romÂnia Încotro? anul 2012 r aport anual de analiză şi prognoză

Post on 16-Jan-2016

24 Views

Category:

Documents

0 Downloads

Preview:

Click to see full reader

DESCRIPTION

ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză Societatea Academică din România 5 aprilie 2012 Spaţiul Public European. Marile Dileme. Schimbare reală în politică sau doar alegeri? Întoarcerea la recesiune sau doar încetinire relansare? - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

ROMÂNIA ÎNCOTRO?Anul 2012

Raport anual de analiză şi prognoză Societatea Academică din România

5 aprilie 2012

Spaţiul Public European

Marile Dileme

• Schimbare reală în politică sau doar alegeri?• Întoarcerea la recesiune sau doar încetinire

relansare?• Destul de competitivi pentru a ne alătura zonei

euro în 2015? Sau când?• E realist să sperăm că vom dezvolta România

cu fondurile europene?• Se poate reforma Sănătatea printr-un larg

consens social?2

Corup ia semnificativ asociată cu prezen a ț țla vot

3

Românii cred că a crescut corup ia țEurobarometru

02

04

06

08

0

Pe

rcen

tage

tha

t an

sw

ere

d incre

ase

d(1

-5 w

here

1=

incre

ase

d a

lo

t an

d 2

=in

cre

ased

a little)

Slo

ve

nia

Cypru

s

Czech

Rep

Po

rtu

ga

l

Rom

ania

Sp

ain

Ita

ly

Gre

ece

Ma

lta

Hun

ga

ry

Au

str

ia

UK

Slo

va

kia

Lithu

an

ia

Me

an

201

0

Irela

nd

Fra

nce

Bu

lgari

a

Be

lgiu

m

Latv

ia

Sw

ed

en

Neth

erla

nd

s

Germ

any

Po

land

Fin

land

Esto

nia

Den

mark

Luxe

mbo

urg

eb_corr_inc

In the past three years would you saythat the level of corruption in (OUR COUNTRY) has…?

4

Forumul economic mondial – Locul 2 din coadă la tratament preferenţial

02

46

De

gre

e o

f fa

vo

ritism

(1-7

wh

ere

1=

usu

ally f

avo

r w

ell c

on

ne

cte

d p

eo

ple

an

d 7

=n

eu

tra

l)

Sw

ed

en

De

nm

ark

Ne

the

rla

nd

sF

inla

nd

Lu

xe

mb

ou

rgG

erm

an

yU

nite

d K

ing

do

mA

ustr

iaB

elg

ium

Fra

nce

Esto

nia

Ire

lan

dC

yp

rus

Me

an

20

10

Ma

lta

Po

lan

dL

ith

ua

nia

Sp

ain

Po

rtu

ga

lS

love

nia

Cro

atia

La

tvia

Hu

ng

ary

Gre

ece

Cze

ch

Re

pu

blic

Bu

lga

ria

Ita

lyR

om

an

iaS

lova

kia

wef_gf

Degree of government favoritism

5

02

04

06

08

0

Pe

rce

nta

ge

of

ag

ree

an

d m

ostly a

gre

e (

su

m)

(1-4

wh

ere

1=

tota

l a

gre

e a

nd

2 m

ostly a

gre

e)

Ro

ma

nia

Gre

ece

Cyp

rus

Slo

va

kia

Lith

ua

nia

Po

rtu

ga

lIt

aly

Bu

lga

ria

Sp

ain

Ma

lta

Ire

lan

dC

ze

ch

Re

pu

blic

Po

lan

dL

atv

iaH

un

ga

ryS

love

nia

Me

an

20

10

Esto

nia

Un

ite

d K

ing

do

mA

ustr

iaF

inla

nd

Be

lgiu

mG

erm

an

yF

ran

ce

Sw

ed

en

Ne

the

rla

nd

sL

uxe

mb

ou

rgD

en

ma

rkC

roa

tia

eb_corr_daily

You are personally affected by corruption in your daily life

6

Imaginea ţării – a 3-a din Europa lanr. tiri corupţie raportate din total tiri Reuters ș ș

7

Riscurile politice ale anului

• Prezenţă foarte slabă la vot• Probleme de imagine internă şi externă din

cauza pecepţiei favoritismului guvernamental• Băsescu nu mai poate convinge pe nimeni că a

câştigat bătălia cu anticorupţia, şi asta va avea impact electoral şi post-electoral

8

Riscurile economice sunt tot politice...

9

Prognoze panel SAR pe 2012

10

DILEMA 1 – EURO,

MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU?

