concentraţiile se menţin la valori ridicate - maxim 151,95 mg/l F26.
Diferenţele mari care apar la indicatori, de la un foraj la altul, se datoresc direcţiei de curgere a
apelor freatice şi a curgerilor preferenţiale a infiltraţiilor, influenţate la rândul lor foarte mult de
condiţiile hidro-meteo.
Valorile foarte mari găsite la majoritatea indicatorilor la forajele F4, F5a, F8, F22, F25, F26,
F27 amplasate în apropierea râului Mureş, trag un semnal de alarmă asupra cantităţilor (în
special de nutrienţi) care pot ajunge în râu.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROMU03, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, fluoruri,
sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Hg;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU04 - Lunca şi terasele râului Târnava Mică
Corpul de apă subterană ROMU04 cu o suprafaţă de 203,88 kmp este de tip poros permeabil,
fiind localizat în depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii râului Târnava Mică şi ale
afluenţilor acestuia. Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu pietrişuri, mai rar bolovănişuri, precum si
argile şi argile nisipoase, cu aspect lenticular. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi mici de 1-5 m,
orizontul acvifer freatic fiind în general cu nivel liber. Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase
şiltice, nivelul este uşor ascensional. Valea Târnavei Mici şi afluenţii acesteia drenează, în general, corpul
de apă freatic.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU04
În corpul ROMU04, în anul 2010 s-au monitorizat 2 foraje.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) ortofosfaţi (PO
3-4) , plumb si cadmiu. Nu se înregistrează
depăşiri ale valorilor prag, în consecinţă, corpul ROMU04 se află în stare chimică bună.
In anul 2010 au fost monitorizate si 4 foraje de control a poluării de la SC BICAPA SA Târnăveni
(unitate care şi-a încheiat activitatea în anul 2001).
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
În anul 2010, în corpul de apă subterană ROMU04 au mai fost monitorizaţi si o serie de alţi
parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, fluoruri,
sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, As, Zn, Cu, Cr tot, Hg;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU05 - Lunca şi terasele râului Târnava Mare
Corpul de apă subterană ROMU05, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele de luncă şi
terasă, de vârstă cuaternară, ale râului Târnava Mare şi ale afluenţilor acestuia. Suprafaţa corpului este de
393,75 kmp. Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozite cu granulometrie variată. În general, în
sectorul din amonte de Mediaş se întâlnesc mai mult pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisipuri, în timp
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
295
ce în aval de Mediaş predomină nisipurile. Local apar intercalaţii de argile şi argile nisipoase cu aspect
lenticular. Caracteristic este faptul că, pe anumite sectoare, depozitele aluvionare sunt colmatate, în
proporţie variabilă, cu material fin, mâlos argilos. Orizontul acvifer fiind în general cu nivel liber, dar
local, unde în acoperiş apar depozite argiloase şiltice, nivelul este uşor ascensional. Râul Târnava Mare şi
afluenţii săi drenează, în general, corpul de apă freatic. In imediata apropiere a râurilor nu este exclus ca
mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a fluxului subteran. Corpul de apă se încadrează în
clasa de protecţie bună.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU05
În corpul ROMU05 s-au selectat pentru monitorizare în anul 2010, 8 foraje amplasate în lunca şi
terasele râului Târnava Mare. Pentru caracterizarea calitativă acestui corp de apă s-au comparat
concentraţiile medii anuale ale indicatorilor cu valorile de prag stabilite pentru acest corp.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) ortofosfaţi (PO
3-4) si cadmiu.
În acest spaţiu se resimte prezenţa cutelor diapire (ca fond natural) care determină în unele
sectoare creşteri apreciabile ale reziduului fix, ponderea importantă fiind deţinută de concentraţia ionilor
de sodiu, cloruri, sulfaţi şi bicarbonaţi 60 %.
Pentru acest corp s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag stabilite pentru 3 foraje (37,5%),
corpul de apă subterană ROMU05 se află în stare chimică slabă la parametrii chimici amoniu, sulfaţi şi
cloruri.
In 2010 au mai fost monitorizate si 2 foraje de control a poluării de la SC SOMETRA SA Copşa
Mică. Unitatea amplasată pe malul stâng al râului Târnava Mare, are ca profil de activitate prelucrarea
concentratelor miniere neferoase, în vederea obţinerii de zinc şi plumb, cu valorificarea metalelor
însoţitoare ale acestora (Cd, Bi, Sb, Au, Ag) precum şi producerea de derivate. Deşeurile solide rezultate
în urma prelucrării minereurilor, sunt depozitate pe o haldă de steril amplasată pe malul râului Visa. Cele
2 foraje din care s-au recoltat probe sunt amplasate: unul în perimetrul haldei industriale iar celalalt în icul
format la confluenţa râului Visa cu Târnava Mare, înregistrându-se valori mari la indicatorul fier.
Menţionăm că unitatea în urma retehnologizării recirculă o mare cantitate de apă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROMU05, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, fluoruri,
sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe dizolvat, Mn dizolvat, Ni, As, Pb, Zn, Cu, Cr, Hg;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU07 - Culoarul râului Mureş (Alba Iulia-Lipova)
Corpul de apă subterană ROMU07 in suprafaţă de 843,71 kmp este de tip poros permeabil fiind
localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară, ale luncii râului Mureş, aval de Alba Iulia şi până
la Lipova, şi pe afluenţii acestuia : Secaş, Sebeş, Sebişel. Aceste depozite se dezvoltă pe ambele maluri
ale râului Mureş şi sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri, cu grosimi de 10-24 m, care au fost
interceptate până la adâncimi de 15-26 m. Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică
dezvoltat în culoarul Mureşului prezintă un potenţial puternic. Stratul acvifer este drenat de către reţeaua
hidrografică, dar nu este exclusă şi alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri. Din punct de vedere al
gradului de protecţie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecţie bună şi medie.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU07
Pentru anul 2010 s-au selectat pentru monitorizare un număr de 9 foraje hidrogeologice din
reţeaua hidrogeologică naţională şi 5 foraje de captare apă potabilă: 1 foraj de Mittal Steel si 4 foraje de la
Lipova.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
296
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) ortofosfaţi (PO
3-4) , plumb, cadmiu, si un grup de pesticide
(aldrin, dieldrin, DDT-p,p‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan), etc. Dintre cele 9 foraje
analizate s-au înregistrat depăşiri la ortofosfaţi si sulfaţi la 5 dintre acestea. Concentraţiile medii anuale
obţinute însă la azotaţi în aceste foraje nu înregistrează depăşiri.
La forajele de captare apă potabilă nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag ale
indicatorilor determinaţi. Din cauză că un procent de 35,57% din punctele monitorizate sunt poluate,
corpul de apă subterană ROMU07 este în stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU07, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, fluoruri,
sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al, Se, Co, As, Ba, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROMU20 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen)
O categorie aparte, prin importanţa economică deosebită, o constituie conul aluvionar al
râului Mureş. ROMU20 care este un corp de apă subterană freatic, dezvoltat la partea superioară
a conului aluvionar, în depozite de vârstă pleistocen superior-holocenă, are şi caracter
transfrontalier, (graniţa cu Ungaria), Suprafaţa sa pe teritoriul romanesc este de 2222,68 kmp.
Litologic, acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri, cu intercalaţii
argiloase, având o granulometrie ce scade dinspre NV. Acviferul este continuu, plasat la
adâncimi mici (2-5 m) şi având grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă numai primii 30
m sunt consideraţi a forma corpul freatic.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU20 În anul 2010 s-au monitorizat 21 de foraje hidrogeologice aparţinând corpului ROMU20
si 2 foraje de captare apă potabilă.
Din cele 21 de foraje monitorizate 5 foraje sunt cu program de supraveghere, 5 foraje-
convenţii internaţionale, 3 foraje in zone vulnerabile iar 8 foraje cu program operaţional.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-)şi ortofosfaţi (PO
3-4) şi pesticide.
Pentru acest corp s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru câte 2 foraje la
indicatorii amoniu, sulfaţi şi cloruri. Au fost înregistrate valori peste CMA conf. HG 53/2009 la
azotaţi în şapte din forajele monitorizate. La amoniu încă se menţin valori ridicate în zona depozitelor de deşeuri industriale rezultate de pe
fosta platforma a Combinatului de îngrăşăminte, unitate închisă la începutul anilor „90. Astfel la forajul
F23 CICH s-a înregistrat la indicatorul amoniu 902 mg/l.
Au mai fost monitorizate si 4 foraje de control a poluării ale Combinatul Agroindustrial Curtici cu
un număr redus de indicatori determinaţi la care s-au înregistrat următoarele depăşiri ale valorilor de prag;
la toate cele 4 foraje pentru azotaţi şi azotiţi
la 3 foraje pentru ionul amoniu
Deoarece numărul punctelor monitorizate poluate este mai mare de 20% din totalul forajelor
monitorizate în 2010 în corpul de apă subterană ROMU20 se consideră că acest corp se află în stare
chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
297
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU20, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, Reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu, sulfuri;
Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
Corpul de apă subterană ROMU22 - Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu)
Este un corp de apă subterană de medie adâncime cantonat în depozitele poros-
permeabile ale conului aluvionar al râului Mureş. El este constituit la partea inferioară de un
pachet de strate de vârsta cuaternara constituite din pietrişuri, nisipuri şi argile. Specificul
hidrogeologic al unei structuri de acest tip constă în faptul că orizonturile permeabile sunt
separate de argile cu dezvoltare lenticulară, motiv pentru care stratul acvifer situat în apropierea
suprafeţei terenului poate comunica direct cu stratele acvifere de medie adâncime ale conului.
Corpul de apă este transfrontalier si are o suprafaţă pe teritoriul romanesc de 1682,78 kmp. În
corpul ROMU22 au fost executate un număr mare de foraje, datorită folosirii intense a apelor freatice în
scop potabil.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU22 În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 2 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională
aparţinând corpului ROMU22. În corpul ROMU22 sunt executate un număr mare de foraje,
datorită folosirii intense a apelor freatice în scop potabil.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) ortofosfaţi (PO
3-4) , plumb, cadmiu şi arsen.
S-au înregistrat 2 depăşiri ale valorilor de prag la amoniu şi o depăşire pentru cloruri , dar aceste
poluări sunt considerate ca depăşiri punctiforme. La cele 13 foraje analizate din fronturile de
captare apă potabila nu s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor determinaţi. Având in vedere ca
13,3% din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag, se considera ca starea
chimică a corpului de apă subterană ROMU22 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROMU22, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, Reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu, sulfuri
Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al, Co, Ba, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,
solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.
În afara corpurilor de apă s-a mai monitoriza 1 foraj de control al poluării ce aparţine de unitatea
EM Baia de Arieş care din anul 2004 şi-a încetat activitatea, platforma fiind trecută în regim de urmărire
specială. Pentru unitatea EM Baia de Arieş s-a monitorizat semestrial forajul F2, constatându-se
următoarele.
pH-ul are valoarea de 5,75
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
298
Substanţele organice determinate prin metoda cu permanganat de potasiu, de asemenea
prezintă depăşiri faţă de valoare admisă, concentraţia fiind de 46,55 mg/l
La indicatorul Mn2+
s-a înregistrat o valoare medie de 119,8 mg/l
La indicatorul cianuri s-a înregistrat 0 mg/l, observându-se o scădere remarcabilă fată de anii
precedenţi.
Corpurile de apă subterană ROMUO6, ROMU08, ROMU09, ROMU10, ROMU12, ROMU14,
ROMU15, ROMU16, ROMU17, ROMU18 şi ROMU19, sunt localizate în zona montană, în şisturi
cristaline precambriene, calcare şi dolomite cristaline paleozoice, calcare, dolomite şi depozite detritice de
vârstă jurasică şi cretacică. Fiind în zone greu accesibile a fost monitorizat câte un izvor din fiecare corp
de apă subterană amintit mai sus. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor la nici unul dintre
indicatorii analizaţi. Cu excepţia corpului ROMU16, celelalte corpuri enumerate anterior nu au stabilite
valori de prag, evaluarea făcându-se faţă de valorile CMA stabilite prin HG 53/2009 pentru azotiţi şi
pesticide.
Corpul de apă subterană ROMU06 - Brădeşti - Munţii Trascău
Acumulările acvifere sunt localizate în calcare triasic-jurasice şi, subordonat, în calcare cristaline
paleozoice. Fragmentarea intensă, tectonică şi morfologică, a calcarelor se reflectă hidrogeologic în
prezenţa a numeroase sisteme carstice, cu extindere limitată şi care se descarcă prin izvoare cu debite
cuprinse între 0,2 şi 234 l/s. Calcarele sunt, în general, lipsite de depozite. Acest corp de apă subterană are
o suprafaţă de 117,21 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU06
Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor determinate, de fapt pesticidele nefiind prezente.
Pentru acest corp de apă subterană nu au fost stabilite alte valori de prag pentru alţi indicatori. Starea
calitativă a corpului ROMU06 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU06 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Se, Co, As, Ba, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, , PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU08 /Cugir - Munţii Sebeşului
Corpul de ape subterane Cugir din Munţii Sebeşului este de tip fisural, poros-permeabil,
fiind inclus în şisturi cristaline precambrian-superioare (seria mezometamorfică de Sebeş–
Lotru), din cadrul Pânzei Getice. Suprafaţă corpului este de 201,75 kmp. În Munţii Sebeşului,
tectonica Seriei de Sebeş–Lotru se evidenţiază printr-o structură largă de sinclinoriu, care are în
ax micaşisturile complexului superior. Şisturile cristaline din Munţii Sebeşului sunt parţial
neacoperite, parţial acoperite cu sol sau cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare
(deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale etc.,). Apele subterane circulă pe fisuri, în
scoarţa de alterare a şisturilor şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Descărcarea se
realizează prin izvoare, cu debite cuprinse între 0,14 şi 10 l/s.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU08
Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii analizaţi.
Starea calitativă a corpului ROMU08 este bună.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
299
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU08 au mai fost monitorizaţi o
serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Ba, Co, As, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU09 - Poieni - Munţii Metaliferi
Corpul de apă subterană Poieni–Munţii Metaliferi, de tip fisural, este acumulat in fisurile
si golurile carstice ale calcarelor cristaline paleozoice si are o suprafaţă de numai 63,06 kmp. In
partea sudica a platoului acviferele sunt sub presiune, acoperişul lor fiind constituit din depozite
cretacice de gresii, conglomerate, şisturi cristaline. Acviferele se descarcă prin izvoare la
periferia platoului.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU09 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea calitativă a corpului ROMU09 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU09 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU10 - Abrud - Munţii Metaliferi
Corpul ROMU10 este de tip fisural si are o suprafaţă de 299,7 kmp. În depozite jurasic-
cretacice de calcare, gresii, conglomerate, se formează pe fisuri acvifere locale. Aceste depozite
sunt parţial acoperite cu infiltraţie eficace de 220-315 mm/an, iar descărcările, sub forma de
izvoare, au indicat debite reduse subunitare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU10 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea calitativă a corpului ROMU10 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In corpul de apă ROMU10 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
300
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU12 - Bretelin - Munţii Poiana Ruscă
Acest corp de apă are o suprafaţă relativ mică de 49,12 kmp si este cantonat în depozitele
cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare permit, pe
zonele de fisuraţie, o circulaţie subterană a apelor. Reţelele acvifere locale sunt puse în evidenţă
de izvoare care au debitele cu valori, în general, subunitare. Apele subterane din depozitele
cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaţie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este
diferită, în funcţie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după relaţiile faliilor cu rocile
metamorfice, precum şi după relaţiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge
dislocaţii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU12 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea calitativă a corpului ROMU12 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In corpul de apă ROMU12 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri,
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU14 /Lelese - Munţii Poiana Ruscă
Corpul ROMU14 cu o suprafaţă de 98,24 kmp, este cantonat in depozite de calcare si dolomite
cristaline de vârsta carbonifer-inferioara ce aparţin Pânzei Getice. Calcarele şi dolomitele cristaline, de
vârstă carbonifer-inferioară ce aparţinând Pânzei Getice, reprezintă acvifere de tip carstic-fisural. Între
Pânza Getică şi Autohtonul Danubian există relaţii tectonice, pânza fiind şariată peste autohton. Pe
alocuri, calcarele şi dolomitele cristaline sunt neacoperite, iar pe alocuri sunt acoperite de depozitele
panoniene (pietrişuri, nisipuri, argile), diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale,
coluviale, eluviale, fluviale, mixte ) sau soluri. Izvoarele din zona carstică au valori, în general, între 0,5
şi 2,5 l/s.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU14 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea calitativă a corpului ROMU14 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In corpul de apă ROMU 14 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu; magneziu;
Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice,
anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
301
Corpul de apă subterană ROMU15 - Răchitova - Munţii Poiana Ruscă
Acest corp de apă subterană are o suprafaţă de 33,91 kmp, este de tip fisural, fiind cantonat in
depozite cretacic-superioare alcătuite din conglomerate, gresii, calcare si marnocalcare de vârsta cretacic-
superioara ce permit pe zonele de fisuraţie o circulaţie subterană a apelor. Apele subterane din depozitele
cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaţie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este diferită,
în funcţie de timpul de formare. Astfel, după relaţiile faliilor cu rocile metamorfice precum şi după
relaţiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge dislocaţii prelaramice, laramice, stirice şi
post-stirice.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU15 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU15 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU15 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU16 - Depresiunea Haţeg
Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi se dezvoltă la nord de masivul muntos
Retezat, fiind delimitat lateral de munţii Sebeşului, la est şi de masivul Poiana Ruscă, la vest. In zona
Haţeg, stratul acvifer freatic, localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară,
este constituit din pietrişuri cu bolovănişuri şi nisipuri. Apa subterană este drenată de reţeaua
hidrografică, direcţia generală de curgere fiind dinspre zonele înalte spre cele joase. Potenţialul stratului
acvifer din lunci poate fi considerat mediu,un potenţial mai scăzut se remarcă amonte de Băieşti, în zona
văii Streiului. În cadrul bazinului Haţeg este de semnalat prezenţa conurilor de dejecţie, constituite din
elemente remaniate din granitoidul de Retezat, care pot tranzita debite mari de apă subterană. Suprafaţă
corpului ROMU16 este 184,03 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU16 Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu, cloruri, sulfati, azotiţi, azotaţi
si pesticidele. Astfel au fost analizate un grup de de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin,
endosulfan si gama-HCH (lindan), la care nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA. Starea chimică a
corpului ROMU16 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU16 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe total, Mn total Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;
Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,
tioureice, PCB-uri;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
302
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană ROMU17 - Zeicani - Munţii Ţarcului
Corpul Zeicani din Munţii Ţarcului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind localizat în şisturi
cristaline epimetamorfice precambrian superior – paleozoice din alcătuirea Autohtonului Danubian. În
partea de nord a Munţilor Ţarcului, aceste şisturi sunt separate prin culoarul sedimentar al râului Bistra de
şisturile cristaline mezometamorfice ale Pânzei Getice din partea de sud a Munţilor Poiana Ruscă.. În
general, şisturile cristaline ale Autohtonului Danubian conţin lentile sporadice de serpentenite şi sunt
străbătute de roci dioritice şi de granitoide. Şisturile cristaline conţin ape subterane pe fisuri, în scoarţa de
alterare şi la limita cu depozitele deluviale. Suprafaţă corpului este de 121,07 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU17 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii
analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU17 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU17 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe total, Mntotal, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, pentaclorbenzen solvenţi cloruraţi, pesticide:
triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri ; (nu sunt prezenti)
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri;
Corpul de apă subterană ROMU18 - Pecuiu - Munţii Retezat
În Munţii Retezat, corpul de ape subterane Pecuiu este de tip fisural şi poros-permeabil,
fiind acumulat în şisturi cristaline epimetamorfice, de vârstă precambrian superior–paleozoică,
din alcătuirea Autohtonului Danubian. Apele subterane circulă în scoarţa de alterare a şisturilor,
pe fisuri şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Suprafaţă corpului este de 269,32
kmp, alimentarea este de tip pluvionival, iar descărcarea se face prin izvoare cu debite cuprinse
intre 0,19-14 l/s.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU18
Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre
indicatorii analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU18 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU18 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mm, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, pentaclorbenzen solvenţi cloruraţi, pesticide:
triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri;
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
303
Corpul de apă subterană ROMU19/ Ohaba Ponor - Munţii Sureanu
Corpul de apă subterană Ohaba Ponor din Munţii Sureanu este de tip carstic –fisural, fiind
acumulat în calcare, gresii, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă jurasic – cretacică, din alcătuirea
Pânzei Getice. In cadrul acestei pânze, peste fundamentul cristalin prealpin s-au depus formaţiuni
sedimentare mezozoice, a căror tectonică a fost determinată de mişcările orogenetice alpine .Corpul
prezintă puncte de insurgenţă, cursuri de ape subterane bine individualizate şi resurgenţe. Suprafaţă
corpului de apă subterană ROMU19 este de 120,3 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU19
Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre
indicatorii analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU19 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU19 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,
amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;
Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, pentaclorbenzen solvenţi cloruraţi, pesticide:
triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri (nu sunt prezenti)
Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.
Din cele 24 corpuri de apă subterană administrate de Administraţia Bazinală de Apă MUREŞ,
19 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ în anul 2010. Dintre acestea 4 corpuri de apă
subterană: ROMU05/Lunca si terasele râului Târnava Mare, ROMU03/Lunca şi terasele Mureşului
inferior, ROMU07/Culoarul râului Mureş (Alba – Iulia Lipova) si ROMU20/Conul aluvial Mureş
(Pleistocen superior - Holocen), se află în stare chimică slabă. Corpul ROMU03 a fost declarat la risc pe
nitraţi, din cauza poluării apelor subterane cu nutrienţi, în special în zona platformei combinatului de
îngrăşăminte chimice AZOMUREŞ.
6. Bazinul hidrografic Aranca
Bazinul hidrografic Aranca este situat în extremitatea nord–vestică a Spaţiului hidrografic Banat.
Această zonă este ocupată de câmpii care reprezintă partea de maximă dezvoltare a Câmpii de Vest pe
teritoriul românesc cât şi sectorul sud-estic al depresiunii panonice, unde este dezvoltat corpul de apă
ROBA01/Lovrin–Vinga.
Corpul de apă subterană ROBA01/Lovrin-Vinga
Corpul de apă subterană freatică, ROBA01 este situat pe interfluviul Mureş–Bega, cuprinzând
partea centrală si nord estică a câmpiei tabulare joase a Torontalului, precum şi jumătatea vestică a
câmpiei înalte a Vingăi. Acest corp de apă transfrontalier cu o suprafaţă de 1376 kmp pe teritoriul
românesc, are apele freatice cantonate în depozitele poros-permeabile aluviale de vârstă cuaternară. Pe
acest corp nu există captări semnificative din freatic, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA01
In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 15 foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologică
naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: :Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), plumb şi pesticide.
Depăşiri ale valorilor de prag se înregistrează pentru:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
304
la câte 3 foraje pentru azotaţi şi azotiţi şi ortofosfaţi
la 2 foraje pentru sulfaţi
la 1 foraj pentru cloruri
În urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA01 se află în stare chimică bună. Punctele
de monitorizare poluate considerate ca depăşiri locale ale valorilor prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROBA01, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi ortofosfaţi;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe total, Cr, Ni.
7. Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caras prezintă o morfologie şi o structură complexă, determinată
de interrelaţia dintre cele doua mari arii tectonice: orogenul carpatic si depresiunea panonică.
Apele freatice, pe diferite unităţi morfologice, sunt cantonate până la adâncimi de 40 - 50 m în
depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de vârstă pleistocenă-holocenă. Din punct de vedere
al răspândirii teritoriale a acviferului freatic, acesta se prezintă ca un orizont continuu în zona de câmpie
joasă până la adâncimea de cca. de 30-40 m, precum şi în zonele de luncă şi terasă a râurilor Timiş,
Bârzava, Pogăniş, Caraş, Nera şi Aranca. Grosimea depozitelor permeabile acvifere variază intre 0,5 m si
20 m, mai mare în zona de luncă si terasa a râurilor Bega, Timiş, Caras si Nera. Nivelul piezometric este
mai jos în cadrul câmpiei piemontane şi mai ridicat în zona de câmpie joasă si luncă.
Forajele hidrogeologice din reţeaua naţională prin care se investighează stratul freatic sunt
amplasate în special în zonele de câmpie ale Spaţiului hidrografic considerat (corpul de apă ROBA18),
urcând numai pe luncile râurilor pe cursurile lor superioare. În spaţiul hidrografic Bega – Timiş – Caraş
sunt incluse 10 corpuri de apă subterană, toate 10 fiind monitorizate pe parcursul anului 2010 prin 143 de
foraje (115 foraje hidrogeologice de observaţie, 4 izvoare, 11 foraje de exploatare, 6 foraje de
control a poluării şi 7 foraje aparţinând terţilor). Din cele 11 corpuri de apa subterană, 5 sunt corpuri
de apă subterană transfrontaliere (se întind şi pe teritoriul Serbiei) şi anume: ROBA01, ROBA03,
ROBA05, ROBA12 si ROBA18.
Corpul de apă subterană ROBA02/Fibis
ROBA02 este un corp de apă freatic cantonat în depozite poros-permeabile aluviale si fluvio-lacustre
de vârsta cuaternară, are o suprafaţă de 782 kmp şi este situat pe interfluviul Mures-Bega, cuprinzând
partea de est a câmpiei subcolinare înalte a Vingai, extremitatea de sud-vest a dealurilor Lipovei si
terasele de pe malul drept al râului Bega intre aval Balint si amonte Timişoara. Stratul acoperitor este
constituit din şilturi argiloase, loessuri si argile, protecţia globala de la suprafaţă fiind bună si foarte bună.
Pe acest corp nu exista captări semnificative, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc. Râurile
principale Magheruş, Beregsău si mai puţin Gherţeamoş alimentează acviferul când apele sunt mari si la
ape mici aceste râuri sunt alimentate din acvifer.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA02
În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 13 foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologică
naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: :Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), plumb şi pesticide.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 13 foraje se prezintă astfel:
la 5 foraje pentru azotaţi
la un foraj pentru cloruri
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
305
Peste 46 % din punctele de monitorizare prezintă depăşiri ale valorilor de prag. Astfel că conform
metodologiei de evaluare corpul de apă ROBA02 se află in stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA02, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi fosfaţi
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA03/Timişoara
Corpul de apă subterană ROBA03 este un corp transfrontalier, cu o suprafaţă de 2577 kmp, pe
teritoriul romanesc, si este cantonat in depozitele de vârsta cuaternara, poros–permeabile, nisipuri si
pietrişuri cu intercalaţii de argile. Acest corp se suprapune peste partea sudica a câmpei Torontalului si
peste întreaga câmpe a Timişului. Nu exista captări semnificative din acest corp de apă freatică. Protecţia
globala de la suprafaţă se înscrie in clasa medie si bună, stratul acoperitor fiind format din loessuri si
nisipuri şiltice-argiloase. Realimentarea GWBA03 se face din râurile din zona din lunca: Bega Veche,
Bega, Timiş Bârzava, Moraviţa si afluenţii lor, relaţia fiind de altfel reciproca, când apele sunt mici si
acviferele alimentează corpurile de apă de suprafaţă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA03
In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 56 de foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologica
naţională si 5 foraje de control a poluării.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), şi pesticide. Peste 24 % din punctele de
monitorizare de pe acest corp de apă prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 56 foraje se prezintă astfel:
la câte 6 foraje pentru sulfaţi şi fosfaţi
la 5 foraje pentru azotaţi
la 3 foraje pentru cloruri
la 2 foraje pentru amoniu
Astfel, în urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA03 se declară ca fiind în
stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA03, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni, Pb.
Corpul de apă subterană ROBA04/LUGOJ
Corpul de apă freatică ROBA04 este înmagazinat in depozite poros permeabile aluviale si fluvio-
lacustre (nisipuri, pietrişuri), de vârsta cuaternara. Se întinde pe o suprafaţă de 1702 km, pe culoarul Bega
–Timiş până la linia Giarmata Vii-Albina-Stamora Română. Stratul acoperitor este constituit din şilturi
nisipoase–argiloase, loessuri, rar argile de 3-5 m grosime, protecţia globala de la suprafaţă fiind medie
spre foarte bună, iar infiltraţia eficace de 30-60 mm coloana de apă. O situaţie deosebita se întâlneşte pe
interfluviul Bega-Timiş intre Bazoş si aliniamentul Timişoara - Moşniţa Noua-Urseni, din corpul
ROBA04 pana in ROBA03, unde sunt amplasate forajele de adâncime de exploatare care alcătuiesc
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
306
frontul de captare pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara. Acest corp se află in
interdependenţă cu râurile: Bega, Timiş, Bistra.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA04
In corpul de apă subterană ROBA04 au fost monitorizate in 2010, 21 de foraje aparţinând reţelei
hidrogeologice naţionale si 1 foraj de control al poluării.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag doar la 3 foraje (14,29%) pentru plumb (2 foraje) şi
azotaţi (1 foraj).
In urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA04 –Lugoj se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROBA04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni, Pb.
Corpul de apă subterană ROBA05/GATAIA
Corpul ROBA05 este un corp de apă transfrontalier cu o suprafaţă de 961 kmp pe teritoriul
romanesc. Acest corp de apă subterană este amplasat in cea mai mare parte pe câmpia înaltă subcolinară
Gătaia. Si se află in interdependenta cu râurile Bârzava, Moraviţa, Pogăniş, este constituit din acvifere
freatice acumulate în depozite poros-permeabile aluviale si fluvio- lacustre de vârsta cuaternara.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA05
In anul 2010 au fost monitorizate 10 foraje de observaţie ce aparţin de reţeaua hidrogeologica
naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
In urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA05/ Gătaia se află in stare chimică bună
conferita atât de gradul de protecţie globală de la suprafaţă bun şi foarte bun cât si de absenţa surselor
semnificative de poluare. Forajele cu depăşiri sunt considerate ca depăşiri punctiforme ale valorilor de
prag (Gătaia F3 la azotaţi si Tormac F1 pentru azotaţi, amoniu, si plumb).
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA05, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni, Pb.
