raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare
Post on 01-Dec-2015
447 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Ministerul Educatiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat “Alecu Russo”,Balti
Facultatea de Drept,Balti
Referatla dreptul funciar
Tema: ” Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației
funciare”
A elaborate: Rusu Olesea, Grupa DR22
Coordonator: Dănoi Ion
Bălţi, 2013
Structura:
1. Noțiunea de răspundere juridică pentru încălcarea legislației funciare
2. Temeiurile răspunderii juridice
3. Formele răspundere juridice pentru încălcarea legislației funciare
Răspundere administrativă
Răspundere penală
4.Bibliografie.
2
1. Noțiunea de răspundere juridică pentru încălcarea legislației
funciare
Raspunderea socială se aplică în cazul în care comportamentul membrilor
societății contravine intereselor generale, comportamentul individului fiind
mereu apreciat de societate și raportat la interesele generale ale ei.
Există mai multe forme de răspundere socială: morală, etică, politică, însă din
punct de vedere a valorii pentru legalitate cea mai impotrantă este cea juridică.
Singurul temei, și cel mai important este că aceasta se referă la încălcarea
normelor de drept.
Raspunderea juridică – este o de responsabilitate socială, care cuprinde
complexul de atitudini ale omului în raport cu sistemul normativ juridic din
societate în vederea însușirii conservării și promovării acestui sistem și
valorilor pe care le exprimă în scopul menținerii și promovării ordinii juridice și
binelui public.
Raspunderea juridică sugerează ideia de sanctiune și reparație. Ea dă
expresie unui raport social sancționat din punct de vedere juridic, în baza căruia
o persoană se află într-o relație de obligație față de altă personă careia îi
datorează repararea unui prejudiciu pe care i l-a cauzat.
Raspunderea juridică poate fi privită și ca o instituție juridică a dreptului funciar
constituită dintr-o totalitate de norme de drept privind modurile și măsurile de
constrîngere și influiență nefavorabilă asupra persoanelor care se eschivează de
la îndeplinirea obligațiilor puse în sarcina lor de lege sau raportul contractual
sau care nu respectă ordinea de drept funciară stabilită.
2. Temeiurile răspunderii juridice
Unicul temei juridic pentru tragerea la răspundere și aplicarea măsurilor
de constrîngere o constituie contravenția funciară, care reprezintă în sine fapta
3
ilicită(acțiunea sau inacțiunea) comisă cu vinovăție, care atentează la ordinea de
drept funciar, la drepturile și interesele legitime ale deținătorilor de teren, în urma
căreia sunt cauzate anumite prejudicii.
Contravenția funciară constă din 4 elemente, fiecare din ele avînd un
conținut complex :
a) Obiectul atentării care include :
lotul de teren (în cazul apărării nelegitime, nimicirea stratului fertil sau
poluarea terenurilor agricole);
bunurile amplasate pe terenuri (construcția samovolnică, deteriorarea
intenționată a instalațiilor de investigare);
regulile de folosire a terenului (neluarea măsurilor de preîntîmpinare a
eroziunii solului, combaterea bolilor și vătămatorilor plantelor agricole);
drepturile și interesele deținătorilor de teren (încălcarea dreptului de
proprietate asupra terenului, încheierea diferitor tranzacții cu încălcarea
legislației lezînd drepturile deținătorilor, încălcarea termenului de examinare
a cererilor cetățenilor).
b) Subiectul contravenției persoana care a comis contravenția și urmează să fie
sancționată.
c) Latura obiectivă care include :
comportamentul ilicit exprimat prin acțiuni, cum ar fi acțiunea samovolnică,
inacțiuni - neluarea măsurilor de eroziune a solurilor ;
acțiunea necorespunzătoare ( încălcarea termenului de neîntoarcere a
terenurilor temporar ocupate) ;
4
elementele facultative, cum ar fi locul și modul de săvîrșire a contravențiilor
sau mijloacele, sau circumstanțele.
d) Latura subiectivă a contravenției funciare constituită din :
semnele obligatorii care sunt vinovăția contravenientului exprimată prin
intenție sau imprudența ;
semnele facultative, cum ar fi scopul comiterii contravenției (exp.
acapararea, huliganismul în cazul distrugerii bornelor la hotar).
Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenului se
caracterizeaza prin următoarele particularități :
răspunderea juridică este o funcție de protecție a statului, prin urmare
criteriul ei de formare îl constituie gradul de pericol social ;
răspunderea juridică nu este un scop în sine, ea fiind destinată nu numai
pentru a sancționa comiterea unor fapte sociale periculoase, dar și pentru
a o preveni, iar scopul ei de bază este de a corecta și educa pe cei care
încalcă normele de drept ;
răspunderea este eficientă atunci cînd este aplicată într-un termen
rezonabil.
Întîrzierea reduce eficacitatea pedepsei și de aceea legea stabilește un termen de
aplicare a sancțiunilor și se aplică cu condiția respectării unei proceduri stabilite de
lege. Răspunderea juridică contribuie în cele mai multe cazuri, anume pe calea
constrîngerii de stat, la educarea oamenilor, inclusiv la formarea unei conștiințe de
mediu.
3. Formele răspunderii juridice pentru încălcarea legislației
funciare
5
După specificul și caracterul normei încălcate și tipul raportului juridic
în cadrul căreia a avut loc încălcarea legii, se disting mai multe forme de
răspundere juridică :
-penală ;
- civilă ;
- disciplinară ;
-administrativă .
- materială ;
În domeniul protecției terenurilor, răspunderea juridică poate îmbrăca
formele răspunderii contravenționale, civile, penale ș.a.
Contravențională – constă în aplicarea de sancțiuni persoanei vinovate de
încălcarea acelor dispoziții legale, care prevăd și sancționează contravenția.
Contravenția administrativă – o faptă care atentează la personalitatea, la drepturile
și interesele legitime ale PF si PJ1 , la proprietate, la ordinea de stat și ordinea
publică, precum și alte fapte ilicite pentru care legislația prevede răspunderea
administrativă.
Obiectul contravenției – îl constituie valorile sociale, drepturile și interesele
legitime apărate prin norme de drept prin care li se aduce atingere.
Subiectul contravenției – poate fi orice persoană care în conformitate cu legea este
recunoscută vinovată de comiterea contravenției.
Latura obiectivă – a contravenției o formează acțiunea sau inacțiunea producătoare
de consecințe socialmente periculoase sau care amenință valorile sociale.
Latura subiectivă – ține de aptitudinea psihică a contravenientului, față de fapta
săvîrșită și componentele ei care se exprimă prin vinovăție.
Contravențiile sunt foarte diverse și în cadrul raporturilor de mediu.
1 PF- persoană fizică; PJ- persoană juridică
6
Toate raporturile contravenționale care se nasc din cadrul raporturilor
juridice, privind terenurile pot fi clasificate în mai multe grupe :
încălcări cu caracter economic : ocuparea nelegitimă a terenurilor încălcarea
termenului de reîntoarcere a terenurilor temporar ocupate, nereîntoarcerea
lor în starea de destinație specială, abaterea samovolnică de la proiectele de
organizare a teritoriului;
încălcări cu caracter ecologic : poluarea terenurilor destinate agriculturii cu
substanțe chimice, cu deșeuri radioactive, cu ape reziduale, nimicirea
stratului fertil al solului, neluarea măsurilor de preîntîmpinare a eroziunii
solului, amplasarea, construcția și dare în exploatare a obiectivelor care
provoacă efecte de poluare a solului ;
încălcări de altă natură : construcția nelegitimă, distrugerea bornelor de
hotar, încălcarea termenului de examinare a cererilor cetățenilor privind
atribuirea terenurilor și tăinuirea informațiilor despre fondul funciar
disponibil.
