rezumat teza de doctorat - unap doctorat rezumate...teza de doctorat este structurată pe o parte...
Post on 16-Feb-2020
139 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”
Nr._______ din_________
Colonel POPÎRLAN Stan
REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT
TEMA: SPRIJINUL LOGISTIC AL FORŢELOR NAVALE ALE ROMÂNIEI ÎN
OPERAŢIILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN
Conducător de doctorat
Colonel prof. univ. dr. Sorin PÎNZARIU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- BUCUREŞTI, 2016 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 30
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII PRIVIND FOLOSIREA FORŢELOR NAVALE ALE
ROMÂNIEI ÎN OPERAŢIILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN
1.1. Determinări conceptuale privind operaţiile de stabilitate şi sprijin
1.1.1. Apariţia şi dezvoltarea conceptului
1.1.2. Principiile generale şi specifice ale operaţiilor de stabilitate şi sprijin
1.1.3. Caracteristicile operaţiilor de stabilitate şi sprijin
1.1.4. Locul şi rolul Forţelor Navale ale României în operaţiile de stabilitate şi
sprijin
1.2. Cadrul juridic care reglementează participarea Forţelor Navale ale României
la operaţiile de stabilitate şi sprijin în procesul de consolidare a securităţii
globale
1.2.1. Statutul juridic al ţărilor participante cu forţe la operaţiile de stabilitate
şi sprijin conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite
1.2.2. Cadrul juridic de participare la operaţiile de stabilitate şi sprijin al
Forţelor Navale ale României
1.3. Tipuri de operaţii de stabilitate şi sprijin la care pot participa Forţele Navale
ale României
1.3.1. Operaţiile de sprijin în situaţii de urgenţă
1.3.2. Operaţiile în sprijinul păcii
1.3.3. Operaţiile de securitate maritimă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 30
CAPITOLUL 2
PARTICULARITĂŢILE SPRIJINULUI LOGISTIC AL FORŢELOR
NAVALE ALE ROMÂNIEI PARTICIPANTE LA OPERAŢIILE DE
STABILITATE ŞI SPRIJIN
2.1. Consideraţii generale privind sprijinul logistic al contingentului din Forţele
Navale ale României
2.1.1. Delimitări conceptuale privind logistica şi sprijinul logistic în context
aliat
2.1.2. Rolul şi misiunile forţelor structurilor logistice ale contingentului
naţional naval
2.1.3. Factori care influenţează sprijinul logistic
2.1.4. Principiile şi cerinţele sprijinului logistic
2.1.5. Sistemul logistic al contingentului naţional naval
2.1.6. Liniile de sprijin logistic
2.2. Domeniile funcţionale ale sprijinului logistic al contingentului din Forţele
Navale ale României
2.3. Procedee de sprijin logistic ale contingentului din Forţele Navale ale
României
CAPITOLUL 3
PLANIFICAREA SPRIJINULUI LOGISTIC AL CONTINGENTULUI DIN
FORŢELE NAVALE ALE ROMÂNIEI PARTICIPANT LA OPERAŢIILE
DE STABILITATE ŞI SPRIJIN
3.1. Fazele procesului de planificare ale sprijinului logistic al contingentului din
Forţele Navale ale României participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin
3.1.1. Principii generale
3.1.2. Cerinţele planificării sprijinului logistic
3.1.3. Organizarea planificării sprijinului logistic
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 30
3.1.4. Fazele planificării sprijinului logistic
3.2. Conducerea sprijinului logistic al contingentului din Forţele Navale ale
României participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin
3.2.1. Organizarea conducerii sprijinului logistic
3.2.2. Comanda şi controlul forţelor de logistică
3.2.3. Documente pentru conducerea sprijinului logistic
3.3. Studiu de caz – sprijinul logistic acordat contingentului din Forţele Navale
ale României participant la ,,Operaţia EU NAVFOR ATALANTA”
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA CU ABREVIERI ŞI ACRONIME
LISTA ANEXELOR
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 30
CUVINTE CHEIE: operaţii de stabilitate şi sprijin, Forţele Navale ale
României; contingent naţional naval, Organizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO),
Uniunea Europeană (UE), Alianţă/coaliţie, Forţa maritimă multinaţională (MNMF),
Componenta navală (CN), Forţa întrunită (FÎ), sprijin logistic, logistică, sistem
logistic, modul logistic, domenii funcţionale, bunuri materiale şi servicii, navă/grup
de nave, aeronavă, teatru de operaţii (TO), zonă de operaţii (AOO),
dislocare/redislocare.
REZUMAT
În cadrul demersului nostru ştiinţific am plecat de la noul statut al ţării noastre,
de membru cu drepturi depline a Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic (NATO) şi
Uniunii Europene (UE), materializat prin participarea la operaţiile multinaţionale din
spaţiul balcanic, Asia şi Africa. În acelaşi timp am avut în vedere, aspectele şi
consecinţele globalizării la nivel regional şi mondial, cerinţele impuse de NATO în
domeniul restructurării şi modernizării Armatei României, dar mai ales nevoia de
integrare a sistemului logistic militar cu cel existent în mediul civil şi complexitatea
procesului de acordare a sprijinului logistic naval în acest tip de operaţii.
Tematica tezei de doctorat este de actualitate şi prezintă importanţă pentru
România şi statele membre NATO şi UE, în condiţiile eforturilor care se depun în
această etapă pentru asigurarea capacităţii operaţionale a structurilor militare pe
fondul crizei economice. De asemenea, tema tratată se înscrie în contextul
preocupărilor factorilor de răspundere politico-militari de a realiza o capacitate
combativă care să descurajeze, orice potenţial adversar, să treacă la o agresiune
armată împotriva oricărui alt stat membru al Alianţei/coaliţiei, concomitent cu
asigurarea capacităţii de răspuns optime şi eficiente în orice situaţie şi în orice zonă a
lumii.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 30
Domeniul tezei se înscrie în noua viziune de transformare a domeniului apărării,
la nivel conceptual, doctrinar şi organizatoric, în ceea ce priveşte echilibrul necesar
între războiul convenţional şi asistenţa tradiţională pentru dezvoltare. Niciun conflict
militar, oricât de neînsemnat, nu va mai putea fi privit şi tratat ca un fapt izolat,
previzibil şi contracarabil, ca o chestiune ce priveşte exclusiv pe cei implicaţi direct.
Teza de doctorat are un pronunţat caracter de noutate, deoarece acordarea
sprijinul logistic unei structuri militare, de tip contingent, din Forţele Navale ale
României participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei
reprezintă o provocare nouă în contextul actual de criză economică, cu implicaţii fără
precedent în toate domeniile. Pentru aceasta optimizarea reprezintă una dintre soluţiile
cele mai importante, la îndemână, dar în acelaşi timp mai eficiente, în atingerea
scopurilor propuse în domeniul sprijinului logistic naval şi nu numai. Găsirea
soluţiilor de acest tip reprezintă noua provocare a întregii comunităţi internaţionale, a
organismelor sale, îndeosebi Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), NATO şi UE.
