senzatii, perceptii, constiinta.ppt

Senzaţii, percepţii, conştiinţăSenzaţii, percepţii, conştiinţăDe ce avem urechi?De ce avem urechi?

De ce avem ochi?De ce avem ochi?

De ce avem piele?De ce avem piele?

De ce putem simţi gusturi?De ce putem simţi gusturi?

De ce putem pipăi?De ce putem pipăi?

De ce visăm?De ce visăm?

De ce avem uneori impresia că putem ghici viitorul?De ce avem uneori impresia că putem ghici viitorul?

organele de simţ furnizează creierului informaţia senzorială primară

Lipsa senzaţiilor Persoanele care se nasc fără capacitatea de a

detecta diverşi stimuli Persoanele care sunt private de diverse forme

de stimulare – iluzii, halucinaţii, senzaţii false

Fenomenul compensării lipsei senzaţiilor şi percepţiilor - foame informaţională (creierul compensează prin iluzii, halucinaţii)

Senzaţii, percepţii, conştiinţăSenzaţii, percepţii, conştiinţă Senzaţii – experienţe cu stimuli simpli - procese psihice elementare -

reflectă diferitele însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii externe + stările interne ale organismului, în momentul acţiunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.

Percepţii – reflectarea în conştiinţa omului a obiectelor şi fenomenelor care acţionează direct asupra receptorilor - ordonarea şi unificarea diferitelor senzaţii în imagini integrale ale obiectelor şi fenomenelor respective – Interpretarea senzaţiilor, a lumii, şi nu o replică fidelă a acesteia

Procese senzoriale – asociere între organele de simţ şi etajele periferice ale SN – convertirea stimulilor în semnale neuronale - transducţie

Procesele perceptuale – asociere la niveluri superioare ale SNC

Experiment – phosphemes – stimuli specifici nu sunt absolut necesari ca sa producă senzaţiile specifice

Proprietăţi comune ale modalităţilor senzorialeProprietăţi comune ale modalităţilor senzoriale

Intensitatea intensitatea, durata stimulului

senzaţiilor depind de

Durata starea de funcţionare a analizatorului

SENSIBILITATEA – specific organismului viu de a avea o senzaţie

Vizual – flacăra unei lumânări de la 48 de km

Auditiv – ticăitul unui ceas de la cca 6 m

Gustativ – 1 linguriţă de zahăr în 3,4 l apă

Olfactiv – 1 picătură de parfum - 6 încăperi

Tactil – bătăile aripilor unei insecte – 1 cm

SENSIBILITATEA SENZORIALĂ – capacitatea analizatorilor de a reacţiona la: apariţia stimulilor şi modificarea lor

Senzaţiile pot fi conştientizate sau nu.

Însă, şi cele care sunt în afara conştiinţei pot influenţa comportamentul.

Praguri absolute Praguri absolut inferior (minim) este cantitatea minimă de stimul pe care o poate sesiza

analizatorul sub forma celor mai slabe senzaţii. stimulii subliminali (situaţi sub pragul inferior al sensibilităţii) pot fi şi ei detectaţi la

nivelul etajelor inferioare ale SNC.

Pragul superior (maxim) este cantitatea maximă a stimulului care mai produce

senzaţii adecvate. Dincolo de acest prag stimulul produce la început senzaţie de

jenă, disconfort, durere.

Pragurile nu se referă doar la intensitate, ci şi la alţi parametri ai stimulilor.

PRAGUL DIFERENŢIALsesizarea unei deosebiri minime între doi stimuli

avem O ALTĂ SENZAŢIE

Există o corelaţie între intensitatea stimulilor şi dimensiunea “cantitativă”, intensitatea senzaţiilor.

SENZAŢIA este rezultatul prelucrării active a semnalelor nervoase, al descifrării la nivel cortical al informaţiilor pe care le poartă acestea despre diferitele însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor reale.

Conţinutul informaţional al senzaţiilor depindede un întreg complex de factori

obiectivi

în contextul cărora se desfăşoară

activitatea umană

subiectivi

Adaptarea senzorialăAdaptarea senzorială

AS – aspect esenţial al funcţionării umane!AS – aspect esenţial al funcţionării umane! AS AS = = modificarea sensibilităţii absolute minime şi diferenţiale a analizatorilor în modificarea sensibilităţii absolute minime şi diferenţiale a analizatorilor în

raport cu raport cu intensitateaintensitatea acţiunii stimulilor asupra receptoriloracţiunii stimulilor asupra receptorilor

duratadurata

Adaptare pozitivă – stimulul este prea slabAdaptare pozitivă – stimulul este prea slabAdaptare negativă – stimulul este prea puternic sau de lungă Adaptare negativă – stimulul este prea puternic sau de lungă

duratădurată

Tipuri de adaptare senzorialăTipuri de adaptare senzorială

1. Adaptare negativă cu dispariţie totală - haine1. Adaptare negativă cu dispariţie totală - haine

2. Adaptare negativă cu diminuare – intensitatea 2. Adaptare negativă cu diminuare – intensitatea senzaţiei scade treptat – NE OBIŞNUIMsenzaţiei scade treptat – NE OBIŞNUIM

3. Adaptarea pozitivă – creşterea sensibilităţii faţă de 3. Adaptarea pozitivă – creşterea sensibilităţii faţă de stimulii prea slabistimulii prea slabi

ExperimenteExperimente

Interacţiunea analizatorilorInteracţiunea analizatorilor

REALITATEA ESTE REFLECTATĂ REALITATEA ESTE REFLECTATĂ POLISENZORIALPOLISENZORIAL

IA - Efectul funcţionării unui analizator asupra IA - Efectul funcţionării unui analizator asupra funcţionării altui analizatorfuncţionării altui analizator

