sfantul grigorie de nyssa scrieri partea a doua
Post on 17-Feb-2018
245 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
1/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
2/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
3/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
4/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
5/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
6/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
7/464
SCRIERI
EXECS,TK:T
l 9
mobilititii
si
subtilitdtii
focului atit
din
pricina finetei sale
fireqti, cdt
si
a
uqoarei
sale
mobilititi. Dar
nlr
s-ar putea
spune nici
ci
ele n-ar fi
inruclite
$i cu uscanrl, pentlu motilul ci el nu-i nici in continuu nemi$cat, dar nici
nu sti
gi
nu
se
impriScie prinu.o scurgere
neintrerupti,
ci
pe temeiul
inrudiriis,
cu unul sau
altlrl, el
devine
un
f'el de
granild
intre fortele
opuse,
contopindu-le
cu sine insu$i
qi
tlansformindu-le in altceva.
Tot
la fel
se
comporti
si
lichidele, luind
o dubli infitisare
atunci
cind vin
in atingere
cu corpurile
opuse lor.
$i
anume,
intruc6"t
sunt
grele
qi
apasi
in
jos,
lichidele
au
o mare inrudire
cu
piminnrl,
iar intrr-rcit
posedi
forta fluidelor
clar
$i
nestatornicia
lor,
ele
dovedesc ci. nu-s stliine
cu tonrl
de nahrra
insufletiti, ci tocmai prin aceastaprovoaci
contopirea
qi
unirea cu cele opuse lor pdn aceeaci transformi forfa gravitagionali in
una motrice,
insi fr,rd,
ca
prin
miqcare si se piardi
din
greuta[e, aqa
ncdt
opusele extreme ale
nanrrii se ating
9i
se
impaci intleolalti tocmai
datoriti elementelor
intermediare.
$i
ce-i mai mult,
daci cercetim corect lucrurile, nici
naftrra insiqi
a
acestor
lucruri
opuse
nu
rimane neinsufletiti
Ei
total stliini
de cea
a
altora,
ci
cred c;
toate
lucrurile
ce
apar
in lume
stau
in dependen$
reciproci
qi
echilibru.
$i
chiar daci
par
a fi intr-o lupti
din
pricina
proprietitilor
specifice
opllse, tonr$i
in
sinea
lor
ele se afli
in al'monie.
Migcarea nu trebuie inqeleasi numai ca mutare dintr-un anumit loc, ci qi
sub
formi de
cre$tere
$i
de
alterare.
ln sinea
ei
fir'ea e
neschimbabild in
miqcarea
ei
qi
nu
poate produce
alterare sau
nimicire. fn intelepciunea
Sa,
Dumnezeu a
diruit neschimbabilitate
celor in continui miqcare
$i
transformare
celor imobile.
$i
in
spirit
de ingeleapti
prevedere
El a gi.sit
bine sd intloduci
o
astfel
de orinduiali incit
din
invariabilitatea
si
neschimbabilitatea
care ies in
evidentl
uneori
la cite o fipturi
qi
care
sunt
insuqiri ale
firii dumnezeie$ti sI
nu
se poati
dedtice c;, creatura ar
putea
fi
luati
drept Dumnezeu. Tocmai
din
acest
motiv
are pimantul
insusirile
corpurilor solide, ceea ce nu inseamni ci n-ar suferi qi el unele schimbiri,
pe
cati weme
cerul de$i
nu-i supus
nici
unei
schimbiri
n-are nicicurh
insuqiri de soliditate
gi
aceastapentru
ci Dumnezeu a voit
ca,
prin aceasti
unire
a
ceea ce-i
schimbitor
cu ceea ce-i statornic
qi
ceea ce-i migci"tor cu
firea
celor invadabile,
echilibrdndu-se
a$adar
intreolalti
prin schimbul
reciproc de
insu$iri, cerul
si
nu dea nici de departe impresia
c5.
am avea
B.
Poatc ci sub
influenla
lui Posidonios clin Apanrea
(135-51
i.Hr.), filosof din
roala
rrre
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
8/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
9/464
scRtt.Rt
_xt(iu'ncl: 2 l
mal'ea
qi
cerul
(:e
s-a
boltit ca
un
acoped$ pestc
ele
si
dttpi ce
au
fost
so'inse
n
acest
palat
irnpirritesc tot fi:lul de bogaiqii,ar intre a(:cste ogieii
intri tot ce a fost (:r'eat, i anume tot cc cre$tcsi tot ce inclqeqte;i rre n
ea
simlire,
viata
si
sullare,
ba inci la
acestc
bogiqii inqirim
5i
intreaga
materie
care in fata ochilor omenegti s-a nu-ednicit cle
oal'ecare
aloare
qi
inscmnitate,
cum
srrnt
auml
qi
arginnrl
qi
pieu'ele pregioasc
nrlrirsite
de
oameni plecurn
si
tot s
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
10/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
11/464
SCRIERI EXEGEI]CE
toate fipturile
nu wea sI insemneze
altceva decdt ci de la inceput
fir'ea
omului
a
fost destinati sii fie regini.
Cici dupi cum,
potrivit
obiqnuinqelor
omene$ti,
cei care executi
tablourile
stipinitorilor u'ebuie si redea in
ele
expresia
lor autentici,
iar
prin
imbricd"mintea
de
purpuri spol'e$te
i
mai
mult vrednicia
lor impiritesci",
incdt
se
qi
spune
in
mod obiqnuit cd in
tabloul
respectiv se vede
chiar'
"r'egele"
insugi, tot a$a
qi
fir'ea omeneasci,
a
fost creati sd aibi
rol de
conduci"tor
peste altele pentru ci
se aseamind cu
impiranrl tuturor
fipturilor',
fiind astfel ca
un tablou viu, dar care
are
comun cu modelul sd.u
vegnic atlt wednicia c1t
qi
numele.
De fapt, ca
semne ale
demnitigii
sale,
omul
nu
poarti
nici o manrie
de
purpuri
gi
n-are nici scepu'u
si
nici
diaclemi,
cici
sub
inflgigarea
lui nu
avem de
astidati pe Cel
ce i-a fost model
intrucdt in locul
manriei de
purpuri s-a
imbricat in haina virtutii, care-i tonrqi cea mai
impi"r'iteasci dintre
imbriciminfi, iar in loc
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
12/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
13/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
14/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
15/464
SCRIERI
EXEGETICE
27
Chiar
9i
penajul
pisdrilor
poate
fi
folositor
oamenilor,
incAt datoriti
inventivititii
lor acest
folos
nu
rimdne
cu
nimic inapoia vitezei
cu
care
aceste
animale
zburau,
cici
o
parte
din ele
sunt imblAnzite
Ei
oferi ajutor
v6ni[orilor',
iar altele sunt trimise ca mesagericind e nevoie, ba s-aucreat
chiar
sigegi
impinate
ofer-ind
folosului
nostru, prin
mljlocirea arcului,
iteza
de altidati
a pisdrii.
Cind
pingelele
noastre sunt
uneori sensibile
a
marquli
$i
se
tocesc
u$or, se
poate
apela
iariSi la folosul acestor
fiinte
supuse:
de aici
avantajul
de a incilta
picioalele
cu sandale.
CAPITOLUL\1II
Jinuta
omului
este
dreapti,
orientati
spre cer,
iar
privirea
indreptati
in sus,
ceea
ce
desigul este
un semn
de noblete
qi
denoti
o
wednicie
impirlteasci. Or, prin fapnrl ci dintre toacesingur omul a fost flcut aEa,
in timp
ce la toate
vietuitoarele
[inuta
corpului e
orientati spre
pimint,
e
o dovadi
clari
ci acestea
sunt
destinate
si se
ase supuse
Pe
cand
omului
i
s-a
dar
puterea
de
a
le stip6ni?e.
Pe
cnnd la toate
celelalte vietuitoare
membrele
anterioare
sunt
Propriu-zis
picioare
pentru
cd"
pozitria
aplecati a
corpului
are
neapirati
nevoie si.
fie sprijiniti,
la alcinrirea
omului, aceste
membre
au
devenit
mdini,
cici pentr-u
tinuta
lui velticali
era suficienti
o
singuri
bazi
cle sprljin,
care asigurd
cu ajutorul
ambelor picioare
siguranli
la stare
qi
la miqcale.
In special
rolul mdinilor se vide$te
a
fi de
mult ajutor mai ales in vorbire:
atunci
cind
cineva wea
si dea acestui
uJ.,rlor
o.noti
deosebiti
celui
dotat
cu darul vorbirii,de
pildi
uneori
c6nd
nlcl nlt-t
nevote
nrci mdcar si-ti
exteriorizezi
gdndurile,
ci
numai
prin
dibicia
miinilor
si te exprimi
cici
si
acesta-i
un
aspectal
darului
vorbirii
si
al
cugetirii
ca si putem
vorbi
prin scris
$i
asfel si
Pucem
convorbi
cu
ajutorul
miinii
ca
Ei
fapnrl
de
a
reda
cuvintele prin semnele
literelor
insi
eu
mi gindesc
qi
la
altceva
atunci
cdnd miinile
ne sunt
de ajutor
la
cuvinte
Ei
a
grai.
