PERCEPTII 1

PROF.UNIV.DR.

MIHAI ANITEI

PERCEPTIA- PROCES PSIHIC DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A

INFORMATIILOR

• 1. DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC

• 2.TEORII ALE PERCEPTIEI

• 3. FAZELE PROCESULUI

PERCEPTIV

• 4. FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI

• 5.LEGILE PERCEPTIEI

• 6. FORMELE COMPLEXE ALE PERCEPTIEI

• 7. ILUZIILE PERCEPTIVE

2. TEORIILE PERCEPTIEIA. SENZUALISMUL ASOCIATIONIST

-PERCEPTIA ESTE REZULTATUL UNEI SUME DE IMPRESII SENZORIALE;

B. GESTALTISMUL OBIECTELE SUNT PERCEPUTE IN

INTREGUL LOR PRIN FORMA STRUCTURA, CONFIGURATIA SPECIFICA;

C. STRUCTURALISMUL GENETIC

PERCEPTIA E LEGATA DE EVOLUTIA STRUCTURILOR INTELIGENTEI;

D. TEORIA TRANZACTIONALISTA

PERCEPTIA CA REZULTAT AL UNUI PROCES DE SCHIMB INTRE ORGANISM SI MEDIU;

E. TEORIA SENZORIO-TONICA

PERCEPTIA NU ESTE NUMAI DE ORIGINE SENZORIALA;

F. TEORIA STARILOR CENTRALE DIRECTOARE

PERCEPTIA ESTE INFLUENTATA DE PERSONALITATEA SUBIECTULUI;

G. TEORIA PSIHOFIZICAPERCEPTIA ESTE O PRIZA DE

CONTACT CU MEDIUL;

H. MODELUL COGNITIVIST

SE ACORDA UN ROL IMPORTANT ANTICIPARII SAU EXPECTANTEI;

1. PERCEPTIA-DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC

PERCEPTIA- PROCESUL PSIHIC DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE SUB FORMA UNEI IMAGINI CU SENS PENTRU SUBIECT.

IN ANALIZA SPECIFICULUI PSIHOLOGIC AL PERCEPTIEI TREBUIE SA SE TINA SEAMA DE IMBINAREA CELOR DOUA ORIENTARI DE PROCESARE A INFORMATIEI: ASCENDENTA

DESCENDENTA

PERCEPTIA

CA PROCES PSIHIC DE PRELUCRARE SI INTERPRETARE A

INFORMATIEISENZORIALE

CA PROCES SENZORIAL

CA PROCES SENZORIAL

COMPLEX

CA PROCES DE INTEGRARE A INFORMATIEI SENZORIALE

3.FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV

PERCEPTIA ARE O DESFASURARE FAZICA PROCESUALA SIPLURINIVELARA;

PRAGURI ALE PROCESULUIPERCEPTIV

PRAG DE MINIMUMVIZIBILE

PRAG DE MINIMUM SEPARABILE

PRAG DE MINIMUM COGNOSCIBILE

FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV DUPA J. PIAGET

• 1. FAZA DE ACTIVARE PERCEPTIVA

• 2. FAZA DE CENTRARE PERCEPTIVA

• 3. FAZA DECENTRARII PERCEPTIVE

FAZELE PROCESULUI PERCEPTIV CONFORM TEORIEI DETECTARII SEMNALELOR

• 1. ORIENTAREA

• 2. EXPLORAREA

• 3. DETECTIA

• 4. DISCRIMINAREA

• 5. IDENTIFICAREA

• 6. INTERPRETAREA

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI

• 1 CALITATEA SAU MODALITATEA SENZORIALA

• 2 INTENSITATEA STIMULULUI CARE DECLANSAND O PROCESARE SENZORIALA INFLUENTEAZA SI PERCEPTIA SPECIALIZATA

• 3. DURATA STIMULULUI EXPRIMA RELATIA DINTRE DURATA DE ACTIUNE A SITUATIILOR STIMUL SI DURATA DESFASURARII PROCESULUI PERCEPTIV;

DURATA EXPUNERII SI DURATA PERCEPTIEI SE SUPRAPUN SI ABATERILE SEMNIFICA PERTURBAREA PROCESULUI PERCEPTIV;