- Stimulările slabe ale unui analizator sporesc Stimulările slabe ale unui analizator sporesc sensibilitatea altora şi inverssensibilitatea altora şi invers

SINESTEZIA – SINESTEZIA – un stimul oarecare produce senzaţia specifică un stimul oarecare produce senzaţia specifică analizatorului respectiv şi apariţia unei senzaţii specifice ALTUI analizatorului respectiv şi apariţia unei senzaţii specifice ALTUI analizatoranalizator

De ex. culori calde, reci, etc. o zi “verde”, “gri”De ex. culori calde, reci, etc. o zi “verde”, “gri”

Durerea Nociceptori specializaţi– localizaţi în diverse zone ale

corpului Senzaţia de durere este resimţită în creier

Ariile parietale – locaţia, intensitatea

şi calităţile durerii Regiuni cerebral implicate

în procesare durerii

Ariile frontale şi sistemul limbic – nivelul de neplăcere

Teoria „controlului de poartă” a durerii

Melzack si Wall (1965, 1983)

Senzaţia de durere poate fi blocată sau facilitată - “sus în joc” – CREIER ORGAN- Existenţa unor interneuroni care deschid

“poarta” – facilitează legătura între măduva spinării şi creier

- Închiderea porţii blochează transmiterea mesajelor spre creier

Cum se poate închide poarta?Cum se poate închide poarta?

Analgezice, hipnoză, distragerea atenţiei

Tolerarea dureriiTolerarea durerii

Pragul diferă de la o persoană la altaPragul diferă de la o persoană la alta Poate varia şi în cazul aceleiaşi persoane, în funcţie Poate varia şi în cazul aceleiaşi persoane, în funcţie

de stări afectiv, nivelul de activare (de ex., sportivi)de stări afectiv, nivelul de activare (de ex., sportivi)

PERCEPŢIA PERCEPŢIA reflectarea în conştiinţa omului a obiectelor şi

fenomenelor care acţionează direct asupra receptorilor

Ordonarea

diferitelor senzaţii în imagini integrale ale obiectelor şi fenomenelor respective

Unificarea

PERCEPŢIA - este legată de memorie, gândire, imaginaţie

este condiţionată de ATENŢIE, EMOŢII, MOTIVAŢIE

Senzaţiile – reflectă diferite însuşiri ale

OBIECTELOR

PERCEPŢIA = o sumă de senzaţii

o formă calitativ distinctă de cunoaştere senzorială a lumii

Caracteristici esenţialeale lumii şi obiectelor

Caracteristici periferice (neesenţiale)

Caracteristicile percepţieiCaracteristicile percepţiei ObiectualitateaObiectualitatea

raportarea percepţiei la obiectele lumii reale şi nu la organele receptoare sau la raportarea percepţiei la obiectele lumii reale şi nu la organele receptoare sau la structurile cerebrale care participă la descifrarea şi prelucrarea informaţiei perceptivestructurile cerebrale care participă la descifrarea şi prelucrarea informaţiei perceptive

Această caracteristică se dezvoltă în timp, prin contactul propriu-zis cu obiectele

IntegralitateaIntegralitatea noi percepem orice obiect şi orice situaţie obiectuală spaţială ca un întreg

sistem stabil, chiar dacă unele părţi componente ale acestui întreg nu pot fi percepute nemijlocit în momentul respectiv

Inteligibilitatea Inteligibilitatea

Nevoia umană de a înţelege esenţa obiectului sau a Nevoia umană de a înţelege esenţa obiectului sau a fenomenului respectivfenomenului respectiv

Iluzia MIluzia Müüller-Lyerller-Lyer

Conştiinţa şi stările sale modificate

PercepţiilePercepţiile

Gândurile Gândurile

SentimenteleSentimentele

Unei persoane în orice moment constituie conştiinţa persoanei

Funcţiile conştiinţei:

- Monitorizarea proprie şi a mediului

- Controlul asupra propriei persoane şi asupra mediului

Nu tot ce ne influenţează este în centrul conştiinţei Nu tot ce ne influenţează este în centrul conştiinţei

AMINTIRI PRECONŞTIENTEAMINTIRI PRECONŞTIENTE

Inconştientul - lapsus FreudianInconştientul - lapsus Freudian

Conştiinţă disociatăConştiinţă disociată

Personalităţi multiplePersonalităţi multiple

Somnul şi viseleSomnul şi visele

Ritm circadian – tipare de somn: Ritm circadian – tipare de somn: găini - bufniţegăini - bufniţe

Profunzimea somnuluiProfunzimea somnului 5 stadii ale somnului - REM5 stadii ale somnului - REM Tulburările de somnTulburările de somn

- insomnia- insomnia- narcolepsia şi apnea- narcolepsia şi apnea

VISELEVISELE

Substanţe psihoactiveSubstanţe psihoactive

D

E

P

E

N

D

E

N

Ţ

Ă

MEDITAŢIAMEDITAŢIA

MEDITAŢIA DE PURIFICAREMEDITAŢIA DE PURIFICARE

MEDITAŢIA DE CONCENTRAREMEDITAŢIA DE CONCENTRARE

MEDITAŢIA ŞI RELAXAREAMEDITAŢIA ŞI RELAXAREA

HIPNOZAHIPNOZA

FENOMENE PSIFENOMENE PSI

PERCEPŢIA EXTRASENZORIALĂPERCEPŢIA EXTRASENZORIALĂ TELEPATIATELEPATIA CLARVIZIUNEACLARVIZIUNEA PRECOGNIŢIAPRECOGNIŢIA PSIHOKINEZIAPSIHOKINEZIA