Totusi
inainte
de a
lua in considerare
acest asPect
si
ne gdndim
la
ceva,
despre
cal'e am
mai pomenit
inainte
(qi
pe
care nu l-am
luat la rind
cum secidea) qi anume: de ce produsele piminhrlui incolgesccele dintii?
De
ce dupi ele
au
venit la
rdnd animalele
necuvindtoare
qi
abia
la urma
acestora,
bmul?
Poate
cd nu invitim
de aici
numai
ceea ce-i tlece
oricui
prin
minte,
anume,
ci
iarba
este
de folos animalelor,
pe
cind omului
ii
este
utili
vita,
motiv penfill
care
inainte
de
ele
a trebuit
si fie
creati
hrana
lor'. iar
inainte
de a
fi cr-eat
omul a trebuit
si
fie create
cele
ce-i
erau
lu i
necesare pentru
u'ai. Cred
insi
ci prin
aceasta
Moise
a vrut si
ne
descopere
o ingelepciune
ascunsi
si
anume
a vl'Lrt
sI tlateze
despre suflet
inu.un
limbaj
inviilttit,
temi
despre
cal'e
qia
formulat
si otiinta
pigind
29.
Mereu
influenta
cugetirii lui Posidonios,
cunl ne
clovedeste
Ciccro (De naL deorum,
II.
l4(.1) A sc
vedea
insi
si
nota artterioari.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
16/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
17/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
18/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
19/464
SCJRIERIAXECETICE
cugetare, care e
ceva.
ur spiritual
Ei
netlupesc, n-ar
avea posibili tatea de
a
comunica ori de a
impirtigi cuiva ceva daci
nu s-ar gisi vreun mijloc
deosebit prin
care si se facd
cunoscuti. creafia
sa vie. De
aceea ea a avut
nevoie de o alci.tuire
organici
prin
care intocmai ca
prin
ciupirea cu
un
plectrtr si se
atingi pdrgile sensibile ale vocii
si
asfel
si se exteriorizeze
unul
sau altul
din tonurile melodiei
pe
care le dorim.
Dupi cum
un
cunoscdtor
in
ale
muzicii care
qi-a
pierdut vocea
in
urma unei boli, daci
wea si-$i arate priceperea
in acest domeniu
pune altcuiva la dispozigie
cdntecele compuse de el, ca
acela si-i
faci cunoscuti
arta sa
prin
flaut
gi
liri,
tot asa
iEi descoperi
Ei
cugetul omenesc
tot
felul de
g6"nduri care ii
trec prin suflet exteriorizindule prin sunete specffice. Muzica
organismlrlui
omenesc e
qi
ea un
amestec de
flaut
6i
lirl
c6.nd
acestea
doui
se
combind intr-o melodie
armonici. Cici aurnci
cind
voinga
vorbitorului,
produce
vibratii prin presiuni liuntrice
asupra
corzilor
vocale, intocmai ca
la corzile lirei
dispuse in formi de
semicerc,
aerul
din
spatiul
care
serve$te
respiraqia e
impins in sus,
pe
ciile respiratorii
gi
imiti
oarecum
sunettrl
instrumenhrlui in timp
ce
e presat
circular ca intr-un
fel de banci.
Fiind
pompat
in
sus in clipa cdnd
urmeazi sI se
produci vorbirea,
aerul
fiind merell impins din interior
pe
o
traiectorie
cu niqte
giuri
dispuse circular
produce
in drepnrl
acestor
caviti.gi
vocea
printr-o agitare
a
membranei
dispusi
si
ea
circular
deasupra nirilor.
Palanrl
gurii
receptioneazi sunenrl in cavitatea ui si prin doui canale il conduce spre
nlri, care au
deasupra
un fel de
siti
qi
prin
cartilajul
din
jurul
osului
etrnoidal se produce tonul mai clar. Obrajii, limba
qi
conformafia
faringelui l6.ngi care birbia
se termini domol cu o
arcuihrri care
se
sffirqeqte
intr-o asclrtitur'; brusci,
toate aceste
pirti
imiti
in bogad
vat'ietate
miEcarea
produsi
de
plcctru pc so'une
si
schimbi tonurile,
clupi
cum
dorim.
Deschiclerea
qi
inchiderea
buzelor
produc acelaqi
efect
precum clegetele
pe giurile fluierului,
pouivit armoniei cdntecului36.
CAPITOLULX
DacI, a9adar,cu ajutorul acestei conformafii
olganice cugetul omului
produce graiul in modul in care
se produce
cintecul
Ei
din
acel
moment,
noi
am
devenit cugetitori, cred
ci am fi lipsigi de
acest
dar
de
exprimare a
g6.ndirii daci
am
incredinXa
br-rzelor
serviciul greoi
si
anevoios
al
dobinciirii
hranei trupului. Acum insi
mdinile au
preluat asupra lor
aceasti sarcini,
incredingind
pe seama gurii
serviciul
dibaci
al vor-birii. De
fapc,
activitatea aceshriatelier duhowricesc:
vorbire
qi
auz e
indoiti;
pe
de
o
3l
36. Imagini din domeniul muzicii, al instrumentelor g al armoniei, int6lnim adeseori in
glsql
^Sfin1ului
Grigoric.
.U1ele
p;ar
a
fi imprumutale
de la
Qrigen,
Filocalia
(P.S.B.,
7,
p.
341-342 tc.). A sevetlea
si
a
Grigorie
de
Nyssa,Migne, P.G. 44,414.-
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
20/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
21/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
22/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
23/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
24/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
25/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
26/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
27/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
28/464
40
sr,qxrut. GRtc,()RrE E^r!6sA
sd
nu
se
oplrn;
gi
sd
opreasci dist-r'ibtrirea
i. CIci
dupi cum,
cind
soarele
se abate
cu
raze fierbinti pesce pimf,ntul umed,
ridicind din
adincuri
aburi
ca
un
fel
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
29/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
30/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
31/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
32/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
33/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
34/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
35/464
SCRIERI EXEGETICE
47
universului,
ori ci
se aseamini
cu
acesta.
Nu
numai
astrele
cerului
care
se
l otesc la nesflrgit
Ei
care sunt
mereu supuse schimbirilor',
ci tot
ce
se
cuprinde pe
ele
pier
o dati
cu
ele.
Vrei sI
otii
ce
spune
Biserica despre wednicia
si
miretia omului? De
bund-seami,
nu voi
reu$i
si
rispund
la
aceasti
intlebare
dacil comparim
pe
om cu
lumea crea[iei,
ci doar daci ne gindim
cd,
el a
fost plismuit
dupi
chipul
qi
firea Creatomlui siu.
Dar
poate
ci
Levei
intreba:ce trebuie
si
inlelegem
prin
cuvintele
"chipul
lui Dumnezeu"? Cum s-ar putea
asemina
ceva imaterial
cu ceea
ce
e tlupesc? Cum
ar putea
fi
asemenea
ceea
ce
e veqnic
cu ceea ce-i trecitor? Ceea
ce
e
neschimbitor
cu cevace e
supus
mereu
schimblrii?
Ceea
ce nu poate
fi
atins
de
patimi
qi
de
striciciune
cu ceva supus strferintei
si
mortii?
Ceea
ce
e
cu totul striin
de
picat cum si se asemene cu riutatea in care (noi, oamenii, n.n.) triim qi
crestem
tot timpul?
in orice caz, e mare
deosebire intre
omul cel ziditsi se
asemene
cu
modelul
qi
ceea ce
a
fost ficut dupi weun
chip oarecare
din
jurul
siu. Cici
daci
"chipul"
n-are nici o aseminare
cu modelul, aturnci
nici
nu-i
wednic
si-i poarte
numele.
Daci. imitarea nu-i deplini, avem
de
a
face
cu
altceva,
iar nu cu chipul sau
reproducerea originalului.
in cazul
acesta,s-ar
putea
oare ca
omul,
aceasti
fiinti
muritoare,
supusi patimilor
qi
trecitoare,
si
fie chip al
firii
celei
nestricicioase,
curate
$i
ve$nice?
Numai
cel
care
e
Adevirul
insu$i
poate
$ti
cum se pot
implca
aces[e
doui
realiti"ti. Pe cit mi ajuti puterile, eu voi ci.uta si aflu adevirul prin sfat si
presupuneri.
$i,
iati, care
ar
fi
rispunsul la
intrebarea
pusi:
Nici cuvintul
dumnezeiesc
nu minte cdnd spune
ci omul
a
fost creat
dupi
chipul
lui Dumnezeu
qi
nici
starea
wednici
de mili a firii omeneqti
n-are
nimic comun cu starea
fericiti a vietii
celei lipsite de orice patimi
Ei
suferinte.