Conţinutul teoretic şi practic-aplicativ al tezei de doctorat are o deosebită valoare
de investigare ştiinţifică, fiind rodul unui studiu aprofundat a documentaţiei
referitoare la sprijinul logistic al contingentului din Forţele Navale ale României şi
completat fiind cu observarea directă a activităţilor şi acţiunilor respective de-a lungul
întregii cariere militare.
Caracterul pronunţat explorator al lucrării, Sprijinul logistic al Forţelor Navale
ale României în operaţiile de stabilitate şi sprijin, valoarea practică şi aplicativă a
soluţiilor propuse, susţin valoarea contribuţiilor la dezvoltarea cunoaşterii în domeniu.
Teza de doctorat este structurată pe o parte introductivă, trei capitole (fiecare
dintre acestea fiind dezvoltat în cadrul subcapitolelor proprii) şi se încheie cu
concluzii şi propuneri. Aceasta are o structură logică şi echilibrată urmărind să
evidenţieze necesitatea şi utilitatea problemelor tratate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 30
Din cele trei capitole ale lucrării accentul a fost distribuit echilibrat, pornind de
la mediul de securitate, ca factor determinant al participării la operaţiile de stabilitate
şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei a unui contingent din Forţele Navale ale
României, continuând cu două capitole ce tratează problematica specifică a acordării
sprijinului logistic naval acestuia şi încheind cu o problemă deosebit de importantă,
instruirea prin practicare a structurilor de logistică din compunerea contingentului, în
care lecţiile identificate/învăţate sunt rezultatul experienţe acumulate în urma
participării la Operaţia EU NAVFOR ATALANTA.
De asemenea, am încercat să scot în evidenţă unele concluzii asupra modului de
înţelegere a acordării sprijinului logistic al Forţelor Navale ale României participante
la operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei, atât din punct de vedere
structural, cât şi din punct de vedere al acordării acestuia forţelor navale combatante,
în mod deosebit, venind cu o serie de propuneri practice în susţinerea acestui demers.
Experienţa proprie dobândită de-a lungul carierei desfăşurată în cadrul Statul
Major al Forţelor Navale, în domeniul abordat, şi cea acumulată în cadrul activităţilor
practice, ca participant la numeroase exerciţii şi la unele activităţi internaţionale
desfăşurate pe teritoriul naţional, a fost benefică pentru pregătirea misiunii
contingentului naţional naval participant la Operaţia EU NAVFOR ATALANTA, în
sensul că, am avut posibilitatea să facă numeroase propuneri, care să fie verificate în
practică.
Sursele bibliografice utilizate includ importante lucrări de referinţă, autohtone şi
străine, din domeniu şi alte domenii conexe, informaţii apărute în presă şi pe internet.
Cele 33 (treizecişitrei) de anexe ale tezei axate pe date şi informaţii importante,
întregesc conţinutul ştiinţific al lucrării şi conferă acesteia un plus de valoare.
Structura tezei de doctorat a presupus prezentarea noilor coordonate care
definesc sprijinul logistic al Forţelor Navale ale României participante la operaţiile de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 30
stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei, în noul context geopolitic şi
geostrategic, în următoarea succesiune:
1. În introducere am prezentat o serie de aspecte generale privind climatul
existent în sistemul relaţiilor internaţionale la început de secol şi de mileniu, precum
şi reacţia actorilor internaţionali, care, în funcţie de interesele naţionale,
organizaţionale sau individuale, se implică, mai mult sau mai puţin, în soluţionarea
diverselor crize care sunt în derulare pe glob, a celor care tind să evolueze dar şi a
celor îngheţate care, la un moment dat, pot izbucni cu putere, efectele lor afectând
într-un fel sau altul pe toţi actorii sistemului relaţiilor internaţionale, după cum se
poate observa, la momentul actual, în Ucraina, Siria, Arabia Saudită, Iran etc.
Dintr-o altă perspectivă am scos în relief faptul că la nivel decizional, atât în
cadrul NATO, cât şi al UE, se consideră că implicarea şi participarea la operaţii de
stabilitate şi sprijin sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) reprezintă misiuni
fundamentale pentru cele două entităţi. În ceea ce priveşte acordarea sprijinului
logistic contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii, acesta
continuă să rămână o responsabilitate comună a României şi a celor două organizaţii,
fiind o caracteristică fundamentală a viziunii celor două organizaţii în domeniul
militar.
Nu în ultimul rând, am evidenţiat faptul că forţele multinaţionale, în afară de
structura de comandă, proceduri comune de acţiune şi mijloace, au nevoie de un
sprijin logistic consistent şi oportun care să permită rămânerea lor în teatrul de
operaţii (TO) în vederea îndeplinirii misiunilor primite. Noile abordări care au loc în
domeniul sprijinului logistic, în special în ceea ce priveşte efortul de reducere a
amprentei specifice în TO a structurilor logistice, arată că ţările contribuitoare cu
trupe au posibilităţi extrem de largi de a-şi multiplica efortul logistic, prin combinarea
capabilităţilor proprii cu cele ale organizaţiei şi celorlalte state participante la operaţia
de stabilitate şi sprijin.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 30
2. Teza de doctorat prezintă trei direcţii de cercetare corespunzătoare celor trei
capitole ale lucrării, astfel:
În capitolul 1 al tezei, intitulat Consideraţii privind folosirea Forţelor Navale ale
României în operaţiile de stabilitate şi sprijin, am efectuat o analiză la o serie de
consideraţii cu privire la: delimitările conceptuale ale acestui tip de operaţii, cadrul
juridic care reglementează participarea Forţelor Navale ale României şi tipurile de
operaţii de stabilitate şi sprijin la care pot participa acestea, în scopul clarificării unor
concepte, definiţii, semnificaţii şi dimensiuni ale acestui proces contemporan al vieţii
economice şi sociale şi a desprinderii acelor aspecte, care pot genera diferite tipuri de
crize.
În procesul de consolidare a securităţii globale, am evidenţiat faptul că,
diversitatea conceptelor privind operaţiile de stabilitate şi sprijin a crescut în mod
exponenţial, în ultima perioadă de timp, pe măsura înmulţirii situaţiilor de criză
existente la nivel internaţional, accentuării unor crize precum cele generate de sărăcie,
accesul la resurse, cauze economico-financiare, respectiv cele declanşate de evoluţia
statelor considerate ca fiind „eşuate” şi care permit prin inacţiune la nivel central şi
local proliferarea comerţului cu arme, a terorismului, a crimei organizate etc.
Operaţiile de stabilitate şi sprijin prezintă caracteristici dinamice, care sunt
determinate de evoluţia continuă a mediului de securitate, caracterizat de fluiditate şi
impredictibilitate. De aceea, în opinia noastră, aceste operaţii sunt, de regulă,
neliniare, izolate şi se desfăşoară după principii specifice, cu respectarea, în funcţie de
situaţie, a principiilor caracteristice luptei armate, în acest sens, apreciem că liderii
militari trebuie să adapteze aplicarea cadrului operativ şi a elementelor artei operative
la situaţia concretă.