Cele mai frecvent întilnite sunt urmatoarele contravenții : ocuparea
nelegitimă a terenului ; acapararea lui în lipsa unui temei legal, fara obținerea
titlului de autentificare a drepturilor asupra pamîntului ; poluarea terenurilor,
inclusiv cu substanțe chimice și radioactive, cu deșeuri industriale, ape reziduale ;
nimicirea stratului fertil al solului, decopertarea neselectivă ; neluarea măsurilor de
preîntîmpinare a eroziunii solului, a altor procese ce înrăutățesc starea lui.
Conform laturii obiective ocuparea nelegitimă a terenului este declarată
atunci cînd are loc îngrădirea și instalarea bornelor de hotar și cultivarea terenului.
Este de remarcat că pentru comiterea tuturor contravențiilor cuprinse în art. 52 din
Codul cu privire la contravențiile administrative legiuitorul a stabilit numai o
singură sancțiune, amenda, acărei mărimeeste estimată în salarii minime. Din
acest punct de vedere, amenda nu poate fi privită și ca măsură de compensare.
Suma amenzii poate depăși mărimea daunei cauzate, și invers- poate fi mai mică
7
decît prejudiciul produs. Amenda, ca sancțiune, poate fi aplicată și în lipsa daunei,
iar încasarea ei nu absolvă persoana vinovată de obligația de a recupera această
daună.
Cuantumul amenzii este cuprins între 1 și 15 salarii minime pentru cetățeni
și 1 și 25 – pentru persoanele cu funcție de răspundere.
Analiza contravențiilor funciare și a consecințelor lor conduce la concluzia
că caracterul frecvent al acestor încălcări extrem de dăunătoare nu numai pentru
calitatea și productivitatea terenurilor agricole, dar și pentru întreg mediul ambiant,
este favorizat de ”blîndețea” sancțiunilor – amenzile minime și maxime.
Constatarea contravențiilor în domeniul protecției terenurilor din fondul
funciar agricol este reglementată de art. 241-243 din Codul cu privire la
contravențiile administrative și se face de către inspectorii de stat pentru ecologie.
După ce agentul constatator, competent a luat cunoștință, pe orice cale, de
încălcarea normelor privind protecția terenurilor, el este în drept să acționeze
privind legii, trecînd la constatarea contravenției.
Prima constatare privește calificarea faptei ilicite, dacă intr-adevăr este
vorba de o contravenție sau ea este o infracțiune.
Dacă, în baza celor observate personal, a relatărilor autorului faptei, ale victimei,
ale martorilor, ale altor persoane și a altor probe, el constată că a avut loc o
contravenție , trebuie să identifice contravenientul.
Se impune stabilirea circumstanțelor în care s-a săvîrșit contravenția, dacă s-a
produs pagube patrimoniale, dacă există bunuri supuse confiscării etc.
Toate datele se materializează într-un proces-verbal întocmit în două
exemplare de agentul constatator. Prin acest proces-verbal se individualizează
contravenția și contravenientul. Acest document se semnează pe fiecare pagină de
către agentul constatator și- dacă este cazul- de către contravenient. Pentru ca
procesul-verbal să fie valabil încheiat, trebuie să corespundă următoarelor condiții
minime : să nu emită consemnarea numelui și prenumelui contravenientului, fapta
săvîrșită, data comiterii contravenției, semnătura agentului constatator.
8
Aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru faptele ilicite, săvîrșite în
domeniul protecției terenurilor, constituie cea de-a doua fază a procedurii de
răspundere contravențională în acest domeniu.
Potrivit art.209 și 226 din Codul cu privire la contravențiile administrative,
examinarea cazurilor cu privire la contravențiile prevăzute de art. 52 din aceeași
Lege ține de competența organelor juridice și a organelor de protecție a mediului.