Daci wem si
ne
aseminim
cu Dumnezeu atunci va
trebui
si
alegem
una
din doui:
ori ci Dumnezeu e supus
simgurilor,
ori ci omul e
deasupra
acestor
simturi;
ideea de egalitate
numai
in cazul
acesta
se poate spune
ci-i
valabili pentrLrambele pirfi. Or, daci nici Dumnezeirea nu se pleaci spre
supunere
patimilor
si
nici
fir'ea noastri nu-i
lipsiti de
ele,
ahrnci numai
o
a
treia
posibilitate
mai rimdne
pentru
ca si se
confirqle adevirul
rostit de
Sfinta
Scripturi
gi
care
spune
ci omul a
fost
ficut dupi chipul
lui
Dumnezeu.
De
aceea,si
mai luim in mnni,
inci o
dati,
Sfhnta
Scripturl,
pentlu
ci tohrgi ea este cea
care ne di indmmarea penu'u
rezolvan'ea
increbirii
puse.
Dupd, ce a spus:
"Sd
facem
om dupd chipul Nostru"
$i
dupi ce a limurit
care
e scopul acestei
lucriri, Scriptura
adaugi:
"$i
a
ficut Dumnezeu pe om
dupi chipul Siu".
Dupd chipul lui
Dumnezeu
l-a ficuq
pe ei
i-a
ficut birbat
qi
femeie"ss.
Dar, deja mai
59. Facere ,27
(dupn
ed. sinod. l9l4)
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
36/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
37/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
38/464
5o
sr.Alvrut-
cRrcoRrr-. )f, NlssA
Deoscbirca carc izvorirgte
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
39/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
40/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
41/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
42/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
43/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
44/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
45/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
46/464
58
sFANruL GRIGoRIE DE NtssA
duhornicesc este
si
judece
lucrurile addncs. Dimpotrivi, pentrar a stabili
semnificafia
cuvdnnrlui
"cunoa$tere"
nu
trebuie si
ne gindim
in
primul
rind
la ingelegere
si
la
qtiinti,
ci
mai ales
la inclinarea
sau
ddruirea spre
ceva ce-(i sti la inimi'7. De pildi" Cunoscut-a l)omnul pe cei ce sunt ai
Sei"es,
ar citre Moise Domnul griieEte
a$a:
Te
qtiu
pe tine
mai mult decit
pe toqi"ee.
espre
cei
pedepsiqipenuU
riutatea lor,
Cel
ce
qtie
toate spune:
"Niciodati
nu
v-arn cunoscut pe
voi"'uu.
A"sadar,pomul
din
care culegem o cunoa$tere
"
amestecati" face parte
din numiml pomilor
oprili.
In
schimb,
rodul lui, al cirui apiritor s-a
ficut
qarpele,
e un amestec
de
contladic$i,
poate
din
pricini
ci, potrivit
firii sale,
riul nu ni se
oferi direct
qi
pe
fagi.
Cici
daci, intr-adevir, riul
nu
lisa urme at6t
de nenorocite,
n-ar fi fbst
impodobit cu
eticheti
buni
pentru ca si trezeasci pofte in cei pe care i-a inselat. A$ase face ci, riul a
fost
infitisat in chip
invS.luit,
sub
doui aspecte,pe
de o
parte ascunz6nd
n
taini, printr.o
cursi vicleand, pieirea
omului,
in
lreme
ce,
pe
de alti
parte,
el poarti
la aritare
chipul binelui. In
ochii zgircitului,
stlilucirea
arginnrlui
pare un
lucru frumos,
dar cu
toate
acestea
"iubirea
de
argint
este
ridicina tuturor
relelor"r0r.
Oare,
s-ar afunda
in noroiul
desfrdului cel
prins
de
aceasti
momeali daci
n-ar fi considerat
plicerea
ca ceva bun
si
wednic
de
gustat?
$i
tot a$a
ne
pregitesc pe
ascuns pieirea
Ei
celelalte
patimi, apirindu-ne
la
inceput ca cevavrednic
de implinit
si
fiind socotite,
de cei care
nu
tin
ochii deschisi
gi
nu
sunt
bigitori de seami,
ca
tot
atAtea
fericiri nevinovate.
A5adar, deoarece
multi
socotesc
ci
fericirea
e
legati de plicerile
simturilor
Si
at6t
binele
adevirat
cnt
si
cel
pirut poarti
acelaqi
nume, de
aceea
doringa ce s-a trezit
dupi riu
si
dupi bine
a
fost numiti
Ei
ea
de
citre Scripnrri:
"cunoa$tere
a binelui
si
a
riului",
inqelegindu-se
prin
aceasta
cd,
zr
fi
vorba
de o cunoa$tere
dubli
qi
amestecati.
Aceasta
nu
inseamni
ci rodul din pomul
oprit
e
cera
cu
totul
riu,
pentru
ci
e
infitisat
ca
podoabi
infloriti a
binelui
si
nici ci, el e
bun numai pentru
ci
riul
dispare in dosul
binelui, ci doar numai pentral
ci, in
sinea
lui,
el e
ceva
compus din
amindoui,
din care cei
care nu
vorasculta
Ei
vor gusta
-
a
zis Domnul
- "cu
moarte vor
muri"lot. Prin aceastasa statornicit
rispicat
invitinrra
ci dupi firea lui,
binele
este simplu
si
unitar
si
striin
de orice
duplicitate
$i
de orice dezbinare, pe
cdnd, dimpouivi, r'iul apare
ca ceva
neunitar'
qi
ispititor la aritare,
intrucdc
ai
crede
ci
e vorba
de altceva
decdt
96. ^Cor.2,
5.
97. In
text
"rcT,crproprr.r
dro(hrn6", lispozilie e nrultunriresufleteasci;contrariul
i
poate
Ii
"f1
aprcr0corapcr.
ro&:cnq", e care anrinteste
Sl. Grigorie
in
'\!ata
lui Moise",
Migrre,
P.G.44, 28.
98.
l Tinr. 2,
19.
99. es.
33,
12
(
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
47/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
48/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
49/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
50/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
51/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
52/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
53/464
S(:RIT,RI I.XEGETICE
Daci,
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
54/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
55/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
56/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
57/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
58/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
59/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
60/464
72
st'.{ivt
uL.
tt,
\1
5,
l2-13).
F'irr.:stc:rl
;xrlt'trrica
p;rgini l-:r
irlosit
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
61/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
62/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
63/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
64/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
65/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
66/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
67/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
68/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
69/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
70/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
71/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
72/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
73/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
74/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
75/464
.\(,Rt!-Rt
. t .(
t
I
t(
l
Aettrl t lt l
$ti ' l inistit ni
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
76/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
77/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
78/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
79/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
80/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
81/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
82/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
83/464
s(:Rlt-Rt _xt(;El
lcE
95
nestat
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
84/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
85/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
86/464
: i l j . .\NI
t l .
(:Rt(;()R|l]
l)]. N]l isA
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
87/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
88/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
89/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
90/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
91/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
92/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
93/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
94/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
95/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
96/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
97/464
109
CJRIERIEXEGETICE
daci aceasti
scriere a
mea nu
se potriveqte
intru totul
cu
a
luiaa,
onrqi voi
ajunge
la
aceea$i
cale ingeleapti
pe
care
a ardtzt-o el.
$i,
in fond, in ce
va
consta
aceasti
deosebire?
Eu nu virl numai in foc Ei n apl aclionind stihii potrivnice, ci sunt de
pirere
ci in naturi existi
o
adevirati
lupti
a
contlariilor dupi cum
am
pomenit.
Cici aqa
cum se manifesd
actionnnd
potdvnic
cildura fati de
riceali,
precum
qi
umezeala fatd
de
usciciune, tot a$ase
comporti contrar
una
fatd de
alta
densitatea
pim6.ntului
fati de raitztea
aerului,
datoriti.
desigur unor
calitiqi
proprii
fieci"r'eia.
Dar dupi cum nu
pot spune
ci
una
din
aceste
calititi contrare inu'etine
pe
cea
opusi
ei,
de
pildd prin arderea
unor
materii grele s-ar spori
raritatea aerrlui, in schimb densitatea
pimdntului
nu ar produce
raritatea
vizduhului
dupi cum n-am
putea
spune ci cu insuqirile altor elemente ar alimenta pe cele ale aerului, tot
a$a
n-ar putca spune
cineva cd, rd"ceala
i
umezeala
sunt
contr-arecildurii
si
secctei,
prin toa[e acestea
nu
\,lreausi
trag
concluzia
ci. fiecar-edin
aceste
elemente
se
cavz,eazd,eciproc
unul
pe altul
si
nici ci inexistentul al putea
produce
ceva existent.
Dacd
puterea
fiecirei
stihii ar fi fbst cu acel scop
vidit
in fiecare,
ca
si
distrug;
pe
cea contrari
ei, atunci
n-ar
putea exista
nici
una,
nici
cealalti. Dar', deEi
experienga
confir'mi ci
aceasti putere
de
distlugere
reciproci
este
egali, totuqi
puterea
celui
mai
tare produce
primejdie
celui
invins.
Daci am aruncat
in
foc un material oarecare
qi
indati am arunca peste el api, vom plrtea vedea
cum
se produce pieirea
amindurora. Cici
ceea ce domini
pe
fiecare, aceea
pe unul
il zdrobeqte
atunci
cdnd
cedeazi
puterii
celui
mai tare,
in
schimb, dacd atit puterea
unuia
cit
Ei
a altuia este egali, atunci nimicirea se ncearci din
amdndoui
pirtrile
si
daci
nici
unul
nu reu$e$te
si
nimiceasci deplin
pe
celilalt, in
schimb
amdndoui se
macini, nimicindu-se reciproc.