Considerăm că, viitoarele operaţii de stabilitate şi sprijin la care pot participa
structuri din compunerea Forţelor Navale ale României în cadrul Alianţei/coaliţiei,
sub mandatul ONU sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 30
(OSCE), sub comanda NATO sau a UE, vor fi caracterizate de interdependenţă,
transnaţionalitate şi complexitate, ceea ce va presupune multiple forme de colaborare,
bilaterală sau multinaţională, regională sau globală.
Suntem de părere că o cunoaştere aprofundată a caracteristicilor operaţiilor de
stabilitate şi sprijin permite planificatorilor militari o evaluare iniţială cât mai
completă a situaţiei de criză la care organismul militar trebuie să răspundă şi să
acţioneze.
România, prin Legea nr. 121 din 15 iunie 2011 privind participarea forţelor
armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, reglementează
condiţiile în care forţele armate participă la operaţiile de stabilitate şi sprijin. În
conformitate cu prevederile de la art. 2 alin. (1) din lege, misiunile şi operaţiile avute
în vedere sunt următoarele: de apărare colectivă în cadrul NATO sau de asigurare a
securităţii statelor membre ale UE, de răspuns la crize, de pace şi de asistenţă
umanitară.
Forţele Navale ale României în baza legii, mai sus menţionate, pot să participe la
acest tip de operaţii cu structuri din compunerea sa, dacă sunt constatate următoarele
condiţii: să existe o ameninţare reală la adresa păcii şi securităţii, recunoscută de către
ONU şi OSCE; să fie pe rol un proces de reglementare politică prin care să se încerce
negocierea prin tratative a conflictului; să fie confirmat un mandat de participare, clar
şi precis formulat, cu caracter multinaţional şi imparţial; să fie făcut studiul situaţiei
de criză, a caracterului conflictului (internaţional sau intern) ca să se poată estima
siguranţa în misiune a personalului (militar şi civil) ce va fi angajat, precum şi să fie
făcut un studiu al efectelor participării româneşti asupra relaţiilor cu ţara respectivă şi
cu alte ţări implicate.
Tipurile de operaţii multinaţionale la care pot participa Forţele Navale ale
României în cadrul Alianţei/coaliţiei sub mandatul ONU sau al OSCE, sub comanda
NATO sau a UE a cunoscut, de-a lungul timpului, evoluţii contradictorii care au dat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 30
naştere la o diversitate de opinii cu privire la modul de clasificare a acestui tip de
acţiuni militare. Astfel, din punct de vedere conceptual, de-a lungul ultimilor ani, în
mediul militar s-a trecut, rând pe rând, de la sintagme precum operaţii altele decât
războiul, la operaţii de stabilitate şi sprijin, respectiv la operaţii de stabilitate şi
reconstrucţie.
Pe baza concluziilor am scos în relief faptul că, în domeniul acţiunilor navale,
rapiditatea cu care se perfecţionează şi se modifică conceptele operaţionale, ne face să
credem, că operaţiile de stabilitate şi sprijin vor constitui principalul mod de abordare
a viitorului tip de conflict, într-o configuraţie deschisă permanent înnoirilor, cel puţin
pentru perioada de început a noului mileniu.
Operaţiile de stabilitate şi sprijin, la care au participat Forţele Navale ale
României în cadrul Alianţei/coaliţiei, nu s-au desfăşurat şi nici nu se vor putea
desfăşura cu succes dacă nu vor beneficia de un sprijin logistic coerent, oportun şi în
volum complet.
Scopul abordărilor din acest capitol a fost încercarea de a delimita acele
concepte, teorii şi practici cu care se operează, în vederea elaborării unei baze de
cunoştinţe şi date minime necesare utilizării în practică a acestora şi înţelegerii
schimbărilor induse în mediul actual de securitate, precum şi evidenţierea stadiului
cunoaşterii actuale în domeniul analizat.
Această cercetare ştiinţifică supusă unei analize, ulterioare, va permite
constituirea unor baze de lucru utile în înţelegerea sprijinului logistic al Forţelor
Navale ale României, necesar acestora, pentru ducerea acţiunilor militare (de sprijin
logistic) şi depăşirea unor crize militare.
În capitolul 2 al tezei, denumit Particularităţile sprijinului logistic al Forţelor
Navale ale României participante la operaţiile de stabilitate şi sprijin , am abordat
problemele generale şi particulare privind sprijinul logistic al contingentului din
Forţele Navale ale României participant la acest tip de operaţii (consideraţii generale,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 30
domenii funcţionale şi procedee de sprijin logistic) şi alte aspecte care, într-un fel sau
altul, contribuie sau limitează desfăşurarea acestui tip de acţiuni militare.
În primul rând, în capitol doi, am prezentat şi analizat o serie de delimitări
conceptuale din domeniul abordat, rolul şi misiunile forţelor structurilor logistice,
factori care influenţează sprijinul logistic, principiile, cerinţele, sistemul şi liniile de
sprijin logistic ale forţelor navale, în general, şi a contingentului naţional naval în
special.
Delimitări conceptuale din domeniul abordat evidenţiază necesitatea creării
departajărilor corespunzătoare între anumite concepte (logistică, sprijin logistic etc.)
ale căror atribute sunt confundate şi interpretate adeseori într-un mod incorect, de
către cei care se angajează în dezbaterea de idei în jurul fenomenului logistic,
îndeosebi în cazul în care luăm în discuţie cadrul şi operaţiile de stabilitate şi sprijin.
Structura de logistică (nava de sprijin logistic) din compunerea contingentului
naţional naval are rolul de a furniza sprijin logistic complet şi oportun navei/grupului
de nave combatant din compunerea sa, în condiţiile solicitate, în locurile stabilite şi
indiferent de stare a vremii sau anotimp, pentru desfăşurarea în condiţii optime a
operaţiilor de stabilitate şi sprijin.
Logistica navală la nivel tactic este relaţionată cu capacitatea combativă a
contingentului naţional naval, iar responsabilitatea pentru realizarea acesteia revine
comandantului contingentului.
Misiunea principală a forţelor de logistică ale contingentului este de a asigura şi
susţine nivelul de operativitate, precum şi de a acorda sprijinul logistic necesar
contingentului, în timpul şi locul potrivit, pe timpul participării acestuia la acest tip de
operaţii.
Misiunile forţelor structurilor logistice ale contingentului naţional naval
participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin pot fi primite sau deduse. Cele deduse
se stabilesc pe baza ordinului de operaţii primit de către comanda operaţională/tactică.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 30
Nu există operaţie/acţiune fără misiune logistică. Uneori misiunea logistică poate fi
reformulată, conturată, clarificată şi/sau definită chiar pe timpul desfăşurării
operaţiei/acţiunii.