Corpul de apă subterană ROBA08/ Maciova (Munţii Poiana Rusca)
Corpul freatic Maciova de tip carstic – fisural este localizat in partea de sud - vest a munţilor
Poiana Ruscă, fiind cantonat in depozite de vârsta mezozoica (cretacic-superioare), reprezentate prin
conglomerate, gresii, calcare si marno-calcare ce permit pe zonele de fisuraţie o bună circulaţie subterană
a apelor. Gradul de protecţie este nesatisfăcător, depozitele ce cantonează acviferele sunt neacoperite sau
slab acoperite la suprafaţă de diferite tipuri de depozite cuaternare. Reţelele acfivere locale sunt puse in
evidenta de izvoare care au debite in general mici, subunitare. Suprafaţă corpului este de 132 kmp.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
307
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA08 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru ca parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA09/Cornereva (Munţii Cernei)
Corpul ROBA09 este un corp de apă freatic, in suprafaţă de 137 kmp, de tip fisural, localizat in
partea de nord-vest a Munţilor Cernei, fiind centrat in mare parte pe bazinul hidrografic superior al râului
Bela Reca. Acviferele sunt cantonate in depozite alcătuite din conglomerate, gresii, şisturi argiloase si
calcare. Toate aceste tipuri de roci sunt de vârsta jurasică si aparţin autohtonului danubian.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA09 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru că parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA10/Feneş (Munţii Ţarcu)
Corpul de apă freatică Feneş de tip fisural - carstic are o suprafaţă de 137 kmp sieste dezvoltat in
partea de sud - vest a Munţilor Ţarcu. Apele subterane sunt acumulate in conglomerate, gresii, şisturi
argiloase, marne si calcare, de vârsta mezozoica (jurasic), din alcătuirea autohtonului danubian. Gradul de
protecţie al corpului de apă subterană este puternic nesatisfăcător, alimentarea este predominant pluvio –
nivală.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA10 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru ca parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
308
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA12/Jam
Corpul de apă subterană Jam ce se dezvolta in luncile râului Caras (Depresiunea Oraviţei) este un
corp de apă transfrontalier având o suprafaţă de 272 kmp, pe teritoriul romanesc. Corpul este constituit
din acvifere freatice si de medie adâncime acumulate in depozite poros-permeabile aluviale, deluviale si
fluvio-lacustre de vârsta cuaternara. Spre nord-vest apar formaţiuni panoniene alcătuite din marne si
argile cu intercalaţii de nisipuri uneori cimentate. Stratul acoperitor constituit din loessuri, prafuri
argiloase si argile îi conferă un grad de protecţie la suprafaţă bun si foarte bun. Având in vedere presiunile
cantitative si calitative exercitate asupra corpului, in zona exista multe localităţi rurale cu populaţie densa
care utilizează puţuri domestice ca sursa de apă potabilă si pentru activităţile proprii.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA12 In anul 2010 au fost monitorizate 8 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-),
Sulfaţi (SO42-
), Azotiţi (NO2-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide. Valorile de prag au fost depăşite pentru
sulfaţi pentru un singur foraj – situaţie considerată ca o ca o poluare punctiforma.
In consecinţă starea chimică a corpului de apă subterană ROBA12 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA12, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA17/ Bigar (Muntii Almăjului)
Corpul de apă freatică Bigar de tip carstic-fisural, este localizat in sudul Munţii Almăjului, in
principal in bazinul hidrografic al pârâului Sirina. Acviferele sunt cantonate in depozite jurasice (calcare,
gresii, şisturi argiloase cu cărbuni) si cretacice (calcare, gresii, conglomerate) ce aparţin autohtonului
danubian. Acumulările de apă sunt prezente in general pe fisuri, debitele înregistrate fiind subunitare.
Suprafaţă corpului este de 113 kmp, iar gradul de protecţie este nesatisfăcător.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA17 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru ca parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA17, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
309
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA18/Banat
Corpul de apă subterană ROBA18 este un corp de apă de adâncime, dezvoltat in bazinele
hidrografice Bega, Timiş, Caras, cuprinde întreg spaţiu al Banatului, de la Mureş la Câmpa Carasului si
de la culoarul Timişului la graniţa de vest, continuând si in Republica Serbia, fiind un corp de apă
transfrontalier. Corpul Banat are o suprafaţă de 11408 kmp pe teritoriul romanesc. Apele de adâncime
sunt acumulate in depozite poroase fluvio-lacustre, de vârsta panonian superioara-cuaternar inferioara.
Statul acoperitor format din corpurile de ape freatice, cum ar fi ROBA03, îi conferă un tampon protector
in cazul poluării de la suprafaţă. Direcţia de curgere este E-V cu o pantă hidraulică descrescătoare, apele
sunt ascensionale cu excepţia unei fisii înguste situate in lungul graniţei cu Serbia, unde devin arteziene.
Toate captările pentru alimentări cu apă potabilă , industrială, etc., a localităţilor: Deta, Recaş, Făget,
Jimbolia, Lugoj, Timişoara, etc., se fac din acest corp, iar această situaţie ia amploare prin extinderea
alimentărilor centralizate la nivelul localităţilor rurale si a fermelor zootehnice ( SC Smithfield Ferme
S.R.L.). Sursele de poluare ale corpului sunt localităţile prin depozitele de deşeuri existente, unităţile
agricole si zootehnice, exploatările miniere si unele unităţi industriale. Teoretic stratele acoperitoare
constituie un puternic scut deasupra acviferului de adâncime, însă structura încrucişată a sedimentelor, de
tip con aluvionar, caracteristică unei suprafeţe destul de întinse din Banat poate induce riscul transmiterii
prin drenanţa pe verticală a contaminării de la suprafaţa solului său din freatic.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA18 In anul 2010 au fost monitorizate 25 foraje din care: 7 foraje hidrogeologice de observaţie, 11
foraje de exploatare apă potabilă si 7 foraje aparţinând terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la 5 foraje monitorizate, in procent de 20% din
punctele monitorizate şi anume:
la 3 foraje pentru fosfaţi
la câte 1 foraj pentru sulfaţi, amoniu şi cloruri.
Punctele de monitorizare poluate sunt considerate ca depăşiri locale ale valorilor de prag
respective. In concluzie, corpul de apă subterană ROBA18 se află in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA18, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
In bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş din cele 10 de corpuri de apă subterană 2 corpuri au starea
calitativ slabă, ROBA02/Fibis si ROBA03/Timişoara, restul corpurilor se află intr-o stare chimică bună.
Acolo unde s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor de prag, aceste sunt considerate poluări locale sau
punctiforme.
8. Spaţiul hidrografic Nera-Cerna
Prin studiul acviferului freatic din Bazinul hidrografic NERA s-a pus în evidenţă structura
acvifera a depozitelor permeabile cuaternare şi parţial, ale pleistocenului superior. Apele freatice pe
diferite unităţi morfologice sunt cantonate până la adâncimi de 40-50 m în depozite aluvio-pluviale,
deluviale, pluvio-lacustre de vârstă pleistocena-holocenă. In anul 2010 calitatea apelor subterane a fost
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
310
urmărită in foraje de ordinul I strat freatic in B.H. NERA, în B.H. CERNA nefiind executate foraje pentru
urmărirea calităţii. Forajele situate in Bazinul hidrografic Nera sunt amplasate în zona montană şi acestea
interceptează numai aluviunile fluviale ale Nerei din depresiunea Almăjului (Bozovici), respectiv
corpurile de apă ROBA13 si ROBA19. În spaţiul hidrografic Nera - Cerna au fost delimitate 9 corpuri de
apă, în decursul anului 2010 toate 9 fiind monitorizate prin intermediul a 5 foraje de ordinul I si 12
izvoare.
Corpul de apă subterană ROBA06/Farasesti(Munţii Poiana Ruscă)
Corpul ROBA06 este un corp de apă freatic localizat in partea central-nordica a munţilor Poiana
Ruscă, in bazinul superior al râului Bega, numit în acest sector Bega Poieni. Are o suprafaţă de 80 kmp,
este un acvifer de tip carstic–fisural cantonat in depozite de calcare si dolomite cristaline de vârstă
carbonifer-inferioara aparţinând Pânzei Getice. Pe alocuri aceste depozite sunt acoperite de depozite
panoniene (pietrişuri, argile), pe alocuri neacoperite, gradul de protecţie fiind nesatisfăcător.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA06 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună neexistând depăşiri ale
valorilor prag, si datorită faptului că, fiind situat în zona montană, lipsesc activităţile cu impact poluant.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA07/Luncani (Munţii Poiana Ruscă)
Corpul Luncani este situat in partea central –vestica a Munţilor Poiana Ruscă, pe cursul superior
al râului Bega, numit şi Bega Luncanilor. Acest corp de apă freatică cu o suprafaţă de 47 kmp, este de tip
carstic - fisural, având aceleaşi caracteristici geologice şi hidrodinamice ca şi ale corpului ROBA06.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA07 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună pentru ca parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag. Acest corp de apă deşi are un grad de protecţie
puternic nesatisfăcător, totuşi fiind situat in zona montana, lipsesc activităţile antropice.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA11/Resiţa-Moldova Nouă (Munţii Locvei-Munţii Aninei)
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
311
Corpul de apă freatică ROBA11 se dezvolta in munţii Aninei si Munţii Locvei si se întinde pe o
suprafaţă de 806 kmp, de la Resiţa pana la Dunăre, pe direcţia nord-nord-est- sud-sud-vest. Acest corp
este de tip carstic-fisural fiind cantonat in calcare de vârstă jurasic-cretacica care dezvolta forme carstice
de mare amploare, atât la suprafaţă cat si in subteran. Regimul hidrocarstic este determinat de prezenta
acestor forme carstice: chei, peşteri, ponoare, cascade, caracterizate printr-o circulaţie foarte activa a
apelor subterane. Capacitatea de debitare a izvoarelor este cuprinsa intre 0,5-500 l/s. Pe acest corp de apă
exista o captare de apă potabila pentru alimentarea localităţii Anina şi la limita sudică a corpului, in
exteriorul acestuia se află captarea de apă potabilă pentru alimentarea oraşului Moldova Nouă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA11 In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 6 izvoare aparţinând acestui corp de apă subterană.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Se considera ca si acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună pentru ca parametrii
chimici analizaţi nu prezintă depăşiri. Surse potenţial poluatoare ar fi exploatările miniere de la Anina si
Moldova Noua situata in afara corpului dar in imediata sa vecinătate.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA13/Bozovici (Depresiunea Almaj)
Corpul de apă freatică ROBA13, in suprafaţă de 160 kmp este dezvoltat in Depresiunea
Almăjului (Bozovici) si mai puţin in lunca râului Nera. Corpul este de tip mixt fisural si poros-permeabil
fiind cantonat in depozite de vârstă neogenă (badenian), alcătuite din conglomerate, gresii, calcare,
pietrişuri, nisipuri, marne, argile si cărbuni. Descărcările prin izvoare au indicat debite cuprinse de 0,5-20
l/s. Acviferele poros-permeabile au caracter multistrat si sunt sub presiune. Corpul se află in
interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ai afluenţilor râului Nera.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA13 In anul 2010 au fost monitorizate 2 foraje amplasate pe acest corp de apă foraje ce aparţin reţelei
hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cele doua foraje analizate, corpul de apă
subterană ROBA13 aflându-se in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA14/Cerna–Câmpuşel (Munţii Cernei–Munţii Mehedinţi)
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
312
Corpul de apă freatică ROBA14 este centrat pe valea Cernei, cu extinderi largi in extremitatea
nord-estica, spre centrul Munţilor Cernei, respectiv in partea centrala si sud-estica spre Munţii Mehedinţi.
Corpul de tip fisural carstic, este acumulat in calcare, marno-calcare, gresii si conglomerate din alcătuirea
Autohtonului Danubian si Pânzei de Severin. Suprafaţa corpului este de 417 kmp. Depozitele acvifere de
vârstâ jurasic-cretacica prezintă numeroase forme carstice, insurgente si cursuri de apă subterană.
Cercetările au demonstrat un important aport de apă din subteran din bazinul Jiului vestic in bazinul
Cernei. De asemenea prezenta apelor termominerale măresc foarte mult domeniu de acumulare si
circulaţie al apelor subterane. Din acest corp de apă subterană se captează apă potabila pentru alimentarea
staţiunii Băile Herculane, precum şi altor obiective economice sau turistice.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA14 In anul 2010 au fost monitorizate 2 izvoare aparţinând acestui corp de apă.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cele doua izvoare analizate, corpul de apă
subterană ROBA14 aflându-se în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA15/Godeanu (Munţii Godeanu)
Corpul de apă freatică ROBA15 localizat in Munţii Godeanu, este de tip mixt fisural si poros-
permeabil. Acviferele sunt acumulate in şisturi cristaline precambrian-superioare ale Seriei
mezometamorfice de Sebeş-Lotru din alcătuirea Pânzei Getice. Apele subterane circula pe fisuri, in
scoarţă de alterare a şisturilor cristaline si la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Descărcarea se
realizează prin izvoare cu debite de 0,11-28 l/s. Suprafaţa corpului este de 483 kmp, iar gradul de
protecţie este puternic nesatisfăcător.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA15 In anul 2010 a fost monitorizat un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Parametrii chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag, astfel ca stare chimică a
corpului ROBA15 este bună, corpul fiind protejat si de localizarea sa in zona montană, departe de
impactul activităţilor antropice.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA16/Sichevita ( Munţii Locvei-Munţii Almajului)
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
313
Corpul de apă freatică Sicheviţa este amplasat la contactul dintre Munţii Locvei si cei ai
Almăjului, in bazinele hidrografice ale pâraielor Cameniţa ( nord - est) si Oreviţa ( in sud). Are o
suprafaţă de 49 kmp, este de tip fisural si poros- permeabil, fiind cantonat in depozite badeniene alcătuite
din conglomerate, gresii, calcare, pietrişuri, nisipuri, marne si argile.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA16 In anul 2010 a fost monitorizat un izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Parametrii chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag, astfel ca stare chimică a
corpului ROBA16 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe total, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA19/Dalboset –Ponor
Corpul ROBA19 în suprafaţă de 48 kmp, este un corp de apă freatică, de tip poros-permeabil si
este alimentat din precipitaţiile atmosferice si din apele de suprafaţă (râul Nera si afluenţii săi). Acviferele
freatice cantonate in general pana la adâncimea de 8 m, sunt localizate in depozitele de vârsta holocena
din alcătuirea luncii râului Nera care străbate depresiunea Almajului (Bozovici), de la nord-est la sud-vest
si in depozitele pleistocen-superioare din alcătuirea teraselor joase.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA19 In anul 2010 a fost monitorizat un singur foraj.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Corpul de apă subterană ROBA19 se află in stare chimică bună, parametrii chimici analizaţi nu
prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
Corpul de apă subterană ROBA20/Naidaş-Socol
Acest corp de apă localizat in zona cursului inferior al râului Nera este un corp de apă freatică, de
vârstă cuaternară de tip poros-permeabil si are o suprafaţă de 42 kmp. Cele mai importante strate acvifere
freatice sunt localizate in depozite holocene din alcătuirea luncii Nerei inferioare, precum si in
depozitele pleistocen-superioare si holocene din alcătuirea teraselor si a unor mici conuri aluvionare.
Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apă. Depozitele aluviale ce
formează acoperişul au o permeabilitate redusa, ceea ce face ca local, apele sa fie sub presiune,
manifestându-se uşor ascensional.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
314
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA20 In anul 2010 a fost monitorizat un singur foraj.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), plumb şi pesticide.
Corpul de apă subterană ROBA20 se află in stare chimică bună, parametrii chimici analizaţi nu
prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;
Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.
In spaţiul hidrografic Nera - Cerna toate cele 9 de corpuri de apă subterană se află intr-o stare chimică
bună.
9. Bazinul hidrografic Jiu
În perimetrul bazinului hidrografic Jiu există un număr de 6 corpuri de apă subterană. În
anul 2010 starea calitativă a corpurilor de apă subterane a fost monitorizata prin 66 de puncte de
monitorizare din care: 45 sunt foraje hirogeologie de observaţie, 7 foraje de control al poluării
amplasate pe platforme industriale, 13 izvoare si 1 dren .
Corpul de ape subterane din zona montană Câmpu lui Neag-Petrila-cod ROJI 01
Corpul de ape subterane Câmpu lui Neag-Petrila este de tip fisural, de vârsta burdigaliană,
dezvoltat in bazinul superior al Jiului. Acest corp de apă subterană are o suprafaţă de 151 kmp si
este constituit din mai multe acvifere cantonate în formaţiuni de vârste diferite după cum
urmează:
Ape subterane cantonate in formaţiuni cuaternare sunt constituite din bolovănişuri, pietrişuri si
nisipuri in care predomină elemente metamorfice. Ele formează depozitele de luncă, conurile de
dejecţie şi cuvertura aluvială a teraselor. Permeabilitatea ridicată a depozitelor de luncă permite o
circulaţie activă a apelor freatice.
Ape subterane cantonate in formaţiunile neogene ce ocupa cea mai mare parte a Bazinului
Petroşani sunt alcătuite din conglomerate, gresii, argile, marne, şisturi cărbunoase, marne
bituminoase si cărbuni. Ele cantonează apele în fisuri, pe feţele de stratificaţie şi falii.
Ape subterane din formaţiunile mezozoice reprezentate prin conglomerate, gresii, marne,
calcare, se găsesc ca petice in limitele bazinului. Interes hidrogeologic prezintă calcarele dispuse
peste cristalin şi care sunt intens tectonizate, ceea ce facilitează pătrunderea si circulaţia apelor in
interiorul lor..
Apele subterane din rocile metamorfice si formaţiunile acoperitoare unde circulaţia apei si
revenirea ei la suprafaţă sunt limitate, sunt legate de adâncimea fisurilor penetrabile, a căror
origine este foarte diferită.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI 01
Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apă, in anul 2010, s-au realizat analize chimice la
4 izvoare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
). În urma comparării rezultatelor obţinute la indicatori analizaţi cu valorile prag specifice corpului
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
315
nu s-a înregistrat nicio depăşire a acestora din urmă, corpul de apă ROJI01 aflându-se în stare chimica
bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI01, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi.
Corpul de apă subterană Cloşani-Baia de Aramă (Podişul Mehedinti) - cod ROJI02
Acest corp de apă de tip carstic–fisural, este reprezentat exclusiv din acviferul ce se
dezvoltă în calcarele Autohtonului Danubian, care, în perimetrul acesta, este acoperit de Panza
Getica. Corpul de apă in suprafaţă de 51 kmp este situat în bazinul superior al râului Motru
cuprinzând zona carstică a Podişului Mehedinţi, bilanţul hidrologic fiind influenţat de condiţiile
circulaţiei carstice. Capătul aval al corpului de apă se caracterizeaza prin prezenţa a numeroase
exurgente cu debite foarte mari in perioadele cu precipitaţii, care scad foarte mult în perioadele
secetoase. In schimb izvoarele Tihoi, Brebina, Obarsia-Closani, Malareca, Bolboros 1 si 2,
Muncel, Ovid au debite cvasiconstante, rezultand că apele acestora provin din profunzime. Apele
izvoarelor prezentate sunt folosite la alimentările cu apă ale oraşului Baia de Arama si
Păstrăvăriei Ocolului Silvic.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI02
Din totalul de 4 izvoare aferente acestui corp de apă, în anul 2010 au fost monitorizaţi indicatorii
de calitate pentru 3 izvoare (Baia de Aramă - Bolboroş, Baia de Aramă -Malareca si Baia de Aramă -
Tihoi).
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ) Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
)..Pentru toţi cei 3 indicatori analizaţi nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorilor de prag specifice
corpului, astfel că acest corpul de apă din zona montană Cloşani - Baia de Aramă - ROJI02 se află în
stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizati
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI 02, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat; CCo-Cr;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn.
Corpul de apă subterană din zona montană Tismana-Dobriţa( Munţii Vâlcan) - cod ROJI03
Acest corp de apă subterană, în suprafaţă de 158 kmp, de tip carstic-fisural, este situat in sudul
Muntilor Vâlcan, la contactul cu Depresiunea Subcarpatica Olteana fiind acumulat in calcare,
marnocalcare, gresii şi conglomerate, de vârsta jurasic-cretacică, din alcătuirea Autohtonului Danubian.
Se constată în acelasi timp legaturi hidrâulice directe între apele de suprafaţă şi subterane din zona
montană şi cele din ulucul depresionar, acest corp de apă fiind constituit din doua acvifere, bine
conturate: apele freatice din zona depresionara Tismana-Dobriţa , zona situata intre râul Motru la vest şi
râul Şuşiţa la est, se întâlnesc la adâncimi cuprinse între 4m si 10m, sunt sub presiune, având nivelul
hidrostatic ascensional, uneori chiar artezian şi apele freatice din formaţiunile calcaroase mezozoice
situate in rama sudica a Munţilor Vâlcan, se dezvoltă aproape continuu intr-un masiv calcaros puternic
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
316
carstificat de vârsta tithonic-urgonian. În acest sector principală captare de ape subterane este Captarea
izvorului Runcu Sohodol, cu un debit proiectat de 315 l/s. Trebuie amintit că, tot in zona montană, la est
de valea Jiului, in munţii Parâng, exista captări de ape subterane pozate în roci cristaline, care asigură
necesarul de apă al localităţilor din zonă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI 03
Evaluarea stării chimice a acestui corp de apă s-a realizat în anul 2010, prin monitorizarea
indicatorilor de calitate pentru 3 izvoare (Jaleş, Vâlceaua şi Ascunsa). În aceasta zonă montană au mai
fost monitorizate calitativ 2 izvoare aflate in afara acestui corp de apă subterană.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ) Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
). Nu există nicio depăşire a valorilor de prag, astfel că acest corp de apă subterană ROJI03 se află
în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI 03, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat,indice permanganat; CCo-Cr;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn.
Corpul de ape subterane Vârciorova-Nadanova-Ponoare ( Muntii Mehedinti) - cod ROJI04
Corpul de ape subterane ROJI04 se dezvoltă atît in bazinul hidrologic Jiu, cît şi în bazinul
Dunării, pe o suprafata de 192 kmp, fiind drenat de cursuri de apa ce apartin celor doua bazine
hidrografice si este de tip fisural-carstic. Formatiunile geologice care delimiteaza acest corp de
ape sunt constituite din roci metamorfice, din depozite sedimentare si din roci magmatice. Ele se
repartizeaza domeniului getic, domeniului danubian, parautohtonul de Severin şi depresiunile
post-tectonice. Evaluarea stării chimice a corpului de apa ROJI04
Evaluarea stării chimice a acestui corp de apa s-a realizat in anul 2010 prin monitorizarea
indicatorilor de calitate pentru 2 izvoare si 2 drenuri.
Pentru acest corp de apă nu sunt stabilite valori de prag evaluare evaluarea realizîndu-se doar
pentru azotaţi.
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROJI 04, au mai fost monitorizati
si o serie de alti parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat , indice permanganat; CCo Cr;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonati,
calciu; clor, magneziu; sodiu, potasiu, fosfaţi, sulfaţi, amoniu;
Metale : Fe; Mn. La aceşti indicatori monitorizaţi s-au înregistrat valori medii spre mici. Avînd în vedere aceste
aspecte se consideră că starea chimică a corpului de apă subterană ROJI04 este bună.
Corpul de apă subterană Lunca şi terasele Jiului si afluenţilor - cod ROJI05
Corpul de ape subterane ROJI05, în suprafaţă de 2307 kmp, este de tip poros permeabil,
dezvoltat in subunităţile geomorfologice din Câmpia Olteniei, Piemontul Getic si Subcarpaţii
Getici. Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice ce aparţin Pleistocenului superior, sunt
constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului si afluenţilor ce sunt alcătuite în principal
din pietrişuri şi nisipuri precum şi cele ale Holocenului inferior şi superior din care fac parte
aluviunile terasei joase a Jiului şi luncilor Jiului si afluenţilor. În acest corp de ape subterane au
fost executate o serie de captări de ape subterane, în special în bazinul inferior al Jiului, printre
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
317
care amintim: Mihăiţa, Breasta, Popova, Podari, Marica si Foişor, din care, in prezent, mai
funcţionează captările Popova si Marica, celelalte fiind în conservare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI05
În anul 2010 din acest corp de apă au fost monitorizate 6 foraje de observaţie apartinând reţelei
hidrogeologice naţionale si 7 foraje de urmărirea poluării apelor freatice aflate în zona Platformei
industriale Isalniţa.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-).
Depăşirile valorilor prag pentru cele 13 foraje se prezintă astfel:
la 5 foraje pentru azotiţi
la 4 foraje pentru azotaţi
În concluzie acest corp de apă subterană are o stare chimică slabă şi este considerat la risc din
cauza poluării potenţiale cu compuşi ai azotului, in special în intravilanurile localităţilor şi în lunca şi
terasele Jiului, aval de combinatul chimic Dolj si municipiul Craiova. De remarcat este faptul că atât zona
platformei Işalniţa cât şi aval de aceasta, deşi se află într-o stare chimica slabă, totuşi se constată o scădere
continuă a indicatorilor monitorizaţi ca urmare a opririi evacuării apelor uzate în bataluri.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 05, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROJI06/Lunca si terasele Dunării
Lunca si terasele Dunarii, de varsta cuaternara, reprezinta corpul de ape subterane cel mai
important din punctul de vedere al raspândirii depozitelor freatice si al resurselor de ape,
suprafata corpului fiind de 4713 kmp, iar latimea medie a corpului de 30 km. Grosimea
depozitelor permeabile ale orizontului freatic variaza în limite cuprinse între 5-20 m. Stratele
acvifere sunt interceptate la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI06
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-).
In anul 2010 din acest corp de apa au fost monitorizate 22 foraje de observaţie aparţinând reţelei
hidrogeologice naţionale si 5 foraje de control a poluării. S-au înregistrat următoarele depăşiri ale
valorilor de prag:
- azotaţi – pentru 9 foraje;
- azotiţi (Orăşani F2, Orăşani F5);
- cloruri (Orăşani F2) şi amoniu (Orăşani F5)
Având in vedere aceste aspecte se consideră că starea chimică a acestui corp de apă subterană
este slabă .
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 05, au mai fost monitorizaţi
şi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, sodiu, potasiu;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
318
Metale : Fe, Mn.
Corpul de apă subterane Oltenia - cod ROJI07
Corpul ROJI07 este de tip poros, fiind cel mai mare corp de apă subterană de adâncime,
cu o suprafaţă de 17169 kmp si se dezvolta atât in bazinul hidrografic al Jiului cat si in bazinul
hidrografic al Dunării, fiind constituit din mai multe complexe acvifere, caracterizate după cum
urmează:
Complexul acvifer romanian este alcătuit din mai multe orizonturi acvifere. Acest orizont este
constituit din nisipuri fine la grosiere, cu lentile de pietrişuri si bolovănişuri, având la bază un
strat de argilă impermeabil ce a permis dezvoltarea unui strat acvifer cu debit puternic.
Romanianul inferior si cel superior se caracterizează prin existenţa mai multor strate acvifere, cu
grosimi în general reduse (<5m).
Complexul acvifer dacian este constituit, la partea sa inferioară din nisipuri mărunte cu frecvente
concreţiuni grezoase, care trec, spre partea superioară, la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase.
Stratele acvifere din complexul dacian au grosimi însemnate ajungând la peste 70m în sectorul
Drincea-Desnăţui. Caracterul ascensional sau artezian al apelor subterane din complexul acvifer
dacian este functie de morfologia terenului.
Complexul acvifer pontian cantonat in formaţiunile pontiene din subsolul Câmpiei Olteniei
conţine in general ape hiperclorurate, puternic mineralizate (mineralizaţia totala de 4488 g/l).
Mineralizaţia apei, se datorează mineralizării primare a stratelor de nisipuri pontiene care stau fie
peste meotianul în facies salmastru, sau peste formaţiunile sarmaţiene marnoase.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI07
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-). În anul 2010 din acest corp de apă au fost monitorizate 13
foraje de adâncime aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale. Din rezultatele obţinute, s-a constatat ca
nu sunt depăşite valorile de prag stabilite pentru acest corp. Se consideră ca starea chimică a acestui corp
de apă este bună având în vedere ca este si un corp de apă de adâncime ce are un grad de protecţie bun şi
foarte bun.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in acest foraj aparţinând corpului de apă ROJI 07,
au mai fost monitorizaţi si o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 07, au mai fost monitorizaţi şi o
serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn
Corpul de apă subterană Târgu Jiu - cod ROJI08
Corpul de apă subterană de adâncime ROJI08 cu o suprafaţă de 748 kmp se dezvoltă atât în
bazinul hidrografic Jiu cât şi în bazinul hidrografic al Dunării, este de tip poros permeabil cantonat în
depozite de vârsta sarmatian-meotiana. La est de râul Jiu acest corp este reprezentat prin trei orizonturi:
inferior constituit din nisipuri, marne si gresii cu fauna de apă dulce, mediu predominant grezos cu fauna
salmastră, superior constituit din nisipuri grezoase cu faună de apă dulce. Apele captate, fiind in general
potabile, sunt folosite la alimentarea cu apă a municipiului Târgu Jiu. Apele subterane sarmatiene sunt
arteziene cu nivel piezometric stabilizat la +3m, iar cel hidrodinamic stabilizat la 28 m.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI08
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
319
Acestui corp nu i-au fost stabilite valori de prag, exceptand indicatorul azotaţi. În anul 2010 au
fost monitorizate 4 foraje de adâncime din reţeaua hidrogeologică naţională Se considera ca starea
chimică a acestui corp de apă este buna având în vedere că este şi un corp de apă de adâncime ce are un
grad de protecţie bun şi foarte bun.
Prezentarea altor indicatori monitorizati
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in aceste 4 foraje, au mai fost monitorizate si alti
parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn.
Administraţia Bazinala de Apă JIU a mai monitorizat 6 foraje care aparţin corpului de apă
subterană de adâncime din formaţiunile pleistocene ROOT13/Vestul Depresiunii Valahe, atribuit
Administratiei Bazinale de Apă OLT, starea acestor foraje monitorizate fiind prezentată în cadrul
caracterizării acestui corp ROOT13.
Din cele 8 corpuri de apă administrate si monitorizate cantitativ si calitativ de Administratia
Bazinala de Apă JIU, 7 corpuri de apă subterană se afla in stare chimică bună si un corp de apă
subterană, ROJI05/Lunca si terasele Jiului si afluenţilor sai, se află în stare chimică slabă. Se constată
totuşi o diminuare a ionului azotat, ca urmare a reducerii chimizării agriculturii. In perimetrul SC
DOLJCHIM Craiova apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate ce au fost evacuate de
aceasta unitate in anii anteriori. Desi batalul de ape fosfo-amoniacale nu mai este in folosinţă, se
constată depăşiri mari la ionii de amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfaţi, sulfaţi, cloruri, mangan şi substanţă
organică (deoarece impermeabilitatea batalului a fost complet distrusă si apele pluviale incărcate cu ioni
poluatori se infiltrează prin slamul depus in batal, ajung în final în stratul freatic).