Dupi cum nu vom zice ci
e
firesc lucru ci fiarele
silbatice
iqi dau
una
alteia puterea
de a se nimici
una pe
cealalti , tot a$a nu
vom
zice nici ci"
umezeala
$i
usciciunea
nu de aceea
sunt
deosebite
pentru
ci
una ar
fi
crugati de cealalti daci"
pe
aceastaar favoriza-o moartea celeilalte. Drept
aceea cu at6t mai potrivit mi se pare si subliniem ci lucrurile trebuie
intelese in sensul
lor
adevirat anume
ci
"toate
cdte
a fXcut Dumnezeu
erau
bune foarte"as'qi
ci
aceasti bunitate
desivdrsiti
se referi
qi
la fiecare
fipturi
in
parte,
fapt care reiese
si
din
adaosul
"foarte",
care
wea sI spuni
in
chip
emfatic
cum ci in cazul
acelui
bine nu lipsea nimic
incit si
nu fie
44. A .sc ol-rsen,ildef'erenta cu carc
Sf. Griqorie
"cornplete-azi"
cele afinnatc
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
98/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
99/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
100/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
101/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
102/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
103/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
104/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
105/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
106/464
l l 8
srArrtul
crucoRtE DEN]6sA
ofertei
ca
si
dai
la
cirnpul potrivit ceea ce
se
ccl'e
-,
tot a$ape
nesimtite se
face
si
aclirugilea
acclor
particule
la intinrlerea uscatului.
De
aceea
oriunde
se lipeEcc cevzr
gi
se contope$te cu ceea ce-i in chip fir-escaplopiat, acolo
intervine
5i
schirnbarea
irii: buleirul
tlage
la
bulgdr,
tirina
sc
face
girini,
piatra
se
impietre$te, universul se supune universului
si
ol'i
unde
s-ar'
intirnpla
si
cacli ceva solid
peste un
corp
uscat
acesta
l afi'age
gi-i
schimbi
infi(i$area.
Iar rlacl cineva
crecle
ci-i
greu
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
107/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
108/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
109/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
110/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
111/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
112/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
113/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
114/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
115/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
116/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
117/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
118/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
119/464
SCRIEPJEXEGETICE
Unii dintre inaintasii no$td
au
inclinat
si creadi ci
ltljitoarea
din
Endor'
ar
fi chemat intr-adevir
sufletul proorocului
Samuel, iar in
sprijinul acestei pirefi ei au adus inainte fapnrl ci acel plooroc a rimas
amirit din
pricini
cd
regele
Saul a ajuns si fie
pirisit
de
I)umnezeu
pentru
neincetata insisten[i cu care cerea
si
se faci
acea
consultare
cu
actiuni vrijitoreqti,
pentru
care
regele
s-a
ndepirtat
qi
mai mult de
popor,
dar mihnirea
proorocului a
crescut
qi
mai mult din
pricini
ci
n-a vrut nici
si se
impace cu regele cel
pirisit de
toti.
In
sinragiaaceasta e spune ci
pdni
la
urmi,
Dumnezeu
ar
fi ingiduit
tonrsi ca
suflenrl proorocului
si
fie
consultat ca
si
vadi
si
Samuel
ci
spre
aplrarea
proprie in faga lui
Dumnezeu,
s-a scuzat spundnd, insi,
prin
mljlocirea griirii din
abdomen,
ci nici calea
acestor
consultiri
inqelitoare
si
nici vrijirea cu
ele nu sunt
favorabile
aducerii pe pimdnt a unui
suflet
din lumea de dincolo.
Gindindu-mi
insi la
pripastia
de
care ne spune Evanghelia ci
s-a
ciscat
inu'e impirilia
celor
buni
si
a
celor rii
-
precum a zis
acel patriarh,
sau
mai cur6nd insuqi Domnul
patriarhului Awaam
(parabola
cu sirmanul
L.azdr), anume ci nimeni din cei osinditi nu
se mai
poate
ridica
pind
la
cele
cere$ti
si
nimeni din cer nu mai
poate
cobori in ceata
celor rii
-
eu
personal
nu cred in
astfel
de conceptii
magice, ci cred ci
singurul adevir
e
cel descoperit de
Sfinta
Evanghelie5.
Pe
cdt
stim
cit de mare
este
Samuel
intre
sfin$,
dar
qi
c6"t de
condamnabili e fascinagiamagiei, pe at6t sunt de convins ci in acea stare
de
odihni
completi in care
se afla
Samuel
n-a
putut
nici cu
voie, nici firi
voie si
poati
tlece peste pripastia care
separi pe
cei rii de cei buni
9i
anume
firi
voie
nu
s-ar'
i
punrt
face
acest ucru intrucitar insemna ci
s-ar
fi
permis
diavolului
si treaci
el peste acea pripastie
si
si mute pe acel
sfrnt
prooroc
din mijlocul cetei celor
sfintri
in
alt
loc, iar
pe
de
alti parte nici
acest
ucru n-ar' fi
posibil,
cici nici
n-ar fi fost
in
stare, dar nici n-ar fi
vmt
ca lucrurile cele bune si
se amestece
n cele rele.
Cici
cine
odati
petrece
in bine,
e
absurd si se spuni ci
ar trece
de buni
voie in cele rele. Dar
chiar daci cineva ar avea de gind asa cer?, mdrimea acelei prdpastii nu
ingiduie
asfel
de trecere.
Cum si
ingelegem, deci,
problema pe
care
o
discutim?
intrucdt
vrdjmagul firii
omeneqti
e
protivnicul
nostr-u
al tucuror, el
n-are
alt gind
qi
alti griji
decit
si
loveasci
pe
om
undel
doare, rinindu-I.
$i
care
alti rand
poate
fi mai mortalt
pentlu
oameni decdt
a-i
indepirta ca
si nu
se poati
apropia
de Dumnezeul
Cel
dititor
de
viati
qi
li.sinduJ
si treaci
de buni
voie
spu'e
pierzare?
intrucdt, deci, multri din cei ce
se
ingrijesc
de cele
4. Penmr a inplege mai usor conlextul problemei a se ciri despre boala carel muncea pe
regele Saul in
Canea
I a Regilor, cap. 16, dar mai
ales
cap.
28,
y25.
5. Luca,
16,19-31.
l3l
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
120/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
121/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
122/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
123/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
124/464
t 36
SFANTLTLGRIGoNL, DE .I\ssA
mi-am
qi
inch'eptac gindul
spre titlurilc
psalmilof.
Am inqeles ci mi-ai
cenrt
sA
urm?ll'csc icleea cuprinsi in
acestc tiduri ca
sX
devind limpede
pcnuu
to[i,
cir
pini
qi
acestc titluri ne
pot scwi
drcpt
ciliuze spre viltute.
Dcci, dupi ce rn-amgAndit rnai pe in
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
125/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
126/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
127/464
S(]RIEPJ
[,XECETICE
avea
ocazia
si
inqeleagi
in ce chip,
prin stilul pllcut al celor
spuse,am
inaintat in
invititura dati
prin psalmi,
care
ne face si
tu'im
ri.ul
si
si
ne
simtim
atraqi
spre
virtute.
CAPITOLUL I
'
$i
acum,
mai int6i incepem
cercetarea de la
sfhrsit
qi
vom
lua in
considerare gdndul care
a
fXcut
viata at6t de aspri
qi
de obositoare,
invd[inrra
despre
taine, cea
atit
de neinteleasi,
teologia cea
nespusl
qi
ascuns;
in contempla$i
greu de
ajuns, si
fie
at6t
de
uqor de inteles
qi
de
plicute,
incAt
si se poati
ocupa
de
aceasti
invigituri
nu numai bi.rbagi
desivdrsiti
care
gi-au
curitit
simturile sufletului, ci
si
si
le
poati insuqi
chiar
si
femeile
tinere
qi
pruncii. Ca
oc
le
produce
pld"cere
copiilor'; celor
mai v6rstnici
le
tine
loc de toiag
si
odihnis;
qi
cel ce
se
curi[eqte
pe sine
socote$te
ci aceasti invitituri ii
este
un
dar';
cel
ce
este
intr'-o
imprejurare
care ii
produce
o dispozitrie
tristi,
socote$te
ci
i-a fost dat
pentru el anume
harul acestei
ci"rgi.
Cili.torii
9i
navigatorii, ca
qi
cei care
se ocupi de lucriri
sedencare,
qi
absolut toti,
birbagi
qi
femei deopouivi din orice
fel de
viati
ar
fi,
sinitoqi
ori
bolnavi, cind
sunt indrumagi spre Psaltire.
consideri o
pagubi
si
nu
aibi pe
buze
invitinua
aceastasublimi. Ba chiar banchetele
si
nun[ile cele strilucitoare
primesc filosofia
aceasca
a
o parte
a
lor de
bucurie6. Iar
in
si.rbitori
primim
cdntarea cea durnnezeiascd,
tot
din
Psaltire qi filosofia care se propagi in adunirile bisericeEti qi care sti.rnegte
tot
spre
cintarea de
psalmi.