Accederea României în structurile europene şi euroatlantice, precum şi
diversificarea parteneriatelor strategice, în opinia noastră, a determinat transformarea
şi diversificarea misiunilor forţelor structurilor logistice din compunerea
contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii, definirea
preponderentă a acestora în funcţie de obiective şi nu de adversar, precum şi apariţia
unor misiuni noi, specifice.
Din analiza fiecărui factor care influenţează sprijinul logistic, trebuie să facem
deducţii, iar din acestea, trebuie să rezulte sarcini concrete ale logisticii al
contingentului naţional naval. Aceste sarcini nu trebuie să rămână doar sub forma
declarativă şi lăsate a fi rezolvate până la sfârşitul procesului de planificare a
sprijinului logistic al contingentului naţional naval.
Putem aprecia că, modalitatea în care organele de logistică ale contingentului
naţional naval conduc şi planifică logistica acordată navei/grupului de nave din
compunerea sa, precum şi luarea în calcul pe baze pertinente a factorilor care
influenţează sprijinul logistic, contribuie la succesul sau insuccesul unei operaţii de
stabilitate şi sprijin, cu atât mai mult cu cât dimensiunea acestora poate creşte sau
descreşte în funcţie de misiunile stabilite pentru a fi îndeplinite.
Cerinţele impuse acţiunilor militare desfăşurate de către contingentul din Forţele
Navale ale României participant la acest tip de operaţii reprezintă exigenţe la care
organele de conducere a sprijinului logistic naval trebuie să răspundă în planificarea şi
organizarea acestuia, pentru ca contingentul să îşi poată îndeplini obiectivele stabilite
în cadrul Componentei navale (CN)/Forţei întrunite (FÎ).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 30
Principiile şi cerinţele logistice ale contingentului naţional naval participant la
acest tip de operaţii, considerăm că, sunt materializate prin politici şi metode care
ghidează şi realizează planificarea şi acordarea sprijinului logistic necesar acestuia.
În momentul în care luăm în discuţie sistemul logistic al contingentului din
Forţele Navale ale României participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul
Alianţei/coaliţiei, parte integrantă a sistemului logistic al Forţei maritime
multinaţionale (MNMF), în TO, este evident că trebuie abordate cele trei componente
principale ale sale, şi anume: subsistemul de conducere (reprezentat de organele de
conducere logistică), subsistemul de execuţie (reprezentat de organele de execuţie) şi
subsistemul de relaţii funcţionale.
Un sistem logistic eficient al contingentului participant la acest tip de operaţii, în
opinia noastră, trebuie să permită eforturi minime cu beneficii maxime cel puţin în
materie de costuri şi, nu în ultimul rând, un nivel ridicat de standardizare.
Liniile de sprijin logistic sunt parte componentă a dispozitivului adoptat de
contingentul naţional naval participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul
Alianţei/coaliţiei şi se stabilesc în scopul realizării în mod oportun a misiunilor de
sprijin logistic cu tot ceea ce este necesar navelor de luptă din compunere.
Prin proiectarea corespunzătoare a liniilor de sprijin logistic ale contingentului
naţional naval, considerăm că, se asigură funcţionarea la un nivel înalt a întregului
sistem de sprijin logistic al FÎ, ceea ce presupune integrarea cât mai rapidă, încă din
stadiile iniţiale ale procesului de dislocare strategică, a contingentului din Forţele
Navale ale României cu cele multinaţionale.
Putem afirma că, în prezent logistica navală, ca parte a logisticii a Armatei
Române, răspunde cerinţelor susţinerii luptătorilor, dar în viitor este evidentă
necesitatea asigurării flexibilităţii, agilităţii, mobilităţii şi interoperabilităţii
elementelor necesare pentru sprijinul logistic al viitoarelor forţe navale proiectate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 30
În al doilea rând, în capitol doi, am scos în relief faptul că, legislaţia în vigoare
atât la nivelul logisticii NATO sau a UE, cât şi a celei naţionale, în realizarea
cerinţelor de sprijin logistic ale contingentului naţional naval participant la acest tip de
operaţii au influenţă următoarele domenii funcţionale: aprovizionarea şi
reaprovizionarea, mişcarea şi transportul, mentenanţa, sprijinul medical, serviciile de
campanie, sprijinul naţiunii gazdă, contractarea şi domeniile conexe logisticii.
Domeniile funcţionale ale logisticii trebuie să fie integrate sistemului logistic şi
să asigure contingentului din Forţele Navale ale României sprijin logistic în volum
complet şi la momentul potrivit. Din această perspectivă, considerăm că, procesul de
planificare a sprijinului logistic al contingentului trebuie să ţină cont de
particularităţile prezentate pe parcursul acestui demers ştiinţific, care ar trebui
abordate încă din stadiile iniţiale ale planificării operaţiei. Totodată, fiecare activitate
specifică unuia sau altuia dintre aceste domenii funcţionale ale logisticii
contingentului naţional naval trebuie abordată de aceeaşi manieră şi cu aceeaşi
importanţă, deoarece ansamblul sprijinului logistic, în operaţiile de stabilitate şi
sprijin conduse NATO sau UE nu poate fi desprins de procesul de planificare a
operaţiei.
Experienţa acumulată de către contingentele din Forţele Navale ale României
participante în cadrul Alianţei/coaliţiei, în ultimele operaţii de stabilitate şi sprijin, a
scos în relief, în opinia noastră, faptul că în cadrul domeniilor funcţionale ale
sprijinului logistic, eforturile de coordonare a logisticii, la nivelul TO, trebuiesc
susţinute în mod consecvent de toţi factorii de conducere, astfel încât să asigure
integrarea logisticii naţionale cu cel multinaţionale. Din această perspectivă, organele
de conducere a logisticii ale contingentului participant la acest tip de operaţii, trebuie
să dispună de întreaga capacitatea organizatorică şi administrativă care să le permită
exercitarea controlului sprijinului logistic şi obţinerea unui grad corespunzător de
vizibilitate asupra tuturor resurselor pe care le au la dispoziţie.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 30
Cu privire la demersul efectuat în această a doua parte a capitolului , în opinia
noastră, se pot desprinde următoarele concluzii:
- se evidenţiază faptul că unele din structurile de coordonare ale sprijinului
logistic încep să îşi piardă din consistenţă, precum Centrul logistic multinaţional al
componentei navale (MNLC-N)/CN, în timp ce altele, precum Grupul de sprijin
logistic întrunit (JLSG)/FÎ şi Elementele de sprijin naţional (NSEs) - atunci când se
organizează de către Naţiuni contribuitoare cu trupe (TCNs), capătă o nouă
dimensiune, care le asigură o mai bună interconectare atât cu forţele sprijinite, cât şi
cu celelalte structuri de sprijin logistic aparţinând FÎ;
- tot mai multe TCNs (inclusiv România) accesează opţiunile de sprijin
logistic multinaţional, acordurile tehnice de sustenabilitate şi memorandumurile de
înţelegere. Tot pe acest palier se situează şi eforturile unor ţări membre NATO şi UE
(la recomandarea şi pe baza legislaţiei existente la nivelul celor două organizaţii
internaţionale) de a participa cu fonduri, echipamente şi personal la constituirea şi
operaţionalizarea unor structuri de sprijin logistic integrat;
- vizează rolul sistemului logistic al contingentului naţional naval şi a celor
multinaţionale care activează în TO;
- pe baza experienţei acumulate de către contingentele din Forţele Navale
ale României participante la ultimele operaţii desfăşurate sub comanda NATO şi a
UE, stabilirea şi menţinerea unui echilibru între soluţiile multinaţionale şi cele
naţionale reprezintă un deziderat şi un principiu, în acelaşi timp, la care nu trebuie
renunţat. În acest sens, în special la nivelul NATO, se apreciază faptul că, rolul NSEs
ale TCNs (inclusiv cel al României, atunci când se înfiinţează) nu trebuie redus,
dimensiunea şi capabilităţile avute la dispoziţie de către acest tip de structuri trebuind
să crească în mod exponenţial şi substanţial, de regulă, în funcţie de dimensiunea
forţelor sprijinite.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 30
Analiza efectuată s-a axat pe evidenţierea în desfăşurarea operaţiilor de
stabilitate şi sprijin, de către contingentul din Forţele Navale ale României participant
la acest tip de operaţii în cadrul Alianţei/coaliţiei, a condiţiilor de funcţionalitate a
structurilor de logistică navale, care au un rol deosebit de important în succesul
acţiunilor, privind realizarea sustenabilităţii forţelor cât mai mult timp în TO şi, în
special, pe analiza domeniilor funcţionale ale sprijinului logistic al contingentului şi a
modului cum acesta va trebui să asigure condiţiile necesare pentru creşterea
mobilităţii si flexibilităţii operaţionale pentru îndeplinirea misiunilor.