10. Bazinul hidrografic Olt
In bazinul hidrografic Olt au fost identificate, delimitate si descrise 14 corpuri de apă
subterană, din care 11 au fost delimitate in zonele de lunci si terase ale Oltului si afluenţilor săi.
In anul 2010, au fost monitorizate din punct de vedere calitativ 12 corpuri de apă subterane din cele 14
(nefiind monitorizate corpurile de apă subterană: ROOT09/Lunca Dunării si ROOT12/ Nocrich-Bunesti).
Aceste 12 corpuri au fost monitorizate printr-un număr de 183 puncte de monitorizare, din care: 137
foraje, 3 izvoare si 1 dren aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 27 de foraje si 15 izvoare
care aparţin de terţi. Din cele 142 de puncte de monitorizare ale reţelei hidrogeologice naţionale 13 sunt
foraje de control a poluării amplasate pe platforme industriale.
Caracterizarea din punct de vedere calitativ a celor 12 corpuri de apă subterană monitorizate calitativ
in spaţiul hidrografic OLT este prezentată în cele ce urmează:
Corpul ROOT01/Depresiunea Ciucului
Corpul de apă freatică ROOT01 in suprafaţă de 269 kmp este de tip poros localizat in Depresiunea
Ciucului. Aceasta depresiune a rezultat pe de o parte prin înălţarea, datorită fenomenelor tectonice, a
cristalinului din stânga Oltului, iar pe de altă parte, prin scufundarea unor compartimente si aglomerarea
rocilor eruptive si vulcanice ale lanţului muntos Harghita.
Nivelul piezometric se situează la adâncimi foarte mici in compartimentul nordic (Madaras) din
lunca Oltului, constituit din depozite aluviale ce se dezvolta de la suprafaţă, ceea ce le face vulnerabile la
poluare. In compartimentul median al depresiunii depozitele aluvionare au grosimi de 5-8 m, nivelul
piezometric 1-2 m, iar in compartimentul sudic (Tuşnad) acfiverul se prezintă neuniform atât ca litologie (
nisipuri, nisipuri argiloase cu pietriş, bolovănişuri) cat si grosime.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
320
In Depresiunea Ciuc singura captare de apă potabilă mai importanta se află la Miercurea Ciuc,
constituita din 21 de foraje, care exploatează orizonturile acvifere situate intre 20-50 m cu un volum de apă
captat in medie anual de 2420 mii mc.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT01 In anul 2010 s-au monitorizat 12 foraje aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale după cum
urmează. S-au mai efectuat analize fizico-chimice şi 2 izvoare destinate potabilizării, aparţinând terţilor.
Toate aceste foraje au fost executate in depozite cuaternare punând in evidenta existenta apelor subterane de
natura carbogazoase, feruginoase cu bioxid de carbon liber. De altfel in corpul de apă ROOT01 aproape ca
nu exista localitate in raza căreia sa nu se cunoască iviri de ape minerale carbogazoase. Din punct de vedere
calitativ apele acestui corp de apă subterană sunt de trei tipuri: bicarbonat calcice, bicarbonat magneziene
si sulfat calcice.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
), Plumb (Pb2+
), Cd (Cd2+
), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ) si pesticide. Pentru
pesticide nu s-au efectuat analize chimice de laborator.
Depăşirile valorilor prag se prezintă astfel:
la 3 foraje pentru azotaţi
la câte 1 foraj pentru fosfaţi şi sulfaţi
Punctele de monitorizare poluate reprezintă un procent de 35,7 % din totalul forajelor
monitorizate, ceea ce inseamnă ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT01, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată);
Corpul ROOT02/Depresiunea Braşov
Corpul de apă subterană ROOT02 cu o suprafaţă de 1917 kmp, de tip poros se dezvolta in
Depresiunea Braşov, in judeţele Covasna si Braşov. Depresiunea Braşov se suprapune peste
toate unităţile interne ale Curburii Carpaţilor de vârstă mezozoica si neozoica. Formaţiunile
cuaternare care constituie principalele sisteme acvifere din depresiunea Braşov sunt alcătuite
dintr-un complex inferior (cărbunos la baza), un complex mediu ( marnos-argilos- nisipos) si
un complex superior (nisipuri si pietrişuri). Acest ultim complex litologic constituie
principalul corp de ape subterane freatice din depresiune de vârstă pleistocen superioara si
holocena. Grosimea stratului freatic din cuprinsul depresiunii este de 5-20 m. Fronturi de
captare a apei potabile din subteran mai importante sunt: la Târgu Secuiesc, din 54 de puţuri
se captează un volum mediu 3100 mii mc/an din acvifere situate intre 30-50 m si la Sf.
Gheorghe din 57 de puţuri se captează un volum mediu de cca 7900 mii mc/an .
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT02
In anul 2010 in corpul de de apă subterană ROOT02 au fost monitorizate 35 de foraje aparţinând
reţelei hidrogeologice naţionale si 7 foraje aparţinând terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi
(SO42-
), plumb (Pb2+
), cadmiu (Cd2+
), azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ) si un grup de
pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan).
Depăşirile valorilor prag se prezintă astfel:
la 6 foraje pentru azotaţi
la câte 1 foraj pentru fosfaţi, sulfaţi, azotiţi şi plumb.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
321
Punctele de monitorizare poluate, in număr de 7, reprezintă un procent de 16,67 % din totalul
forajelor monitorizate, ceea ce se poate concluziona ca acest corp de apa subterană se află in stare
chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT02, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată);
Corpul de apă subterană ROOT03 din Munţii Perşani
Corpul de apă freatică localizat in Munţii Perşinari este de tip fisural-carstic, are o
suprafaţă de 264 kmp si este acumulat in conglemerate si calcare cretacice din alcătuirea
cuverturii post-tectonice Perşani si are un grad de protecţie nesatisfăcător. Descărcarea apelor
subterane se realizează spre valea Oltului prin izvoare cu debite 10-20 l/s. Unele izvoare sunt
utilizate ca surse de apă potabilă, iar altele alimentează acviferul freatic din Depresiunea
Braşovului.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT03
In acest corp a fost monitorizat izvorul care aparţine Companiei Apă Braşov - sector Rupea,
punct de lucru Apata.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi
(SO42-), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3- ) si pesticide. Toţi aceşti indicatori au fost determinaţi in urma
analizelor chimice de laborator, mai putin pesticidele. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag,
corpul de apă aflându-se in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT03, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată) şi Cd.
Corpul de apă subterană ROOT04 / Munţii Barsei
Corpul de apă freatică din Munţii Bârsei are o suprafaţă de 238 kmp, este de tip carstic-
fisural, gradul de protecţie nesatisfăcător si este acumulat in calcare si conglomerate din
alcătuirea flisului carpatic. In sectorul Piatra Mare, calcarele sunt depozitate peste conglomerate,
si o parte din apele subterane se infiltrează din calcare in conglomerate si altă parte se scurge
prin izvoare la contactul celor doua tipuri de roci. Debitele izvoarelor sunt cuprinse intre 3 - 450
l/s. In sectorul Postăvaru se cunosc izvoare de ape carstice de pe valea Râşnoavei cu debite de
40-100 l/s, care sunt captate pentru alimentarea cu apă a localităţii Râşnov.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT04
In corpul ROOT04/Muntii Barsei au fost monitorizate 5 foraje de captare apă potabilă,
aparţinând terţilor.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
322
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-),
Sulfaţi (SO42-), Plumb (Pb2+), Cadmiu (Cd2+), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotaţi
(NO3- ) si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-
HCH (lindan).
La aceste foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag, în concluzie, corpul
ROOT04 se află într-o stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROOT05/Depresiunea Sibiu
Corpul ROOT05 este un corp de apă freatică in suprafaţă de 183 kmp, are un grad de
protecţie mediu, este de tip poros permeabil, fiind localizat in depozitele aluvionare de vârstă
cuaternară din lunca si terasa râului Cibin si a afluenţilor acestuia (Depresiunea Sibiu). Aceste
depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisip, de
diferite granulaţii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţii lenticulare de
argile sau argile nisipoase. Apele acestui corp sunt de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-magneziene
sau sodice datorită fondului natural existent.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT05
In anul 2010 au fost monitorizate de pe acest corp de apă un număr de 7 foraje hidrogeologice de
observaţie din reţea.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
), Plumb (Pb2+
), Cadmiu (Cd2+
), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ), mercur si
pesticide (aldrin, dieldrin, gama–HCH-lindan). S-au înregistrat depăşiri ale valorii de prag la indicatorul
fosfaţi într-un singur foraj. Interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice a demonstrat ca
gradul de poluare al corpului este in procent de 14,2% deci acest corp de apă subterană este
într-o stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT05, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROOT06/Lunca pârâului Hârtibaciu
Corpul de apă freatică ROOT06 este de tip poro-permeabil, are o suprafaţă de 101 kmp si este
localizat in depozitele aluvionare fine de vârstă cuaternara din lunca pârâului Hartibaciu, afluent pe partea
stânga al râului Cibin. Stratul acvifer este discontinuu, cu aspect lentiform, având grosimi de 1-7 m.
Datorită predominării nisipurilor fine, argilos-prafoase, debitele specifice in general au valori subunitare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT06
In acest corp de apă de întindere foarte mică s-a monitorizat un foraj ce apartine terţilor.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
323
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi
(SO42-
), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3
- ) si pesticide ( aldrin si gama- HCH). Cadmiu desi are valoare de
prag nu a fost monitorizat. La acest foraj se constată depăşiri ale valorii de prag (1,2 mg/l), la amoniu-
1,358 mg/l. Având in vedere ca s-a monitorizat doar un singur foraj unde s-a înregistrat o usoară poluare
punctiforma la amoniu se poate considera corpul ROOT06 ca se află in stare chimică bună. Datorită
fondului natural apele subterane sunt bicarbonat-calcice.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT06, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul ROOT07/Depresiunea Făgăraş
Corpul de apă freatică ROOT07 in suprafaţă de 1172 kmp, este de tip poros-permeabil
localizat in depozite aluvial-proluviale, de vârstă cuaternara, ale luncii si teraselor râului Olt, (in
principal pe partea stânga) si ale afluenţilor acestuia. Acviferul freatic se dezvoltă, de regula,
imediat sub solul vegetal, sub o serie de depozite constituite din bolovănişuri si pietrişuri in masa
de nisipuri de granulometrie diferita, intercalându-se uneori strate lenticulare argiloase prăfoase.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT07
Monitorizarea calitatii apelor freatice s-a efectuat in anul 2010 prîntr-un număr de 23 foraje.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
), Plumb (Pb2+
), Cadmiu (Cd2+
), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ) si un grup de
pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan). Pesticidele nu au
fost monitorizate.
Depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la indicatorul amoniu in 2 foraje
reprezentând 8,7% din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp si pot fi considerate poluări
punctiforme. In concluzie corpul de apă ROOT07 se află într-o stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT07, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul ROT08/Lunca si terasele Oltului inferior
Corpul de apă subterană ROOT08 in suprafaţă de 3600 kmp, este de tip poros permeabil,
dezvoltat in depozitele de lunca si terasa ale Oltului si afluenţilor sai, având vârstă cuaternara. Acviferul
freatic constituit din pietrişuri, nisipuri si bolovanisuri se dezvolta sub adâncimi de 15-20 m - in zona
teraselor inalte, 5-15 m - in zona terasei superioare si pana la 5 m in zona de lunca. La contactul
depozitele de terasa joasa si inferioara dezvoltate pe partea dreapta a Oltului apar o serie de izvoare. In
zona campului inalt se dezvolta un strat acvifer cantonat in Stratele de Frăţeşti, care este acoperit de
depozite de nisipuri, nisipuri argiloase sau şilturi argiloase.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT08
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
324
In cadrul corpului de apă ROOT08 s-au selectat pentru monitorizare 52 de foraje hidrogeologice
de observaţie aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 5 foraje captare apă potabilă, aparţinând
terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
), Plumb (Pb2+
), Cadmiu (Cd2+
), Azotiţi (NO2-), fosfati (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ), mercur si pesticide
(isodrin si gama- HCH – lindan).
23 de foraje înregistrează depăşiri ale valorilor de prag, ceea ce reprezintă un procent de 40,3 %
din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apă subterană.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 23 foraje se prezintă astfel:
la 13 foraje pentru azotaţi
la 7 foraje pentru fosfaţi
la 4 foraje pentru sulfaţi
la 2 foraje pentru azotiţi
la 1 foraj pentru cloruri
In consecinţă starea chimică a corpului ROOT08 este slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT08, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROOT10/Depresiunea Ciucului
Corpul de apă subterană ROOT10 are o suprafaţă de 306 kmp este de tip poros, fiind un acvifer
de adâncime de tip multistrat, cu depozite granulare fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune
(ascensional sau artezian). În compartimentul de nord (Mădăraş) sunt puse în evidenţă 3 orizonturi
acvifere, respectiv un orizont acvifer superior în formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni
sedimentare şi unul inferior în formaţiuni cristaline. Aceste trei orizonturi acvifere din compartimentul
Madaras au ape potabile in primele doua complexe si apă carbogazoasa in complexul inferior.
În compartimentul sudic al depresiunii (Sâncrăieni) au fost puse in evidenţă două
complexe acvifere: unul superior cantonat în formaţiuni vulcanogene şi altul inferior în depozite
cretacice (marno-calcare cu diaclaze de calcit şi marne cenuşii cu intercalaţii de calcare
grezoase). Apa este sulfuroasă şi cu conţinut foarte ridicat de fier, ceea ce o face improprie
alimentărilor cu apă potabilă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT10 In acest corp de apă au fost monitorizate 3 foraje de captare apă potabilă aparţinând terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi
(SO42-
), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3
- ) si pesticide. La aceste foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale
valorilor de prag pentru indicatorii respectivi. In consecinţă se considera ca acest corp de apă subterană
ROOT10 se află in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT10, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
325
Corpul de apă subterană ROOT11/Depresiunea Braşov
Corpul de apă subterană de adâncime din Depresiunea Braşov, in suprafaţă de 1803 kmp, este
constituit atât din depozite poros permeabile (nisipuri, pietrişuri) cât şi din depozite fisural carstice.
Depozitele fisural-carstice (cretacic-jurasic) sunt exploatate în subzona de sud şi vest a depresiunii prin
circa 10 foraje cu adâncimi cuprinse între 30 m şi 600 m. Acviferul este localizat în depozite constituite
din calcare fisurate şi cavernoase (calcarele de Stramberg - jurasice) şi conglomerate cu intercalaţii
grezoase sau fin nisipoase (conglomerate polimictice de Postăvarul de vârstă cretacică).
Complexul acvifer cantonat în pietrişuri şi nisipuri (multistrat) ce alcătuiesc umplutura
depresiunii Braşovului cât şi din cadrul zonelor de piemont din toate compartimentele acestei unităţi
morfostructurale de vârstă Romanian-Pleistocen inferior, a fost interceptat între adâncimile de 20-340 m
(Hărman) şi 400 m (Tg. Secuiesc).
În apele subterane de adâncime din compartimentul estic al depresiunii (Tg. Secuiesc) se
semnalează prezenţa în cantităţi mari de CO2 a cărei origine este legată de fenomenele post-
vulcanice terţiare prin intermediul faliilor longitudinale transversale şi radiare fapt ce exclude
aceste ape din categoria celor potabile normale. Apele subterane de adâncime din acest complex
acvifer (Romanian-Pleistocen inferior şi mediu) sunt în general potabile.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT11 Din acest corp de apă au fost monitorizate 3 foraje aparţinând terţilor la care nu s-au înregistrat
depăşiri ale limitelor admise.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi
(SO42-
), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3
- ) si pesticide (aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si
gama- HCH -lindan).
Acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT11, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfaţi;
Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROOT13/Vestul Depresiunii Valahe
Corpul de apă subteran ROT13 este cel mai mare corp de apă subterană ca suprafaţă (12584 kmp)
si importanţă din bazinele hidrografice Olt si Jiu. Depresiunea Valahă cunoscută şi sub numele de
Depresiunea Dunării de Jos sau Câmpia Română se suprapune in cea mai mare parte in sud peste
Platforma Moesica, in nord peste Depresiunea Precarpatica, in nord–est si est peste Depresiunea
Precarpatica si Predrobrogeană. Prima mare subunitate care se deosebeşte morfotectonic in aceasta mare
depresiune este situata la vest de râul Argeş, denumita si Domeniul Getic. Depozitele romaniene si
pleistocen inferioare din Domeniul Getic, cuprinse in spaţiul situat la vest de râul Argeş sunt reprezentate
prin: depozite romaniene inferioare alcătuite din argile, nisipuri şiltice si argiloase de grosimi de cca 35
m; depozite romanian superioare dezvoltate in faciesul Formaţiunii de Cândeşti cu grosimi ce variază
între 10-15 m la Dranic şi peste 200 m in perimetrele Mihăiţa, Filiaş – Raznic - Argetoaia; între Jiu si Olt
depozite romanian inferioare reprezentate prin argile nisipoase şi nisipuri de grosimi 50-90 m si
depozitele pleistocenului inferior cu răspândire largă intre Jiu si Olt dispuse peste cele romaniene. In
Câmpia Olteniei sunt dezvoltate Stratele de Frăţeşti care prezintă condiţii tehnice şi hidrogeologice mai
bune pentru exploatare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT13
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
326
In anul 2010 au fost monitorizate din acest corp de apă subterană un număr de 14 foraje, 3 izvoare
şi un dren.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi
(SO42-
), Plumb (Pb2+
), Cadmiu (Cd2+
), Azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO4
3-), azotaţi (NO3
- ), mercur.
Depăşiri faţă de valorile de prag s-au înregistrat pentru două foraje la ortofosfaţi.
În anul 2010 la forajul F2 Gherceşti se constată că nu există o diminuare a poluării cu azotaţi,
înregistrându-se o valoare medie de 428,125 mg/l, valoare ce depăşeste 8,56 ori limita admisă conform
HG53/2009. O explicaţie ar putea fi faptul că în zonă există amplasată o minifermă, însă, se consideră că
infiltrarea azotaţilor în subteran este mai veche, acest fapt fiind observat imediat datorită pompării
forajului respectiv.
Aceste depăşiri ale valorilor de prag înregistrate in 3 puncte de pe întreg corpul ROOT13,
16,67% din punctele monitorizate, astfel ca stare chimică a corpului ROOT13 este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT13, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROOT14/Vânturiţa- Buila
Corpul de apă subterană ROOT14 cu suprafaţă de doar 22 kmp, este de tip carstic – fisural si a fost
delimitat in zona de dezvoltare a calcarelor jurasic mediu-jurasic superior; In aceste calcare se
acumulează importante resurse de ape subterane de foarte bună calitate.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT114 În acest corp de apă subterană a fost monitorizat un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl
-), sulfaţi
(SO42-
), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3
- ) si pesticide. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag astfel că
corpul de apă subterană ROOT14 se află într-o stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Pentru acest izvor au mai fost monitorizaţi şi alţi parametri fizico-chimici cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală;
Metale: Fe, Cr, Cu.
In afara corpurilor de apă au fost monitorizate si 7 izvoare; toate acestea sunt izvoare exploatate
in scop potabil si care nu prezintă depăşiri la indicatorii monitorizaţi. In judeţul Vâlcea a fost monitorizat
un foraj de adâncime la care nu s-a înregistrat depăşiri la azotaţi. In judeţul Sibiu a fost monitorizat forajul
aparţinând Primăriei Merghindeal, unde s-a constatat o depăşire la azotaţi cu mult peste limitele admise
de HG53/2009.
Calitatea apelor subterane freatice din bazinul hidrografic Olt, în anul 2010 comparativ cu
anii anteriori, se caracterizează printr-o diminuare a concentraţiilor indicatorilor chimici generali şi
chimici toxici, datorită restrângerii sau chiar sistării activităţii multor unităţi industriale şi implicit
reducerii volumului apelor reziduale evacuate, încărcate cu poluanţi specifici, şi adoptării de către
unele unităţi economice a unor tehnologii mai puţin poluante cu impact minor asupra apelor de
suprafaţă şi implicit asupra calităţii apelor subterane. Edificatoare în acest sens stă următoarea
analiza: din totalul celor 183 de puncte monitorizate din cele 12 corpuri de apă subterană ale bazinul
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
327
hidrografic OLT, 4 foraje prezintă depăşiri ale valorilor de prag la amoniu ( in procent de 2,18% din
totalul forajelor), iar 25 foraje prezintă depăşiri la azotaţi (reprezentând 13,67 % din foraje;
depăşirile peste valorile de prag ale acestor doi indicatori însumând 15,85 % din forajele
monitorizate). Din aceste 12 corpuri de apă subterană, 10 corpuri de apă subterană se află în stare
chimică bună, corpurile de apă subterană ROO08/Vestul Depresiunii Valahe şi ROOT01-
Depresiunea Ciucului se află în stare chimică slabă.
11. Bazinul hidrografic Argeş
În anul 2010 la nivelul bazinului hidrografic Argeş, au fost monitorizate 7 corpuri de ape
subterane (ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG08, R0AG12, ROAG13). Pentru cele 7 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ 154 de foraje/izvoare (151
foraje şi 3 izvoare).
Caracterizarea din punct de vedere al evaluării stării chimice a celor 7 corpuri de apa subterană
monitorizate in 2010 este prezentata mai jos.
Corpul de apa subterană ROAG01- Muntii Piatra Craiului
Corpul de apă subterane din Munţii Piatra Craiului are o suprafata de 140 kmp, este de tip carstic-
fisural, fiind acumulat în calcare, conglomerate gresii şi marne de vârstă jurasic-cretacică din cadrul zonei
cristalino-mezozoice. Depozitele jurasic-cretacice se dispun discordant peste şisturile cristaline
precambrian superior-paleozoice (din alcătuirea Seriei de Leaota) şi sunt parţial neacoperite, parţial
acoperite de sol sau de diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, deluviale, coluviale,
aluviale, fluviale etc.). Munţii Piatra Craiului prezintă o structură de sinclinal cu direcţia NNE-SSV,
afectată de două sisteme de falii: unul cu falii transversale şi altul cu falii longitudinale. Acvifere din
depozitele jurasic-cretacice au gradul de protecţie puternic nesatisfăcător. În partea de est a masivului
Piatra Craiului se menţionează captările de ape carstice din zonele Prăpăstii-Gura Râului şi Topliţele
Domnilor, debitele captate fiind folosite pentru alimentarea cu apă a oraşului Zărneşti şi a unor localităţi
din aval.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG01 a fost urmărită prin trei izvoare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg).
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciunul dintre indicatorii de calitate. Având în
vedere cele mai sus menţionate precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de
presiuni antropice, se consideră corpul de apă subterană ROAG01 ca fiind în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizati
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG01, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sulfaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROAG02 - Câmpia Titu
Corpul de apa subterană ROAG02 in suprafata de 484 kmp este de tip poros permeabil, de vârstă
cuaternară si se dezvoltă în zona nord-estică a râului Argeş. Câmpia Titu situată între râul Argeş şi râul
Siret, are aspectul unui vast ţinut depresionar care însoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de
nord-est. Aici mişcările de subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat înecarea luncilor şi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
328
teraselor sub aluviunile recente ale râurilor. Geomorfologic, ea apare ca o zonă de luncă lată de 10-30
Km, cu o reţea hidrografică destul de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante foarte reduse. Sub
aspect litologic, depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de
la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri (spre zona de dealuri). Ca urmare a
situării nivelului piezometric aproape de suprafaţa, în timpul precipitaţiilor abundente şi în timpul
creşterii nivelului apei din râuri, nivelul apelor freatice creşte şi el, producând înmlăştinirea sau
sărăturarea terenurilor agricole. Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariţia în această
zonă pe anumite sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat în general la adâncimi reduse de până la 1-
1,5 m. Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fină (silturi nisipoase argiloase) determină o
circulaţie foarte lentă pe orizontală, care totodată favorizează procesele de evapotranspiraţie.
Mineralizaţia apelor din această unitate hidrogeologică este în general ridicată. Formaţiunile acvifere sunt
rezultatul eroziunii Carpaţilor Meridionali alcătuiţi în special din şisturi cristaline şi roci carbonatice, ce
determină caracterul bicarbonatic şi mineralizarea relativ scăzută a apelor.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În corpul de apă subterană ROAG02 au fost monitorizate 19 foraje de observaţie aparţinând
reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd).
S-a înregistrat o singură depăşire pentru azotiţi, 5,3% din numărul total de puncte monitorizate,
motiv pentru care se consideră corpul de apă subterană ROAG02 ca fiind în stare chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG02, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Corpul de apa subterană ROAG03
Corpul de apa freatica ROAG03 cu o suprafata de 979 kmp este de tip poros permeabil,
cantonat în depozitele pleistocenului superior (pietrişurile de Colentina). Acviferul freatic
constituit din pietrişuri şi nisipuri se dezvoltă în interfluviul Argeş-Dâmboviţa-Sabar-Pasărea. Pe
măsura deplasării către nord se remarcă o reducere a orizontului de pietrişuri şi nisipuri, astfel
încât la nord de linia Otopeni-Stefăneşti-Afumaţi acest orizont nu mai poate fi identificat.
Depozitele superficiale trec pe rapid într-un nisip fin ruginiu şi apoi într-un nisip roşcat cu
numeroase resturi organice. In adâncime, granulometria nisipurilor se măreşte, acestea trecând în
general la pietrişuri. Întregul orizont acvifer prezintă o sedimentare în lentile, ale căror
dimensiuni cresc către patul stratului indiferent dacă materialul este constituit din nisip fin sau
pietriş grosier. Acestea dovedesc că pietrişurile din bază s-au depus într-un regim torenţial.
Pietrişurile de Colentina sunt intercalate între depozitele loessoide şi reprezintă aluviunile vechi
ale râului Argeş.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG03 au fost monitorizata prin 31
foraje de observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd).
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 5 din cele 31 de foraje, şi anume:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
329
la 5 foraje pentru azotaţi
la 3 foraje pentru azotiţi
la 1 foraj pentru ionul amoniu
Procentul forajelor poluate de 16,29%, nu depăşeşte 20% din totalul punctelor monitorizate astfel
că se consideră acest corp de apă subterană ROAG03 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG03, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Corpul de apa subterană ROAG05/ Lunca si terasele raului Arges
Corpul de apă subterană ROAG05 in suprafaţă de 1504 kmp, este de tip poros permeabil
şi se dezvoltă în depozitele de vârstă cuaternară din lunca şi terasele râului Argeş. In zona
dealurilor subcarpatice miocene şi de fliş, apele freatice cantonate în aluviunile grosiere
(nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri) ale luncii şi teraselor râului Argeş sunt dependente de râu,
nivelul lor piezometric variind între 1-5 m, apa fiind de bună calitate. Freaticul din luncile şi
terasele râului Argeş prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate pe cursul superior al râului,
nefiind protejat de un strat acoperitor impermeabil sau semipermeabil. In cursul mediu şi inferior
sectoarele în care acviferul freatic are o bună protecţie alternează cu sectoare neprotejate în
funcţie de condiţiile morfohidrografice ale albiei râului şi de panta de scurgere. In aceste două
sectoare se poate considera că acviferul este parţial protejat împotriva poluării, prin existenţa
unui strat de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice, care nu depăşesc 4-5 m grosime decât pe
unele terase mai înalte.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 corpul de apă subterană ROAG05 au fost monitorizat printr-un număr de 35 foraje
de observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd).
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 5 din cele 35 de foraje, şi anume:
la 3 foraje pentru cloruri
la 2 foraje pentru amoniu
la 1 foraj pentru ionul azotiţi
Având în vedere cele mai sus menţionate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare
chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG03, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
330
In general surse punctiforme de poluare, fără a afecta esenţial acviferul freatic, sunt depozitele
menajere neamenajate precum şi poluările industriale.
Corpul de apă subterană ROAG08 / Pitesti
Corpul de apa freatica ROAG08/Piteşti in suprafata de 3253 kmp, este de tip poros
permeabil, fiind cantonat în nisipurile care se dezvoltă la vest de râul Argeş şi include aproape în
întregime spaţiul ocupat de Câmpia Vlăsiei şi parţial Câmpia Găvanu-Burdea. Această unitate
hidrogeologică, cu aspect de câmpie, este slab fragmentată, fiind segmentată în interfluvii largi
de către văile adâncite care prezintă terase localizate pe partea stângă a acestora. Mineralizaţia
totală a apelor variază între 100 mg/l şi 1000 mg/l, ajungând uneori până la 3000 mg/l şi sunt de
tipul bicarbonatat-calcice. Complexul de marne situat deasupra stratului acvifer conferă acestuia
o bună protecţie împotriva poluării de la suprafaţă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG08 a fost monitorizata in 21 foraje
de observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) si pesticide
(aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama – HCH lindan).
Depăşiri au fost înregistrate pentru 2 foraje la amoniu astfel că se consideră corpul de apă
subterană ROAG08/Pitesti ca fiind în stare chimica buna.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG03, au mai fost
monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Principalii posibili poluatori industriali ai acestui corp de apa subterană sunt unităţile: Petrom
Piteşti, Arpechim Piteşti şi Avicola Mihăileşti. Alte surse de poluare sunt reprezentate de
depozitele menajere neamenajate de la Piteşti, precum şi de activitatea antropică desfăşurată în
localităţile din zonă.
Corpul de apă subterană ROAG12/Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Cândeşti si Frateşti)
Corpul de apa subterană ROAG12 este cel mai mare corp de apa subterană cu o suprafata de
42768 kmp si este cantonat in formatiunile de Fratesti si Candesti de varsta romanian medie-pleistocen
inferioara.
In aria de dezvoltare a formatiunii de Candesti se pot deosebi, pe considerente structurale, doua
sectoare: sectorul de vest, cuprins intre Arges- Prahova-Telejean-Cricovul Sarat si sectorul de est ce se
dezvolta intre localitatile Buzau- Ramnic-Focsani-Marasesti si Adjud. In Formatiunea de Candesti se
contureaza doua faciesuri litologice individualizate astfel : in portiunea colinara si subcolinara sunt
intalnite depozite detritice alcatuite din pietrisuri si bolovanisuri cu grosimi mari unde apele subterane
sunt cantonate la adancimi mari, iar in portiunea de campie se dezvolta alternante de strate de pietrisuri cu
nisipuri de diverse granulometrii, unde sunt cantonate acvifere de tip lacustru si fluviatil.