Deci care
este
rostul
acestei nespuse
pliceri
dumnezeie$ti,
pe
care
a
turrlat-o peste
invifituri marele David
qi
prin care omul
primeqte mai
uqor
invifinrrile?
Poace
ci" nu-i deloc greu oricui
si spuni
pricina pentru
care
ne f,ace atAta pld,cere si ne ocupim de
psalmi:
omul
ar zice cd,
pricina
plicerii pe
care o
simtim este
aptul ci.
vorbele
sunt exprimate prin c6"ntec.
dar oricit ar fi de adevirat
acest
lucm,
eu sus6in ci nu trebuie
si trecem
peste
el firi si-l
cercetim.
Cici aceasti filosofie deprinsi
prin
cdntare,
pare un lucrr mai mare decit daci. el ar fi aritat plin felul de gdndire al
multimii. Deci,
ce
zic eu? Am
auzit pe un
inqelept
zicind despre
firea
noastr;, ci
omul
esceun mic
univers
(un
microcosmos),
care contine in
el
toate
elementele universului
celui
mare?. ar ordinea
universului
este
ca o
armonie
muzicalis, care
se armonizeazi cu
sine
insiEi intr-o
succesiune
qi
intr-un ritm,
care
este alcituit din multe
qi
diferite
elemente
qi
consuni cu
139
5. Idee
reluati dn
Vnta Sfhtei Macrfura,ecl.
GNO
MII, l,
p. 373.
6 Idee intilniti
si
in uatatul priviror la
"pruncii
care mor prematur".
.7.
Desp-re om ca
"microcosm"
vorbe5te acleseori
9i
Sf. Grigorie. Asa in Despre feicirca
otnulu|
cap.' 6;
Despre srrllet
5i
tnviere
(P.G.
46,27) .
8. Despre "arnionia sf'erelor"vorbise nci Platon, Rep. 187 b. Dinue creqtini, cel dintii care
sulinca aceSte
dei a fbst Origen, Filocal ia
P.S.B.
7, 341)
'
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
128/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
129/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
130/464
142 srAvlrrl cRIcoRIE DE \nssA
fost
compuse de cintireti lipsigi de ingelepciune,
a$a cum o concepem
noi. Cici
cAntecul nu
sti
in
tonul
cuvintelor', dupi cum
putem si
ne dim
seama la aceia la care cdntecul se formeazi numai dupi cantitatea
prozodici;
tonul
^fiind
aci mai
jos,
aci
mai
ascufit,
scurtandu-se
Si
lungindu-se
nota. Insi cel ce iubeqte cintarea, care
nu-i ficuti
qi
potriviti
pentru
cuvinte
dumnezeie$ti,
wea si
faci inteleasd
prin melodie gindirea
exprimati
in cuvinte
qi
printr-un
fel de compozitrie,
el descoperi
pe
cdt
poate,
cu tonul
vocii,
intrelesul care
este
n crwinte.
Iar adaosul la mdncare
este
de
a$a
nahrri incdt
prin el si se
indulceasci hrana
invigihrrii, ca cu
niste
dulciuri'
.APIT.LUL
rv
$i
acum ar
fi momentul
se explicim totu$i
in
cuvdnt
qi
acel
ospil
imbelqugat
de
virnr$,
dupi
imaginea
artisrici pe
care
am expus-o mai
inainte.
Mai intii,
trebuie si allim
despirgiti
virtutea de
viciu, prin semne
clare, ca
si se
deosebeasci fiecare din
ele
de contrarul
ei
si
si
nu
se
confunde. Cici faptele sunt cele care itri
arati
insugirea,
prin bucuria
prin
care ne-o
produc,
viciul
veselind simturile trupului, iar
virnrrca veselind
suflenrl.
Ci
si
firea acesnri
subiect
care
poate
fi limurit
prin
aceste
semne,
este
neindoielnici
gi
firi gre$, acest lucru
potri sil afli
din
alte citate,
conform cu o gindire mai superficiali sau mai adnnci,
qi
in multe locuri
din
Psaltire;
qi
mai cu
seami in Psalmul 4. in
el se spune ci sunt
"grei
la
inimi" cei care nu disting minciuna
qi
zidirnicia
de adevir,
qi
iubesc cele
ce nu sunt, trecand
cu
vederea cele
statornice
qi
vrednice de
a
fi iubitels.
Cici a
zis Psalmistul ci numai
sfintenia este de
admirat dintre toate
celelalte,
pe
care oamenii le r6.rmescn locul
bunititilor. Acestea constau
numai
in
supozilii, neexist6nd de la
sine,
dar
gisind ci-gi au
existenfa
in
pdrerea
zadarnici,
a oamenilor.
$i,
ca
qi
cum
ar
dezvilui
si
mai limpede
invitdtura
despre
acestea, Psalmisnrl zice la inceput cd
mulqimea
mi"rgineqte binele la cele aparente
qi
crede ci este bine, numai ceea ce
omul
simte
cu
simgurile trupului. Psalmul zice:
"Cdci
multi zic:
cine
ne
va.
arita
noui cele bune?"
le
insi cel ce
are
in
vedere virtutea, acela dispretruieqte
udecata
aceasta
despre bine,
fiindci
este
servili.
Asa
unul vede binele in lumini
gi
asa se
arati veselia cea
inalti.
9i
dumnezeiasci.
Vorbegte
despre
o asdel de
lumini, care radiazd, de la fata lui Dumnezeu,
lumini
a
cirei nahrri
mintea
nu o
poate pricepe. C:aci
zice:
"insemnatu-s-a
peste noi lumina fetei
Tale,
Doamne"20. Considerind fata lui Dumnezeu,
cu anumite trisituri,
18.Ps.4, 3 siurm.
19.Ps. ,6.
20.
Ps.4.6 .
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
131/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
132/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
133/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
134/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
135/464
scnlrrur,xrc,mrcn
, -
147
fXcut inaintea
Ta", aritind
ci pornirea spr
riu
este
iraqionali. Apoi
adaugi:
"[ar
eu punua sunt
cu Tine"5t. Pdn aceste cuvinte Psalmiscul
expune mndul
apropierii
de l)umnezeu, a$a
ci
am pucea afla
qi
noi. in
ce
fel se uneste dupi aceea cu Dumnezeu cel ce mai inainte era ca un
necuv6ntitor'.
"Cici
m-ai apucat
de mdna mea cea
dreapti"
'n,
zicei..
Vorbeste
despre ideea
p.
.at. ne-o facem
cu
privire
la Durnnezeu, care ne
indl'epteazi mintea spre
cele
de sus.
"Cu
sfatul
Tiu m-ai
povituit"
a0,
ci.ci
firi
sfatul
lui
Dumnezeu nu se
face nici o
povituire
spre bine.
"$i
cu
slavi
m-ai primit". Este
bine
ci pune
in opozigie cu ru$inea slava,
care
se
f;ace
un
fel
de car
qi
aripi ale
celui care
a
fost luat
de mina lui Dumnezeu, ahlnci
cind
omul
ra
instriinat de faptele ruqinoase
si
asfel s-a
ridicat deasupra,
cum zice
in citanrl:
"Cici
pe
cine
am eu
in cer afari
de Tine,
qi;
afari
de
Tine, ce am dorit eu pe pimint?"ar. Multi oameni fac pdni acum asa:
avind
ei in
mod
absolut acestea
n cer, iqi inchipuie
cd
amigirile
fanteziei
lor se
fac, de la Dumnezeu,
prin mglciune,
o
putere,
sau
o cinste, sau
o
avere,
sau acea
rnici
slavi
de nimic, din cauza
ciI-eia firea omeneasci. este
cuprinsi
de nebunie. insi cel ce a ajuns la cele spuse
n citanrl
de mai
sus
scoate,
ca
urmare,
acest strigic
"Iar
mie
bine
este a
mi alipi
de Dumnezeu,
a pune
in Domnul
ni
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
136/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
137/464
SCRIERI EXECETICE
Acest
intreles
il
pdndem din
psalmul
al
cnrui
titlu este
"Rugicirurea
lui
Moise,
omul
lui Dumnezeu"
*.
caci, de.ra"eme
ee ea instipinit
riutatea
pican-rlui Peste firea omeneascl gi aceilsta a fost smulsi din unirea cu Binele
intinindu-se
cu
patimile cele
potrivnice
binelui,
ea aveanevoie
de
rugiciwre
citre Acela,
care
putea si
o
opreasci
de
la
pieire.
De
aceea in loc
de
a fi
vestitor,
Moise
se
face
omul lui
Dumnezeu,
Iudnd
part la dezastul
celor
de
un neam cu
el
Ei
ficind
pe
Dumnezeu
si-qi
plece ochii
spre
pldngerea celor
pierdu$.