Astfel, judecătoriile examinează și aplică sancțiunile corespunzătoare în
cazul comiterii următoarelor contravenții :
ocuparea nelegitimă a terenurilor ;
construcția nelegitimă ;
încălcarea termenului de reîntoarcere a terenurilor temporar ocupate ;
amplasarea, construcția și darea în exploatare a obiectivelor ce provoacă
efecte de poluare a solului ;
încălcarea termenelor de examinare a cererilor cetățenilor privind atribuirea
terenurilor ;
abaterea samavolnică de la proiectele de organizare a terenurilor, de
ameliorare și de altă natură : distrugerea bornelor de hotar.
Celelalte cazuri cu privire la contravenții sînt examinate și sancționate, în numele
organelor pentru mediu, de către inspectorul de stat pentru ecologie și locțiitorii
lui.
După examinarea cazului instanța de judecată sau persoana cu funcție de
răspundere pronunță decizia prin care se aplică sancțiunea contravențională sau se
clasează cazul.
Decizia instanței de judecată privind aplicarea sancțiunii contravenționale
poate fi atacată cu apel în instanța ierarhic superioară de către contravenient,
procuror sau partea vătămată.
Decizia persoanei cu funcție de răspundere asupra cazului cu privire la
contravenție deasemenea poate fi atacată de către contravenient sau partea
vătămată, depunînd o plîngere la instanța de judecată a cărei hotărîre este
definitivă.
9
Sancțiunea contravențională- amenda- se execută în două feluri : de către
contravenient benevol, din proprie inițiativă sau silit de către organele de
executare.
Răspunderea civilă
Răspunderea administrativă pentru încălcarea legislaţiei funciare, de rând
cu celelalte tipuri de răspundere juridică, este o formă a răspunderii ce intervine în
sfera relaţiilor om-natură, ce ţine de valorificarea resurselor naturale. Acest tip de
răspundere ocupă un loc important în sistemul reglementării privind răspunderea
juridică, având un rol economic şi constituind totodatăun serios mijloc de
prevenire. Esenţa ei constă în apliacrea de către organele de stat împuternicit a
unor măsuri de constrângere administrativă faţă de persoanele ce comit
contravenţii funciare administrtive.
Răspunderea administrativă intervine fără luarea în considerare a întinderii
consecinţelor daunei cauzate resurselor funciare. Ca urmare, răspunderea pentru
acestă daună, în caz de survine, are un caracter obiectiv, ea putând interveni ori de
câte ori este încalcată legislaţia funciară. Consecinţele negative cauzate resurselor
funciare, periculozitatea socială a faptei sunt luate în considerare numai la
stabilirea sancţiunilor administrative.
Răspunderea administartivă pentru încălcarea legislaţiei funciare este
prevăzută atât de Codul cu privire la contrvaenţiile administrative, aprobat prin
Legea din 29 martie 1985 (articolul 52 al acestui Cod), cât şi de Codul Funciar,
aprobat prin Lgea Republicii Moldova din 25 decembrie 1991 (articolul 96 al
Codului respectiv).
10
Răspunderea administartivă ca parte a unui întreg are mult comun cu alte
forme ale răspunderii juridice (contravenţia ca temei de apariţie, vinovăţia
persoanei, legătura cauzală etc.). Dar, totodată, îi sunt specifice anumit trăsături :
ca temei de apariţie a răspunderii juridice administrative serveşte
contravenţia administrativă;
pentru comiterea contravenţiei administartive se aplică sancţiuni
administrative;
aplicarea sancţiunilor se efectuează atât în ordine judiciară (de instanţa de
judecată), cât şi în ordine extrajudiciară, adică de organe special
împuternicite cu asemenea competenţă. Totodată, trebuie de făcut o remarcă:
pentru încălcarea legislaţiei funciare, sancţiunile sunt aplicate numai de
instanţele de judecată.