Formaţiunea de Fratesti din Domeniul Oriental cuprinde teritoriul care se extinde de la lunca
Dunarii pana in câmpia dintre Arges-Ialomita-Siret. Depozitele poros-permeabile sunt alcatuite dintr-o
succesiune de nisipuri si pietrisuri depuse peste depozite pliocene si acoperite de depozite pleistocen
mediu-superioare. In zona de campie dunareana, aceasta formatiune este aproape orizontala (in Câmpia
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
331
Burnasului) la adancimi ce nu depăşesc 20-30 m. Lentilele de pietrisuri dezvoltate in nivele permeabile
ale acestui complex acvifer asigura potabilitatea exploatarii cu debite ce oscileaza in jur de 5-12 l/s/foraj.
La est de raul Arges, pana in partea de sud a Platformei Moldovenesti si Dunare subunitatea
morfo-structurala a Depresiunii Valahe, recunoscuta si ca ”Domeniul Oriental ”, este constituita din trei
subzone hidrogeologice orientata vest-est. Depresiunea Valaha se prelungeste pana la nordul localitatilor
Adjud (pe valea Siretului), Barlad (pe raul Barlad) si Oancea (pe raul Prut). Acviferul dacian din aceasta
parte nordica are un nivel artezian de-a lungul raului Barlad, fapt constatat la Barlad, Crivesti si Ghidigeni
cu debite specifice de captare intre 0,5-1 l/s/m ce pot ajunge pana la 3 l/s/m pana in culoarul Barladului.
Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană există mai multe captări importante (care exploateaza >1.500
mii m3/an), după cum urmează: captarea Alexandria, captarea Apa Nova Bucureşti SA, alimentarea cu
apă a municipiului Bucureşti ce se realizează din fronturile de captare Bragadiru C3 (constituită din 132
foraje), Bragadiru C2 (69 foraje) şi Bragadiru C1 (73 foraje), alimentarea orasului Ploiesti ce se
realizează prin cele două fronturi de captare (Ploieşti NE şi NV), constituite din 33 foraje, alimentarea
oraşului Târgovişte se realizează prin două fronturi de captare alcătuite dintr-un număr total de 90 foraje,
etc.
Aceste acvifere de adâncime prezintă vulnerabilitate redusă la poluare, dar suportă în unele cazuri
suprasolicitări cantitative cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor
mari aglomerări urbane (Piteşti, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Feteşti, Rm.Sărat, Tecuci).
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG12 au fost analizate 38 foraje
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd),
Mercur (Hg) si pesticide (aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama –
HCH lindan).
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 13 din cele 38 de foraje, şi anume:
la 9 foraje pentru cloruri
la 8 foraje pentru amoniu
la 2 foraj pentru ionul sulfaţi
la 1 foraj pentru ionul fosfaţi
Ţinând cont că 34,2% din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag se
consideră corpul de apă subterană ROAG12 ca fiind in stare chimica slaba.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG12, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Corpul de apă subterană ROAG13/Bucureşti (Formaţiunea Frăţeşti)
Corpul ROAG13/Bucuresti (Formatiunea de Fratesti), in suprafata de 265 kmp, este
de tip poros–permabil, cantonat in depozitele de varsta romanian superiora-pleistocen inferioara,
dezvoltate in spatiul situat in partea de sud a Depresiunii Valahe. In zona Bucurestiului apar
doua intercalatii argiloase nisipoase de circa 20 m grosime care separa acest orizont in trei strate
A, B, C de 30 m grosime medie, fiecare prezentând o variaţie granulometrică de la pietrişuri în
bază, la nisipuri în partea superioară. Petrografic, aceste depozite conţin fracţiuni granulometrice
provenite din cristalinul carpatic, la care, în zona adiacentă a Dunării, se adaugă cele provenite
din platforma pre-balcanică, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene, creta senoniană
şi riolite.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
332
Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloana de apa in sudul Bucurestiului si de 146
m coloana de apa in nord, iar nivelul piezometric variaza intre 24-54 m. Stratul B are o presiune
disponibila de 70 m in sud si 200 m in nord si un nivel piezometric de 56 m, iar stratul C are o
presiune disponibila de 100 m in sud si 215 m in nord si nivelul piezometric de 52 m, in zona
nord- vest a capitalei. Afluxul subteran calculat circular pe zona de centura a orasului este de
circa 1200 l/s.
Formaţiunea de Frăteşti este acoperită de complexul marnos, care cuprinde o succesiune
de lentile groase de marne şi argile nisipoase cu intercalaţii lenticulare subţiri de nisipuri fine. Pe
baza poziţiei geometrice generale şi a faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex
vârsta pleistocen medie.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG13 au fost analizate 7 foraje de
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) şi pesticide
(aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama – HCH lindan). La cele 7
foraje monitorizate nu s-a înregistrat nici o depăşire a a valorilor de prag pentru indicatorii mai sus
enumeraţi. In concluzie corpul de apă subterană se considera ca se afla in stare chimica buna.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG12, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Pe teritoriul bazinului hidrografic Arges s-au identificat 2 corpuri de apa subterană care au stare
chimică slabă din punct de vedere chimic ROAG03, ROAG12. Aceste identificari la risc a corpurilor
enumerate anterior sunt in principal cauzate de contaminarile freaticului cu nutrienti si sunt situate in
perimetre identificate ca zone vulnerbile la poluarea cu nitrati din surse agricole (aplicarea
ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor pe unele terenuri arabile sau poluarii cauzate de
marile aglomerări urbane si de unităţile industriale, zootehnice ,etc.
12. Bazinul hidrografic Vedea
În anul 2010 la nivelul bazinului hidrografic Argeş, au fost monitorizate 3 corpuri de apă
subterană (ROAG07, ROAG09, ROAG10). Pentru cele 3 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ 55 de foraje din cadrul reţelei
naţionale hidrogeologice.
Caracterizarea din punct de vedere al evaluării stării chimice a celor 7 corpuri de apă subterană
monitorizate in 2010 este prezentată mai jos.
Corpul de apă subterană ROAG07/ Lunca Dunării pe sectorul Giurgiu-Olteniţa
Corpul de apă subterană ROAG07 este de tip poros permeabil şi se dezvoltă în depozitele de
lunca ale Dunării în sectorul Zimnicea – Olteniţa. Acest corp de apă freatică se dezvoltă pe o suprafaţă de
1628 kmp, situată la nord de lunca Dunării, care este tipică subzonei de descărcare a formaţiunii de
Frăteşti din câmpul Burnas. In acest sector al Dunării, lunca are lăţimi variabile cuprinse între 3-10 Km.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
333
Acviferul freatic este constituit din pietrişuri şi bolovănişuri uneori cu intercalaţii de nisipuri fine şi medii
cu grosimi de 5-15 m. Debitele obţinute din acest acvifer au valori cuprinse între 2-16 l/s/foraj. In
cuprinsul acestui sector apele freatice din luncă sunt nepotabile datorită mineralizaţiei totale şi
conţinutului de fier.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG07 au fost monitorizate 4 foraje de
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg).
Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi astfel că corpul de apă subterană ROAG07
este în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROAG07, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Corpul de apă subterană ROAG09/Luncile râurilor Vedea, Teleorman si Călmăţui
Corpul de apă freatică ROAG09 cu o suprafaţă de 2940 kmp, este de tip poros permeabil, fiind
dezvoltat în lunca şi terasele râurilor Vedea şi Teleorman şi este de vârstă cuaternară. Acviferul freatic
este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri şi pietrişuri) cu grosimi de 1,5-10 m. În şesul
aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adâncimi cuprinse între 2-10 m, fiind
constituit din nisipuri cu pietrişuri şi lentile de argilă. Terasele râurilor, constituite din pietrişuri,
bolovănişuri şi nisipuri sunt acoperite de o pătură destul de groasă de loess. Stratul acoperitor este
constituit din silturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atinge 30 m în zonele de interfluvii.
Direcţia de curgere este aproximativ nord–sud în cursul superior pentru ca la intrarea în câmpia
Găvanu Burdea să-şi schimbe direcţia de curgere spre SE, iar la intrarea în zona câmpiei înalte a
Burnasului să-şi reia cursul nord-sud.
In cadrul bazinului Călmăţui, posibilităţile de alimentare cu apă din acviferele freatice sunt foarte
mici, astfel încât trebuie să se recurgă la stratele acvifere de adâncime. In general, luncile şi terasele
acestui bazin hidrografic apar ca deficitare în ape freatice, atât cantitativ, cât şi calitativ.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG09 au fost monitorizate 47 foraje de
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd),
Mercur (Hg) si pesticide (aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama –
HCH lindan).
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag după cum urmează:
- la 2 foraje pentru amoniu;
- la 1 foraj pentru azotaţi.
In concluzie se consideră corpul de apă subterană ROAG09 ca fiind în stare chimică bună, doar
6,28 % din forajele monitorizate prezentând depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizati
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
334
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROAG07, au mai fost
monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.
Corpul de apă subterană ROAG10/Lunca Dunării (Turnu Magurele-Zimnicea)
Acest corp de apă freatică, în suprafaţă de 494 kmp, se dezvoltă în depozitele poros
permeabile din lunca Dunării pe sectorul Turnu Măgurele–Zimnicea. Pe cuprinsul acestui sector
se află balta Suhaia alimentată de râul Călmăţui. Lunca are lăţimi variabile cuprinse între 2-6
Km. Acviferul freatic este cantonat în pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri fine siltice. Apele sunt
potabile cu excepţia subzonei Suhaia-Zimnicea, care are în exces fier, cloruri şi o duritate
ridicată.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG07 au fost monitorizate 4 foraje de
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri
(Cl-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg).
Pentru un foraj (25%) se înregistrează depăşiri faţă de valorile de prag la indicatorii sulfaţi si
cloruri.
În concluzie se consideră corpul de apă subterană ca fiind local in stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROGWAG10, au mai fost
monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, deoarece nu au
stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Cr - (în forma dizolvată);
Pe teritoriul bazinului hidrografic–Vedea, în urma monitorizării celor 3 corpuri de apă reiese că un
corp - ROAG10 - , se afla in stare local slaba din punct de vedere chimic, aceeaşi situaţie înregistrându-
se şi în anul anterior.
13. Bazinul hidrografic Ialomiţa
În bazinul Ialomiţa au fost identificate şi delimitate 11 corpuri de apă subterană. In anul
2010 au fost monitorizate cele 11 corpuri de apă au fost monitorizate prin intermediul a 100
puncte de monitorizare si anume: 90 puncte de monitorizare din reţeaua hidrogeologica naţională
(87 foraje de hidroobservaţie şi 3 izvoare) precum si 10 foraje de captare apă potabila aparţinând
tertilor. Din punct de vedere al calităţii apelor freatice, principalele hidrostructuri care se studiază în
cadrul bazinului hidrografic Ialomiţa sunt următoarele:
stratele acvifere cantonate in depozitele Holocen si Pleistocen;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
335
stratele acvifere din depozitele de terasa si luncă ale Ialomiţei si Dunării;
stratele acvifere cantonate in depozitele loessoide din interfluviul Călmăţui- Ialomiţa;
stratele acvifere cantonate in depozitele Pleistocenului Inferior -stratele de Fraţeşti.
Caracterizarea celor 9 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în
spaţiul hidrografic Ialomiţa este prezentată în cele ce urmează.
Corpul de apă subterană ROIL02 - Munţii Ciucaş
Corpul de ape subterane din Munţii Ciucaş are suprafaţa de 293 kmp, este de tip fisural şi
poros-permeabil, fiind acumulat într-un complex conglomeratic, care aparţine flişului cretacic
(Pânza de Ceahlău). Acest complex are o grosime de 1000–1500 m şi este reprezentat prin roci
poroase cu granulaţie grosieră (conglomerate polimictice, gresii, calcarenite etc.), care permit
acumulări de ape subterane, puse în evidenţă de izvoare cu debite ridicate (până la 98,3 l/s),
utilizate în unele cazuri pentru alimentări cu apă. Complexul conglomeratic acvifer este parţial
neacoperit, parţial acoperit cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (eluviale, deluviale,
coluviale, aluviale, fluviale etc.). Protecţia corpului este nesatisfăcătoare sau puternic
nesatisfăcătoare. Apele subterane circulă pe fisuri, pe falii, intergranular şi la contactul
conglomeratelor cu depozitele cuaternare acoperitoare. Izvoarele care apar din depozitele
deluviale au debite mici (0,02 - 0,2 l/s), regimul acestora fiind condiţionat în mare parte de
grosimea deluviilor.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost 2 izvoare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate. Pe baza datelor analizate se constată că nu sunt înregistrate depăşiri ale valorilor de prag iar
starea chimică a corpului de apă subterană este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
În anul 2010 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in
evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum ar fi:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, reziduu fix,
bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Pb, Fe,Cd, Hg, Mn.
Corpul de apă subterană ROIL03 -Munţii Bucegi
Corpul de ape subterane din sinclinalul Bucegi cu o suprafaţă de140 km2 este de tip fisural-
carstic.De vârstă jurasic-cretacică, din alcătuirea zonei cristalino-mezozoice, este acumulat în
conglomerate şi calcare. În constituţia corpului se deosebesc unitatea conglomeratelor de Bucegi şi
unitatea calcarelor carstice dintre Peştera Decebal şi Scropoasa.
Apele subterane circulă prin fisurile şi golurile din conglomerate şi calcare precum şi la contactul
dintre conglomerate sau calcare cu fundamentul cristalin (Seria de Leaota, de vârstă precambrian
superior-paleozoică). Suprafaţa mare pe care o ocupă conglomeratele, grosimea mare şi precipitaţiile
abundente ce cad în zona asigură o alimentare bogată, care se reflectă în debitele constante ale izvoarelor
de pe flancul estic al Bucegilor şi de pe partea stângă a Ialomiţei. Calcarele, deşi ocupă o suprafaţă mai
mică decât conglomeratele, prezintă izvoare carstice, care apar, în special, pe partea stângă a Ialomiţei.
Alimentarea structurilor carstice este de tip pluvio-nival; ea se realizează direct pe suprafaţa structurii cât
şi din structurile învecinate, în condiţii morfostructurale corespunzătoare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
336
În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat pentru evaluarea stării chimice
un singur izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
Valorile obţinute în urma monitorizării nu au depăşit valorile de prag stabilite pentru niciun
indicator şi de aceea se evaluează că starea chimică a corpului de apă subterană este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In anul 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in
evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Fe şi Mn (în formă dizolvată).
Corpul de apa subterană ROIL06 - Lunca râului Călmăţui
Corpul este de tip poros permeabil acumulat în depozite de vârstă cuaternară şi are suprafaţa de
569 kmp. Câmpia de divagare are aspectul unui vast ţinut depresionar care însoţeşte marginea externă a
câmpiei piemontane de nord-est. Aici mişcările de subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat
înecarea luncilor şi teraselor sub aluviunile recente ale râurilor.Geomorfologic ea apare ca o zonă de
luncă lată de 10-30 Km, cu o reţea hidrografică destul de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante
foarte reduse. Sub aspect litologic depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale
aluvionare, mergând de la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri (spre zona de
dealuri).
Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile acestor depozite se găseşte situat, în general,
la adâncimi reduse (de 1-5 m). Constituţia mai argiloasă a depunerilor aluvionare de la suprafaţă
determină ca stratul acvifer să aibă, pe alocuri, caracter ascensional, acest fenomen fiind mai frecvent în
câmpia de divagare cuprinsă între Călmăţui şi Buzău. Datorită naturii argiloase a terenurilor de la
suprafaţă, precum şi a pantei reduse, fenomenele de băltire la suprafaţă sunt foarte frecvente şi de lungă
durată (de 2-3 luni). Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariţia în această zonă pe
anumite sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat, în general, la adâncimi reduse de până la 1-1,5 m.
Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fină (silturi nisipoase argiloase) determină o circulaţie
foarte lentă pe orizontală, care totodată favorizează procesele de evapotranspiraţie. Ca urmare a circulaţiei
reduse şi a evapotranspiraţiei intense, aceste ape sunt puternic mineralizate (ape în care predomină
îndeosebi ionii de Cl şi Na).
Evaluarea stării chimice a corpului de apa
În anul 2010 urmărirea stării chimice a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 12 foraje
aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 5 foraje dupa cum urmează:
- la 4 foraje pentru cloruri;
- la 3 foraje pentru amoniu;
- la un foraj pentru azotaţi.
Corpul de apă subterană este in stare chimică slabă, deoarece 41,67% din totalul punctelor
monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
337
Pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care
nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL08 – Urziceni
Corpul are suprafaţa de 1383 kmp, este de tip poros permeabil acumulat în depozitele de vârstă
cuaternară ce se dezvoltă în interfluviul Ialomiţa - Călmăţui. Acviferul este situat, în general, la baza
loessului, unde acesta devine mai nisipos, având ca pat impermeabil, argilele romaniene şi cuaternare
vechi. Direcţia generală de curgere este spre sud-est, cu gradienţi mici. În interfluviul Călmăţui-Ialomiţa
adâncimea nivelului piezometric este cuprinsă între 5 m şi 10 m, cu excepţia unor sectoare izolate cu
adâncimi de 10-15 m, în părţile vestice ale văilor afluente râului Ialomiţa, unde pe lângă acţiunea de
drenare exercitată de către valea Ialomiţei apare şi o drenare a acestor văi. Adâncimi ale nivelului
piezometric situate între 10-20 m se întâlnesc în apropierea văii Lata. Cumpăna de ape freatice din acest
interfluviu apare pe direcţia vest-est până la obârşia văii Lata, unde din cauza acţiunii de drenare creată de
această vale hidroizohipsele îşi pierd alura generală. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori:
coeficienţii de filtraţie au valori de 4-6 m/zi,
Mineralizaţia totală a apelor freatice cantonate la baza loessului din acest interfluviu este cuprinsă
între 2000 mg/l şi 3000 mg/l şi numai cu totul excepţional apar mineralizaţii de 5000 mg/l, ca rezultat al
infectării acestor ape cu ape menajere şi reziduale (în intravilanul aşezărilor rurale sau urbane). Duritatea
apelor variază între 15-30oG.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 într-un
număr de 14 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
Depăşiri faţă de valorile prag s-au constatat la un 1 foraj pentru sulfaţi si 1 foraj pentru amoniu
(Glodeanu Sărat F4). Corpul de apă subterană este in stare chimică bună, numai 14,2% din totalul
punctelor monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu.
Corpul de apa subterană ROIL 11 - Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova)
Corpul de tip poros permeabil se dezvoltă în depozitele din lunca Dunării,este de vârstă
cuaternară si are o suprafata de 1635 km 2. Lunca are lăţimi variabile cuprinse între 3-12 Km, cu
frecvenţe zone mlăştinoase, bălţi şi lacuri. În limita estică a sectorului, în dreptul localităţii Călăraşi, Dunărea formează braţul Borcea, care
pe distanţa de circa 5 Km curge transversal faţă de Dunăre, pentru ca apoi să-şi modifice direcţia curgând
paralel cu Dunărea. Depozitele permeabile sunt constituite din silturi nisipoase, nisipuri fine şi medii iar
spre bază din pietrişuri şi bolovănişuri, întreg complexul având grosimi cuprinse între 5-25 m. În acest
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
338
sector al Dunării majoritatea apelor freatice din luncă sunt nepotabile din cauza durităţii mari şi a
conţinutului ridicat de fier.
În cuprinsul sectorului Călăraşi – Hârşova, braţul Borcea se desprinde pe partea stângă a
fluviului, Dunărea urmându-şi cursul cu malul său drept spre Podişul Dobrogean. Între Dunăre
şi braţul Borcea rămâne un teritoriu întins de luncă, cunoscut sub numele de insula Borcei (Balta
Borcei), care este presărată cu o mulţime de lacuri şi bălţi, precum şi cu o serie de gârle şi bălţi
părăsite. Aproape în tot lungul Dunării de la Călăraşi la Hârşova malul dobrogean este înalt, ceea
ce face ca lunca să fie practic inexistentă. Ea apare numai local în jurul unor lacuri sau de-a
lungul unor gârle ce se varsă în Dunăre. Malul stâng al Borcei are înălţimi variabile, în această
parte lunca nefiind dezvoltată. În cuprinsul insulei Borcei, până la 35 m adâncime, au fost
interceptate nisipuri fine şi medii cu pietrişuri în bază. La partea superioară se dezvoltă silturi
argiloase-nisipoase. În acest sector apele freatice au un conţinut ridicat de fier, sulfat, precum şi
o duritate mai mare de 30oG. Diagramele Piper şi Schoeller executate pe datele analizelor
chimice ale unor foraje de observaţie ce aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale sugerează
existenţa unui amestec în proporţii diferite a două tipuri de apă: clorosodice şi bicarbonatat
calcice. Apele sunt puţin mineralizate ceea ce face ca ele să nu depăşească în mod normal
concentraţiile maxime admisibile.
Evaluarea stării chimice a corpului de apa In anul 2010 in acest corp de apa au fost monitorizate calitativ 7 foraje care apartin retelei
hidrogeologice nationale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-), pesticide si plumb. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
Din cele 7 foraje monitorizate, s-a înregistrat o singura depăşire a valorii de prag pentru amoniu.
Corpul de apa subterană este in starea chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Si in acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care
nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd.
Corpul de apă subterană ROIL12- Câmpia Gherghiţei
Corpul ROIL12 are suprafaţa de 1639 kmp, este de tip poros permeabil acumulat în depozitele de
vârstă cuaternară, ce se dezvoltă în câmpia de divagare. Aceasta câmpie are aspectul unui vast ţinut
depresionar care însoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de nord-vest. Aici mişcările de
subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat înecarea luncilor şi teraselor sub aluviunile recente
ale râurilor. Geomorfologic, ea apare ca o zonă de dune lată de 10-30 km, cu o reţea hidrografică destul
de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante foarte reduse. Sub aspect litologic, depozitele aluvionare
sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de la nisipuri fine cu intercalaţii
argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri spre dealuri. Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile
acestor depozite se găseşte situat, în general, la adâncimi reduse (de 1-5 m), excepţie făcând nord-estul
câmpiei Ialomiţei, unde depozitele loessoide care le acoperă au grosimi mai mari.
Ca urmare a situării nivelului piezometric aproape de suprafaţă, în timpul precipitaţiilor
abundente şi în timpul creşterii nivelului apei în râuri, nivelul apelor freatice creşte şi el, determinând
înmlăştinirea sau sărăturarea terenurilor agricole. Ca urmare a circulaţiei reduse şi a evapotranspiraţiei
intense, aceste ape sunt puternic mineralizate (ape în care predomină îndeosebi ionii de Cl şi Na),
producând sărăturarea terenurilor agricole pe suprafeţe întinse. Stratul acvifer este cantonat în nisipuri cu
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
339
pietrişuri spre bază a căror grosimi pot atinge uneori 10-12 m, în interfluviul Prahova-Buzău, ceea ce
determină o curgere şi o pantă relativ mare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Monitorizarea stării chimice a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 prin
31 de foraje. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3
- ), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pentru pesticide nu s-au efectuat
analize chimice de laborator.
Din cele 31 de foraje monitorizate 10 prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 10 foraje se prezintă astfel:
la câte 6 foraje pentru cloruri şi azotaţi
la 2 foraje pentru sulfaţi
Corpul de apă subterană este in starea chimică slaba, deoarece 32,25 % din forajele
monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Si in acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care
nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul ROIL 13 -Lunca Ialomiţei
Corpul este de tip poros permeabil, dezvoltat în lunca şi terasele râului Ialomiţa este de
vârstă holocenă si are o suprafaţă de 1180 km2. Şesurile aluvionare şi terasele dezvoltate în
subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene şi pleistocen inferioare,
sunt destul de bine individualizate, dar în aceste subzone râurile pierd cantităţi însemnate de apă
prin nisipurile şi pietrişurile ce constituie Formaţiunea de Cândeşti din sectorul de alimentare a
acviferului de adâncime ce se dezvoltă la sud.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă au fost monitorizate in anul 2010 13 foraje
aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-).
Din cele 13 de foraje monitorizate 4 prezintă depăşiri ale valorilor prag.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 4 foraje se prezintă astfel:
la câte 3 foraje pentru cloruri şi sulfaţi
la 1 foraj pentru amoniu
Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20%, (respectiv 30,7%), din
numărul total de foraje monitorizate si ca aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă,
se consideră că acest corp de apă se află local în stare slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in
evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
340
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL14- Ghimbăşani-Sudiţi
Corpul de apă subterană are o suprafaţă de 1063 kmp, este de tip poros permeabil de vârstă
cuaternară şi se dezvoltă pe malul drept al Ialomiţei, acolo unde lăţimea ocupată de acesta variază între 3
şi 15 Km. În zona dunelor situate pe malul drept al Ialomiţei nivelul acviferului freatic se găseşte la
adâncimi foarte mari, care uneori depăşesc 20 m, în subzona de nord pe o fâşie de 2-5 Km lăţime, care
urmăreşte malul înalt al râului Ialomiţa.
Adâncimea mare din această subzonă se datorează acţiunii puternice de drenaj efectuate de râul
Ialomiţa, pusă în evidenţă prin îndesirea hidroizohipselor (gradienţii hidraulici care depăşesc 2 ‰).
Această subzonă de minimă adâncime este cea care coincide cumpenei ce separă freaticul ce curge spre
nord, sub influenţa drenantă a Ialomiţei, de acela care curge spre sud, sub influenţa drenantă a Dunării.
Din acest acvifer, la contactul cu lunca Ialomiţei apar izvoare, ca cele de la Bratia, Frumuşica, Orezu,
Piersica, Borduşelu, Marsilieni, Dâlga, Albeşti, etc.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă au fost monitorizate calitativ 5 foraje.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat analize
chimice. Faţă de valorile prag stabilite pentru acest corp de apă nu s-au constat depăşiri, deci starea
chimică este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Si pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu
intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL 15 - Conul aluvial Prahova
Corpul este de tip poros permeabil şi este cantonat în depozitele conului aluvionar, de
vârstă cuaternară si are o suprafaţă de 658 km2. Acviferul freatic este constituit dintr-o alternanţă
de nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri cu structură încrucişată. Stratul acvifer freatic care se
dezvoltă în depozitele conului aluvionar apare ca un complex unitar, care prezintă unele
caractere specifice prin dezvoltarea lenticulară a argilelor nisipoase. Depozitele conului sunt
constituite din nisip cu pietriş şi bolovăniş, în alternanţă cu argile şi silturi cu structură
încrucişată. Sub complexul de pietrişuri şi nisipuri se dezvoltă un alt complex litologic constituit
dintr-o alternaţă de argile, nisipuri şi pietrişuri. La sud de limita Târgşoru Vechi-Ploieşti acest
complex cantonează un orizont acvifer multistrat sub presiune (forajele care îl captează se
manifestă artezian). Acviferul situat deasupra lui are nivel liber, aparţin genetic câmpiei de
divagare. În zona cuprinsă între Prahova şi Teleajen, stratul freatic are direcţia de curgere
orientată NV-SE. Conul Prahova-Teleajen apare bine individualizat la contactul dintre zona de
dealuri subcarpatice şi câmpia propriu-zisă. Acest con face parte din câmpia piemontană care se
dezvoltă în interfluviul râurilor Prahova şi Teleajen şi este cunoscut sub numele de câmpia
piemontană a Ploieştilor, prezentându-se sub forma unei pâlnii care acoperă o suprafaţă de cca.
600 Km2.
Pe o lungime de aproape 30 km, această subunitate morfologică înregistrează o
diferenţă de nivel de 160 m, de la limita nordică la cea sudică. În ceea ce priveşte schimbul de
ape dintre apele de suprafaţă şi cele subterane, se constată ca până în dreptul comunei Târgşoru
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
341
Nou, râul Prahova drenează apele din subteran, iar în aval de această comună schimbul de ape
este invers, râul Prahova pierzând în depozitele conului aluvionar.
Exploatarea acviferului freatic se realiza în 1993 printr-un număr de aproximativ 150
foraje, cu adâncimi de până la 50 m, din care 113 grupate în fronturi de captare importante
(captarea Tătărani – Teleajen cu 33 foraje, captarea CET Brazi cu 44 foraje, captarea Goga –
Palanca cu 21 foraje, captarea Crângul lui Bot cu 6 foraje şi captarea Ploieşti Nord - Vest cu 10
foraje), iar restul răspândite pe teritoriul conului aluvionar, în special în jumătatea sudică.
Datorită grosimii reduse a stratului acoperitor (şi chiar a lipsei acestuia) gradul de
protecţie este redus. Diagramele Piper şi Schoeller indică existenţa a două tipuri de apă
amestecate în proporţii diferite. Primul tip este cel bicarbonatat calcic specific corpurilor
amplasate la sud de Carpaţii Meridionali, iar cel de-al doilea este clorosodic mai mult sau mai
puţin sulfatat, specific corpurilor amplasate la sud de Carpaţii Orientali. Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate calitativ 24 foraje din care 14 aparţin reţelei
hidrogeologice naţionale si 10 sunt fronturi de captare ale terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3- ), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-), cadmiu si plumb . Pesticidele nu au fost
monitorizate.
S-au semnalat depăşiri locale faţă de valorile prag la 9 foraje.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 9 foraje se prezintă astfel:
la câte 3 foraje pentru cloruri şi azotaţi
la câte 2 foraje pentru amoniu şi sulfaţi
Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă 37,5% din numarul total de foraje monitorizate
si că aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest corp de apă se
află în stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As dizolvat, Hg dizolvat.
Pentru cele 10 captări ale terţilor au mai fost monitorizaţi si indicatorii specifici apelor destinate
potabilizării: fluoruri, cianuri, detergenţi, crom, cupru, nichel, bor, bariu, cobalt, stibiu, vanadiu.
Cele mai importante surse de poluare sunt reprezentate de combinatele şi rafinăriile de
prelucrare a petrolului, situate în partea de sud şi est a oraşului Ploieşti.
Toate aceste platforme industriale, prin natura proceselor tehnologice pe care le
desfăşoară, prin modul de vehiculare şi de depozitare a unor substanţe poluante, precum şi prin
deversarea de ape reziduale, pot determina apariţia în subteran a unor poluanţi specifici: cloruri,
azotaţi, azotiţi, produse petroliere etc.