Cici apoi
Moise
se
indreptigegte
singur fad
de
Cel ce
asculd
9i
zice
d afi mereu
neschimbat
in bine
nemiqcat
qi
mereu
la fel,
apartine nurnai
lui
Dumnezeu,
iar firii
omeneqti
i
se
cuvin
intre
evolutie
si
schimbare
continui
qi
si nu rimdni
niciodad
la
lbl, nici
ahrnci
cnnd
se nalti
spre bine, nici
atunci
c6nd cade din turirea cu Binele. Multumiti aceshri ucru firea omeneasci. se
inuedniceste
ca
scipare
la mintuire
si
aibi
penuu fiecare
generagie,
caractenrl
neschimbat"
in folosul
celui
riticit
Primul
cuvint
din
acel
psalm
(89)
suni
a$a:
Doamne
scipare Te-ai
ficutnoui din
nearn
in
neams.
$iie
ce
a5a?
Fiindci
ru,
zice,
esti mai inainte
de zidirea
toati, cuprinzind
in
tine toati
veqnicia. De
la Tine
si-a
uat
inceput
firea
timpului,
in Tine
iqi
ale sffirsirgl
cela
ce
trece.
cici
limita
unui lucru
fi.ri
sErqit
este infinid.
"Mai
inainte
de
a
fi
muntu
si
de
a
fi zidi6lumea,
din
veac
ai
pdni in
veac,
Tu
egti"s. Iar
omul,
prin
caractenrl
schimbitor
al firii
sale, a fost
m2nat
in
jos,
de
la inilgimea
bunid.gilor, spre coboriqul cei umilit qi altmecos al picanrlui. Si nu-sr
doreari cel
ce nu
cade mina
sa
ci.re
cel
care
alureci.
Cel
ce
nu cade
eqti Tu,
Doamne,
prin
fire
9i
re
faci
aceasra
penrru noi.
$i
"si
nul
intorci
pe el de la
inil$mea
care
este la Tine,
spre umilinta
cea
din
picat''. Apoi
psalmisnrl
se
face
slujitor al glasului
celui
ce
sdp6.neqte
I
pronunli cuvintul
cel iubitor
de
oameni,
ziciand:
$i
ai zis: ntoarcegi-vi
fii
ai oamenilor"
s.
Iar
acest cuvent
este
o invd6nrri
care
are n vedere
firea
si
aici
este
subinteleasi
vindecarea
relelor.
Cici fiind,
zice, voi, oamenii,
schimbitori,
a$
alunecat de Ia bine, dar iarigi
aveti nevoie de
schimbare
penElr
a ajunge la
bine
qi
a
vi
intoarrce iarisi de
unde
ati cdzug iindci, la libera
lor
alegere, oamenii,
si-si faci
partr
de ceea ce
voiesc
ei,
fie
aceastavirturca, fie
picanrl.
Iar
urmarea
psalmului
este o
alti inviginrri,
care
zice:
"Ca
o
mie
de
ani in
ochii
rii Doamne,
cazi\adeieri
careatrecut,
aniilorvorfi
nimicnicie"u'.
ce
invxtinrri
luim
de
aici?
ci pentru cel
ce
sa trezit
si
revine
iarisi
Ia virhlte,
dupi
intoarcerea
de
la
picaq .a
o
mie de
ani i
se pare
47.
Ps.89,
.
48.Ps.89,
.
49.Ps. 9,2.
50.Ps.89,3.
51. Ps.
89,
l.-5.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
138/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
139/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
140/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
141/464
SCR.}ERIEXEGETICE
153
urcuEului
duhovnicesc, care ne poate inilta
stricdnd
impiinjenisurile vietii
chiar
qi
numai cu fhlfhitul putcrnic
al aripilor sale. Cici
cei fiagili ca
aburul,
in zborul lor cel
slab
si
neputincios
ca al
muqtelor', Iing cele
lipicioase ale vietii
Ei
se incurci
gi
sunt prinqi
ca in niqte mreji, in mreaja
acelor'
ire de
piianjen.
Acestea
sunt
desfitirile,
fala, slava
$i
alte diferite
pofte.
In ele fiind
infiqura(i ca
in nigte
pdnze de
piianjen, oamenii
devin
vinat
gi
mincare
a celui ce ii
vdneazd
prin aceste
pofte. Iar daci cineva
cu
fire
de vultur
privind mai
ager, atintindu-si ochiul
suflenrlui
spre raza de
lumini,
ar fi destul
si zboare cu
toati fiinga
spre iniltime
si
si se apropie
de
aceqti
pdianjeni
ca
si. nimiceasci
toate
aceste
p6:nze, numai cu
adierea
stArniti de bitaia
iute
a aripilor', in filfiitul
zborului
aripilor desfigurate.
Agadar,
pe unul
.a
i.".t ridicindu-l
impreunS
cu
sine, ?nilpnrl
Frooroc il duce
pe
culmea celei
de
a
cincea
tepte,
prin
care
se
cuprinde
un
fel
de completare
qi
iecapinrlare
a
intregii
mdntuiri omeneqti.
Cici in
cele
precedente,
prin
glasul
lui Moise,
s-a filosofat
mult despre
ce
este
ve$nic
qi
ce
este trecitor; ci
vegnic este ceea
ce ri.mdne
totdeauna
a$a
ca
acum,
iar
trecitor
este ceea ce
se face cum
n-a fosc
pdni acum.
Cici
schimbarea
consti
tocmai in
a se
preface
din ce
este
n
.eya ."
nu este6l.
Psalmisnrl, dupi
ce
a ardtzt ci
prin aceeaqi or[i,
firea
in
mod
absolut este
minati spre riu
Si
iarisi intorcindu-se,
este
porniti
spre bine, incit
este
cu
putingi
ca
strilucirea lui Dumnezeu
si
lumineze
viafa omeneasci,
acum ne descoperi tot harul care vine de la Dumn"r"u. i.r fel gi chip, prin
cuvnnt,
pune harul
sub privirea celor
ce
pot
contempla
din ind.ltime
minunile lui Dumnezeu.
Cici Psalmisnrl
nu
se mirgineqte
si. dezvd.luie
harul numai
sub
un singur aspect,
ci,
aranjind in
mod felurit
nenorocirile,
in
care
au ci.zut
prin
aplecarea noastri
spre riu,
ne descrie
ajutoml
care
ne vine
de la Dumnezeu
in lupta
pentru
bine. Face
acest
Iucru ca
qi
cum
ar
vrea sI
sporeasci
prilejurile de
a multumi
lui
Dumnezeu,
sporind multrumirea
pe
misura
buniti.gilor
date.
Cd.ci
zice la
incepunrl
acestei
pirqi:
"Mirturisiti-vi
Domnului
ci
este
bun, ci in veac este mila Lui"62. Mirturisirea este intrebuintati aici cu
intelesul de
mullumire,
nu de riscumpdrare.
Porunca
este: si slivim
pe
Dumnezeu
pentru
singuri bunitatea
Lui,
arit6nd ci
toate cite
le-au
venit
oamenilor de
la Dumnezeu
sunt
bune
qi
mdnnritoare
$i
s-au icut
din har
si
bunitate.
Noi oamenii
nu
avem nici o
pricini de
a face
bine, ci
dimpotrivi,
suntem cu
totul rii. Dumnezeu
insi
nu-qi
schimbi
propria
fire, ci, dupi
cum
este, a$a
sunt
gi
lucririle
Lui.
Cici nu
era
cu
putintri
ca
Cel
din
fire bun
si faci cera
impotriva
firii
Sale. Cici
zice:
"Si
spuni cei
izbiviti de
I)omnul,
pe
car-e
-a
izbivit din mdna
vrijmasului,
9i
din
tiri
i-a
6l. Platon, Euthwl.2OSa.
62. Ps.
106, I etc.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
142/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
143/464
SCRIERI EXEGETICI, 155
Iar El
insugi
se face cetate de locuit, dupi cum
zice Apostolul ci:
"in
El
aiim
si
ne miqcim
qi
suntem"
70.
Dupi
cum
se cuvine,
adiugi
gi
fraza care
indeamni spre multumire, pentru ca cei care piqiseri acestea, si"mirturiseasci
Domnului milele
Sale
si
minunile Sale fiilor
oamenilor"
Tr.
Adicd sd
nu
ascundi in
ticere prin
nerecunoqdnqi
binefacerea, ci
si
vesteascd peste tot
harul, c6,ci
a umplut de buni"tigi
suflenrl lor care
era
gol.
Cici
zice:
"A
sihrr-at sullet gol
qi
suflenrl flimind
l-a
umplut
de
bunititi"
72.
Apoi
aduce sub
ochi
primejdia
care vine din fire,
in alt fel,
povestind
dumnezeiasca iubire de
oameni,
prin
care firea
este
schimbati
spre tot
mai bine. Iar cele
ce zice, sunt a$a:ci firea omeneascd
sa
depirtat
de lumini
si si-a
plecat genunchiul in fata
picanrlui. Ea nu mai
era in
dreapta rdnduiali, ci se instriinase de adevirata viatri adici
"qedeau
in
intuneric
qi
in
umbra morqii,... legati cu
siricia
si
cu
fieruI"
73.
CAci era in
neputingi
de
a se
migca cel cuprins
de lantul cel greu
al
riutitii,
iar
leginrra binelui este
slricia, intipirindu-se in inimi
ca
un
fel de fier.