În ultimul rând, în capitol doi, am prezenta şi analizat o serie de aspecte care
vizează elementele caracteristice realizării procedeelor de sprijin logistic ale
contingentului naţional naval participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin.
În concepţia NATO şi în conformitate cu prevederile actelor normative, în
vigoare, în Armata Română se utilizează o serie de procedee de sprijin logistic pentru
contingentul naţional naval. Procedeele de sprijin logistic, în TO, prin care se asigură
resursele logistice contingentului din Forţele Navale ale României participant la
operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei cuprind următoarele:
sprijinul logistic la litoral (la ţărm), sprijinul logistic pe mare, sprijinul logistic
naţional, sprijinul logistic extern, precum şi sprijinul logistic local sau al naţiunii
gazdă.
Procedeele de sprijin logistic ale contingentul naţional naval participant la acest
tip de operaţii, prezentate în acest subcapitol, pentru obţinerea acestora şi asigurarea
de informaţii suplimentare pe diferite probleme de sprijin logistic trebuie a fi folosite,
în TO, de comandant şi de organele de conducere logistică ale contingentului.
În finalul acestui capitol, am scos în relief faptul că, procedeele de sprijin logistic
ale contingentului din Forţele Navale ale României participant la operaţiile de
stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei, în opinia noastră, nu au intenţia de a
înlocui sau elimina principiile şi politicile NATO sau ale UE pentru logistică, care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 30
servesc ca bază pentru dezvoltarea conceptelor, structurilor şi procedurilor de
logistică, ci să identifice acele surse logistice care facilitează interconexiunile şi oferă
un rezultat acolo unde sunt aplicabile, deci acestea nu elimină acordurile bilaterale sau
multinaţionale stabilite.
În capitolul trei al tezei, intitulat Planificarea sprijinului logistic al
contingentului din Forţele Navale ale României participant la operaţiile de
stabilitate şi sprijin, am prezentat, analizat şi dezvoltat anumite considerente în
legătură cu planificarea logistică, aşa cum sunt ele percepute în NATO şi UE, dar şi în
Forţele Navale ale României, şi am tratat un studiu de caz privind sprijinul logistic
acordat contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii.
În prima parte a capitolului trei am abordat principalele aspecte referitoare la:
principii generale, cerinţele planificării, organizarea şi fazele planificării ale
sprijinului logistic al contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii.
Planificarea sprijinului logistic al contingentului naţional naval participant la
operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei reprezintă o activitate
complexă, strâns legată de planificarea operaţiei. Aceasta se bazează pe un spectru
larg de informaţii referitoare la zona de operaţii şi ameninţările specifice acesteia.
Planificarea logistică a contingentului din Forţele Navale ale României din
compunerea MNMF/CN participant la acest tip de operaţii se desfăşoară având la
bază cerinţele, documentele de bază şi fazele planificării aşa cum sunt ele descrise în
doctrinele Alianţei. În cadrul operaţiilor conduse de către NATO sau UE, elementele
de planificare sunt în general similare.
Documentele de bază cu relevanţă pentru aspectele logistice ale planificării
operaţionale ale contingentelor navale din compunerea MNMF/CN (inclusiv cel
român) participante la acest tip de operaţii sunt: baza conceptuală a planificării
logistice şi documentele de planificare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 30
Planificarea sprijinului logistic al contingentului trebuie să fie pe deplin integrată
în procesul de planificare operaţională a NATO. Pentru a reuşi, planul de sprijin
logistic trebuie să fie integrat şi să susţină planul de operaţii al contingentului naţional
naval, de aceea este foarte important ca planificatorii sprijinului logistic din
compunerea modulului logistic al contingentului să fie implicaţi în procesul de
planificare încă de la început, după cum bine se ştie că realităţile logisticii pot
influenţa profund planul ce urmează a fi adoptat.
Planificarea sprijinului logistic pentru navă/grupul de nave luptătoare şi a navei
logistice din compunerea contingentului, aflat în TO, se realizează la nivelul acestora
de către propriile organe logistice, urmărind să reducă cât mai mult influenţa negativă
a factorilor care pot interveni în planificarea sprijinului logistic al contingentului.
Aceasta trebuie să fie: completă pentru toate domeniile funcţionale ale logisticii,
realizabilă pentru toate fazele şi subfazele operaţiei; accesibilă navelor din
compunerea sa în orice moment al desfăşurării operaţiei, precum şi corelată cu
planificarea operaţiei.
Planificarea sprijinului logistic al contingentului trebuie finalizată înaintea
introducerii forţelor în acţiune şi organizată, în detaliu, fără a afecta simplitatea în
execuţie. Aceasta trebuie realizată pentru mai multe cursuri ale acţiunilor de luptă,
uşor aplicabilă şi flexibilă, fundamentată pe date şi calcule reale şi capabilă să
identifice problemele esenţiale şi specifice unui plan de sprijin logistic. Trebuie, de
asemenea, să răspundă necesităţii înlănţuirii capabilităţilor cheie pentru multiplicarea
forţei şi adaptată misiunilor, timpului avut la dispoziţie, condiţiilor de anotimp şi stării
vremii şi să fie axată preponderent pe nevoile oamenilor, în detrimentul tehnicii,
deoarece oamenii reprezintă punctul central al planurilor operaţionale.