Zonele cu cel mai ridicat risc la poluare sunt reprezentate de:
- platformele industriale Petrobrazi, Astra Română, Petrotel, Vega şi alte zone
industriale din oraşul Ploieşti
- căile de transport principale (şosele, căi ferate, drumuri interjudeţene, conducte de
transport supra- şi subterane);
- depozitele de deşeuri şi substanţe periculoase (rampe de gunoi, depozite de
hidrocarburi de la diferite obiective industriale etc.) şi reţele de canalizare. Zona conului se caracterizează printr-un grad ridicat al dezvoltării urbane şi industriale, ceea ce a
dus la extinderea exploatării apelor subterane, dar şi la apariţia fenomenului de poluare.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
342
Corpul de apă subterană ROIL16 -Câmpia Vlăsiei
Corpul este de tip poros permeabil cantonat în nisipurile care se dezvoltă la vest de râul
Argeş şi include aproape în intregime spaţiul ocupat de Câmpia Vlăsiei având o suprafaţă de 631
kmp. Această unitate hidrogeologică cu aspect de câmpie este slab fragmentată, fiind segmentată
în interfluvii largi de către văile adâncite care prezintă terase localizate pe partea stângă a
acestora. Formaţiunile geologice care aflorează aparţin Pleistocenului mediu şi superior şi sunt
constituite dintr-o succesiune de marne, argile şi nisipuri (complexul marnos) peste care urmează
nisipurile de Mostiştea, acoperite la rândul lor de depozite loessoide ce prezintă concreţiuni
calcaroase şi depozite intermediare. Direcţia de curgere a acestui acvifer este nord vest – sud est,
fiind condiţionată de reţeaua hidrografică care drenează acest strat.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 într-un număr de 8
foraje.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), fosfaţi (PO4
3-). Se constată depăşiri faţă de valorile prag doar
la azotiti pentru un foraj (12,5%) deci starea chimică este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb )în formă dizolvată).
Corpul de apă subterană ROIL18 Teleajen
Corpul de apă freatică este de tip poros-permeabil, dezvoltat în lunca şi terasele râului
Teleajen şi este de vârstă cuaternară având suprafaţa de 63 kmp. Şesurile aluvionare şi terasele
dezvoltate în subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene şi pleistocen
inferioare, sunt destul de bine individualizate, dat în aceste subzone râurile pierd cantităţi
însemnate de apă prin nisipurile şi pietrişurile ce constituie Formaţiunea de Cândeşti din sectorul
de alimentare a acviferului de adâncime ce se dezvoltă în zona Măgurele-Bălţeşti şi la sud spre
Câmpia Ploieştilor.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate 2 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice
naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3- ), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-).
Există înregistrată o singură depăşire pentru azotaţi la unul din cele 2 foraje. Datorită numărului
mic de foraje investigate şi a faptului că depăşirea nu are o valoare foarte mare se consideră că este vorba
de o poluare punctiformă, astfel că corpul de apă ROIL18 se încadrează în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
343
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As dizolvat, Hg dizolvat, Cd dizolvat, Pb dizolvat.
In concluzie putem spune că în 2010, din cele 11 corpuri de apă subterană monitorizate 3 corpuri au
starea calitativ bună, 4 corpuri au starea chimică slaba (ROIL06, ROIL12, ROIL15,), cu apă nepotabila
si unul are starea chimică local slab ( ROIL13). Un aspect deosebit privind calitatea apelor subterane il
reprezintă poluarea acviferului freatic din zona conului aluvionar Prahova-Teleajen, respectiv corpul de
apă ROIL15/Conul Prahovei care este la risc din punct de vedere calitativ. Studiile efectuate in zona au
pus in evidenta poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici a apelor freatice din zona Vega
Ploiesti, SNP–OMV-Brazi, Astra Romana, Petrotel–Lukoil Ploiesti, zonele industriale DERO, TIMKEN,
IUC si in zona fostului combinat Romfosfochim - Valea Călugarească.
14. Bazinul hidrografic Siret
Din punct de vedere geomorfologic Bazinul hidrografic Siret se extinde pe unităţi de relief dintre cele
mai variate cuprinzand zone muntoase, zone de podisuri, campii si lunci.
Forajele hidrogeologice de exploatare si explorare au aratat ca in subsolul bazinului hidrografic
Siret exista depozite permeabile cu posibilităţi de cantonare a apei in adâncime. In anul 2010 au fost
monitorizate in total 233 de puncte de monitorizare din care: 201 foraje hidrogeologice si 3 izvoare
apartinand retelei hidrogeologice nationale, 20 foraje de captare apă potabilă apartinand terţilor si 9
foraje proprii de control a poluarii. In bazinul hidrografic Siret au fost delimitate 6 corpuri de apă
subterană din care 5 de freatic si unul de adâncime, transfrontalier, iar monitorizarea calitativa s-a facut
in 5 corpuri din cele 6, mai puţin corpul ROSI06. Caracterizarea celor cinci corpuri: ROSI01, ROSI02,
ROSI03, ROSI04 si ROSI05 din punct de vedere hidrodinamic, geologic, evaluarea stării chimice a
acestora, etc., este prezentată mai jos astfel:
Corpul de apă subterană ROSI01/Muntii Suhardului-Obcina Mestecanisului (Cârlibaba)
Corpul de apă subterană ROSI01 este localizat in muntii Suhardului si Obcina Mestecanisului şi
este un corp de apă subterană de tip fisural cu o suprafaţa de 90 kmp. Apele freatice sunt acumulate in
calcare si dolomite cristaline, precum si in sisturile cristaline ale Seriei de Tulghes, de vârstă
precambriană superior-paleozoic. Apele circulă pe fisuri, falii si pe suprafeţele de contact dintre cristalin
si diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, etc.). Aceste tipuri de roci
metamorfice unde este dezvoltat corpul de apă sunt parţial acoperite, parţial neacoperite gradul de
protecţie fiind mediu spre nesatisfăcător. Izvoarele apar in amonte de localitatea Cârlibaba (pe malul
stâng al raului Bistriţa) si au debite cuprinse intre 1,3-3,9 l/s.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost monitorizate un foraj hidrogeologic şi un
izvor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat
determinări. Nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul dintre indicatorii de calitate, corpul de apă subterană
ROSI01 aflându-se în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROSI01, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl;
Agenti de suprafaţa anionici: detergenţi.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
344
Corpul de apă subterană ROSI02/Depresiunea Dornelor
Corpul ROSI02 in suprafaţa de 129 kmp, este un corp de apă de tip aluvionar situat in
depresiunea intracarpatică a Dornelor si este reprezentat prin formaţiuni granulare (nisipuri, pietrisuri si
bolovanisuri), de vârstă holocenă. Depozitele aluvionare din valea Dornei prezintă grosimi relativ mici,
depuse peste formaţiuni paleogene, constituite din roci compacte impermeabile (gresii, marne si sisturi
argiloase). Potenţialul acestuia este slab în valea Dornei şi în valea Neagra Sarului cu debite care rar
depăşesc 0,3-0,5 l/s, însă în sectorul nord-estic al depresiunii transmisivitatile au valori mai mari, iar
debitele extrase sunt de 2,0-2,5 l/s/foraj. Stratele acvifere, fiind alimentate din precipitaţii si protejate
foarte puţin de depozite semipermeabile acoperitoare, sunt vulnerabile la poluare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 au fost monitorizate 2 foraje apartinand acestui corp de apă subterană.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat
determinări. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la niciunul din indicatori enumeraţi mai sus.
In concluzie se consideră ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in cadrul corpului de apă subterană ROSI02, au
mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, ca de exemplu:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi ortofosfaţi;
Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl;
Agenţi de suprafaţa anionici: detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSI03/Lunca Siretului si afluenţii sai
Corpul de apă freatica ROSI03 dezvoltat in depozitele de lunca si terasa a raului Siret si a
afluenţilor acestuia: Suceava, Moldova, Bistriţa si Trotuş, este de vârsta cuaternara de tipul poros
permeabil si este cel mai mare corp de apă al bazinului hidrografic Siret cu suprafaţa de 4256 kmp.
Acviferul freatic este cantonat in nisipuri si pietrisuri cu bolovanisuri, acoperite de depozite alcatuite din
argile, argile siltice sau nisipoase. De menţionat este faptul ca cele două maluri ale Siretului au
comportamente total diferite din punct de vedere hidrogeologic. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi
de 2-15 m pe malul drept al Siretului, iar in terasa inferioara a Siretului, pe malul stâng, nivelul
piezometric este la adâncimi de 4-9 m, dar in general nivelul hidrostatic are un caracter liber chiar
ascensional in cazul prezentei in acoperisul stratului freatic a depozitelor argiloase-siltice. Debitele mari
si calitatea bună a apelor freatice cantonate in luncile si terasele râurilor: Moldova, Suceava, Bistriţa,
Casin, etc., au permis construirea unor mari captari de alimentare de apă potabilă pentu populatie la:
Timisesti, Berchisesti, Lunca, Motca, Vaduri, Pildesti, Maneuti, Margineni, drenul Bucecea al SC Apa
Serv Botosani, etc.. Pe raul Bistriţa regimul hidrogeologic al vaii este influentat de amenajarile
hidroenergetice excutate pe cursul raului. Alimentarile cu apă subterană din acest corp deservesc si alte
folosinte: industrie, zootehnie, etc.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Corpul de apă subterană ROSI03 a fost monitorizat prin 148 de foraje din reţeaua hidrogeologica
nationala, 20 de foraje de captare de apă potabilă ale terţilor şi 9 foraje de control al poluării.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-) si pesticide - monitorizate numai in cele 9
foraje proprii de control al poluarii de la Borzesti..
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 47 de foraje din totalul de 177 monitorizate.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 47 foraje se prezintă astfel:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
345
la 28 foraje pentru azotaţi
la 8 foraje pentru ionul amoniu
la câte 5 foraje pentru cloruri şi sulfaţi
la 4 foraje pentru pesticide organoclorurate
la câte 1 foraj pentru azotiţi şi ortofosfaţi
La nivelul intregului corp de apă, din totalul celor 177 foraje monitorizate, un numar de 47 de
foraje prezintă depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor intr-un procent de 26,5 % din totalul
forajelor monitorizate, dar aceste depăşiri sunt considerate poluări locale, punctiforme, pe grupuri de
foraje care se repeta la cei mai multi dintre indicatori ( ex forajele de Ruseni, Gheraiesti, Roman, forajele
de poluare de la Borzesti, etc.). Având in vedere pe de o parte ca sub aspect hidrochimic, in unele zone
ale corpului datorita fondului natural, apele freatice sunt bicarbonato-sulfato-cloro-sodice si pe de alta
parte suprafaţa foarte mare a acestui corp de apă, precum si numărul mare de alimentari cu apă potabilă (
din acest corp se extrag anual peste 141400 mii mc de apă), se poate trage concluzia ca acest corp de apă
subterană se afla in stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in cadrul corpului de apă subterană ROSI03, au
mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici şi anume:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl
Agenţi de suprafaţa anionici: detergenţi.
Sursele de poluare ale acestui corp de apă subterană sunt reprezentate de o serie de societati
industriale - CET Suceava, Ambro, Suceava, Fibrex Nylon Savinesti, Arcelor Mittal Roman, Kober
savinesti, GA PRO CO Chemicals savinesti, Amurco Bacau, Energy Biochemicals- sucursala Carom
Onesti, Petrochemicals trading Chimcomplex Borzesti, Rafo Onesti, Vrancard Adjud - precum si
zootehnice : Timisesti, Suinprod Roman, Agricola Bacau, etc.
Corpul de apă subterană ROSI04/ Muntii Haghimas
ROSI04 este un cop de apă subterană de tip fisural–carstic, acumulat in depozite triasice, jurasice
si cretacice, reprezentate prin dolomite, calcare-dolomitice, conglomerate, calcarenite, calcare, gresii si
marne cu intercalatii de calcare recifale. Din Muntii Haghimasului isi are izvorul raul Olt in partea de
vest, iar in partea de est Bicazul, care este cel mai important prin suprafaţa drenata si prin debit. Bicazul
are numeroşi afluenţi: pe partea dreapta paraiele Hăghimaş si Bicajel, pe partea stânga paraiele Licas,
Suhard, Cupaşelor si Lapoş. Aceste paraie isi iau apă din izvoarele fisural - carstice. Acviferul este deci
reprezentat prin izvoare fisural carstice si are debite cuprinse intre 0,5-5 l/s. Suprafaţa acviferului este de
141 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Acest corp de apă subterană a fost monitorizat prin două izvoare.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+), Cloruri (Cl
-),
Sulfaţi (SO42-
), Azotiţi (NO2-) şi ortofosfaţi (PO4
3-) şi cadmiu.
Pentru cele 2 puncte de monitorizare investigate nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag
astfel că corpul de apă subterană ROSI04 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in cadrul corpului de apă subterană ROSI04, au
mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, intrucât
nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
346
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu
Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl;
Agenţi de suprafaţă anionici: detergenţi.
Corpul de apă subterană ROSI05/Câmpia Siretului inferior
Corpul de apă freatica ROSI05 este un corp de tip poros-permeabil, dezvoltat in depozite de
vârsta cuaternară întâlnite în câmpia de divagare, câmpie ce are aspectul unui vast
ţinut depresionar care insoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de nord-vest. Depozitele
aluvionare constituite din nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri cantonează cel mai important acvifer din
bazinul inferior al Siretului si au grosimi ce depăşesc uneori 100 metri trecând în adâncime la Stratele de
Cândeşti. Acest acvifer se găseşte situat în general la adâncimi reduse de 1-5 m, excepţie facând zonele
acoperite cu depozite deluvial-proluviale din câmpia Siretului, cu nivel piezometric de 8-10 m adâncime,
si cele din partea vestica unde nivelurile hidrostatice se situeaza la adâncimi mai mari de 30 m.
Alimentarea acviferului se face din fluxul subteran, provenit din câmpia piemontana sau din izvoarele ce
apar la contactul cu aceasta zona. Suprafaţa corpului de apă subterană ROSI05 este de 2145 kmp. Apa
acestui corp este de tip bicarbonato-calcic sau bicarbonato-calcico-magnezian.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Corpul ROSI05 a fost monitorizat prin intermediul a 50 de foraje hidrogeologice de observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-) si pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 30 de foraje din totalul de 50 monitorizate.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 47 foraje se prezintă astfel:
la 20 foraje pentru cloruri
la 16 foraje pentru ionul amoniu
la 11 foraje pentru sulfaţi
la 6 foraje pentru azotaţi
la 3 foraje pentru ortofosfaţi
la 2 foraje pentru azotiţi
la 1 foraj pentru cadmiu
Acest corp de apă subterană se afla in stare chimică slabă, deoarece 30 de foraje - 60% din
totalul forajele monitorizate - prezintă depăşiri ale valorilor de prag .
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in cadrul corpului de apă subterană ROSI05, au
mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici ca de exemplu:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl;
Agenţi de suprafaţa anionici: detergenţi.
Privita global, starea calitativa a celor 5 corpuri aparţinând bazinului hidrografic Siret în
anul 2010 este aceeaşi ca în anul 2009 iar depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor in procent
de 60% din totalul punctelor monitorizate s-au înregistrat in corpul ROSI05, care se află in stare
chimică slabă din cauza zonelor vulnerabile la nutrienţi. Se constată de asemenea impurificarea
pânzei freatice cu poluanţi specifici in zona marilor platformelor industriale, in zona unităţilor
zootehnice, precum si in zona marilor aglomerări urbane.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
347
15. Bazinul hidrografic Buzău
În bazinul hidrografic Buzău au fost identificate şi delimitate 9 corpuri de apă subterană:
monitorizate prin 29 puncte de monitorizare din reţeaua hidrogeologica naţionala (22 foraje de
hidroobservaţie, 2 izvoare, 3 foraje de control al poluarii si 2 foraje de captare apă potabilă)
precum si 6 foraje de captare apă potabilă aparţinând terţilor. Aceste corpuri de apă, ce se dezvolta in general in zonele de luncă ale râurilor Buzău, Basca,
Călmăţui, Buzoel, constituie principalele hidrostructuri din bazinul râului Buzău din care s-au prelevat
probe de apă si la care s-au efectuat analize fizico-chimice. Aceste hidrostructuri sunt:
- Stratele de Cândeşti- alcătuite dintr-o succesiune de pietrişuri de grosime de zeci de metri ce alternează
cu marno-argile si nisipuri, ce sunt prezente in cadrul bazinului începând de la Berca pana la 15 km sud
de municipiu Buzău, iar spre nord se întind până dincolo de Râmnicu Sărat. Aceste strate sunt interceptate
prin foraje hidrogeologice de adâncime din zona oraşului Buzău, Câmpia Râmnicului şi Bărăganul
Central de N-E si au în general ape potabile.
- Nisipurile si depozitele loessoide- de vârstă holocenă şi pleistocen inferior, apar la nordul râului Buzău
de la Săgeata spre Jirlău, Amara si pana la Balta Alba.
- Nisipurile cu granulaţie mijlocie - de vârstă holocena, se întind de la nord de Făurei pana la Balta Alba.
- Nisipurile fine si argilele nisipoase-de au vârstă holocena, alcătuiesc şesul aluvionar din partea
inferioara a râului Buzău aproape de vărsarea in râul Siret;
- Depozitele de terasa si din lunca ale Buzăului de vârstă holocen- superioara.
Corpul de apă subterană ROIL01 -Depresiunea Comandău
Situat in Depresiunea Comandău corpul are o suprafata de 58 km2. Acest corp este de tip fisural,
fiind acumulat în gresii, marne, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă paleogenă, din alcătuirea Pânzei
de Tarcău.
Depozitele paleogene acvifere sunt parţial neacoperite, parţial acoperite cu sol sau
cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (aluviale, fluviale, deluviale, coluviale,
eluviale etc.). Izvoarele semnalate au indicat debite cuprinse între 0,05 şi 2 l/s. Apele
subterane circulă pe fisuri, pe planele de falii, pe planele de stratificaţie, interstiţial şi la
contactul depozitelor paleogene cu depozitele cuaternare acoperitoare.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat 1 izvor ce aparţine reţelei
hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost
monitorizate.
Pe baza datelor analizate se constată că valorile medii determinate nu depăşesc valorile prag, deci
starea chimica a corpului de apă subterană este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
In anul 2010 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in
evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,
bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Pb, Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROIL04 Nordul Câmpiei Brăilei
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
348
Corpul de tip poros permeabil de vârstă cuaternară se dezvoltă pe malul drept al Buzăului, în
câmpia Brăilei şi are o suprafaţă de 176 kmp. Aceste dune sunt consolidate, având o orientare nord-nord
est şi sud-sud-vest, fiind puţin înalte, mai rar de 15 m (în Câmpia Brăilei). Relieful eolian este mai
accentuat în părţile nordice din apropierea râurilor Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa, pierzând din intensitate
spre sud unde formele morfologice pozitive sunt mai rare. În dunele situate la sud de râul Buzău stratul
acvifer se găseşte la adâncimi cuprinse între 1-15 m, adâncimile mai mari înregistrându-se în sectoarele
de acumulare eoliană, iar cele mai reduse în cele de deflaţie. În partea centrală a acestei zone, sub
acţiunea de deflaţie s-au creat depresiuni relativ adânci care ating nivelul piezometric transformându-se în
subzone de drenare a apelor freatice, unele generând chiar lacuri. Pe taluzurile unora din aceste subzone
(Ianca, Lutul Alb, Movila Miresii etc.) se constată chiar apariţia unor izvoare, cu mineralizaţie ridicată.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost efectuate s-a analizat doar 1 foraj.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-). Pe baza datelor analizate, se constată ca s-a
înregistrat o uşoară depăşire a valorilor de prag pentru amoniu, aceasta fiind o depăşire punctiforma si
având in vedere ca s-a monitorizat numai un singur foraj se poate trage concluzia ca starea chimica a
corpului este bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
În anul 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in
evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, reziduu fix,
bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Fe, Mn.
Corpul de apă subterană ROIL 05 -Conul aluvial Buzău
Corpul de apă subterană ROIL05 este de tip poros permeabil si este localizat în conul aluvionar
al râului Buzău, este de vârstă cuaternară si are o suprafata de 421 km2 .
Depozitele ce intră în constituţia
conului aluvionar sunt reprezentate de pietrişuri cu nisipuri şi bolovănişuri având intercalaţii lenticulare
de argile şi argile nisipoase sau marnoase Grosimea rocii magazin este cuprinsă între 15-30 m. Stratul
acoperitor, impermeabil are grosimea de 1-4 m şi este constituit din argile siltice cu aspect loessoid.
Granulometria depozitelor acvifere este mai mare în partea nordică a conului şi scade treptat spre sud.
Nivelul apei se află la adâncimea de 15,5 m în zona de alimentare de la nord de Verneşti şi 1 m, în sud, în
zona de descărcare. Zona de alimentare a acviferului se dezvoltă în amonte de zona conului (în zona de
aflorare a stratelor de Cândeşti a căror permeabilitate ridicată permite infiltraţia precipitaţiilor, precum şi
a apei care se pierde din râurile care le traversează) şi pătrunde în con prin partea de nord, nord-est şi vest.
Hidrizohipsele trasate pe baza forajelor de observaţie indică o direcţie generală de curgere NV-SE
cu unele inflexiuni provocate de zonele drenate de râul Buzău.
Apele sunt potabile şi s-au evidenţiat două tipuri hidrochimice: bicarbonatato-sodice (în partea
centrală şi de nord) şi cloro-sodice în sud şi sud-est. Captări mai importante din depozitele conului
aluvionar Buzău sunt: frontul de captare din localitatea Buzău si captarea proprietate a SC
ROMCARBON SA.
Diagramele Piper şi Schoeller sunt executate pe datele analizelor chimice ale unor foraje ce
aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Apele sunt bicarbonatat sodice în partea centrală şi de nord şi
cloro-sodice în sud şi sud-est.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă s-au monitorizat 17 foraje din care 9 aparţin reţelei
hidrogeologice si 6 foraje ce aparţin terţilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări. Trei
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
349
din cele 17 foraje monitorizate au înregistrat valori mai mari decât valoarea de prag stabilită pentru
indicatorul azotaţi.
Având in vedere faptul ca numărul punctelor de monitorizare poluate nu depăşeşte 20% din
totalul al punctelor de monitorizare de pe acest corp de apă subterană (17,65%), se consideră că acesta se
află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu sunt incluşi în evaluarea stării chimice, cum ar fi:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Pentru cele 5 captări ale terţilor au mai fost monitorizaţi si indicatorii specifici apelor destinate
potabilizării: floruri, cianuri, detergenti, crom, cupru, nichel, bor, bariu, cobalt, stibiu, vanadiu.
Sursele punctiforme potenţiale de poluare sunt reprezentate de poluările industriale din localitatea
Buzău (SA Ductil, SC Romcarbon, SC Cord), de depozitele menajere neamenajate de la Buzău, precum şi
de activitatea antropică desfăşurată în localităţile din zonă.
Corpul de apă subterană ROIL 07 -Câmpia Brăilei
Corpul, cu o suprafata 1278 km2, este de tip poros permeabil cantonat la baza loessului în
depozite de vârstă cuaternară. Acest acvifer ocupă cele mai mari suprafeţe din Câmpia Română orientală
şi anume majoritatea interfluviilor cuprinse între râurile Buzău-Călmăţui-Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa
şi Dunăre. Sursa de alimentare a acviferelor din depozitele loessoide sunt precipitaţiile atmosferice, cu
valori cuprinse între 30-50 mm/an. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/m,
sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea stării de calitate pentru acest corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 pentru
un număr de 13 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări.
Depăşirile valorilor prag pentru cele 6 foraje se prezintă astfel:
la câte 3 foraje pentru amoniu şi cloruri
la câte un foraj pentru fosfaţi şi sulfaţi
Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă 46,15 % din numărul total de foraje
monitorizate si că aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest
corp de apă se află local în stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL09 -Călmăţuiul de sud
Corpul de tip poros permeabil de vârstă cuaternară se dezvoltă pe o fâşie lată de circa 20
Km situată de-a lungul Călmăţuiului, până la intrarea acestuia în lunca Dunării. Aici se dezvoltă
dune consolidate ce au o orientare nord-nord est şi sud-sud-vest, fiind puţin înalte, în general de
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
350
4-5 m.Suprafata totala a corpului de apa este de 1599 km 2
. În dunele situate la sud de râul
Călmăţui lipsa unui nivel impermeabil continuu la baza acestor nisipuri face ca stratul acvifer să
aibă în culcuş nisipuri ce au devenit semipermeabile prin colmatarea lor cu material fin,
permiţând astfel instalarea unui strat acvifer în acoperişul său. Nivelul hidrostatic este foarte
variabil datorită reliefului vălurit al dunelor. Astfel, la limita sudică a dunelor apar subzone
depresionare a căror versanţi interceptează orizontul acvifer freatic, în zona de interferenţă apar
linii de izvoare, care alimentează local aceste depresiuni (lacurile Marian, Ciorile, Pleaşcu,
Colţea şi Tătaru). Direcţia generală de curgere a acviferului freaticului este dinspre nord- nord-
vest spre sud sud-est, producând o alimentare a stratului freatic din părţile nord vestice ale
interfluviului Călmăţui-Ialomiţa. Totodată, se observă o puternică acţiune de drenaj către
Călmăţui. Mineralizaţia are valori cuprinse între 500 şi 2500 mg/l, iar duritatea totală prezintă
valori foarte mari, cuprinse între 20-100o germane.
Evaluarea stării chimice a corpului de apaă Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apa, în anul 2010 s-au monitorizat calitativ 7
foraje care apartin retelei hidrogeologice nationale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu (NH4
+), cloruri
(Cl-), sulfaţi (SO4
2-), azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări
Din cele 7 foraje monitorizate s-au înregistrat depăşiri fată de valorile de prag la 2 foraje, la
ambele foraje pentru cloruri şi la căte un foraj pentru amoniu şi sulfaţi. Având în vedere că acest corp de
apă este puternic mineralizat , chiar daca forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20% din punctele de
observaţie se consideră că acest corp de apă are starea chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL10 Lunca Buzăului superior
Corpul de apă freatică, de vârstă cuaternară are suprafaţa de 136 kmp, este de tip poros-permeabil
şi se dezvoltă în lungul luncii şi a teraselor râului Buzău şi ai principalilor afluenţi ai acestuia (pâraiele
Nişcov, Bălăneasa şi Slănicul de Buzău). Acviferul freatic este constituit din nisipuri, pietrişuri şi
bolovănişuri (în sud) şi depozite de nisipuri fine şi argile nisipoase în zona de contact cu dealurile.
Nivelul hidrostatic este foarte variabil datorită reliefului, apărând la adâncimi cuprinse între 5-10 m.
Mineralizaţia acestui acvifer este cuprinsă între 300 şi 2200 mg/l, iar duritatea totală prezintă valori foarte
mari, cuprinse între 15-50º germane. Potenţialul productiv este de 0,50- 4,00 l/s/foraj.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 acest corp de apă subterană a fost monitorizat printr-un singur foraj..
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2+), Nitriti (NO2
-) si fosfati (PO4
3-).
Nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag şi astfel că corpul de apă subterană este în stare
chimica bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Şi pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu
intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
351
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,
magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
Corpul de apă subterană ROIL 17 -Feteşti
Corpul este de tip poros permeabil, de vârstă cuaternară şi se dezvoltă în depozitele situate la baza
loessului. Acviferul este situat în general la baza loessului, acolo unde acesta devine mai nisipos, având ca
pat impermeabil, argilele romaniene şi cuaternare vechi. Direcţia generală de curgere este spre sud-est, cu
gradienţi mici. În spaţiul interfluvial Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa-Dunăre, nivelul piezometric apare
între adâncimile de 5-20 m, cele mai mari adâncimi fiind înregistrate în partea de sud-est, ca urmare a
grosimii mari a depozitelor loessoide, precum şi a drenajului exercitat de Dunăre. La est de şoseaua
Călăraşi-Slobozia – pe câmpul depresionar al Podişului Hagieni s-a constatat că stratul acvifer freatic ce
este cantonat în depozitele loessoide are dezvoltare discontinuă sub forma unor lentile situate la diferite
niveluri, distribuite neregulat pe distanţe reduse, fapt pentru care această subzonă este considerată lipsită
de acvifere freatice (subzonă endoreică). Mineralizaţia apelor freatice din subzonele de mică
adâncime aferente interfluviului Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa-Dunăre, este cuprinsă între 500-2000
mg/l, cu totul excepţional ajungând la 3000 mg/l. Continuitatea afluxului acestui acvifer regional pe
interfluviul Ialomiţa-Dunăre, cu acviferul din terasele Ialomiţei şi Dunării este pusă în evidenţă de
hidroizohipsele care nu prezintă nici o ruptură de pantă la contactul dintre aceste două acvifere (câmp şi
terasele inferioare joase ale Ialomiţei şi Dunării).
La nord şi est de Călăraşi (pe o suprafaţă de circa 80 km2) se presupune că acviferul
freatic ar mai avea o sursă de alimentare reprezentată de drenanţa ascendentă din stratele acvifere
de adâncime (stratele de Frăţeşti, sau posibil din Cretacicul superior). Diagramele Piper şi
Schoeller executate pe datele forajelor de observaţie situate pe acest corp de apă arată că
majoritatea apelor se plasează în plaja apelor bicarbonat calcice şi clorocalcice.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate 12 foraje care aparţin reţelei
hidrogeologice naţionale.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2+), Nitriti (NO2
-) si fosfati (PO4
3-).
Depăşiri locale ale valorilor prag s-au semnalat pentru cloruri, amoniu si azotaţi.
Având în vedere că forajele cu depăşiri nu reprezintă 16,67% din numărul total de foraje
monitorizate se consideră că acest corp de apă se află în stare bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate,
alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;
Metale: As, Hg, Cd, Pb.
In concluzie putem spune ca in 2010, din cele 7 corpuri de apă subterană monitorizate 6 corpuri au
starea calitativ bună şi 1 corp are stare chimică slabă (ROIL07).
Spaţiul Hidrografic Prut - Bârlad
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
352
În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri
de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier.
Sase corpuri de apă subterană - ROPR01, ROPR02, ROPR03, ROPR04, ROPR06 si ROPR07,
au fost delimitate in zonele de lunci si terase ale râurilor Prut, Bârlad si Siret, fiind dezvoltate in depozite
aluvial-fluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului, ele
au nivel liber.
Corpul de apă subterană ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) desi este sub presiune, fiind
cantonat in depozite sarmatian-pontiene, prezinta o importanta economica mai redusa. Acest corp este
transfrontalier.
In spatiul administrat de ABA Prut-Bârlad in cursul anului 2010 s-a urmărit evoluţia nivelului
hidrostatic la un numar de 245 foraje din Reţeaua Hidrologica Naţională de Supraveghere din care 17
foraje de adâncime.