Cauza tuturor acestora era neascultarea de
Cuvdnnrl lui Dumnezeu
qi
neplecarea la sfanrl celui Preainalc
Cici acesta
este
intelesul
cuvintelor:
"Ci
au amirit Cuvdnnrl lui Dumnezeu
gi
sfanrl
Celui Preainalt l-au
intiritzl.,7a.
.
Pe ldngi toate
astea, viata unor asdel de oameni
are, dupi cum
este
$i
firesc, parte de osteneali 9i umilintri". Osteneali, fiindci au fost lipsi$ de
hrani, iar umilinti, fiindci n-au
wut si rimdni in credintra
celui
Preainalt Cici
zice:
"inima
lor
a fost
smeriti
in osteneli"Ts.Iar
lipsirea de
putere
nu
este
altceva decit
neputingi
(slibiciune).
Cici
ce ajutor
ar fi
puhrt si
afle ei,
fiind
firi
putere?
De
aceea zice:
"Slibit-au
si
nu era cine
si
le ajute"
tu.
Dar iariEi o
propozitrie urmitoare
schimbi primejdiile in
bucurii:
"Cici
au strigat citre Domnul cind
se necijeau
ei
si
din
nevoile
lor i-a
mdnnrit
pe ei"??. Dumnezeu nimiceqte
innrnericul, desfiinteazi
moartea,
dezleagi lanturile.
Cici zice:
"I-a
scos
din intuneric
si
din
umbra
mortii
qi
legdrurile lor le-a
rupt"tt.
Agadar, si fie
propoviduit
harul,
ci temnita morfii, cea de
care nu
scapi
nimeni, a
fost
distrusi. Ea, care
era inchisi cu zivoare de
fier
9i
porfi
de arami,
precum
zice Proorocul.
Cici
at6t
de
puternici era
socotiti
moartea, pini
cind
Ia venirea
Vietii
celei
adevirate, puterea mortii
a
70.Fapte 7,2'
71.Ps. 06.8.
72.Ps.106,9.
73.Ps.106.10.
74.Ps.106,l .
75.Ps.106,12.
76. bid.
77.Ps.106,13.
78.
Ps.106,14.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
144/464
156
srArcrul
Gnrc,oRrE
DE
.IissA
pierit,
fiindci tot ceea ce se afla
in
puterea ei
qi
tinea
ca
gi
cu ni$te zivoare
de fier
qi
porli
de ararni, rimdnea firI scipare. Dar zice:
"a
sfirimat portri
de araml qi a frdnt zdvoare de fier"7e. ar aceasta nseamni. ci a pierit calea
firddelegeii
lor
qi
viata lor a fost preschimbati.
in cucernicie.
Distrugerea
aceasta
a porfilor
de fier
este schimbarea
vietii
spre
dreptate.
Cici zice;I-a
ajutat
si
iasi din calea nelegiuirii lor"80.
Apoi
prezinti
in
cuvdnt, in
alt mod, nefericirea omeneascd. insi
exprimi
gdndul ci
umilinta este
fi.ri.delegea
qi
cu acelaqi inteles
este
Qi
cuvdntul unui alt
Prooroc, cate zice;
"Firidelegea
s-a
z1ezat
pe un
disc de
plumb"8r.
Prin
aceste
cuvinte
se
arati ci riutatea
este
grea
9i
trale
in
jos,
atrigdnduJ
in groapa
ei pe
cel ce
se
iniltase
prin aseminarea
cu
Dumnezeu:
"Din
pricina firidelegii lor au fost umiliti"t'. $i de aceea ei
s-au scirbit
de
acea
hrani
atotputernici,
(s-au
ingretoqat) despre care
Cuvinnrl
zice cdtr e cei dintAi oameni:
"Din
tot
pomul
care
este
in rai
si
mindnci"
tt.
Cdci precurn aici
cuvinnrl numegte
plinitztea
bunitigilor
"tot
pomul",
tot
aga in Psalm nume$te adevirata
9i
preaputernica
hrani
"m6ncare".
Iar ingre(o$area
de hrana
aceasta produce
o boalX,
care se
sfhr$e$te
cu moartea.
Iati cum zice Psalmisnrl:
"Urdt-a
sullenrl
lor orice
mincare
qi
sau apropiat
de
portrile
mortrii"
8a.
$i
iarigi,
strigarea
lor citre
Dumnezeu,
le-a
preficut
nenorocirea in veselie,
cd,ci
zice:
"Au
strigat
cltre
Domnul,
cnnd se necijeau ei
qi
din
nevoile
lor i-a izbivit"
85.
$i
mai
departe
istorisegte
felul cum i-a izbivir Iar
povestirea aceasta este
o
adevirati
bunivestire. Cici
zice:
"9i
a
trimis
cuvdnnrl Siu
si
i-a vindecat
qi
ia scos din
stricdciunile
10r"86. Vezi
pe
Cuvinnrl cel viu
si
insufletit trimis
spre
mdnhrirea
celor
ce
piereau
care
au fost izbiviti
din
striciciunea lor? Care
Evanghelist
exprimi taina at6t de simplu?
Zice,
asadar:
binecuvintat
si
fie
harul de
cei ce
au avut parte
de binecuv6ntare
qi
ea si
fie
un
imn inchinat
binefacerilor
lui Dumnezeu.
Cici
zice:
"Si
jerdeasci
Luijer6 de laudi
si
si vesteasci
ui cu veselie"8t.
Dupi aceea,
Dumnezeu
iarisi Ie pregiteste suferinga,
9i,
dupi
suferinte
iarisi vine
peste
ei harul lui Dumnezeu. Psalmisnrl, vorbind
despre lipsa de
prevedere
a oamenilor, zice
ci
ei, pirisind viata
cea
siguri
gi
nebinrti
de
valuri,
din
propria
lor alegere,
s-au
imbarcat
pe
coribii.
79. Ps.106,
16.
80.
Ps.106,17.
81.7ah.5,7.
82.
Ps.
106,17.
83.
Facere
,
16.
84.
Ps.106,
18.
85
Ps.106.19.
86.Ps.106.20.
87.
Ps. 06,22.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
145/464
SCRIER| E,XEGETICI,
t57
Iati",
chiar
cuvintele
psalmului:
"Cei
ce
se
coboari
in mare,
pe
coribii"
'38.
in loc
si
lucreze raiul, in
care
au fost:aqezagi
a
inceput, ei
qi-au
ficut
lucrarea
in api
(mare).
Ial'
"mare"
numegte viata iceasta matedali,
tulburati
de
toate
vdnnrrile
ispitelor
qi
umflati
de
patimi
neincrerupte.
Cici zice:
"Cei
ce-qi
fac lucrarea
in
ape multe,
aceia au vizut
lucrudle
Domnului
qi
minunile
Lui in
arl6"nc"
n.
Ci.i adincindu-se in riutatea vietii
$
suferind naufragiile cele rele
ale
suflehrlui,
au vizut asupra lor faptele
iubirii de oameni
ale Aceluia care
ne-a
minnrit
pe noi
din
adincuri. Cici
zice:
"Azis
$i
s-astilnit v6nt de furtuni"
s.
Iar
aceste
cuvinte
nu se
referi
la
Dumnezeu, ci
la w'ijmagul, care
nu
sulld. de-a drepnrl,
ci
se
invirteSte
in
virtej iute
si
cade
apoi
cu
putere in
api..
Fiindci
aerul aruncat pe api
ca o
stinci
mare, din
pricina greutigii lui,
marea iqi ridici nivelul
qi
este sffiqiati
de
puterea vintului
Ei
unde o loveqte
v6nnrl cel greu,
apa
ta$ne$te
ci
si
colo in sus
prin
greutatea cu
care cade
aerul peste
ea.
De
aceea
adaugi
limpede
ni$te
cuvince inspiimdntitoare,
ci o dati. cu
stArnirea
furnrnii
"s-au
inilgat valurile mirii, ridic6.ndu-se
pini la ceruri
gi
cobor6ndu-se
pinX
in
addnc"
er.
in
adevir', stirnirea
unoi
astfel
d.e
valuri,
-
adici
valurile
patimilor'- sunt pricina pogor'2rii in
ad6"nc.
'
Iar
ad6.ncul
in multe
locuri
ale
Scripnrlii
am aflat cd. este
focul
dracilor.
Pe de
alti parte, cei
care
gi
in
aceasti nrlburare
qi
furie a furnrnii
sunt
luati
de valuri,
sunt
chinuiti
de gre[uri,'ca
qi
cum ar fi beti. Cici zice:"Se
rulburau
$i
se clitinau, ca
un
om
beaC'.
ar cei ce
au
fost
scosi
odati din
mare, n-au
ajuns
la
nici
un
dor de
mintuire,
ci inlelepciunea lor
a
naufiagiat
qi
a pierit de mai inainte.
De
aceea
zice
ctr
"toati
inlelepciunea
lor a
pierit"
n'.