DURATA OPTIMA SE INTEGREAZA DE LA O DURATA MINIMA PANA LA UNA MAXIMA;

DACA EXPUNEREA LA STIMUL ESTE PREA LUNGA, SE PRODUCE SATURATIE;

FACTORII DETERMINANTI AI PERCEPTIEI

• 4. FRECVENTA MANIFESTARII SITUATIEI

• 5. VARSTA INFLUENTEAZA DINAMICA PERCEPTIEI PE AXA TEMPORALA, ONTOGENETICA A INDIVIDULUI;

• 6. SEXUL NU ESTE RELEVANT IN INFLUENTAREA PERCEPTIEI;

• 7. FACTORII COMPORTAMENTALI

F.H. ALLPORT A SISTEMATIZAT CERCETARILE DIN DOMENIUL PERCEPTIEI SI A CONSTATAT CA OAMENII PERCEP DIFERENTIAT IN FUNCTIE DE VALORILE LOR, TENSIUNI, REACTII DEFENSIVE, TREBUINTE SI PERSONALITATE;

NOI PERCEPEM DIFERIT ACELEASI IMAGINI?

PUTEM PERCEPE TOATE CELE 13 FEŢE DE BARBATI?

PERCEPTIIASCUNSE.LE PUTEM OBSERVA?

TEORIA FACTORILOR COMPORTAMENTALI (ALLPORT) SE REZUMA LA 6 IPOTEZE

SPECIFICE:

• 1. TREBUINTELE, NEVOILE BIOLOGICE ALE SUBIECTILOR TIND SA DETERMINE CEEA CE ESTE PERCEPUT;

• 2. RECOMPENSA SI PEDEAPSA ASOCIATE PERCEPTIEI OBIECTULUI TIND SA DETERMINE CEEA CE ESTE PERCEPUT;

• 3. VALORILE CARACTERISTICE INDIVIDULUI TIND SA DETERMINE O SCADERE A DURATEI DE RECUNOASTERE A STIMULILOR ASOCIATI ACESTOR VALORI;

• 4. VALOAREA PE CARE O REPREZINTA UN OBIECT PENTRU INDIVID TINDE SA DETERMINE APARENTA DE MARIME A ACELUI OBIECT;

• 5. PERCEPTIA ESTE FUNCTIE DE PERSONALITATEA INDIVIDULUI;

EXEMPLU TESTELE PROIECTIVE DE PERSONALITATE

6. STIMULII VERBALI PERTURBATORI, AFECTOGENI TIND SA PRELUNGEASCA TIMPUL DE RECUNOASTERE FATA DE STIMULII NEUTRII IAR FORMA SI SEMNIFICATIA CELOR NEUTRI TINDE SA FIE PERCEPUTA ALTERAT;

PERCEPEM TOTI LA

FEL SAU DIFERIT?

5. LEGILE PERCEPTIEI

LEGILE GESTALTISTEALE PERCEPTIEI

LEGILE GENERALE ALE

PERCEPTIEI

LEGILE GESTALTISTE ALE PERCEPTIEI

• 1. LEGEA CELEI MAI BUNE FORME- NU EXISTA MATERIE FARA FORMA, NEORGANIZATA;

• LA BAZA EI STA PRINCIPIUL PREGNANTEI CARE FACE CA ORGANIZAREA PSIHICULUI SA FIE BUNA, FORMA SA FIE STABILA;

2. LEGEA BUNEI CONTINUITATI-SUSTINE CA FORMELE CU UN CONTUR CAT MAI CONTINUU SUNT MAI PREGNANTE DECAT CELE CU UN CONTUR MAI

INTRERUPT

2. LEGEA INTEGRALITATII- OBIECTUL CU PARTI LIPSA E PERCEPUT CA UN TOT UNITAR

3. LEGEA UNIFICARII SUSTINE CA PERCEPTIA FORMELOR ESTE SUPUSA PRINCIPIULUI INCLUZIUNII. INCLUSIVITATEA

PERMITE CA DOUA ELEMENTE COMPONENTE SA ALCATUIASCA O FIGURA UNITARA ASTFEL INCAT PARTILE

COMPONENTE ISI PIERD INDIVIDUALITATEA

4. LEGEA PROXIMITATII-ELEMENTELE AFLATE IN VECINATATE IN CADRUL CAMPULUI PERCEPTIV TIND

SA FIE PERCEPUTE UNITAR

5. LEGEA SIMILITUDINII- ELEMENTELE SIMILARE TIND SA FIE PERCEPUTE UNITAR ATUNCI CAND ACTIONEAZA IMPREUNA IN CAMPUL PERCEPTIV

LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI

• 1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE

• 2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE

• 3.LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE

• 4. LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE

• 5. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE

1. LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE PUNE IN EVIDENTA RAPORTURILE DINTRE OBIECT SI FOND.

PERCEPTIA SE REALIZEAZA PRIN DECUPAREA OBIECTULUI DIN FONDUL PERCEPTIV SI RELIEFAREA

CARACTERISTICILOR PERCEPTIVE ALE ACESTUIA

MOEBIUS CU PASARI/C. ESCHER

2. LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE-CAPACITATEA PERCEPTIEI DE A INTREGI O FIGURA

LACUNARA

LEGEA 2 A PERCEPTIEI: ÎNTREGIREAUNEI FIGURILACUNARE

• 3. LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE- CONSTA IN DISPUNEREA INFORMATIILOR RELEVANTE IN PUNCTELE DE CONCENTRARE INFORMATIONALA MAXIMA AFLATE PE STRUCTURA OBIECTULUI STIMUL;

• 4. LEGEA PROIECTIVITATII PERCEPTIVE EXPRIMA PROPRIETATEA SPECIFICA PERCEPTIEI DE A ELABORA IMAGINEA IN PLAN MENTAL SI APOI DE A O PROIECTA ASUPRA ACESTUIA.

“NU VAD CAND VAD CI VAD DUPA CE VAD”

5. LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE-CAPACITATEA

PERCEPTIEI DE A-SI MENTINE PARAMETRII

FUNCTIONALI DE RECEPTARE OBIECTIVA

A INFORMATIEI IN CONDITIILE IN CARE SE

PRODUC MODIFICARI DATORATE

VARIATIILOR DE DISTANTA, MARIME,

FORMA ETC

DE EXEMPLU DACA E APUS DE SOARE NU INSEAMNA CA APA SI COPACII SI-AU MODIFICAT CULOAREA

APLICATII PRACTICE LA LEGILE PERCEPTIEI

SUNT ACESTE LINII PARALELE?

CERCUL CONFERA ATAT ILUZIA MISCARII CAT SI DE ADANCIME A CERCULUI CU CAT PRIVIM MAI MULT IN

CENTRU

ILUZIA CREATA DE SPIRALA FRAZER IN STANGA SI ILUZIA ABSENTA DATORITA PREZENTEI

CERCURILORCONCENTRICE IN LOC DE SPIRALA

FIGURI IMPOSIBILE

CERCURILE CONCENTRICE DIN FUNDAL NE FAC SA VEDEM LATURILE PĂTRATELOR CURBE

PATRATE CE PAR A AVEA LATURILE CURBE

SCAUNE IMPOSIBILE

ACELEASI CERCURI DAR ROTITE DAU IMPRESIA DE TRIUNGHI CU LATURI CURBE

CE OBSERVAM INTERIOR SAU EXTERIOR DE

CUB?

SE MISCA ROTILE DINTATE?

PRIVITI IN CENTRU. CE OBSERVATI ?

PUTEM DISTINGE CIFRELE?

PERSOANELE CU DEFICIT DE VEDERE CROMATICA NU AU CAPACITATEA DE A DIFERENTIA CULORILE DACA LUMUNA ESTE REDUSA

O PERSOANA CU DEFICIT CROMATIC DE VEDERE VA PERCEPE VIZUAL DESENUL DIN STANGA ASA CUM ESTE EXPUS IN DREAPTA

CUM PERCEPEM CULORILE DIN DREPTUNGHIURI PE FUNDALURI DIFERITE?

SCARA SI CASCADA, URCA SAU COBOARA?

ILUZIA PERCEPTIVA HERMANN GRID

APARENTA MISCARE A IMAGINII ESTE CREATA DE MISCAREA GLOBILOR OCULARI IN TIMPUL

EXPLORARII PERCEPTIVE

GALA IN URECHE

TREITABLOURIINUNULSINGUR

SFARSIT