Pentru evoluţia calităţii apelor subterane din acest spaţiu au fost prelevate probe si analizate dintr-
un numar de 138 foraje repartizate pe 6 corpuri de apă subterană, din arealul ABA Prut-Bârlad, din care:
114 foraje din Reţeaua Hidrologica Naţională, 6 foraje de exploatare şi 18 foraje de urmărire a poluării.
Corpurile de apă subterane aparţinând celor două mari bazine hidrografice Bârlad si Prut sunt
descrise mai jos.
16. Bazinul hidrografic Bârlad
Bazinul hidrografic Bârlad a căror ape freatice sunt cantonate in depozite poros-permeabile de
vârstă cuaternară si pliocena, dispuse peste formatiuni mai vechi mezozoice situate la diverse adancimi,
dar care datorita conditiilor climatice si de strat, au in general debite reduse si continut ridicat in saruri. In
aceste conditii, rezervele exploatabile se intâlnesc in luncile râurilor cu depozite slab permeabile. Apele
subterane din Campia Bârladului in raport cu posibilitatile naturale de drenare, respectiv legatura lor cu
apele de suprafaţa sunt sub presiune (de adancime) si freatice (libere).
In conformitate cu Directiva Apei, in bazinul hidrografic al Bârladului au fost identificate 4
corpuri de apă facându-se printr-un numar de 45 de foraje din reteaua hidrogeologica naţională,5
foraje de exploatare pentru apă potabila si 12 foraje de urmarirea poluării.
Corpul de apă subterană ROPR03/Lunca si terasele râului Bârlad
Corpul de apă freatica ROPR03 in suprafaţa de 1033 kmp, este de tip poros permeabil, dezvoltat
in lunca si terasele râului Bârlad si afluenţilor acestuia, este de vârstă cuaternară, acviferele fiind
cantonate in nisipuri cu rare elemente de pietris si intercalaţii argiloase. Datorita extinderii pe intreaga
lungime a râului Bârlad si afluenţilor principali, gradul de acoperire variaza in functie de conditiile
morfologice ale terenului. Din cauza stratelor impermeabile din acoperisul stratelor acvifere, de cele mai
multe ori, nivelul hidrostatic are caracter ascensional uneori ridicandu-se foarte aproape de suprafaţa.
Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt in general reduse, debitele obtinute din foraje rar
depasesc 3-5 l/s/foraj. Pentru afluenţii Bârladului debitele sunt si mai mici de 1-3 l/s/foraj. Totusi in
perimetrul acestui corp sunt active un numar de 138 de foraje, 12 drenuri si 22 izvoare ce capteaza apă
folosita pentru alimentare in scop potabil, industrie, agricultura si irigatii.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 s-a studiat calitatea apei subterane printr-un numar de 36 foraje din reteaua
hidrogeologica naţională si 2 foraje de control a poluării de la SC Rulment SA Bârlad.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO
3-4), cadmiu, plumb şi pesticide.
S-au înregistrat depăşiri pentru 17 foraje din cele monitorizate dupa cum urmează:
la 8 foraje pentru cloruri
la câte 4 foraje pentru azotaţi, amoniu şi sulfaţi
la 1 foraj pentru cloruri
Pesticidele monitorizate: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH
(lindan), nu au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag. Cele 17 foraje care au înregistrat depăşiri ale
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
353
valorilor de prag la unul sau mai multi indicatori reprezinta 44,7 % din forajele monitorizate astfel că se
conclude ca acest corp de apă subterană se afla intr-o stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, B, F, Ba, Se;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
Corpul de apă subterană ROPR04/Campia Tecuciului
Corpul de apă freatica ROPR04 cu o suprafaţa de 1445 kmp este localizat in Campia Tecuciului,
pe teritoriul judetului Galati. Acest corp se dezvolta in depozite de vârstă cuaternară si este de tip poros
permeabil fiind situat la baza loessului, acolo unde acesta devine mai nisipos avand ca pat impermeabil
argile cuaternare. Adancimea nivelului hidrostatic este in functie de grosimea loessului (frecvent cca 20
m). Datorita circulatiei reduse a apei prin aceste depozite, mineralizatia apelor freatice este mai ridicata,
apele apartinand tipului clorurate-calcice-magneziene. Potentialul productiv al acestui acvifer este de 2-3
l/s/foraj. In perimetrul acestui corp functineaza 45 de foraje de exploatare pentru alimentarea cu apă
pentru industrie, agricultura si irigatii.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO
3-4), cadmiu, plumb şi pesticide. In anul 2010,
s-a monitorizat calitatea apei subterane a acestui corp de apă subterană prin 7 foraje din reteaua
hidrogeologica naţională si 5 foraje de control a poluării.
Depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la sulfaţi pentru un singur forajastfel că acest corp
de apă subterană se afla intr-o stare chimică bună, deoarece numai 8% din forajele monitorizate de pe
corp prezinta depăşiri. Pesticidele monitorizate: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si
gama- HCH (lindan), nu au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Hg;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
Corpul de apă subterană ROPR05/ Podişul Central Moldovenesc
Corpul ROPR05 este un corp de apă de adancime, transfrontalier (se intinde si pe teritoriul
Republicii Moldova) are o suprafaţa de 12531 kmp pe teritoriul romanesc si 9662 kmp pe cel
moldovenesc. Acest corp de apă subterană este de tip poros permeabil, acumulat in depozitele de vârstă
sarmatiana, fiind dezvoltat pe teritoriul judetelor: Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui. In forajele executate au
fost identificate mai multe orizonturi acvifere poros permeabile de la adancimea de 50 m pana la 300 m.
Stratele acvifere sunt cantonate in depozite constituite in general din nisipuri, nisipuri argiloase, nisipuri
cu pietrisuri, nisipuri cu intercalaţii de marne, si nisipuri cu lentile de gresii, pana la gresii si nisipuri
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
354
gresificate. In perimetrul acestui corp sunt active un numar de aproximativ 100 de foraje, care capteaza
apă subterană folosita pentru alimentare in scop potabil, industrie, agricultura si irigatii. Acest corp de apă
subterană de adancime, are un grad de protectie foarte bun, asigurat de grosimea depozitelor din acoperis
ceea ce impiedica presiunile si impactul antropic direct asupra corpului.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 acest corp de apă subterană fost monitorizat pe baza analizelor fizico-chimice
efectuate probelor de apă recoltate din 11 foraje de observatie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO
3-4), cadmiu, plumb şi pesticide.
Valorile de prag au fost depasite pentru două foraje la sulfaţi şi cloruri, 18 % din totalul forajelor
monitorizate, de unde se poate trage concluzia ca starea chimică a corpului de apă subterană este
bună. Tinand cont ca suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare, se considera ca numarul de
foraje monitorizate este insuficient si pe viitor este necesar a se monitoriza un numar mai mare de foraje
amplasate pe suprafaţa acestui corp de apă subterană transfrontalier.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Hg;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
Corpul de apă subterană ROPR06/Campia Covurlui
Corpul de apă subterană ROPR06 are o suprafaţa de 785 kmp, acviferul freatic fiind acumulat in
general in nisipurile si pietrisurile din alcatuirea teraselor de altitutine mica de 2-5 m de vârstă holocen-
inferioara si a celor mai inalte de 15-40 m de vârstă pleistocen superioara.din baza depozitelor loessoide
prezente in partea campului inalt, precum si in nisipurile si pietrisurile de vârstă holocen superioara din
alcatuirea luncilor Calmatui, Gerului, Suhurlui, Lozova, Malina, Catusa si afluenţii lor. Nivel hidrostatic
oscileaza de la 0 m in luncile principale si pana la adancimi de 20 m, acolo unde depozitele loessoide sunt
mai groase. In unele sectoare ale campului inalt se succed 2-3 strate acvifere pana la adancimea de 40-50
m care comunica hidrâulic intre ele, precum si cu apele de suprafaţa, datorita naturii rocilor si lucrarilor
de hidroamelioratii. Capacitatea de debitare a freaticului oscileaza intre 0,272 l/s la forajul Sendreni, la o
denivelare de 7 m si de 4,2 l/s la forajul Branistea, la o denivelare de 1,8 m. Valorile transmisivitatii sunt
cuprinse intre 4,45- 35,3 mp/zi, indicand un potential slab al corpului de apă.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 acest corp de apă subterană fost monitorizat pe baza analizelor fizico-chimice
efectuate probelor de apă recoltate dintr-un foraj din reteaua hidrogeologica naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi pesticide.
Nu s-a înregistrat nicio depasire a valorilor de prag specifice corpului. Datorita faptului ca acest
corp de apă subterană are un grad de protectie foarte bun dat de grosimea stratelor acoperitoare care sunt
impermeabile, precum si de faptul ca lipsesc surselor de poluare de la suprafaţa se poate considera ca acest
corp se afla in starea chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
355
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Cd, Pb, Hg;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
17. Bazinul hidrografic Prut
In bazinul hidrografic Prut apele freatice sunt cantonate in depozite nisipoase de vârsta
cuaternară, cu intercalaţii argiloase de mica importanta hidrogeologica si orizonturi gipsoase.
Caracteristicile litologice ale Platformei Moldovenesti, strabatuta de râul Prut reprezentata prin
depozite cuaternare si tertiare dispuse peste formatiuni mai vechi cretacice, siluriene si chiar presiluriene,
au fost favorabile acumularii de ape subterane la diverse adâncimi. Datorita conditiilor climatice si de
strat, apele subterane au in general debite reduse si continut ridicat in saruri. In aceste conditii, rezervele
exploatabile se intâlnesc in luncile râurilor cu depozite slab permeabile. In general se intalnesc ape
sulfatate cu mineralizare si duritate mare, cu un grad de potabilitate si debitare redus.
In conformitate cu Directiva Cadru a Apei, in bazinul hidrografic Prut au fost identificate 3 corpuri de
apă subterană freatice ROPR01, ROPR02 si ROPR07. In anul 2010 au fost monitorizate din punct de
vedere chimic corpurile : ROPR01 si ROPR02, printr-un numar de 64 de foraje din reteaua
hidrogeologica naţională de supraveghere, si 11 foraje de urmarirea poluării.
De la nord spre sud starea corpurilor freatice dezvoltate pe lunca si terasele râului Prut se
prezinta astfel:
Corpul de apă subterană ROPR01/Lunca Prutului superior
Corpul ROPR01 este un corp de apă de tip poros permeabil constituit din formatiuni de vârstă
holocena si se dezvolta in lunca si terasele râului Prut superior, pe portiunea nordica a teritoriului tarii
(zona Oroftiana- Radauti Prut). Depozitele acviferului freatic sunt constituite din nisipuri fine, medii si
elemente de pietris de grosimi 2-5m. Stratul acoperitor alcatuit din argile si silturi nisipoase si argiloase
cu dezvoltare discontinua are grosimi de circa 5-7 m, suprafaţa acestui corp fiind de 48 kmp. Debitele
exploatabile sunt cuprinse intre 2-2,3 l/s, debite înregistrate la statia de ordinul I Radauti- Prut, acviferul
este alimentat din precipitatii si in mica parte din infiltratiile din râu, iar nivelul este liber.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 au fost monitorizate un numar de 2 foraje din reateaua hidrogeologica naţională.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO
3-4), cadmiu, plumb şi pesticide.
Corpul de apă ROPR01 se încadrează in stare chimică bună, mediile indicatorilor fizico-chimici
fiind mai mici decât limitele valorilor de prag, cu excepţia indicatorului azotaţi pentru un foraj unde există
o singura determinare pentru anul 2010. Menţionam ca in anii anteriori nu s-au semnalat depăşiri ale
valorii standardului de calitate (50 mg/l) in acest foraj.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Hg;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
356
Corpul de apă subterană ROPR02/Luncile si terasele Prutului mediu-inferior si ale afluenţilor sai
Corpul de apă freatica ROPR02 este de tip poros permeabil constituit din formatiuni de vârstă
cuaternară localizat in lunca si terasele Prutului mediu si inferior si afluenţilor sai, in prelungirea corpului
ROPR01 din zona Radauti-Prut pana la varsare in Dunare. Depozitele acviferului freatic sunt cantonat în
nisipuri fine, siltice, cu rare elemente de pietriş. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m, grosimi
mari mari, peste 10 m, sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni, Costuleni, Grozeşti, Lunca
Banului etc Datorita extinderi pe intreaga lungime a râului Prut si a afluenţilor principali, gradul de
acoperire variaza in functie de conditiile morfologice a terenului In mare parte stratele acvifere freatice
sunt acoperite de depozite impermeabile sau semiimpermeabile constituite din argile, silturi argiloase de
grosime ce variaza intre 5-10 m, putand ajunge si la 20 m. Datorita acestor depozite slab permeabile din
acoperis, nivelul acviferului se situeaza intre 0-2 m, cu un caracter ascensional, sau chiar uşor artezian, iar
debitele obtinute sunt cuprinse intre 0,5 -2,2 l/s/foraj. Suprafaţa corpului de apă subterană este de 2133
kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 62
foraje de observaţie şi 11 foraje de control al poluării, amplasate in incinta platformelor industriale si s-au
semnalat depăşiri faţă de valorile prag in 36 din forajele monitorizate la diverşi indicatori - 48,4 % .
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO
3-4), cadmiu, plumb şi pesticide.
Depăşirile pentru cele 36 de foraje sunt grupate astfel:
la câte 16 foraje pentru cloruri şi sulfaţi
la câte 6 foraje pentru azotaţi şi fosfaţi
la 4 foraje pentru amoniu
la 1 foraj pentru azotiţi
Întrucât 49 % din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor prag acest corp de apă
subterană se afla în stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite
valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Hg;
Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.
18. Bazinele hidrografice Dobrogea - Litoral
Din cele 7 corpuri de apă administrate de Administraţia Bazinală de Apă Prut 6 corpuri au fost
monitorizate chimic in anul 2010 si starea lor se prezinta stfel: 4 corpuri prezinta starea bună:
ROPR01, ROPR04, ROPR05 si ROPR06 si 2 corpuri prezinta calitativ starea slabă: ROPR02 si
ROPR03. Cauzele pentru care in majoritatea cazurilor, atât in b.h. Prut cât si in b.h. Bârlad, apele
freatice prezinta depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor specifici sunt: poluarea apelor de
suprafaţa; conditiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a
diferitilor anioni si cationi; utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot, fosfor si a
pesticidelor in agricultura, ceea ce condus la acumularea acestora in sol; efectele pasivităţii fostelor
complexe zootehnice privind masurile pentru conservarea factorilor de mediu.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
357
Supravegherea calităţii apelor freatice cantonate pe teritoriul aferent bazinului dunărean se
desfasoară pe mai multe tronsoane.
În spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate si delimitate 10 corpuri de apă
subterană. În anul 2010 au fost monitorizate în vederea evaluării stării chimice 7 corpuri de apă subterană
din cele 10 corpuri delimitate, si anume: RODL01, RODL04, RODL05, RODL06, RODL07, RODL09 si
RODL10. Cele 7 corpuri au fost monitorizate printr-un numarde de 55 de foraje, din care 42 foraje din
reţeaua nationala hidrogeologică de observaţie si 13 foraje aflate in exploatare la societati.
Caracterizarea din punct de vedere a stării chimice a celor 7 corpuri de apă subterană monitorizate in
2010 este prezentată în continuare.
Corpul de apă subterană RODL01/ Tulcea
Corpul de apă subterană freatică RODL01 este un corp de apă de tip fisural-carstic
cantonat in depozite calcaroase triasice (calcare roşii, calcare negre şi dolomite cenuşii,
conglomerate şi gresii). Acest corp este situat in Dobrogea de Nord, la sud de orasul Tulcea, in
lungul fluviului Dunărea (in depozite ce alcătuiesc o serie de cute anticlinale şi sinclinale
orientate aproximativ NV–SE şi sunt afectate de linii de fracturi care au creat sisteme fisurale
locale) şi in partea de N-V a lacului Razelm. Stratul acoperitor este alcatuit din depozite
loessoide de grosime mica, gradul de protecţie globala fiind mediu. Suprafaţă corpului este de
1160 kmp.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 pe corpul RODL01 au fost monitorizate 2 foraje (1 foraj din reţeaua de
observaţie si 1 foraj de exploatare al tertilor).
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2+), Arsen (As
3+), Plumb (Pb
2+), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi
(PO43-
) şi pesticide.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă subterană RODL01
se află în stare chimică bună, forajele fiind amplasate unul un partea de NV a corpului de apă
(Isaccea) si unul in partea de sud a corpului de apă (Satu Nou).
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL01, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, bicarbonati, sodiu, potasiu,
calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, As, Cd, Hg, Cr (forma dizolvata), Ba.
Alti indicatori : fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană RODL04/ Cobadin-Mangalia
Corpul de apă RODL04 de tip fisural-carstic, este un corp de apă transfrontalier (se intinde si pe teritoriul
Bulgariei), si are o suprafaţă totala de 6356 kmp si de 2178 kmp pe teritoriul romanesc. Apele freatice ale
acestui corp sunt cantonate in depozite de calcare oolitice si lumaselice sarmatiene (kersonian), situate in
extremitatea sud-estica a Dobrogei. Aceste depozite sunt constituite intr-o placa de grosimi 10-150 m si
sunt usor inclinate spre est, apele cantonate avand nivel liber si reprezinta principala sursa de alimentare a
litoralului, la sud de Eforie Nord. Acest corp de apă subterană constituie sursa de alimentare cu apă
potabila pentru 13 captari din Dobrogea de Sud. Stratul acoperitor este constituit din depozite loessoide
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
358
de grosime variabila (0-20 m) si la baza loessului se afla strate de argile impermeabile, ceea ce îi confera
corpului un grad de protecţie globala mediu spre bun.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL04 a fost monitorizată prin 9 foraje (4
foraje din reţeaua de observaţie si 5 foraje de exploatare ale tertilor).
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2+), Arsen (As
3+), Azotiţi (NO2
-), ortofosfaţi (PO4
3-) şi pesticide.
S-au înregistrat doua depăşiri punctiforme pentru amoniu. La ceilalti indicatori nu s-au
înregistrat depăşiri fata de valorile de prag, astfel corpul de apă RODL04 prezintă o stare
chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, , Cd, Cr. total (forma dizolvata), Ba;
Alti indicatori: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană RODL05/ Dobrogea Centrală
Corpul de apă freatică RODL05 este de tip poros-permeabil, fiind localizat in Dobrogea Centrala,
în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-
Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi
partea terminală alterată a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului
inferior) sau a şisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior). Datorită constituţiei litologice,
caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin
cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Acest corp constituie sursa principală de
alimentare cu apă a majorităţii localităţilor din Dobrogea Centrală.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL05 a fost prin 2 foraje din reţeaua de
observaţie.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Nu se
înregistrează depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă RODL05 se află in stare chimică
bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL05, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix;
Metale: Fe, Mn, Cu,As, Zn, Ni, Pb , Cd, Cr, Ba.
Corpul de apă subteranăRODL06/ Platforma Valahă
Corpul de apă subterană de adâncime RODL06 de tip fisural carstic este un corp de apă
transfrontalier (se intinde si pe teritoriu Bulgariei), de mare intindere care acopera partial
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
359
Platforma Valaha, suprafaţă totala fiind de 29903 kmp si de 11320 kmp pe teritoriul romanesc.
Acest corp este format din doua mari zone care prezinta grade diferite de cunoastere si
exploatare: zona cu dezvoltare in Dobrogea de Sud si zona Giurgiu-Calarasi. In Dobrogea de Sud
apele sunt partial de adâncime dar si cu nivel liber in sectorul adiacent Dunarii si sunt cantonate
in formatiuni calcaroase si dolomitice jurasice si barremiene, uneori carstificate cu o extindere
regionala de aprox. 4500 kmp in întreaga Dobrogea de Sud. Acviferul inferior este cantonat in
formatiuni carbonatice fisurale si carstificate de varsta barremian si jurasic.Grosimea acestui
complex acvifer descreste gradat de la sud-vest spre est si nord-est de la peste 1000 m la 400 m.
Debitele in aceasta zona variaza de la 5 l/s la 150 l/s, pentru denivelari de cativa metri, iar nivelul
hidrostatic este in general ascensional. Directia principala de curgere este sud–nord, zona de
descarcare fiind constituita de Marea Neagra prin intermediul lacului Siutghiol. Stratul
acoperitor are grosimi semnificative de 10-150 m ceea ce ii confera corpului o clasa de protecţie
globala foarte bună. In zona Giurgiu-Calarasi este cantonat in roci carbonatice de varsta cretacic
inferior si jurasic, un acvifer de adâncime, situat intre 200-400 m, puternic ascensional, cu nivel
piezometric situat la adâncimi de 4-12m. Debitele obtinute prin pompare sunt de 20-60 l/s.
Alimentarea orasului Giurgiu este facută prin 12 foraje ce au adâncimi cuprinse intre 200-650 m,
iar debitele de exploatare variaza intre 20-70 l/s pentru denivelari de 0,2-5 m.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă Din punct de vedere calitativ in anul 2010 pe corpul RODL06 au fost monitorizate un numar de
6 foraje (2 foraje din reţeaua de observaţie si 4 foraje de exploatare ale tertilor.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-) şi pesticide. Nu se
înregistrează depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă RODL06 se află in stare chimică
bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, , Cd, Cr. total (forma dizolvata), Ba;
Alti indicatori: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană RODL07 Lunca Dunării (Hârşova–Brăila)
Corpul de apă freatică RODL07, situat in partea de est a Dobrogei, este de tip poros permeabil
acumulat in depozitele holocene din lunca Dunarii. In acest sector Dunărea are directia de curgere catre
nord, un curs meandrat, se desparte in mai multe brate si creeaza o serie de insulite si ostroave de diferite
marimi, dintre care cea mai importanta este Balta Brailei cuprinsa intre Dunare si Bratul Macin. Pe malul
drept al braţului Măcin, zona de luncă mai importantă se află între Hârşova-Dăeni, Pecineaga-Turcoaia,
Caracliu-Măcin şi Măcin-Brăila. In sectorul Hârşova - Brăila acviferul freatic din luncă are un conţinut
ridicat de fier, cloruri, sulfat şi durităţi mari. Acest corp in suprafaţă de 1892 kmp are un grad de protecţie
nesatisfacator, fiind vulnerabil factorilor antropici.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
În anul 2010 pentru evaluarea stării chimice a corpului RODL07 au fost monitorizate 7 foraje
de observaţie. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3
- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi solubili (PO4
3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd).
Din totalul celor 7 foraje monitorizate 3 foraje prezinta depăşiri (42,86 %) respectiv:
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
360
- la câte 3 foraje pentru amoniu şi cloruri
- la 2 foraje pentru fosfaţi.
Astfel se constată în urma monitorizării că corpul de apă subterană RODL07 se află în stare
chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, sodiu, potasiu, bicarbonaţi,
calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, , Cd, Cr. total (forma dizolvata), Ba;
Alti indicatori: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană RODL09 Dobrogea de Nord
Corpul RODL09 este un corp de apă freatică situat in Dobrogea de Nord. Corpul este de tip
poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite Holocenului), în
depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen
superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi partea terminală alterată a depozitelor
precambrian-superioare, paleozoice (siluriene, devoniene, carbonifer-inferioare) şi mezozoice
(triasice, jurasice, cretacice). Datorită constituţiei litologice, caracteristicilor geomorfologice şi
condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi calitativ, atât pe
orizontală cât şi pe verticală. Suprafaţă corpului este de 2730 kmp, iar gradul de protecţie este
mediu spre nesatisfacator.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL09 a fost monitorizată printr-un numar de 4
foraje (2 foraje din reţeaua de observaţie si 2 foraje de exploatare ale tertilor ).
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4
+),
Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd),
Mercur (Hg) şi pesticide. S-au înregistrat depăşiri pentru 2 foraje la azotaţi şi un foraj la amoniu, astfel ca
corpul de apă subterană RODL09 se încadrează în stare chimică slabă.
Prezentarea altor indicatori monitorizaţi
Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL04, au mai fost monitorizaţi
o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, sodiu, potasiu, bicarbonaţi,
calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, , Cd, Cr. total (forma dizolvata), Ba;
Alti indicatori: fenoli, cianuri.
Corpul de apă subterană RODL10/ Dobrogea de Sud
Corpul de apă freatică RODL10 este situat in Dobrogea de Sud si are o suprafaţă de 4440 kmp.
Corpul este de tip poros-permeabil sau fisural, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite
Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen
superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide/argile roşii (acestea din urmă fiind atribuite
Pleistocenului inferior) şi partea terminală a depozitelor sarmaţiene (Formaţiunea de Cotu Văii),
badenian-superioare (Formaţiunea de Seimeni) sau cretacic-inferioare.Datorită constituţiei litologice,
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
361
caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin
cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Depozitele pleistocen-inferioare sunt reprezentate, pe alocuri, prin argile roşii..
Depozitele pleistocen mediu-pleistocen superioare sunt reprezentate prin loessuri (predominant
silturi argiloase), care prezintă grosimi variabile în funcţie de paleorelieful preexistent şi de procesele de
remaniere care au afectat materialul eolian primar. Loessurile sunt gălbui, nestratificate, omogene,
poroase şi conţin nivele de paleosol.
Depozitele pleistocen superior-holocene sunt reprezentate prin loessoide (predominant silturi
argiloase şi argile siltice). Depozitele holocene sunt reprezentate prin aluviuni actuale şi subactuale
(silturi argiloase, silturi, silturi argilos-nisipoase, silturi nisipoase, nisipuri şi pietrişuri). Gradul de
protectia globala de la suprafaţă a corpului este mediu spre nesatisfacator.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă
In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL10 a fost monitorizată in 8 foraje
distribuite in mod uniform pe corpul de apă.
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu
(NH4+), Cloruri (Cl
-), Sulfaţi (SO4
2-), Azotiţi (NO2
-) şi ortofosfaţi (PO4
3-), Arsen (As
3+), Plumb
(Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg) şi pesticide. S-au înregistrat 2 foraje cu depăşiri - ambele în
aceeasi localitate (Lazu) evaluate ca şi o poluare punctiformă - şi se poate considera că corpul de
apă RODL10 este în stare chimică bună avand in vedere ca in celelalte foraje nu s-au
înregistrat depăşiri ale valorir de prag.
19. CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONAL
În anul 2010, pentru cele 125 de corpuri de apă subterană monitorizate din totalul celor 142
de corpuri existente, a fost monitorizat în scopul evaluării stării chimice un număr de 1631 puncte de
monitorizare ( foraje, izvoare, drenuri, fântâni). Cele 17 corpuri de apă subterană nemonitorizate in
2010 se află situate fie in zone montane greu accesibile, sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux
de apă.
Cele 1631 puncte de monitorizare sunt grupate astfel:
1397 foraje aparţin reţelei naţionale de hidrogeologie · 1307 de foraje
· 86 izvoare
· 4 drenuri
141 foraje de exploatare app potabilă apartin tertilor 93 sunt foraje de urmărire a poluării amplasate in jurul marilor platforme industriale.
Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă subterană la nivelul
anului 2010 situatia celor 125 de corpuri de apă subterană monitorizate se prezintă astfel:
102 corpuri se află in stare chimică bună. (81,60%)
Din cele 10 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în
spaţiul hidrografic Dobrogea - Litoral 7 corpuri de ape subterane au fost monitorizate
calitativ in 2010. Din cele 7 corpuri, 5 de corpuri de apă subterană prezinta o stare bună
din punct de vedere chimic si anume: RODL01, ROD04, RODl05, RODL06, respectiv
RODL10 si 2 corpuri de apă subterană: RODL07 Lunca Dunarii (Harsova–Braila ) si
RODL09 Dobrogea de Nord, prezinta o stare chimică slaba. Depăşirile înregistrate sunt cauzate de activitatile antropice din domeniul agricol si din industria
alimentara locala, ce favorizeaza concentrari de substante poluante preluate de acviferele
freatice, in goluri si fisuri sau in zone unde capetele de strat sunt erodate, prin intermediul
precipitatiilor, de efectele pasivitatii fostelor complexe zootehnice de capacitati mari privind
masurile de conservare a factorilor de mediu, poluarea apelor de suprafaţă, precum si conditiile si
procesele hidrochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
362
21 de corpuri de apă subterană se află in stare chimică slabă (16,80%)
2 corpuri de apă subterană se află in stare chimică local slabă (1,60%)
În Tabel 65 este sintetizată încadrarea corpurilor de apă subterană structurată pe bazine/spaţii
hidrografice, detaliindu-se situaţia corpurilor de apă subterană identificate ca fiind in stare chimică slabă –
număr de corpuri, nominalizare corp identificat în stare chimică slabă şi specificarea parametrilor chimici
care au condus la încadrarea corpului de apă în stare chimică slabă.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
363
Tabel 65: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2010 la nivelul bazinelor hidrografice
BAZIN
HIDROGRAFIC Număr
corpuri de
apă
subterană
(monitoriz
ate)
Stare chimica Corp în stare
chimică
slabă
Depăşiri ale valorilor
de prag
cf.HG53/2009 si
Ord.137/2009 (indicatori)
Corp în
stare
chimică
local slabă
Depăşiri ale
valorilor de prag
cf.HG53/2009 si
Ord.137/2009 (indicatori)
BUNĂ SLABĂ Local
SLABĂ
0 1 2 3 4 5 6 7 8
B.H.SOMEŞ 9 9 0 0 - - - -
B.H.TISA 5 4 1 0 ROSO02 NO2-, Pb - -
B.H.CRIŞURI 6 5 1 0 ROCR01 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
PO43-
, NO2-, Cl
- - -
B.H.MUREŞ 19 15 4 0 ROMU03 NO3-, NH4
+, PO4
3- - -
ROMU05 SO42-
, NH4+, Cl
- - -
ROMU07 SO42-
, PO43-
- -
ROMU20 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
NO2-, Cl
-
- -
B.H. ARANCA 1 0 1 0 ROBA01 NO3-, SO4
2-, PO4
3-,
NO2-, Cl
-
- -
S.H.BEGA –
TIMIŞ - CARAŞ
11 8 3 0 ROBA02 NO3-, Cl
- - -
ROBA03 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
PO43-
, Cl
- -
S.H. NERA -
CERNA
9 9 0 0 - - - -
B.H.JIU 8 7 1 0 ROJI05 NO3-, NO2
- - -
B.H.OLT 12 10 2 0 ROOT01 NO3-, SO4
2-, PO4
3- - -
ROOT08 NO3-, SO4
2-, PO4
3-,
NO2-, Cl
- - -
B.H.ARGEŞ 7 6 1 0 ROAG12 SO42-
, NH4+, PO4
3-,
Cl-
-
-
B.H.VEDEA 3 2 0 1 - - ROAG10 SO42-
, Cl-
B.H. IALOMIŢA 9 6 2 1 ROIL12 NO3-, SO4
2-, Cl
- ROIL13 SO4
2-, NH4
+, Cl
-
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
364
ROIL15 NO3-, SO4
2-, NH4
+, Cl
-
B.H. BUZĂU 6 5 1 0 ROIL07 SO42-
, NH4+, PO4
3-,
Cl-
- -
ROIL06 NO3-, NH4
+, Cl
-
B.H.SIRET 6 4 2 0 ROSI05 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
PO43-
, NO2-, Cl
-, Cd
- -
B.H.PRUT 6 4 2 0 ROPR02 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
PO43-
, NO2-, Cl
-
- -
ROPR03 NO3-, SO4
2-, NH4
+,
PO43-
, Cl-,
- -
B.H.DOBROGEA
LITORAL
7 5 2 0 RODL 07 NH4+, PO4
3, Cl
-, - -
RODL 09 NO3-, NH4
+ - -
TOTAL 125 102 21 2 - - - -
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
365
Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în
stratul freaticse observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la indicatorii:
azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri si mai putin la fosfaţi si plumb. In ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la
acest indicator s-au înregistrat in 172 foraje ceea ce reprezintă 10.55% din totalul forajelor monitorizate
(Tabel 66).
Deasemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de Sănătate Publică
Judeţene prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi. Poluarea se resimte insa diferentiat,
existând zone in care in acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special
in forajele de control a poluării de pe platformele industriale, distribuite in majoritatea bazinelor
hidrografice.
Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple si au un caracter cumulativ. Cele
două surse majore, cu pondere importantă in contaminarea cu azotaţi sunt:
spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi din aplicarea
îngrăşămintelor chimice pe terenuri arabile, de catre precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii,
evacuarea de ape uzate incărcate cu azotaţi în apele de suprafaţă (râuri, lacuri).
În zonele în care solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimice concentraţiile azotaţilor
se situează frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge valori şi de peste 1000 mg/l. Deasemenea
se înregistrează depăşiri foarte mari ale limitei admisibile ale azotaţilor în forajele de control a poluării
de pe platformele marilor combinate chimice şi ale societatilor farmaceutice (cât şi ale fostelor
combinate), dar aceste depăşiri sunt in general locale, întâlnite preponderent in incinta sau in zonele
limitrofe acestora, care constituie totuşi un pericol destul de serios de contaminarea acviferelor din zonă,
având in vedere caracterul hidrodinamic si conductivitatea hidraulica a apei.
In anul 2010 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat in:
bazinul hidrografic Mures in forajele de control al poluari amplasate pe corpul de apă
ROMU03,
bazinul hidrografic Crisuri in 16 foraje ce aparţin de corpul ROCR01,
bazinul hidrografic Jiu in forajele ce aparţin corpului ROJI06, şi anume cele de pe
platforma industrială Isalniţa,
bazinul hidrografic Olt în corpul de apă ROOT08 s-au înregistrat depăşiri in 13 foraje,
bazinul hidrografic Siret, corpul de apă ROSI03 in 28 de foraje monitorizate.
Acviferele puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate, în special, în jurul principalelor
platforme industriale: S.C. AZOMURES Tg. Mures, S.C. FIBREX si SC GAPROCO Savinesti, SC
CAROM si RAFO Onesti, SC VRANCART Adjud, S.C. AZOCHIM Roznov, S.C. ANTIBIOTICE Iasi,
S.C. DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM Ramnicu Valcea.
In ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, numărul forajelor care
înregistrează depăşiri ale valorii de prag este foarte redus, sub 2% din totalul forajelor monitorizate.
Poluarea cu fosfaţi a apelor subterană freatice are in general cauze si surse similare cu cele ale poluării cu
azotaţi. Exista insa si numeroase acvifere, situate in bazinele hidrografice Arges -Vedea, Olt, Ialomita,
Somes-Tisa, Dobrogea-Litoral, in care prezenţa acestui indicator nu a fost semnalata sau au fost
semnalate foarte putine cazuri.
O alta cauza a calităţii slabe a apelor subterană o constituie contaminarea intensă a acviferelor cu
cloruri, sulfati, amoniu si rareori plumb.
S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cloruri si sulfati preponderent in bazinele
hidrografice: Siret, Prut, Ialomita-Buzau, Mures, Somes-Tisa-sulfati, depăşiri datorate fondului natural
mare al acestora, fond generat de prezenţa cutelor diapire sau a apelor de tip clorofosfatice, a litologiei
stratelor, etc.
Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană putem aminti: produse
petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (ingrăşăminte, pesticide)
utilizate in agricultura ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi
produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie si a
dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare,
exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de
colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
366
Astfel de cazuri au fost identificate şi în exemplele următoare:
poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere şi
compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romana, Petrotel Ploiesti, Vega şi altor
zone industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC);
poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de
carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalau;
influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersie a apelor fenolice de la S.C.
Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timis;
poluarea cu produse petroliere a apelor subterană din zona rafinăriei RAFO ONESTI din b.h.
Siret, precum si conductelor de transport produse petroliere din toata ţara (degradari, spargeri, etc.),
a depozitelor de hidrocarburi de la diferite obiective industriale;
poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor si dăunătorilor in agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie in zona marilor producatori de
astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov,
Isalnita, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie in zonele agricole, unde se produce şi
fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori.
Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă in acest fel a afectat in special fântânile individuale din
zonele rurale dar si alte captări de ape subterană. La nivelul anului 2010 se constată totusi o diminuare a
ionilor respectivi.
poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare in zonele din jurul marilor
platforme industriale (Victoria, Făgăras, Codlea, Galaţi, Isalniţa, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg. Mures,
Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploiesti etc);
poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe
organice, compusi cu azot, bacterii, etc.) - apare in apele subterane din zona marilor aglomerări urbane
(Piteşti, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi in zona marilor complexe
zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti,
Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc).
poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari in metale
grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, cianuri, mercur, etc) situate în apropierea exploatărilor miniere, a
uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borsa, SC Cuprom şi Romplumb Baia
Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova,Valcea, Pitesti,
Valea Calugareasca, etc.); Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinţe grave
asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din panza
freatica fiind un proces anevoios.
Tabel 66: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor
subterană freatice cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise in cazul
indicatorului AZOTAŢI in anul 2010
Nr.crt. Denumire corp de apă subterană Denumire foraj NO3 (>50mg/l)
HG 53/2009
0 1 2 3
1 ROSO01/Conul Somesului, Holocen
si Pleistocen Superior Seini F1 61.562
2 ROSO02/ Raurile Iza si Viseu Sighetu Marmatiei F1/II 75.457
3 ROSO06/Câmpia Carei Lucaceni F1/II 96.535
4 ROSO12/Depresiunea Maramures Ariesu de Câmpie F4 71.341
5 ROSO10/Somes Mic,luncă si terase Apahida FN* 294.400
6 Bontida FN* 509.050
7 ROCR01/Oradea (Câmpia deVest) Cig F1A 183.09
8 Petresti F1 153.66
9 Santau F1 99.79
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
367
10 Biharia F1 168.01
11 Oradea F7 – P14 83.86
12 Cheresig F3 489.88
13 Oradea Aeroport F1 326.04
14 Tulca F1 70.67
15 St. Ctr. Pol. P1 69.43
16 St. Ctr. Pol. P3 55.73
17 St. Ctr. Pol. P5 109.22
18 Ginta F5 1094.09
19 Bocsig F5 645.5
20 Zarand F1 62.93
21 Siria F3 67.19
22 Masca F1 68.44
23 Santana Sat F1A 277.46
24 Curtici F1 66.67
25 ROMU03/Luncă si terasele
Muresului. Superior
Reghin F6 64.46
26 Sâncraiu de Mureş F1 57.675
27 Cristeşti F1 698.75
28 Cristeşti F3 677.7
29 Cristeşti F4 4638.5
30 Zau de Câmpie F1 102.975
31 Cuci F1 95.635
32 Mihalţ F1 69.1
33 SC Azomures F1 (poluare) 3798.2
34 SC Azomures F4 (poluare) 47384.9
35 SC Azomures P1(poluare) 83.2
36 SC Azomures F5a (poluare) 7564.8
37 SC Azomures F6 (poluare) 6367.9
38 SC Azomures 17 (poluare) 2787.0
39 SC Azomures F23 (poluare) 3304.2
40 SC Azomures F25 (poluare 9972.5
41 SC Azomures F26 (poluare) 18181.0
SC Azomures F27 (poluare) 12322.5
42 ROMU05/Luncă si terasele raului
Tarnava Mare
Mediaş F5 93.07
43 ROMU20/Conul aluvial Mures Arad Nou S F1 123.5
44 CICH F18 67.4
45 CICH F23 5806.5
46 Dorobanţi S F1 136
47 Bodrogu Vechi F6 183.5
48 Horea NV F1 ord II 189.5
49 Macea NV F1 ord II 97.2
50 Rovine NV F1 ord II 60.5
51 Semlac F1 175.5
52 Semlac F1 ord II 79.4
53 Semlac F2 69.8
54 ROBA 01/Lovrin-Vinga Becicherecul Mic F4 62.26
55 Dudeştii Noi F1 150
56 Teremia Mare F1 176.8
57 ROBA02/Fibiş Bencecu de Sus F1 155.55
58 Fibiş F1 822.4
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
368
59 Maşloc F1 111.7
60 Remetea Mică F1 52.32
61 ROBA03/Timişoara Becicherecu Mic F2 538.1
62 Foeni F1A 140.4
63 Moraviţa F2 191.22
64 Ivanda-ape minerale F1A 182.95
65 Moraviţa F4 94.67
66 ROBA04/Lugoj Bazoşul Nou F1 368.23
67 ROBA05/Gătaia Gătaia F3 111.94
68 Tormac F1 4260
69 ROJI05/Luncă si terasele Jiului si
afluentilor sai
Zaval F4 196.18
70 Zaval F5 98.98
71 Isalnita P6 1570
72 ROJI06/Luncă şi terasele Dunării Vanatori Sud F1 114.05
73 Goicea F5 226.3
74 Catane 227.9
75 Orasani F3 194.04
76 Orasani F4 51.32
77 Orasani F6 76.73
78 Orasani F2 403
79 Orasani F7 70.98
80 Maglavit 169.50
81 Bailesti 59.81
82 Vanatori F1 75
83 ROOT01/Depresiunea Ciucului Miercurea Ciuc F4 99.580
84 Sansimion F5 73.388
85 Sansimion F4 142.400
86 ROOT02/Depresiunea Brasov Gospcom SA Sfantu Gheorghe
P6
71.94
87 Martineni F6 66.09
88 Targu Seciuesc F2 56.113
89 Herman Prejmer F13 60.105
90 Codlea P1 85.9
91 Ilieni Ozun F4 86.034
92 ROOT08/Luncă şi terasele Oltului
Inferior
Izbiceni Pleasov F6 214.375
93 Coteana ord II 225
94 Strejesti F3 137.5
95 Cezieni F6 432.5
96 Caracal N-E 52.083
97 Izbiceni F6 181.25
98 Izbiceni F7 58.5
99 Parscoveni F1 237.5
100 Corabia F1 58.75
101 Oboga F1 287.5
102 Oboga F2 198.75
103 Cezieni F4 54.583
104 Cezieni F2 75
105 ROOT13/Vestul depresiunii Valahe Ghercesti F2 428.125
106 ROAG03/Colentina Băneasa F2 52.47
107 Băneasa F3 53.86
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
369
108 Cernica F1 51.03
109 Cernica F2 87.5
110 Dragomireşti-Rudeni F1 67.387
111 ROAG09/Luncile râurilor Vedea,
Teleorman, Călmăţui
Cioceşti F2 110.56
112 ROAG12/Estul Depresiunii Valahe (
Formaţiuni de Cândeşti şi Frăteşti)
Teleormanu 55.655
113 ROIL05/Conul aluvial Buzău Sageata F5 103.85
114 Maxenu F9 52.6 l
115 Buzau Sud – Poluare F4 110.33
116 ROIL06/Luncă râului Călmăţui Bradeanca F7 76.73
117 ROIL12/Câmpia Gherghiţei Conduratu F1 50.4
118 Ulmeni F1 493.4
119 Fulga de Jos F1 82.135
120 Baba Ana F1 474.88
121 Gradistea F1 157.19
122 Gageni F1 86.05
123 Stilpu F1 141.65
124 ROIL15/Conul aluvial Prahova
Apa NOVA Ploiesti-Cringu lui
Bot F5 50.69
125
APA NOVA Ploiesti - Front
Nord Vest 15 56.68
126
APA NOVA Ploiesti - Front
Nord est F5 61.19
127 ROIL17/Fetesti Valea Bisericii F1 85.598
128 ROIL18/Teleajen
HIDRO Prahova - Front
Baltesti F3 75.27
129 ROSI03/Lunca Siretului si afluentii
sai
Tarita F1 92.910
130 Tarita F2 85.271
131 Tirgu Ocna F1 59.290
132 Tirgu- ocna F3 57.225
133 Helegiu F1 92.700
134 Negoesti F1 53.345
135 Tupilati F1 76.750
136 Tupilati F3 53.125
137 TupilatiF5 86.875
138 Costisa F1 60.813
139 Gheraiesti F1 124.500
140 Gheraiesti F2 93.750
141 Gheraiesti F3 55.625
142 Gheraiesti F5 54.542
143 Vinatori F7 93.025
144 Vinatori F8 104.750
145 Pastraveni F2 79.200
146 Bodesti F2 50.585
147 BodestiF3 59.899
148 Ruseni F4 52.728
149 Viisoara F1 54.715
150 Roman F7 263.000
151 Roman F12 77.350
152 Roman F13 152.500
153 Bursuc F4 87.232
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
370
154 Milisauti F1 58.407
155 Milisauti F2 66.372
156 Draganesti F8 79.469
157 ROSI05/Câmpia Siretului inferior Ceausu F2 149.5300
158 Ceausu F3 53.5750
159 ROPR01/Lunca Prutului superior Radauti-Prut F3 65,95
160 ROPR02/Luncile si terasele Prutului
mediu-inferior si ale afluentilor sai
Sadoveni F1 448.4
161 Cotnari F2 160.3
162 Murgrni F2 920
163 Spinoasa 81.29
164 Stefanesti F3 221
165 Targu Frumos F1 111.4
166 ROPR03/Lunca râului Bârlad
Dragalina F2 510.33
167 Dragalina F6 79.24
168 Dragalina F8 298.41
169 Radacinesti F2 207.93
170 In afara corpurilor Dumesti ord II F1 55.39
171 RODL09/ Dobrogea de Nord
Ceamurlia de Jos F2- -55,3
mg/l
55.3
172 Tulcea AQUASERV F1 60.84
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
371
ANEXA I – Centralizatoare ape uzate
Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine
hidrografice
Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi
economice
Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine
hidrografice (indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi)
Tabel 70: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine
hidrografice (reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti si fier total)
Tabel 71: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine
hidrografice (mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli, detergenti, extractibile, petroliere şi
sulfuri)
Tabel 72: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine
hidrografice (clor rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru, mercur, molibden)
Tabel 73: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine
hidrografice (nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura
de carbon)
Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (suspensii, încărcare organică, N Total si P Total)
Tabel 75: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (forme de azot, reziduu şi cloruri)
Tabel 76: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti)
Tabel 77: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (fier total, mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli)
Tabel 78: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor rezidual liber)
Tabel 79: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru)
Tabel 80: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (mercur, molibden, nichel, plumb, zinc)
Tabel 81: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi
economice (benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)
Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul
2010 pe bazine hidrografice
Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul
2010 pe activităţi economice
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
372
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
373
Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine hidrografice
Nr. crt.
Bazin
hidrografic
Volume de apa uzata evacuate (mil mc)
Nu
necesita
epurare
% din
col. 12
Necesita epurare
Total
evacuat
Nu se
epureaza
% din
col. 10
Se epureaza
Total
% din
col. 12 insuficient
% din
col. 10 suficient
% din
col. 10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 TISA - - 0.474 7.5 1.094 17.3 4.755 75.2 6.323 100 6.323
2 SOMES 0.614 0.58 3.472 3.28 7.045 6.66 95.273 90.06 105.79 99.42 106.404
3 CRISURI 21.465 32.37 0.152 0.34 4.128 9.2 40.573 90.46 44.853 67.63 66.318
4 MURES 338.367 66.32 44.091 25.66 52.226 30.39 75.524 43.95 171.841 33.68 510.208
5 BEGA-
TIMIS 4.372 4.62 6.628 7.34 11.251 12.46 72.452 80.21 90.331 95.38 94.703
6 NERA-
CERNA - - 0.088 10.14 0.747 86.06 0.033 3.8 0.868 100 0.868
7 JIU 337.468 51.28 1.361 0.42 4.469 1.39 314.733 98.18 320.563 48.72 658.031
8 OLT 4.274 3 36.435 26.39 91.084 65.97 10.552 7.64 138.071 97 142.345
9 VEDEA 0.004 0.1 - - 3.971 68.76 0.05 1.24 4.021 99.6 4.025
10 ARGES 0.56 0.12 418.806 86.95 42.123 8.74 20.761 4.31 481.690 99.98 482.25
11 IALOMITA 2.085 2.86 0.587 0.83 63.119 89.25 7.013 9.92 70.719 97.14 72.804
12 SIRET 2.52 1.16 62.641 29.15 52.889 24.61 99.37 46.24 214.900 98.84 217.42
13 PRUT 0.031 0.03 11.792 11.03 3.556 3.33 91.597 85.65 106.945 99.97 106.976
14 DUNARE 2128.518 95.45 55.876 55.08 25.258 24.9 20.314 20.02 101.448 4.55 2229.966
15 LITORAL 94.333 55.52 - - 65.136 86.19 10.438 13.81 75.574 44.48 169.907
TOTAL GENERAL 2934.61 33.22 642.403 44.65 429.10 22.14 863.44 44.65 1933.94 39.72 4868.55
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
374
Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi economice
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Volume de apa uzata evacuate (mil mc)
Nu
necesita
epurare
%
din
tot.
gen.
%
din
col.
17
Necesita epurare
Total
evacuat
% din
tot.
gen.
Nu se
epureaza
% din
tot.
gen.
%
din
col.
14
Se epureaza
Total
% din
tot.
gen.
%
din
col.
12 insuficient
% din
tot.
gen.
%
din
col.
10 suficient
% din
tot.
gen.
%
din
col.
10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 Zootehnie 0.056 0 1.68 - - - 3.258 0.76 99.24 0.025 0 0.76 3.283 0.17 98.32 3.339 0.07
2 Irigatii - - - - - - - - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 2.293 0.08 4.1 2.425 0.38 4.53 22.41 5.23 41.84 28.732 3.33 53.64 53.587 2.77 95.9 55.86 1.15
6 Industrie alimentara 0.135 0 1.25 0.03 0 0.28 7.28 1.7 68.38 3.337 0.39 31.34 10.647 0.55 98.75 10.782 0.22
7 Industrie usoara 0.014 0 1.96 - - - 0.686 0.16 98 0.014 0 2 0.7 0.04 98.04 0.714 0.01
8 Industrie prelucrare lemn 0.002 0 0.02 0.46 0.07 4.79 6.82 1.59 71.03 2.322 0.27 24.18 9.602 0.5 99.98 9.604 0.2
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - 0 0 - 0 0 - 0 0
10 Prelucrati chimice 9.126 0.31 7.56 18.376 2.86 16.46 43.811 10.23 39.25 49.433 5.73 44.29 111.62 5.77 92.44 120.746 2.48
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 3.73 0.13 2.8 72.804 11.33 56.23 21.683 5.06 16.75 34.977 4.05 27.02 129.464 6.69 97.2 133.194 2.74
12 Mec.
Fina+electrotehnica+electronica - - - 0.043 0.01 15.36 0.134 0.03 47.86 0.103 0.01 36.79 0.28 0.01 100 0.28 0.01
13 Industria mij. de transport 0.02 0 0.97 0.194 0.03 9.5 1.441 0.34 70.53 0.408 0.05 19.97 2.043 0.11 99.03 2.063 0.04
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - 0.016 0 2.61 0.595 0.14 97.22 0.001 0 0.16 0.612 0.03 100 0.612 0.01
15 Energie elecrica si termica 2864.301 97.6 91.7 0.032 0 0.01 7.43 1.74 2.87 251.709 29.15 97.12 259.171 13.4 8.3 3123.472 84.18
16 Captare si prelucrare apa
penttru alimentare 52.074 1.77 3.85 536.837 83.57 41.33 304.883 71.22 23.47 457.332 52.97 35.21 1299.052 67.17 96.15 1351.126 27.75
17 Conctructii 0.011 0 0.3 0.051 0.01 1.4 1.591 0.37 43.76 1.994 0.23 54.84 3.636 0.19 99.7 3.647 0.07
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
375
18 Comert si servicii pt. popolatie 2.23 0.08 8.81 5.302 0.83 22.97 1.419 0.33 6.15 16.364 1.9 70.89 23.085 1.19 91.19 25.315 0.52
19 Transporturi 0.56 0.02 29.23 - - - 0.679 0.16 50.07 0.677 0.08 49.93 1.356 0.07 70.77 1.916 0.04
20 Comunicatii - - - - - - 0.01 0 35.71 0.018 0 64.29 0.028 0 100 0.028 0
21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - 0.368 0.09 100 0 0 0 0.368 0.02 100 0.368 0.01
22 Admnistratie publica 0.004 0 0.26 0.299 0.05 19.35 1.014 0.24 65.63 0.232 0.03 15.02 1.545 0.08 99.74 1.549 0.03
23 Invatamant si sanatate - - - 0.075 0.01 4.29 1.499 0.35 85.8 0.173 0.02 9.9 1.747 0.09 100 1.747 0,,04
24 Alte activittati 0.055 0 0.25 5.459 0.85 24.67 1.085 0.25 4.9 15.587 1.81 70.43 22.131 1.14 99.75 22.186 0.46
TOTAL GENERAL 2934.61 - 60.28 642.40 - 33.22 428.10 - 22.14 863.44 - 44.65 1933.96 - 39.72 4868.55 -
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
376
Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi)
Nr. crt. Bazinul
hidrografic
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Materii
in suspensie CBO5 CCO-Cr
Azot total
(N)
Fosfor total
(P)
Azotiti
(NO2)
Azotati
(NO3)
Amoniu
(NH4)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 TISA 293.780 80.812 365.428 38.774 6.195 0.001 0.018 38.964
2 SOMES 4298.280 2270.176 7531.920 123.084 158.461 31.483 1163.896 737.990
3 CRISURI 2289.751 942.274 2645.871 470.480 68.170 36.808 955.897 81.237
4 MURES 10492.037 4578.707 11865.507 651.011 47.424 33.789 1610.870 2164.422
5 BEGA-TIMIS 10125.222 6303.706 15067.139 1177.986 200.947 31.597 251.234 1247.298
6 NERA-CERNA 41.164 15.999 42.505 6.621 0.881 0.114 0.947 7.306
7 JIU 38357.134 5534.530 15644.079 1805.784 240.511 70.407 2462.527 1692.447
8 OLT 101796.715 10511.549 28459.132 1070.403 230.859 24.771 479.057 4840.018
9 VEDEA 193.787 218.583 552.645 14.046 10.156 3.485 20.368 163.181
10 ARGES 64647.925 35610.175 95454.774 12485.816 1358.232 17.167 118.424 11564.921
11 IALOMITA 8147.952 7902.537 14240.202 47.679 144.499 28.823 1386.531 1436.203
12 SIRET 22948.623 6238.863 19113.750 1715.853 198.359 100.297 1903.018 1037.615
13 PRUT 9688.204 3467.908 9777.506 1475.427 228.408 125.127 2701.547 797.357
14 DUNARE 49017.216 19322.649 79221.903 7096.615 592.146 211.064 18199.821 3678.938
15 LITORAL 3682.700 2537.230 8249.728 532.744 149.722 6.905 992.582 182.677
TOTAL GENERAL 326020.49 105535.70 308232.09 28712.32 3634.97 721.84 32246.74 29670.57
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
377
Tabel 70: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri,
sulfiti si fier total)
Nr. crt. Bazinul
hidrografic
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Reziduu
filtrabil Cloruri (Cl) Sulfati (SO4) Calciu (Ca) Magneziu (Mg) Fluoruri (F) Sulfiti (SO3)
Fier total
(con.totala)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 TISA 2874.926 82.202 938.384 353.280 - - - 0.768
2 SOMES 52303.077 729.535 7680.655 2129.634 2.595 - - 115.784
3 CRISURI 26962.147 3161.352 3937.439 175.869 72.356 - - 7.997
4 MURES 171419.104 42138.380 8935.779 12556.068 465.954 1.483 - 206.906
5 BEGA-TIMIS 50918.927 5598.969 4722.346 4.308 1.317 - - 36.209
6 NERA-CERNA 229.311 22.969 20.677 - - - - 0.098
7 JIU 143719.759 13499.796 26793.249 17011.573 3857.127 - 0.001 47.806
8 OLT 216604.085 215183.056 8794.405 70288.832 2877.281 1.589 - 95.330
9 VEDEA 2011.185 248.109 131.808 - - - - 0.541
10 ARGES 223207.683 29416.501 30049.757 914.595 71.656 2.434 - 346.312
11 IALOMITA 57484.512 9708.838 5517.177 1944.757 103.279 92.253 - 47.056
12 SIRET 89338.000 13589.807 11632.371 6031.996 803.512 0.405 - 223.971
13 PRUT 64931.224 6984.734 7105.635 385.444 90.114 0.563 - 74.674
14 DUNARE 660089.469 71541.563 68947.624 119077.630 36225.122 0.163 2.610 535.786
15 LITORAL 101894.041 3253.331 8821.805 - - - - 6.660
TOTAL GENERAL 1863987.45 415159.14 194029.11 230873.99 44570.31 98.89 2.61 1745.90
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
378
Tabel 71: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli,
detergenti, extractibile, petroliere şi sulfuri)
Nr. crt. Bazinul
hidrografic
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Mangan total
(con. totala)
Aluminiu
(con. totala)
Cianuri totale
(CN) Fenoli
Detergenti
sintetici
Substante
extractibile
Produse
petroliere H2S+Sulfuri
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 TISA 1.484 - - - 3.094 99.050 - 8.647
2 SOMES 73.814 1.012 0.075 6.389 53.089 1348.074 6.501 74.104
3 CRISURI 2.581 - 0.014 2.685 10.563 455.512 12.390 1.509
4 MURES 107.891 0.005 0.004 0.325 68.165 566.915 - 0.857
5 BEGA-TIMIS - - 0.155 1.431 128.885 1430.630 - -
6 NERA-CERNA - - - 0.010 0.428 5.957 - -
7 JIU 12.981 - - 4.285 428.718 7449.738 2283.209 610.814
8 OLT 7.921 0.005 5.881 3.150 228.794 1850.956 163.664 68.855
9 VEDEA - - 0.010 0.217 2.322 40.250 0.689 -
10 ARGES 73.605 141.302 2.649 8.926 812.802 8432.905 0.103 415.054
11 IALOMITA 4.311 - 0.506 2.775 63.550 926.713 - 24.496
12 SIRET 36.996 0.239 2.589 4.107 122.109 1315.944 57.524 92.486
13 PRUT - 3.120 0.240 1.020 95.019 958.117 - 102.573
14 DUNARE 0.935 1.542 0.544 5.724 249.001 3160.316 3103.580 113.090
15 LITORAL 198.720 0.269 0.013 0.465 23.490 778.814 0.192 2.118
TOTAL GENERAL 521.24 147.49 12.68 41.51 2290.03 28819.89 5627.85 1514.60
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
379
Tabel 72: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (clor rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom
total, cupru, mercur, molibden)
Nr. crt. Bazinul
hidrografic
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Clor rezidual
liber (Cl2)
Arsen si
compusi
Cadmiu si
compusi Cobalt Crom total Cupru
Mercur si
compusi
Molibden si
compusi
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 TISA - - 0.149 - 0.004 0.149 - -
2 SOMES - - 0.351 - 1.981 2.004 - -
3 CRISURI - - 0.043 - 0.297 1.587 - 0.012
4 MURES - 0.237 0.036 - 0.366 59.598 0.001 -
5 BEGA-TIMIS - - 0.157 - 1.413 1.769 - -
6 NERA-CERNA - - - - - - - -
7 JIU - - - - - - - -
8 OLT - - 0.010 0.661 0.188 1.123 0.051 0.023
9 VEDEA - - - - 0.027 0.012 - -
10 ARGES - - 0.344 - 3.789 4.630 0.141 -
11 IALOMITA - - 0.145 - 1.128 1.021 - -
12 SIRET 0.003 - 0.027 - 1.314 3.056 - -
13 PRUT 0.003 - 0.004 - 1.045 2.368 - -
14 DUNARE - - 0.130 - 0.593 1.580 0.010 -
15 LITORAL - - 0.018 - 0.644 0.200 - -
TOTAL GENERAL 0.006 0.237 1.414 0.661 12.789 79.097 0.203 0.035
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
380
Tabel 73: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-
dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)
Nr. crt. Bazinul
hidrografic
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Nichel si
compusi
Plumb si
compusi Zinc Benzen Fenantren 1,2-Dicloretan Diclormetan
Tetraclorura de
carbon
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 TISA 0.031 0.242 4.872 - - - - -
2 SOMES 2.461 7.214 58.766 0.007 - - 0.208 0.570
3 CRISURI 0.591 0.163 3.916 - - - - -
4 MURES 0.190 0.126 31.513 - - - - -
5 BEGA-TIMIS 1.184 1.140 5.473 - - - - -
6 NERA-CERNA - - - - - - - -
7 JIU - - - - - - - -
8 OLT 0.186 0.127 4.086 0.421 0.065 - - -
9 VEDEA 0.009 - 0.126 - - - - -
10 ARGES 3.046 3.683 65.182 4.257 0.009 4.258 4.258 2.130
11 IALOMITA 1.114 0.418 5.598 - - - - -
12 SIRET 0.683 1.689 20.751 - - - - -
13 PRUT 1.154 0.743 15.071 - - - - -
14 DUNARE 0.119 0.797 13.418 - - 0.074 0.074 -
15 LITORAL 0.179 0.273 1.210 - - - - -
TOTAL GENERAL 10.947 16.615 229.982 4.685 0.074 4.332 4.540 2.700
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
381
Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (suspensii, încărcare organică, N Total si P Total)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Materii
in suspensie % CBO5 % CCO-Cr % Azot total (N) %
Fosfor
total (P) %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie 2108.848 0.65 5550.947 5.26 7417.902 2.41 715.738 2.49 47.855 1.32
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 80215.700 24.60 458.035 0.43 2029.900 0.66 29.884 0.10 2.058 0.06
6 Industrie alimentara 572.013 0.18 530.733 0.50 1786.726 0.58 29.592 0.10 19.442 0.53
7 Industrie usoara 28.835 0.01 12.306 0.01 55.728 0.02 5.497 0.02 1.496 0.04
8 Industrie prelucrare lemn 1299.045 0.40 438.346 0.42 1630.707 0.53 44.830 0.16 1.072 0.03
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 21486.506 6.59 6256.211 5.93 16612.022 5.39 658.961 2.30 22.089 0.81
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 19080.782 5.85 1773.438 1.68 7202.583 2.34 8.419 0.03 6.710 0.18
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 11.775 0.00 4.439 0.00 13.718 0.00 3.744 0.01 0.283 0.01
13 Industria mij. de transport 51.099 0.02 37.372 0.04 105.775 0.03 7.880 0.03 2.365 0.07
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclasif. 35.936 0.01 17.188 0.02 110.217 0.04 12.462 0.04 0.898 0.02
15 Energie elecrica si termica 68923.852 21.14 6702.160 6.35 61279.888 19.88 4697.180 16.36 419.097 11.53
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 125587.371 38.52 81521.436 77.25 204832.568 66.45 21942.333 76.42 3044.156 83.75
17 Conctructii 3049.662 0.94 37.378 0.04 48.392 0.02 5.519 0.02 0.518 0.01
18 Comert si servicii pt. populatie 2008.385 0.62 1284.049 1.22 3279.804 1.06 444.605 1.55 52.515 1.44
19 Transporturi 43.919 0.01 32.192 0.03 127.072 0.04 6.348 0.02 2.224 0.06
20 Comunicatii 1.086 0.00 1.020 0.00 3.046 0.00 0.302 0.00 0.033 0.00
21 Cercetare-dezvoltare 26.911 0.01 10.380 0.01 31.698 0.01 3.837 0.01 0.529 0.01
22 Admnistratie publica 157.357 0.05 83.071 0.08 199.596 0.06 11.184 0.04 2.278 0.06
23 Invatamant si sanatate 129.007 0.04 86.062 0.08 209.485 0.07 18.599 0.06 2.482 0.07
24 Alte activitati 1202.401 0.37 698.988 0.66 1255.262 0.41 65.409 0.23 6.870 0.19
TOTAL GENERAL 326020.49 100.00 105535.75 100.00 308232.09 100.00 28712.32 100.00 3634.97 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
382
Tabel 75: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (forme de azot, reziduu şi cloruri)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Azotiti
(NO2) %
Azotati
(NO3) %
Amoniu
(NH4) %
Reziduu
filtrabil % Cloruri (Cl) %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie 15.400 2.13 30.545 0.09 766.823 2.58 7326.480 0.39 827.421 0.20
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 0.345 0.05 52.301 0.16 55.429 0.19 62148.522 3.33 4102.228 0.99
6 Industrie alimentara 4.805 0.67 163.612 0.51 70.698 0.24 9519.711 0.51 1402.222 0.34
7 Industrie usoara 0.177 0.02 8.542 0.03 4.003 0.01 500.866 0.03 43.311 0.01
8 Industrie prelucrare lemn 0.381 0.05 10.191 0.03 5.908 0.02 4112.544 0.22 3.041 0.00
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 48.747 6.75 2282.163 7.08 3590.217 12.10 263694.099 14.15 254195.378 61.23
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 14.957 2.07 1232.821 3.82 150.186 0.51 56863.374 3.05 7415.676 1.79
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.020 0.00 1.633 0.01 0.702 0.00 108.267 0.01 8.649 0.00
13 Industria mij. de transport 0.019 0.00 3.143 0.01 11.243 0.04 796.292 0.04 146.655 0.04
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.192 0.03 1.401 0.00 14.160 0.05 713.263 0.04 1.290 0.00
15 Energie elecrica si termica 161.258 22.34 18330.869 56.85 660.070 2.22 726393.672 38.97 74668.006 17.99
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 468.537 64.91 9924.926 30.78 23858.061 80.41 699896.575 37.55 70960.516 17.09
17 Conctructii 0.047 0.01 1.490 0.00 2.978 0.01 990.767 0.05 24.228 0.01
18 Comert si servicii pt. popolatie 4.291 0.59 108.873 0.34 359.113 1.21 10101.105 0.54 932.507 0.22
19 Transporturi 0.062 0.01 2.007 0.01 19.824 0.07 1088.165 0.06 6.425 0.00
20 Comunicatii - - 0.001 0.00 0.094 0.00 11.770 0.00 - -
21 Cercetare-dezvoltare 0.043 0.01 1.910 0.01 3.052 0.01 238.403 0.01 1.611 0.00
22 Admnistratie publica 0.353 0.05 6.422 0.02 20.985 0.07 1067.802 0.06 78.965 0.02
23 Invatamant si sanatate 1.219 0.17 11.038 0.03 19.689 0.07 7682.297 0.41 62.525 0.02
24 Alte activitati 0.985 0.14 72.849 0.23 57.339 0.19 10733.476 0.58 278.488 0.07
TOTAL GENERAL 721.84 100.00 32246.74 100.00 29670.57 100.00 1863987.45 100.00 415159.14 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
383
Tabel 76: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Sulfati (SO4) % Calciu (Ca) %
Magneziu
(Mg) % Fluoruri (F) %
Sulfiti
(SO3) %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie 651.688 0.34 21.647 0.01 2.374 0.01 - - - -
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 13342.917 6.88 4667.208 2.02 489.261 1.10 - - - -
6 Industrie alimentara 453.961 0.23 21.966 0.01 6.982 0.02 - - 0.006 0.23
7 Industrie usoara 9.955 0.01 0.031 0.00 - - - - - -
8 Industrie prelucrare lemn 1.549 0.00 - - - - - - - -
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 11786.130 6.07 83354.981 36.10 3343.615 7.50 81.266 82.18 2.604 99.73
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 6877.000 3.54 4568.439 1.98 516.318 1.16 16.802 16.99 - -
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 4.423 0.00 - - - - - - - -
13 Industria mij. de transport 87.970 0.05 - - - - 0.004 0.00 - -
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 1.326 0.00 - - - - - - - -
15 Energie elecrica si termica 83620.123 43.10 131401.736 56.91 38906.633 87.29 - - - -
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 74398.987 38.34 4782.334 2.07 802.582 1.80 0.818 0.83 - -
17 Conctructii 48.617 0.03 - - - - - - - -
18 Comert si servicii pt. popolatie 1621.346 0.84 500.607 0.22 184.717 0.41 - - - -
19 Transporturi 2.612 0.00 - - - - - - - -
20 Comunicatii - - - - - - - - - -
21 Cercetare-dezvoltare 1.057 0.00 - - - - - - - -
22 Admnistratie publica 23.754 0.01 5.710 0.00 0.981 0.00 - - - -
23 Invatamant si sanatate 96.612 0.05 2.536 0.00 0.676 0.00 - - - -
24 Alte activitati 999.084 0.51 1546.791 0.97 316.174 0.71 - - 0.001 0.04
TOTAL GENERAL 194029.11 100.00 230873.99 100.00 44570.31 100.00 98.89 100.00 2.61 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
384
Tabel 77: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (fier total, mangan total, aluminiu, cianuri totale,
fenoli)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Fier total
(con.totala) %
Mangan
total
Aluminiu
(con. totala) %
Cianuri
tot.(CN) % Fenoli %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie 0.012 0.00 - - - - - - 0.426 1.03
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 396.667 22.72 204.174 39.17 - - 0.001 0.01 3.742 9.01
6 Industrie alimentara 0.610 0.03 0.157 0.03 - - - - 0.007 0.02
7 Industrie usoara 0.317 0.02 - - - - 0.001 0.01 - -
8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - 0.133 0.32
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 9.684 0.55 199.631 38.30 1.618 1.10 5.274 41.53 1.664 4.01
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 228.340 13.08 25.052 4.81 0.007 0.00 2.443 19.24 1.974 4.76
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.004 0.00 - - - - - - - -
13 Industria mij. de transport 0.360 0.02 - - - - 0.001 0.01 0.001 0.00
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.009 0.00 - - - - - - 0.003 0.01
15 Energie elecrica si termica 552.350 31.64 14.642 2.81 - - - - 0.296 0.71
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 547.806 31.38 77.431 14.86 145.869 98.90 4.886 38.48 28.704 69.15
17 Conctructii 0.008 0.00 0.004 0.00 - - - - 0.002 0.00
18 Comert si servicii pt. popolatie 3.527 0.20 - - - - 0.092 0.72 2.105 5.07
19 Transporturi 0.006 0.00 - - - - - - 0.002 0.00
20 Comunicatii - - - - - - - - - -
21 Cercetare-dezvoltare 0.001 0.00 - - - - - - - -
22 Admnistratie publica 0.203 0.01 - - - - - - - -
23 Invatamant si sanatate - - 0.002 0.00 - - - - 0.009 0.02
24 Alte activitati 5.994 0.34 0.146 0.03 - - - - 2.441 5.88
TOTAL GENERAL 1745.90 100.00 521.24 100.00 147.49 100.00 12.70 100.00 41.51 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
385
Tabel 78: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor
rezidual liber)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Detergenti
sintetici %
Substante
extractibile %
Produse
petroliere % H2S+Sulfuri %
Clor rezidual
liber (Cl2) %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie 27.255 1.19 435.731 1.51 - - 3.567 0.24 - -
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 1.591 0.07 132.697 0.46 11.242 0.20 0.016 0.00 - -
6 Industrie alimentara 2.062 0.09 92.502 0.32 47.859 0.85 2.170 0.14 - -
7 Industrie usoara 0.177 0.01 3.560 0.01 - - 0.315 0.02 - -
8 Industrie prelucrare lemn 0.358 0.02 90.406 0.31 - - 0.648 0.04 - -
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 6.376 0.29 937.058 3.25 186.286 2.95 13.839 0.91 - -
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 5.802 0.25 725.213 2.52 0.545 0.01 46.433 3.07 - -