$i
iariqi, dupi
ce au cizut
in rele
atit de mari, minhrirea lor
din nenorocirea
aceasta
firi.
scipare
a
fost
si strige
citl'e
Domnul, cici
zice:
"au
strigat citre Domnul
in necazurile
lor
qi
din nevoile lor
i-a scospe
ei"
er.
$i
pe
loc
furtuna s-a prefXcut in
vfnt favorabil
pentm
navigat
9i
ra
liniqtit
marea,
potolindu-qi rralurile.
Cici zice:
"$a
oprit
furnrna,
preficd"ndu-se in v6nt lin
qi
au ticut
valurile ei". Ci anrnci c6.nd zice
'bu
ti.cut",
prin
cuvintul
"ticere"
Psalmishrl
arati.
ci
valurile sunt
puteri
ale
vointei libere. Prin
aceste
puteri ale
voingei se arati firea cea rizvrdoti,
citre care zice Domnul
in
Evanghelie:
"Taci,
liniqteste-te"
e4.
Iar
"vLnt
lin"
nume$te harul duhului,
care
prin
ospefele
cele intrelegitoare
duce
sulletul
la
adipost
in limanul
cel dumnezeiesc,
rafiunea
fiindu-i cdrmaci
qi
88.
Ps.106,23.
89.
Ps.106,23-24.
90.
Ps.
106,25.
91.Ps.106,25-26.
92.Ps.106,27.
93.Ps.106,28.
94. darcu
4.
39.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
146/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
147/464
SCRIERI EXEGI,TICE
159
Apoi,
in versehrl urmitor', Psalmisnrl f,ace recapihrlarea
celor
spuse.
Cici
dupi
ce
a parcurs
in multe feluri
pitimirile, a pus sub ochii cititorului
lucririle dumnezeie$ti, a$a
cum,
in
citeva cuvinte
cuprinzindu-le,
le
recapihrleazS.
zicdndl.
"Au
fost imputrinagi
qi
chinuigi de
necazul celor rele
qi
de durere"
tot.
Prin
ideea de
imputrinare
desemneazi
umilinga
9i
ciderea
de
-la
inlltime
la
smerenie, cici putin
inseamni
umil, dupi inqelesul
cuvdntului. Iar
prin
chinuire
arati
obiqnuinfa cu
riul.
Prin
necaz
Ei
durere
nume$te
culmea
de cidere
de la
virtute
in toate citatele, ca
de
pildi
in
alt
psalm, unde
expune
carn
acelagi lucru.
"Cuprinsu-m-au
durerile
morq.ii,
primejdiile
iadului m-au aflatro', Llecazcu mare durere
am aflatro3.Numind
picatele,dureri
ale mortii
qi
primejdii ale
iadului,
adaugi
qi
limita
pini la
care
duce firea
picanrlui,
care
nu este dec6.t
durere
gi
necaz.
$i
Evanghelia
aratil acelaEi
lucru
prin
cuvintele: "Pldngerea gi
scrignirea dingilor"r0a.
Ap"i Psalmisnrl
adaugi in continuare:
"$i
a virsat dispretrul
peste
cipeteniile lor"
to5.
Prin aceste cuvinte Psalmistul ne invati
cd ceea ce
este
in
esen(i,
existi.
cu
adevdrat;
ar
daci ceva inceteazi
de
a
mai fi in esenti, inceteazi
de
a exista.
A fi riu inseamni
a
nici nu
exista
defel fiindci riutatea nu
existd
in
esenti,
ci inexistenta binelui
se nume$te riutate. Fiindci
precum
cel ce
este
in esenti exisd
cu
adevirat, tot a$a
cel ce
este n neexistenqi. nu
existi, ci piere.
Iar riutatea
este acea
inexistenfi, cum zice cuv6.nnrl.
Iar
aceasti
deceptiune a
cunnrlui
a
fost
oarecum tociti
de
obisnuinti.
Cici
precum
zicem
ci hrana intrati in corp
este
inco4porati, iar cel
legat cu
lantul este
inldnfuif
si
fierul in foc
se
fnfierbinti,
tot aqa
debpre
cel ce
e
clzut
din esenti, ajung6.nd la nimic, zicem ci
a
fost nimicit
Din
punct
de vedere
moral nimicirea este
qi
inexistenqa
virtutii.
Asa
ceva
a
cizut peste
incepitorii riutitii
-
adici peste primii
oameni
-
cind
s-a
revirsat
ca
un
rdu murdar,
care s-a transmis
qi
peste urma5i. Deci,
fiindci
firea
unui
asfel de odor,
adici viata
-
a siricit,
qi
omul
a ajuns
sirac ca $i cum ar fi fost pridat de un hot si despuiat de dumnezeiasca
binecuvintare,
de
aceea
Psalmistul zice:
"pe
sirac l-a izbivit de
siricie"
rG.
Dar
prin
siricia aceluia
noi ne-am imbogifir
$i
i-a
pus pe ei
Pistorul cel
bun
si
fie
"ca
niste oi de
moptenire" in loc
si-i
fi li"sat
si
devini
niste
fiarero?. lar
mo$tenire numeqte multimea
celor inscrisi in cartea lui
Dumnezeu. La' fel zice
gi
Apostolul:
"De
la care
este
numiti
toati. moqte-
101.
Ps.106.39.
102.Ps.17,5.
103. s .
14,3.
104. vlatei8, 12.
105.Ps.106,40.
106.Ps.106,41.
107.
bid.
. . ' l
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
148/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
149/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
150/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
151/464
SCRIERI
EXEGETICE
16 3
jos
cind fipnrra
cea
ingelegdtoare care
acum este mpirtiti
si
impriqtiati
de
picat va
siv1rsi cintarea cea
frumoasi
a simfoniei noastre; cind
firea
omeneasc.i se va uni cu cea ingereasci si oqtirea dumnezeiasci
ridicdndu-se
din invilmiqeala luptei,
dupi
uciderea
duqmanului,
va
cnnta
cu glas mare un
imn de
biruinqi Biruitorului,
ahrnci
toati suflarea
va
fi o
singuri
laudi, care va
prelungi harul
pini
in
veci.
$i
prin amplfficare
va
miri
necontenit acea fericire, care
este
cea
adevirati. Din clipa
in care
mintea
cea
strtbititoare
in cunoa$tere iqi
va inceta lucrarea,
de
anrnci
qi
nidejdea
noastri isi va inceta
activitatea
gi
va urma o
stare
nespusi
qi
neingeleasi
si
mai buni decit orice
minte. Pe
aceasta
"nici
ochiul
n-a
vdzut-o, nici urechea
n-a
auzit-o, nici la inima omului
nu
s-a suit"
rr8.
Ci.ci
aS a caractenzat dumnezeiescul Apostol bunititile puse deoparte penru
cei sfinti.
I 18. Cor. ?,
9.
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
152/464
-
7/23/2019 Sfantul Grigorie de Nyssa Scrieri Partea a Doua
153/464
SCRIERI
EXEGETICE
165
Altcori
se adaugd
unele
qciri
cu
caracter
istoric, de
pildi
"cel
car.e
stitea in
peqteri"
(ps.
53),
sau
"cdncl
a trirnis
Saul si
omoare
pe David"
(ps.
58),
"c6"nd
petlecea
in
singuritate"
(62),
sau
"la
cuvintele
lui Husi",
sau"cind
si-a
schimbat fala
inaintea
lui
Avimelec"
(33),
sau
"cind
au venit
Zifeil"
(53),
sau
"cind
a venir Doeg
irlumeul
qi
a vestit lui
Saul
(52),
sau
"in
zilele c6nd
l-a zbivit
pe el Dornnul
din miinile
tuturor'"
(17),
sau
"cdnd
s-a
intors
Ioab
qi
a cilcat valea
salineilor
cu 12.000",
sau
"cind
a intrat la
dinsul Natan
proorocul dupi
ce intrase
el
la
Bersabe"
(50).
Sunt apoi
unii
psahni cal'e
au drept
tidu cuvi.nnrl
elreiesc
"Aliluia"
pe
care-l indlnim
odati
sau dc doui
ori. in
tinrlanu'a
alror
psalmi int6lnim
asociate numele
a
c6te
doi
prooroci,
de
pildi
'Aliluia",
al
lui
Aghez
qi
al
Zahatiel"
(145,
148)
sau
"Aliluia,
ci.ntarea
Ieremiei
si
a
lui Iezechiel"
(64).
$i
ialisi
alte
feluri
de
tiduri
pomenesc doar
de
"Fiii
lui
core" sau
"Iditum"
sau
"Asaf'.
ln chip
cu
tonrl singular
apare
pe un psalm
qi
titlul
"rugi.ciunea"
lui
Moise, omul
lui Dumnezeu.
Inue
tidurile
pe care le intdlnim
in scdpnua
oficiali
a Bisericii
Ei
nue
texnrl
scdpnrrii
eueilor,
unii psalmi nu
au titluri: aici,
Penolr
unii deosebirea
pare
a
fi
aceea ci
la
evrei tidurile sunt indicate
rloar
generic,
prin
felul
in care
la cei dintii
se face
uz
si
de indicarea
numirului
zilelor
de
peste siptimini,
de
pildi
"inu.una
din
simbe
top related