Florin CÎ UȚ

11

Creșterea economică trimestrială

12

Balanța comercială (intra-EU)

13

Productivitate pe angajat

14

Costul pe angajat (2005=100)

15

Productivitatea pe angajat

16

Randament obligațiuni (10-ani)

17

Concluzii

• România are şanse să îndeplinească criteriile nominale de convergenţă pentru 2015

• Este imposibil ca până atunci să facem progrese semnificative în procesul de convergenţă reală

• Exemplul PIIGS arată că restructurarea în interiorul zonei euro este dificilă şi cu costuri foarte mari

• Pentru a evita o soartă similară România trebuie să reducă diferenţa de productivitate până în momentul aderării

18

Valentina DIMULESCU

Raluca POP

II.

CU CE NE ALEGEM DIN FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE

REGIONALĂ I DE CE?Ș

Polul de jos al dezvoltării din Europa

276 regiuni la nivelul UE, media UE = PIB 100: - Bucureşti-Ilfov (locul 75, PIB 113,1)- Vest (locul 249, PIB 50,7)- Centru (locul 258, PIB 44,5)- Nord-Vest (locul 262, PIB 41,5)- Sud-Muntenia (locul 267, PIB 39)- Sud-Vest (locul 269, PIB 38,7)- Sud-Vest Oltenia (loc 271, PIB 36,2)- Nord-Est (loc 275, PIB 28,8)

(Eurostat regional yearbook 2011: Gross domestic product, nivelul NUTS II)

20

Impact fonduri regionale 4 ani

Rezultate proiecte finalizate

9,4 km de drum judeţean reabilitat (judeţul Ilfov)

10,5 km de şosele de centură construite (centura Ineu şi centura Braşov)

2 ambulatorii de spitale municipale reabilitate şi dotate (Oradea şi Moineşti)

2 cămine pentru persoane vârstnice reabilitate (Sibiu, Constanţa)

40 de unităţi mobile de intervenţie în situaţii de urgenţă echipate (Regiunea Centru)

197 microîntreprinderi sprijinite

900 locuri de muncă create

320 m pârtie de schi realizată

Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Raportul Anual de Implementare POR (2010), p9

21

Probleme în planificarea POR şi stabilirea obiectivelor

- Lipsa de corelare a obiectivelor formulate între nivel regional şi nivelul naţional al POR atrage deresponsabilizare publică şi

ridică dificultăţi de planificare a implementării

- CRESC-urile au pierdut în 2008 dreptul de a evalua strategic şi de prioritiza proiectele depuse la nivel regional. Consecinţa:

agenţiile nu au putut prioritiza în funcţie de nevoile regionale & nu se face o corelare între rezultatele POR şi obiectivele PND

- Elaborarea/modificările manualului de instrucţiuni au condus la decalarea startului

22

Probleme în implementare

- Planurile de Dezvoltare Regională nu sunt asumate de autorităţi.

- Alocările financiare acordate de către MDRT prin contractele de Asistenţă Tehnică au ajuns târziu la nivel regional.

- Fluxul de numerar dinspre MDRT şi Ministerul de Finanţe către ADR-uri este greoi

23

Probleme în etapele de monitorizare şi evaluare a implementării POR

- Nu se face o evaluare strategică la nivel regional a proiectelor depuse.

- Anumiţi indicatori de rezultat nu pot fi cuantificaţi & capacitate redusă de colectare a datelor.

- Evaluarea activităţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională este dificilă pentru ca nu au fost formulaţi din start indicatori anuali de rezultat la nivel regional

24

Recomandări

- Implementarea recomandărilor existente în rapoartele de evaluare - ştim ce e de făcut, dar nu facem

- Descentralizare de la programe naționale la regiuni

- Rapoartele de activitate să respecte un model unic care să impună transmiterea unor informaţii clare în ceea ce priveşte implementarea POR.

- Transparenţă totală, online, de la planificarea planificării la rambursare

25

Dr. Sorin Paveliu

III.

O REFORMĂ A SĂNĂTĂ II ȚPRIN LARG CONSENS

SOCIAL

Cheltuielile totale cu sănătatea în unele ţări membre UE (în $ PPP/capita)

Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf Descărcat în februarie 2012.

27

Cheltuielile totale cu sănătatea exprimate ca procent din PIB în unele ţări membre ale UE

Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf

2012.

28

Fondul asigurărilor sociale de sănătate, în miliarde lei

Sursa: http://www.cnas.ro/informatii-publice/bugetul-fnuass/evolutia-fnuass 29

Evoluţia pieţei farmaceutice în România (în Euro)

Sursa: Centre de Gestion, de Documentation, d’Informatique et de Marketing (Cegedim)Financiar

http://www.zf.ro/companii/piata-de-medicamente-a-spart-pragul-de-2-5-mld-cresterea-a-fost-de-30-in-t4-din-2011-9221913 - descărcat în februarie 2012

30

Cheltuielile cu medicamentele per capita (în Euro PPP) și exprimate ca % PIB, 2008

31

top related