Organizarea planificării sprijinului logistic al contingentului reprezintă o
activitate extrem de importantă, deoarece realizarea unui sistem corespunzător de
transmitere a informaţiilor pe toate palierele domeniilor funcţionale ale logisticii pot
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 30
asigura sau nu succesul acţiunilor desfăşurate de forţele navale. În acest sens, suntem
de părere că, activitatea de organizare trebuie să vizeze toate sistemele (decizional,
operaţional, informaţional şi de securitate).
Ghidul de planificare operaţională constituie baza pentru desfăşurarea proceselor
de planificare operaţională NATO de către comandantul contingentului naţional naval
participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin.
Planificarea sprijinului logistic al contingentului naţional naval participant la
acest tip de operaţii reprezintă un proces complex şi continuu, la care trebuie să
participe întregul personal din cadrul modulului logistic şi în mod deosebit ofiţerul cu
planificarea, dar şi ofiţerul cu conducerea logistică. Acest proces constituie o secvenţă
a planificării operaţiilor desfăşurate de către contingentul naţional naval şi se
desfăşoară concomitent cu activitatea celorlalte module din statul major al
contingentului.
Procesul de planificare a sprijinului logistic al contingentului naţional naval
cuprinde şase faze, astfel: cunoaşterea situaţiei; aprecierea şi evaluarea opţiunilor
sprijinului logistic; orientarea; elaborarea concepţiei sprijinului logistic; elaborarea
,,Planului de sprijin logistic”/,,Ordinul de sprijin logistic”; execuţia, evaluarea şi
revederea planului de sprijin logistic; tranziţia. Acesta are drept scop să stabilească
modalitatea de asigurare a navei/grupului de nave din compunerea sa, cu tot ceea ce
este nevoie, pentru îndeplinirea misiunii şi să identifice toate resursele disponibile
acestui scop.
Rezultatul planificării logistice a contingentului din Forţele Navale ale României
se materializează în ,,Concepţia de sprijin logistic”, anexă pe linie logistică la
,,Concepţia de operaţii”, pe care se bazează documentele principale ce stau la baza
conducerii întregului proces de sprijin logistic (planul logistic şi ordinul de sprijin
logistic), destinate să genereze acţiuni prin care să se realizeze gradul de sprijin
logistic necesar pentru ducerea operaţiei de stabilitate şi sprijin.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 30
Indiferent de forma acţiunilor de luptă, considerăm că, planificarea sprijinului
logistic al contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii reprezintă o
activitate complexă, un proces intelectual elaborat şi realizat de modulul logistic,
pentru acordarea unui sprijin logistic optim, în vederea îndeplinirii misiunilor
navei/grupului de nave şi a navei de sprijin logistic din structura sa, şi este o secvenţă
a planificării acestui tip de operaţii, aflată într-o relaţie de interdependenţă cu
planificarea operaţiei, desfăşurându-se concomitent cu activitatea celorlalte module
din compunerea statului major.
În a doua parte a capitolului trei am prezentat opiniile noastre referitoare la unele
elemente deosebit de importante şi anume: organizarea conducerii logisticii, comanda
şi controlul forţelor de logistică şi documentele pentru conducerea sprijinului logistic
ale contingentului naţional naval.
Conducerea contingentului naţional naval din punct de vedere logistic se
realizează din punctul de comandă şi include atât autoritatea cât şi responsabilitatea
pentru întrebuinţarea în mod eficient a resurselor logistice la dispoziţie şi pentru
planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul acestora.
Conducerea sprijinului logistic al contingentului din Forţele Navale ale
României este parte integrantă a conducerii unei operaţii de stabilitate şi sprijin şi
cuprinde, în principiu, trei elemente specifice organizării, strâns corelate între ele,
astfel: organizarea conducerii sprijinului logistic, procesul de conducere şi control
exercitat de comandant prin şeful modulului logistic, precum şi facilităţile de
comandă şi control pe linie de comunicaţii avute la dispoziţie în interiorul
punctului de comandă.
Reunind în componenţa sa organele de conducere şi planificare, modulul
logistic al contingentului naţional naval reprezintă structura specializată a statului
major care are ca responsabilitate conducerea şi planificarea sprijinului logistic al
acţiunilor militare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 30
Conducerea sprijinului logistic al contingentului din Forţele Navale ale României
participant la acest tip de operaţii, în opinia noastră, este un proces continuu, ciclic, care
se execută de la primirea misiunii şi până la elaborarea documentelor de conducere şi
ulterior, pe tot parcursul desfăşurării operaţiilor, până la încheierea acţiunilor.
Procesul de organizare a conducerii sprijinului logistic al contingentului se
desfăşoară, de regulă, după aprobarea planului logistic, dar în unele situaţii, anumite
măsuri şi acţiuni de organizare se pot executa concomitent cu derularea procesului de
planificare. Acesta reprezintă o activitate extrem de importantă, deoarece realizarea unui
sistem corespunzător de transmitere a informaţiilor pe toate palierele domeniilor
funcţionale ale sprijinului logistic ale contingentului poate asigura sau nu, succesul
acţiunilor desfăşurate de navă/grupul de nave, în acest sens, suntem de părere că
activitatea de organizare trebuie să vizeze întregul sistem de sprijin logistic.
În operaţiile de stabilitate şi sprijin pentru procesul conducerii sprijinului logistic
al structurilor logistice din compunerea contingentului se folosesc trei categorii de
documente, astfel: documente pentru conducere, documente pentru informare şi
documente ajutătoare.
Întocmirea corectă şi la timp a documentelor pentru conducerea logistică,
precum şi circulaţia oportună a acestora, reprezintă un factor de succes în îndeplinirea
misiunilor specifice logisticii contingentului naţional naval participant la acest tip de
operaţii.
Totodată, am scos în relief faptul că, eficienţa maximă a activităţilor de sprijin
logistic la nivelul contingentului din Forţele Navale ale României participant la
operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul Alianţei/coaliţiei este dată de documentele
de conducere ale acestora care trebuie elaborate şi transmise la timp, care trebuie să
exprime clar misiunile tuturor compartimentelor de logistică, precum şi a navei
logistice din compunerea sa.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 30
În ultima parte a capitolului trei am prezentat un ,,Studiu de caz privind sprijinul
logistic acordat contingentului din Forţele Navale ale României participant la
Operaţia EU NAVFOR ATALANTA” unde am aborda o serie de aspecte practice, cu
privire la modul de acordare a sprijinului logistic contingentului naţional naval
participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin, să realizeze o imagine completă în
ceea ce priveşte activităţile desfăşurate de organele de conducere şi execuţie specifice
în acest tip de operaţii, pentru realizarea logisticii forţelor combatante ale
contingentului.