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.028 0.00 1.981 0.01 - - 0.002 0.00 - -
13 Industria mij. de transport 0.181 0.01 18.205 0.06 0.002 0.00 0.030 0.00 - -
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.927 0.04 3.211 0.01 0.002 0.00 0.230 2.00 - -
15 Energie elecrica si termica 386.594 16.88 5823.391 20.21 5380.744 95.61 611.119 40.35 - -
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 1804.324 78.79 19986.538 69.35 19.485 0.35 831.096 54.87 0.006 100.00
17 Conctructii 0.320 0.01 16.479 0.06 1.048 0.02 0.021 0.00 - -
18 Comert si servicii pt. popolatie 46.854 2.05 481.076 1.67 0.314 0.01 3.692 0.24 - -
19 Transporturi 2.425 0.11 9.261 0.03 0.135 0.00 0.335 0.02 - -
20 Comunicatii 0.022 0.00 0.325 0.00 - - 0.007 0.00 - -
21 Cercetare-dezvoltare 0.387 0.02 4.779 0.02 - - 0.248 0.02 - -
22 Admnistratie publica 1.178 0.05 15.260 0.05 - - 0.205 0.01 - -
23 Invatamant si sanatate 1.187 0.05 14.510 0.05 0.001 0.00 0.323 0.02 - -
24 Alte activitati 1.981 0.09 27.708 0.10 0.189 0.00 0.334 0.02 - -
TOTAL GENERAL 2290.03 100.00 28819.89 100.00 5647.85 100.00 1514.63 100.00 0.01 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
386
Tabel 79: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Arsen si
compusi %
Cadmiu si
compusi % Cobalt % Crom total % Cupru %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie - - - - - - - - - -
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva 0.001 0.42 0.254 17.96 - - 0.004 0.03 60.420 76.39
6 Industrie alimentara - - - - - - 0.004 0.03 0.011 0.01
7 Industrie usoara - - - - - - 0.003 0.02 0.002 0.00
8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - 0.001 0.00
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 0.047 19.83 0.039 2.76 0.661 100.00 0.290 2.27 0.357 0.45
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - 0.033 2.33 - - 1.509 11.80 2.325 2.94
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - - -
13 Industria mij. de transport - - 0.001 0.07 - - 0.006 0.05 0.007 0.01
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - -
15 Energie elecrica si termica 0.189 79.75 0.002 0.01 - - - - - -
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare - - 1.018 71.99 - - 10.846 84.81 15.374 19.44
17 Conctructii - - - - - - 0.001 0.01 - -
18 Comert si servicii pt. popolatie - - 0.067 4.74 - - 0.103 0.81 0.125 0.02
19 Transporturi - - - - - - 0.003 0.02 - -
20 Comunicatii - - - - - - - - - -
21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 0.001 0.00
22 Admnistratie publica - - - - - - - - - -
23 Invatamant si sanatate - - - - - - - - - -
24 Alte activitati - - - - - - 0.020 0.16 0.474 0.60
TOTAL GENERAL 0.237 100.00 1.414 100.00 0.661 100.00 12.789 100.00 79.097 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
387
Tabel 80: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (mercur, molibden, nichel, plumb, zinc)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Mercur si
compusi %
Molibden si
compusi %
Nichel si
compusi %
Plumb si
compusi % Zinc %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie - - - - - - - - - -
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva - - 0.012 34.29 0.123 1.12 0.791 4.76 89.228 38.80
6 Industrie alimentara - - - - 0.005 0.05 - - 0.404 0,18-
7 Industrie usoara - - - - - - 0.002 0.01 0.010 0.00
8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - - -
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 0.052 25.62 - - 0.496 4.53 0.381 2.29 1.620 0.70
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - 0.023 65.71 0.618 5.65 1.525 9.18 19.898 8.65
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - 0.001 0.00
13 Industria mij. de transport - - - - 0.096 0.88 0.002 0.01 0.101 0.04
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - - - -
15 Energie elecrica si termica - - - - - - 0.043 0.26 7.787 3.39
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 0.151 74.38 - - 9.573 87.45 13.588 81.78 110.603 48.09
17 Conctructii - - - - - - 0.001 0.01 0.026 0.01
18 Comert si servicii pt. popolatie - - - - 0.005 0.05 0.272 1.64 0.201 0.09
19 Transporturi - - - - - - 0.005 0.03 - -
20 Comunicatii - - - - - - - - - -
21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 0.006 0.00
22 Admnistratie publica - - - - - - - - - -
23 Invatamant si sanatate - - - - - - - - - -
24 Alte activitati - - - - 0.031 0.28 0.005 0.03 0.097 0.04
TOTAL GENERAL 0.203 100.00 0.035 100.00 10.947 100.00 16.615 100.00 229.982 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
388
Tabel 81: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan,
tetraclorura de carbon)
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)
Benzen % Fenantren %
1,2-
Dicloretan % Diclormetan %
Tetraclorura
de carbon %
0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10
1 Zootehnie - - - - - - - - - -
2 Irigatii - - - - - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - - - - - -
5 Industrie extractiva - - - - - - - - - -
6 Industrie alimentara - - - - - - - - - -
7 Industrie usoara - - - - - - - - - -
8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - - -
9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -
10 Prelucrati chimice 0.527 11.25 0.066 89.19 0.180 4.16 0.180 3.96 0.053 1.96
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - - - - - - - - -
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - - -
13 Industria mij. de transport 0.011 0.23 - - 0.011 0.25 0.011 0.24 0.006 0.22
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - - - -
15 Energie elecrica si termica - - - - - - - - - -
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 4.147 88.52 0.008 10.81 4.140 95.57 4.348 95.77 2.640 97.78
17 Conctructii - - - - - - - - - -
18 Comert si servicii pt. popolatie - - - - - - - - - -
19 Transporturi - - - - - - - - - -
20 Comunicatii - - - - - - - - - -
21 Cercetare-dezvoltare - - - - 0.001 0.02 0.001 0.02 0.001 0.04
22 Admnistratie publica - - - - - - - - - -
23 Invatamant si sanatate - - - - - - - - - -
24 Alte activitati - - - - - - - - - -
TOTAL GENERAL 4.685 100.00 0.074 100.00 4.332 100.00 4.540 100.00 2.700 100.00
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
389
Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe bazine hidrografice
Nr. crt.
Bazin
hidrografic
Statii de epurare existente
In constructie
Numar
Total
Numar
Functionare corespunzatoare Functionare necorespunzatoare
Numar % Numar %
0 1 2 3 4 5 6 7
1 TISA 14 4 28.6 10 71.4 -
2 SOMES 164 77 47 87 53 -
3 CRISURI 103 53 51.5 50 48.5 -
4 MURES 172 65 37.8 107 62.2 -
5 BEGA-TIMIS 87 48 55.2 39 44.8 -
6 NERA-CERNA 9 3 33.3 6 66.7 -
7 JIU 107 85 79.4 22 20.6 1
8 OLT 214 38 17.8 176 82.2 -
9 VEDEA 13 2 15.4 11 84.6 -
10 ARGES 88 15 17 73 83 -
11 IALOMITA 105 29 27.6 76 72.4 -
12 SIRET 209 59 28.2 150 71.8 -
13 PRUT 99 33 33.3 66 66.7 -
14 DUNARE 95 28 29.5 67 70.5 8
15 LITORAL 31 8 25.8 23 74.2 -
TOTAL GENERAL 1510 547 36.2 963 63.8 9
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
390
Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe activităţi economice
Nr. crt.
Activitate din
economia
nationala
Statii de epurare existente
Total
Numar Functionare corespunzatoare Functionare necorespunzatoare In constructie
Numar % Numar % Numar
1 Zootehnie 30 2 6.7 28 93.3 -
2 Irigatii - - - - - -
3 Silvicultura - - - - - -
4 Piscicultura - - - - - -
5 Industrie extractiva 167 85 50.9 82 49.1 -
6 Industrie alimentara 192 46 24 146 76 -
7 Industrie usoara 17 6 35.3 11 64.7 -
8 Industrie prelucrare lemn 24 7 29.2 17 70.8 -
9 Poligrafie, edituri 1 1 100 - - -
10 Prelucrati chimice 60 31 51.7 29 48.3 -
11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 75 36 48 39 52 -
12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 18 7 38.9 11 61.1 -
13 Industria mij. de transport 21 9 42.9 12 57.1 -
14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 7 1 14.3 6 85.7 -
15 Energie elecrica si termica 28 16 57.1 12 42.9 -
16 Captare si prelucrare apa
pentru alimentare 385 137 35.6 248 64.4 3
17 Conctructii 74 36 48.6 38 51.4 -
18 Comert si servicii pt. popolatie 114 48 42.1 66 57.9 6
19 Transporturi 33 17 51.5 16 48.5 -
20 Comunicatii 3 1 33.3 2 66.7 -
21 Cercetare-dezvoltare 7 1 14.3 6 85.7 -
22 Admnistratie publica 40 10 25 30 75 -
23 Invatamant si sanatate 74 10 13.5 64 86.5 -
24 Alte activitati 140 40 28.6 100 71.4 -
TOTAL GENERAL 1510 547 36.2 963 63.8 9
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
391
ANEXA II – Lista tabelelor şi figurilor
Lista de tabele Tabel 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010 ............................................ 14
Tabel 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă ................................................................... 16
Tabel 3: Valorile indicelui EFI+: .................................................................................................................. 20
Tabel 4: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza fitoplanctonului ................................................. 20
Tabel 5: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza macronevertebratelor ...................................... 21
Tabel 6: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii marine pe baza fitoplanctonului ..................................... 21
Tabel 7: Valori ale indicelui M-AMBI pentru apele tranzitorii marine ....................................................... 21
Tabel 8: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii lacustre pe baza fitoplanctonului ................................... 21
Tabel 9: Indici utilizaţi în evaluarea stării apelor tranzitorii lacustre pe baza macronevertebratelor ....... 22
Tabel 10: Valori ale RCE pentru apele costiere pe baza fitoplanctonului .................................................. 22
Tabel 11: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte Bună şi
respectiv Bună ............................................................................................................................................ 24
Tabel 12: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Foarte Bună şi Bună (FB/B) – nutrienţi şi
oxigen dizolvat ............................................................................................................................................ 26
Tabel 13: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Bună şi Moderată (B/M) – nutrienţi şi oxigen
dizolvat ....................................................................................................................................................... 27
Tabel 14: Limite intre starile ecologice pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentratie) ....................... 31
Tabel 15: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi
„Moderată” (B/M) pentru indicatorul P Total (valorile sunt exprimate în mg/l P) .................................... 32
Tabel 16: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi
„Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de acumulare - Indicatorii P Total, Oxigen
dizolvat şi pH .............................................................................................................................................. 34
Tabel 17: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare ecologică
MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de
calitate (starea bună) ................................................................................................................................. 39
Tabel 18: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele determinante
care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................... 44
Tabel 19: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic moderat în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
ecologic bun) .............................................................................................................................................. 47
Tabel 20: Distribuţia numărului de corpuri de apă - rauri monitorizate cu stare ecologica moderata în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (stare
ecologica buna) .......................................................................................................................................... 54
Tabel 21: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic moderat în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
ecologic bun) .............................................................................................................................................. 56
Tabel 22: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ........................................................................................................................................... 62
Tabel 23: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate în
potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial bun) ...................................................................................................... 64
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
392
Tabel 24: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) monitorizate
în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial bun) ...................................................................................................... 66
Tabel 25: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ........................................................................................................................................... 69
Tabel 26: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate în
potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial bun) ...................................................................................................... 71
Tabel 27: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) monitorizate
în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea
obiectivului de calitate (potenţial bun) ...................................................................................................... 72
Tabel 28: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ........................................................................................................................................... 78
Tabel 29: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate care
nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ............................................................. 79
Tabel 30: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ........................................................................................................................................... 82
Tabel 31: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate care
nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ............................................................. 85
Tabel 32: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică MODERATĂ în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea
bună) .......................................................................................................................................................... 88
Tabel 33: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate
(potenţial ecologic bun) ............................................................................................................................. 89
Tabel 34: Distribuţia numărului de corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial
ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului
de calitate (potenţial ecologic bun)............................................................................................................ 91
Tabel 35: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică MODERATĂ în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea
bună) ........................................................................................................................................................ 102
Tabel 36: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele determinante
care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................. 106
Tabel 37: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic moderat în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
ecologic bun) ............................................................................................................................................ 112
Tabel 38: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare ecologică
MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de
calitate (starea bună) ............................................................................................................................... 117
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
393
Tabel 39: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele determinante
care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................. 127
Tabel 40: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic moderat în
funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial
ecologic bun) ............................................................................................................................................ 129
Tabel 41: Distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică moderată în funcţie de
elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea ecologică
bună) ........................................................................................................................................................ 135
Tabel 42: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare ecologică
MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de
calitate (starea bună) ............................................................................................................................... 140
Tabel 45: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu potenţial ecologic
moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate
(potenţial ecologic bun) ........................................................................................................................... 141
Tabel 44: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ......................................................................................................................................... 151
Tabel 45: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate care
nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au
condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ........................................................... 154
Tabel 46: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (lacuri naturale) în funcţie de elementele
determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) .......................... 157
Tabel 47: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit
obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea
ecologică finală ......................................................................................................................................... 165
Tabel 48: Clasele de evaluare pentru cei doi indecşi ............................................................................... 198
Tabel 49: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru corpurile de apă
naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale) la
nivel global în anul 2010 ........................................................................................................................... 205
Tabel 50: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru lungimile corpurilor de
apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru lungimile corpurilor de apă puternic modificate
şi artificiale) la nivel global în anul 2010 .................................................................................................. 206
Tabel 51: Evaluarea corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine hidrografice în anul
2010 .......................................................................................................................................................... 209
Tabel 52: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine hidrografice
în anul 2010 .............................................................................................................................................. 210
Tabel 53: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate/artificiale – râuri pe
bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010.................................................................................... 212
Tabel 54: Evaluarea pe bazine hidrografice a lungimilor corpurilor de apă puternic modificate şi
artificiale – râuri la nivel global în anul 2010 ........................................................................................... 214
Tabel 55: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale pe stări ecologice şi bazine hidrografice în anul
2010 .......................................................................................................................................................... 214
Tabel 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare
pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010 ............................................................................... 216
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
394
Tabel 57: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de
apă puternic modificate aferente cursului principal al fluviului Dunărea................................................ 218
Tabel 58: Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizate ................................................ 229
Tabel 59: Concentraţiile de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile ......................................... 244
Tabel 60: Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor bazinale ................. 254
Tabel 61: Situaţia poluărilor accidentale în anul 2010 ............................................................................ 263
Tabel 62: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ................ 287
Tabel 63: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ................ 288
Tabel 64: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apăde suprafaţă ................. 289
Tabel 65: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2010 la nivelul bazinelor hidrografice . 363
Tabel 66: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterană freatice
cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise in cazul indicatorului AZOTAŢI in anul 2010 ....... 366
Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine hidrografice .......... 373
Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi economice ........ 374
Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice
(indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi) ........................................................................................... 376
Tabel 70: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice
(reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti si fier total) ................................................... 377
Tabel 71: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice
(mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli, detergenti, extractibile, petroliere şi sulfuri) ................ 378
Tabel 72: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (clor
rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru, mercur, molibden) .......................................... 379
Tabel 73: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice
(nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)............ 380
Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(suspensii, încărcare organică, N Total si P Total) .................................................................................... 381
Tabel 75: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(forme de azot, reziduu şi cloruri) ............................................................................................................ 382
Tabel 76: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti) ............................................................................................................ 383
Tabel 77: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (fier
total, mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli) ............................................................................... 384
Tabel 78: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor rezidual liber) ............................................................ 385
Tabel 79: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru) ............................................................................................... 386
Tabel 80: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(mercur, molibden, nichel, plumb, zinc) .................................................................................................. 387
Tabel 81: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice
(benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon) ............................................ 388
Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe bazine
hidrografice .............................................................................................................................................. 389
Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe activităţi
economice ................................................................................................................................................ 390
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
395
Lista de figuri Figura 1: Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice în
clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003) ................................................................................ 23
Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului pentru starea
ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună .................................................................................................... 28
Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de prag
între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată ................................................................. 29
Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice suport din
categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /
Moderată .................................................................................................................................................... 30
Figura 5: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Tisa ............................................. 38
Figura 6: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din b.h. Tisa ....................... 39
Figura 7 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Tisa ....................... 40
Figura 8: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Someş .......................................... 43
Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Someş ..................... 43
Figura 10: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Someş ................ 45
Figura 11: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Someş ........................ 47
Figura 12: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Someş ............................................ 52
Figura 13: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Crişuri ......................................... 53
Figura 14: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic monitorizate – râuri în b.h. Crişuri ............. 55
Figura 15: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă lacuri de acumulare în b.h. Crişuri ........................... 56
Figura 16: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale-râuri în b.h. Mureş - 2010 ................................ 61
Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa de suprafaţă puternic modificate în b.h. Mures - 2010
.................................................................................................................................................................... 63
Figura 18: Potenţialul corpurilor de apa de suprafaţă-lacuri de acumulare din b.h. Mures - 2010 .......... 66
Figura 19: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Aranca - 2010 ................ 68
Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Bega-Timis -Caraş - 2010 . 69
Figura 21: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Bega- Timis-Caras - 2010 .. 70
Figura 22: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate - râuri în b.h. Nera- Cerna ............ 74
Figura 23: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale -râuri în b.h. Jiu ........................... 77
Figura 24: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Olt .................................... 82
Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Olt ................................. 84
Figura 26: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Argeş ........................................ 87
Figura 27: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în b.h. Argeş ............................. 89
Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h.
Argeş ........................................................................................................................................................... 91
Figura 29: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Argeş ............................................ 100
Figura 30: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Vedea ....................................... 101
Figura 31: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – monitorizate râuri în b.h. Vedea ................. 102
Figura 32: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Ialomiţa .................................... 105
Figura 33: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Ialomiţa .............. 105
Figura 34: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - râuri în b.h. Ialomiţa ............ 107
Figura 35: Starea ecologică a corpurilor de apă – lacuri naturale în b.h. Ialomiţa .................................. 108
Figura 36: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Ialomiţa .................... 112
Figura 37: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Siret.......................................... 116
Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010
396
Figura 38: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Siret ................. 118
Figura 39: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h. Siret
.................................................................................................................................................................. 120
Figura 40: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de
stânga ai Siretului ..................................................................................................................................... 126
Figura 41: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii
de stânga ai Siretului ................................................................................................................................ 128
Figura 42: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în sub-
bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ....................................................................................... 129
Figura 43: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Buzău ....................................... 134
Figura 44: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale în b.h. Prut ...................................................... 139
Figura 45: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Prut .................. 141
Figura 46: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h. Prut
.................................................................................................................................................................. 143
Figura 47: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/ Banat ............... 150
Figura 48: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/Jiu ..................... 151
Figura 49: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Dunare/Jiu .................. 153
Figura 50 Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru corpurile de apă
naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale) la
nivel global în anul 2010 ........................................................................................................................... 206
Figura 51: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru lungimile corpurilor de apă naturale/
puternic modificate/ artificiale – Râuri, la nivel global în anul 2010 ...................................................... 207
Figura 52. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/ puternic
modificate/ artificiale – râuri, la nivel global în anul 2010 ....................................................................... 208
Figura 53. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/ puternic
modificate/ artificiale – lacuri, la nivel global în anul 2010..................................................................... 208
Figura 54: Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel global în anul 2010 .. 210
Figura 55: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale - râuri pe stări ecologice la nivel global în anul
2010 .......................................................................................................................................................... 212
Figura 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – râuri la
nivel global în anul 2010 ........................................................................................................................... 213
Figura 58: Evaluarea corpurilor de apă - lacuri naturale pe stări ecologice la nivel global în anul 2010 . 215
Figura 59: Starea ecologică / potenţialul ecologic al corpurilor de apă de pe cursul principal al fluviului
Dunărea în anul 2010 ............................................................................................................................... 218
Figura 60: starea chimica a corpurilor de suprafaţă -2010 ...................................................................... 220
Figura 61: Starea chimică a corpurilor de apă – râuri în 2010 ................................................................. 226
Figura 62: Starea chimica a corpurilor de apă - lacuri de acumulare în 2010 .......................................... 227
Figura 63: Starea chimica a corpurilor de apă lacuri naturale în 2010 .................................................... 228
Figura 64: Volumul apelor uzate evacuate în anul 2010 (mil. mc) ........................................................... 255
Figura 65: Situaţia funcţionării staţiilor de epurare (%) în perioada 2000-2010 ..................................... 259
top related