Răspunderea administrativă este răspunderea faţă de tot ce poartă caracter
obligatoriu şi apare indiferent de voinţa persoanelor. Spre deosebire de răspunderea
penală, răspunderea administrativă se aplică pentru comiterea nor fapte de un
pericol social mai redus; spre deosebire de răspunderea patrimonială, răspunderea
administrativă survine indiferent de cauzarea daunelor, iar, spre deosebire de
răspunderea disciplinară, răspunderea administrativă nu estelegată de relaţii de
srviciu. De toate celelalte forme ale răspunderii juridice răspunderea administrativă
se deosebeşte prin procedura specială de aplicare.
Răspunderea funciară administrativă apare atunci când este comuisă o
contravenţie administrativă funciară.
Analizând legislaţia şi aplicarea ei practică, am ajuns la concluzia că
contravenţiile administrative sunt cele mai frecvente contravenţii funciară care prin
multitudinea lor aduc daună deosebită resurselor funciare. Contravenţia
administrativă funciară este fapta ilegală admisă cu vinovăţie, prevăzută de
11
legislaţia în vigoare, care contravine ordinii juridice funciare stabilite în Republica
Moldova.
Răspunderea penală
Această formă de răspundere intervine în cazurile când sunt comise fapte,
care atentează la ordinea de drept funciar şi reprezintă un pericol social sporit.
La catogoria de fapte social periculoase, care atrag după sine răspunderea
penală, Codul Penal al Republicii Moldova atribuie în primul rând încălcarea
dreptului de proprietate asupra terenului (art. 176 al CPRM).
Răspunderea survine atunci când într-o formă directă sau indirectă se
încalcă dreptul de proprietate ( în rezultatul încheierii diferitor tranzacţii, cum ar fi
cumpărarea, vânzarea, ipotecarea, donaţia, schimbul, etc.), dacă, supusă anterior
sancţiunii administrative pentru acelaşi delict.
Subiectele infracţiunii, prevăzute de art. 176 CP, sunt persoanele cu funcţii
de răspundere şi cetăţenii. Totodată pot fi traşi atraşi la răspundere penală pentru
concurs de infracţiune în conformitate cu articolele 184 - 186 ale CP.
O altă răspundere specifică survine în cazul construcţiilor samovolnice,
dacă construcţia casei de locuit sau a anexelor este efectuată pe terenul aferent
acaparat samavolnic, sau dabândit în mod ilicit (art. 215 al CP).
Totodată, Codul Penal conţine un şir de articole care sunt chemate să
asigure folosirea raţională şi efectivă a terenurilor. Astfel, art. 168 prevede
răspunderea penală pentru stricăciunea semnăturilor şi vătamarea plantaţiilor, iar
art. 174 – pentru deteriorarea intenţionată a instalaţiilor de irigare.
În cazurile când din vina persoanelor cu funcţii de răspundere au fost
poluate terenurile cu deşeuri, ape reziduale, ele pot fi atrase la răspundere în baza
art. 184, 185, 186 ale CP al RM.
12
Faptele prevăzute de articolele nominalizate se pedepseşte cu muncă
corecţională, amendă sau privaţiune de libertate pe diferite termene după caz.
Bibliografie:
1. M. Cotorobai, P. Zamfir, V. Ursu “Drept Funciar” manual, ed.
“Cartier juridic”, Chişinău 2001.
2. Erofeev B.V, Zemelinoe pravo Rosii.,Moscva, 1997.
3. Bogoliubov A.S, Zemelinoie pravo., Moscva, 1998.
4. Şerstiuc A.C, Zemelinoe pravo Rosii., Moscva, 1998.
5. Petrov V.V. Zemelinoi pravo Rosii., Moscva, 1998.
6. Pavel Zamfir, Protecţia juridică a terenurilor., Buletinul Tinerilor
jurişti,nr.6, 2000.
5. Internet
13
14
top related