Având în vedere problematica abordată în capitolele anterioare şi acesta, am
considerat de cuviinţă ca în studiul de caz, să abordăm o serie de probleme practice, la
care Forţele Navale ale României a participat la Operaţia EU NAVFOR ATALANTA
cu o structură de tip contingent pentru îndeplinirea unei misiuni, în TO, la un moment
dat, operaţie care s-a desfăşurat sub comanda UE şi mandat ONU în scopul
contracarării pirateriei în Cornul Africii şi Oceanul Indian.
Ideea pleacă nu de la faptul că, ceea ce am prezentat mai este de actualitate sau
nu, ci reprezintă o serie de date care scot în evidenţă problematica deosebit de
complexă cu care se confruntă un contingent naţional naval din punct de vedere al
sprijinului logistic şi de ce nu, comandantul, în general, şi organele sprijinului logistic
(de conducere şi execuţie) ale acestuia, în mod special, pe timpul îndeplinirii unei
misiuni într-un TO.
Prin lecţiile identificate şi învăţate privitoare la sprijinul logistic al
contingentului naţional naval participant la Operaţia EU NAVFOR ATALANTA, de
la studiul de caz, am opinat că acestea sunt generate, în mod deosebit, de următorii
factori şi anume: dacă este prima misiune de acest tip; dacă militarii care compun
contingentul naţional naval au, sau nu experienţă operaţională; timpul avut la
dispoziţie pentru pregătirea misiunii; dislocarea/redislocarea în/din TO; capabilităţile
şi modul de funcţionare a logisticii naţionale; factorii topografici, de climă şi mediu ai
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 30
TO; destinaţia, distanţă, durata şi cererea de sprijin logistic al operaţiei de stabilitate şi
sprijin etc.
Unele din lecţiile sunt valabile numai pentru tipurile de acţiuni care au fost
executate şi trebuie tratate ca atare, dar există o altă parte care pot fi valabile şi pentru
alte tipuri de misiuni, sau chiar pentru toate.
Altfel spus, sunt lecţii identificate şi învăţate ce prezintă probleme de maximă
generalitate, valabile aproape în toate situaţiile, iar altele prezintă probleme strict
specifice tipului de acţiune, locului sau momentului în care se execută.
Fiecare contingent naţional naval care urmează să intre într-un TO, pe timpul
pregătirii, trebuie să beneficieze, aşa cum de altfel se întâmplă, de lecţiile învăţate de
celelalte structuri navale care au acţionat într-o zona de operaţii, indiferent dacă
acestea sunt ale armatei noastre, sau ale armatelor statelor aliate. Desigur există
posibilitatea ca acest lucru să nu existe, pentru simplul fapt că nu au existat
precedente, în acel teatru şi implicit structuri care să fi acţionat.
În acest context, în funcţie de tipul de misiune, este necesar să se identifice şi să
se prezinte lecţiile învăţate în ultimele acţiuni, din cadrul acestui tip, desfăşurate într-
un alt TO şi cel mai aproape din punct de vedere temporal.
În general aceste lecţii apar ca urmare a nevoilor operaţionale sau situaţii, de
multe ori impuse de capabilităţile logistice, limitările spaţiale, temporale, sau pur şi
simplu care nu au putut fi prevăzute. Fără a avea pretenţia că lecţiile învăţate,
prezentate şi analizate au fost cele mai reprezentative, sau deosebit de complexe,
considerăm că, obiectivul nostru, privind prezentarea unor situaţii reale alături de
cauzele care le-au generat, respectiv măsurile luate sau propuse, a fost atins.
Totodată, putem observa că, există o corelaţie clară între problematica tratată în
capitolele anterioare, privind sprijinul logistic acordat contingentului din Forţele
Navale ale României participant la operaţiile de stabilitate şi sprijin în cadrul
Alianţei/coaliţiei şi efectul acesteia pe timpul îndeplinirii unei misiuni, când atât
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 30
luptătorul, cât şi structura sunt puse în faţa unor situaţii care trebuie rezolvate eficient,
în timp scurt, iar experienţa operaţională dobândită în plan individual şi colectiv, să
fie transmisă şi altor structuri navale, pentru a preveni reapariţia acestor situaţii.
3. Lucrarea se încheie cu Concluzii şi propuneri prezentate în succesiune, unde
am prezentat sintetic imperativele şi soluţiile pe care le-am considerat necesare în
realizarea dezideratului de acordare a sprijinului logistic al contingentului din Forţele
Navale ale României participant la acest tip de operaţii.
În partea de Concluzii am dorit să evidenţiem unele schimbări de abordare în
domeniul operaţiilor de stabilitate şi sprijin şi necesitatea asigurării unui cadru general
de cercetare asupra a ceea ce reprezintă sprijinul logistic, principiile şi caracteristicile
lor în cele trei faze principale de participare la acest tip de operaţii (pregătire în ţară,
pe timpul marşului de dislocare/redislocare şi a sprijinului logistic acordat
contingentului naţional naval în TO), precum şi rolul unor organizaţii internaţionale
de securitate în acest domeniu, extrem de complex. Pe de altă parte, am insistat asupra
necesităţii de aprofundare asupra modului în care interacţionează diversele organizaţii
internaţionale pentru soluţionarea crizelor actuale, în contextul deficitului de
capabilităţi ale statelor membre NATO şi UE.
Pentru a evidenţia rolul şi locul sprijinului logistic, de factor potenţator de forţă,
în operaţiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate de NATO şi UE, în cadrul acestui
demers ştiinţific, am prezentat o serie de caracteristici funcţionale specifice
domeniului, atât prin prisma opiniilor de specialitate, a experienţei acumulate, în
astfel de operaţii multinaţionale, cât şi a ideilor personale. În acest sens, am identificat
o serie de căi şi modalităţi de eficientizare a activităţilor desfăşurate de organele de
conducere şi execuţie din domeniul abordat, care, în opinia noastră pot reprezenta
puncte de plecare pentru viitoarele modificări în plan normativ, conceptual,
organizatoric şi procesual, în materie de sprijin logistic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 30
Nu în ultimul rând am subliniat faptul că, modul în care a fost acordat sprijinul
logistic, pentru structurile de forţe aparţinând statelor membre NATO, căile şi
modalităţile prin care s-a realizat acest ansamblu de activităţi a fost diferit în Cornul
Africii şi Oceanul Indian faţă de alte TO, presupunând multe eforturi umane,
financiare şi materiale şi mai ales cunoaşterea legislaţiei internaţionale, a celei
elaborate la nivelul UE şi NATO, şi, nu în ultimul rând, a celei naţionale
corespunzătoare zonei de misiune, în domeniul abordat.
Concluziile finale la care am ajuns, în urma acestui demers ştiinţific, sunt
importante şi, considerăm că, trebuie să facă obiectul studiului şi analizei de către
factori de decizie implicaţi în procesul de conducere a structurilor de logistică, atât din
cadrul Statului Major al Forţelor Navale, cât şi a celor din Ministerul Apărării
Naţionale.
