relatii executiv-legislativ modele ale dominantei si ale echilibrului puterii

RELATII EXECUTIV-LEGISLATIVModele ale dominantei si ale echilibrului puterii

Arend Lijphart – Modele ale democratiei. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari

In regimurile democratice, organizarile formale pentru relatiile executiv-legislativ sunt:

- GUVERNAREA PARLAMENTARA- GUVERNAREA PREZIDENTIALA

Forme parlamentare si prezidentiale de guvernare

Intre cele doua forme de guvernare exista trei diferente cruciale:

1.

Sistem Prezidential Sistem Parlamentar

Seful guvernului (numit presedinte) este ales pe o perioada fixata prin Constitutie si nu poate fi demis printr-un vot parlamentar de neincredere

Seful guvernului (premier, cancelar etc.) si cabinetul sau raspund in fata legislativului si pot fi demisi printr-un vot de neincredere sau de cenzura.

2.

Sistem Prezidential Sistem Parlamentar

Presedintii sunt alesi prin vot popular, prin vot direct sau de catre un colegiu ales popular.

Prim-ministrii sunt alesi de catre legislative.

3.

Sistem Prezidential Sistem Parlamentar

Executiv unipersonal, necolegial.

Executivul este colectiv sau colegial

Lijphart identifica, in afara de tipurile pure parlamentare si prezidentiale, sase forme hibride ale guvernarii*:

*numai Elvetia se poate inscrie in toate categoriile hibride

Executive alese de legislative

Unipersonale

Dependente de increderea

legislativului

Independente de increderea

legislativului

ColegialeIndependente de

increderea legislativului

Executive alese de alegatori

Colegiale

Dependente de increderea

legislativului

Independente de increderea

legislativului

UnipersonaleDependente de

increderea legislativului

In tipologia lui Lijphart, formele pure apar astfel:Parlamentara – executiv ales de legislativ – colegial – dependent de increderea legislativului

Prezidentiala – executiv ales de alegatori – unipersonal – independent de increderea legislativului

Sistemele care au si un presedinte ales popular si un prim-ministru ales parlamentar se numesc “semiprezidentiale” (Duverger) sau “premier-prezidentiale” (Shugart si Carey).

Puterea nu este insa distribuita egal intre cei doi, iar in cele mai multe cazuri presedintele este cel mai slab.

Exemple: Austria, Finlanda, Irlanda, Franta, Portugalia, Romania.

Separatia si echilibrul puterilor

Distinctia parlamentar-prezidential nu implica direct distributia puterilor in relatia executiv-legislativ, acestea fiind intr-un balans neregulat.

Puterile prezidentiale derive din trei surse:

1. Definirea prin Constitutie - puteri reactive (dreptul de veto)- puteri proactive (legiferarea prin decrete)

2. Prin forta si coeziunea partidelor presedintilor in legislativ

3. Datorita alegerii lor directe si populare – singurele persoane alese de catre popor ca intreg

Masurarea gradelor de dominanta si echilibrul puterilor

Pentru sistemele parlamentare, cel mai bun indicator pentru masurarea puterii este durabilitatea cabinetului.

Viziunea dominanta este ca aceasta indica si stabilitatea regimului, insa perceptia este una gresita. Membrii cabinetului trecut migreaza catre cel nou si, astfel, durata vietii ministeriale este mai mare decat cea a cabinetului.

Exista patru criterii pentru stabilirea finalului mandatului unui cabinet:

- Schimbari in compozitia partinica- Schimbarea primului ministru- Schimbarea statului coalitional- Organizarea de noi alegeri

Tipuri de cabinet si durabilitatea cabinetului

Tipuri de cabinet:

Minimal castigator, monocolorCoalitie minimal castigatoareMinoritar, monocolorCoalitie minoritaraCoalitie supradimensionata

Cabinetele minimal castigatoare si monocolore sunt intr-o relatie pozitiva cu dominanta executiva. Exista trei motive pentru a sustine aceasta idee:

- ambele apartin aceluiasi set de variabile- “cabinetele minoritare sunt, prin natura lor, la mila

legislativului in sistemele parlamentare si, asadar, ne putem astepta sa nu domine legislativele lor”

- independenta legislativa este mai mare unde sunt supradimensionate si nu minimal castigatoare

Monarhi si presedinti

“Monarhiile au ramas la putere acolo unde familia dominatoare a fost dispusa sa nu joace un rol politic activ.” (Rose si Kavanagh)

Avantajul monarhiilor democratice este ca ofera un sef de stat, care este un simbol apolitic si impartial al unitatii.

Prezidentialismul si monarhia pot fi combinate (presedinte -sef al Guvernului;monarh - sef al statului).