În partea de Propuneri am prezentat cele mai semnificative aspecte de noutate
izvorâte din studiul documentaţiei de specialitate şi mai ales din experienţa proprie,
atât pe timpul pregătirii în ţară, dislocării/redislocării în TO a contingentului naţional
naval, cât şi prin participarea acestuia la misiunea din Cornul Africii şi Oceanul
Indian în scopul contracarării pirateriei. Numărul propunerilor este semnificativ, atât
ca amploare, cât şi ca importanţă ce îşi pun amprenta asupra nivelului capacităţii de
luptă al contingentului naţional naval participant la acest tip de operaţii în cadrul
Alianţei/coaliţiei.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 30
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. ***Constituţia României, republicată, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 233, Bucureşti, 2003.
2. ***Legea nr. 121 din 15.06.2011, privind participarea forţelor armate la
misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 427/2011.
3. ***Strategia logisticii Armatei României, Bucureşti, 2009.
4. *** Strategia militară a României, Bucureşti, 2015.
5. ***Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019 – O
Românie puternică în Europa şi în lume – (proiect), Bucureşti, 2015.
6. ***Carta Albă a Guvernului României, Editura Militară, Bucureşti, 2010.
7. ***Carta Albă a Guvernului României (proiect), 2015, Editura Militară,
Bucureşti, 2015.
8. *** SMG-11, Doctrina pentru modurile de sprijin logistic multinaţional în
operaţii NATO, UE sau în coaliţie, Bucureşti, 2015.
9. *** SMG-60, Dispoziţie privind utilizarea prevederilor STANAG 2230 (ED 3)
– AJP-4.6 (Ed.B Versoin 1), Doctrina Alianţei la nivel întrunit pentru Grupul
Întrunit de Sprijin Logistic”, Bucureşti, 2014.
10. ***SMG/P.F.3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României,
Bucureşti, 2014.
11. *** SMG-103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.
12. *** SMG-11, Dispoziţie pentru stabilirea responsabilităţilor privind
planificarea, pregătirea, participarea, conducerea şi susţinerea structurilor
militare şi a personalului la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului
român, Bucureşti, 2012.
13. *** F.N.-1, Doctrina Forţelor Navale, Bucureşti, 2010.
14. ***SMG/L - 1, Doctrina logisticii operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2008.
15. ***Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaţii, Bucureşti, 2008.
16. ***SMG/P.F.4, Doctrina pentru sprijinul logistic al operaţiilor întrunite,
Bucureşti, 2008.
17. ***SMG-3, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2016.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 30
18. ***F.N.-13, Manualul structurilor de logistică din Forţele Navale, Bucureşti,
2007.
19. ***F.N.-13.1, Manualul de logistică al Forţelor Maritime Multinaţionale,
vol.1, Bucureşti, 2007.
20. ***F.N.-13.1, Manualul de logistică al Forţelor Maritime Multinaţionale, vol.
2, Bucureşti, 2010.
21. ***L-1, Regulamentul logisticii operaţiilor întrunite, aprobat prin Ordinul
ministrului apărării naţionale nr. M.36/2008, Bucureşti, 2008.
22. ***L -11, Regulamentul mentenanţei echipamentelor în Armata României
aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. nr. 13, Bucureşti,
2009.
23. ***L-4/6, Instrucţiuni privind stabilirea unităţii de consum de carburanţi
pentru desfăşurarea acţiunilor militare aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M.S.157/2012, Bucureşti, 2012.
24. *** Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor
şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale, aprobat prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M.57/2013, publicat în Monitorul Oficial al României nr.
422 Bis, Bucureşti, 2013.
25. ***Ordin privind stabilirea responsabilităţilor privind reprezentanţii naţionali
şi comandanţii contingentelor pe timpul participării la misiuni şi operaţii în
afara teritoriului statului român aprobat prin Ordinul ministrului apărării
naţionale nr.M.S.100/2011.
26. ***Ghidul de logistică pentru teatrele de operaţii, Editura Statului Major
General, Bucureşti, 2011.
27. ***Concepţia privind conducerea structurii de forţe în Armata României,
aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 86/2014, Bucureşti, 2014.
28. ALMĂŞAN C., Sprijinul logistic în operaţiile militare de răspuns la criză, teză
de doctorat, fondul de carte al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota
D 3162, Bucureşti, 2011.
29. BOGZA D., Consideraţii şi definiri ale operaţiilor, adresa: http://safn.ro
/publicaţii /bfn./BFN12_10.pdf.
30. BUŞOI M., Eficientizarea sprijinului logistic în noua configuraţie a
conflictelor militare, teză de doctorat, fondul de carte al Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, cota D 2077, Bucureşti, 2009.
31. CHIORCEA I., Rolul componentei navale în cadrul structurilor de forţe ale UE
pentru asigurarea securităţii prin cooperare la Marea Neagră, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 30
32. CHIORCEA I., MARINESCU C., Consideraţii privind planificarea, comanda
şi controlul operaţiilor maritime de stabilitate, adresa:
http://safn.ro/publicaţii/bfn./BFN8_8, pdf.
33. COŞEREANU L., Logistica de producţie şi consum a sistemelor de apărare,
Studiu privind conceptele logisticii pe ciclul de viaţă al sistemelor, Agenţia de
Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, Centrul de Testare-Evaluare şi
Cercetare Ştiinţifică pentru Armamente, Bucureşti, 2008.
34. CRĂCIUN I., Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.
35. ILIUŢĂ A., Sprijinul logistic în operaţiile multinaţionale conduse de ONU,
NATO şi UE. Cooperarea multinaţională în domeniul logistic, referat de
cercetare ştiinţifică nr. 2, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013.
36. IONIŢĂ S., Sprijinul logistic al contingentelor militare care desfăşoară acţiuni
militare în afara ţării, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2008.
37. MINCULETE G., curs de logistică, Sprijinul logistic al contingentelor
româneşti în operaţii multinaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
Bucureşti, 2005.
38. MINCULETE G., MINCULETE A., Abordări moderne ale
managementului logistic, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
I”, Bucureşti, 2009.
39. NEAGOE V., Armata României în misiuni internaţionale 1991-2009, Editura
Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010.
40. OSTROPEL V., Consideraţii privind operaţiile întrunite multinaţionale de
stabilitate şi sprijin, adresa: htt://www.armyacademy.ro.
41. PINZARIU S., MOCANU B.P., SCRIECIU L., BOHORU C., Mişcarea şi
transportul în operaţiile multinaţionale conduse de NATO, Editura Militară,
Bucureşti, 2006.
42. RIZEA C., Logistica operaţiilor multinaţionale, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare „Carol I”, Bucureşti, 2006.
43. SCRIECIU L., ZISU C., MOCANU B.P., Logistica grupărilor de forţe la început
de secol şi mileniu, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti,
2004.
44. TĂNASE I., Consecinţe ale globalizării asupra acţiunilor militare la începutul
mileniului III, în Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională
„Stabilitate şi securitate europeană”, 9-10 aprilie, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.
45. TĂNASE I., Sprijinul logistic al operaţiilor bazate pe efecte în epoca
globalizării, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2010.
top related