Ministerul Educatiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat “Alecu Russo”,Balti

Facultatea de Drept,Balti

Referatla dreptul funciar

Tema: ” Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației

funciare”

A elaborate: Rusu Olesea, Grupa DR22

Coordonator: Dănoi Ion

Bălţi, 2013

Structura:

1. Noțiunea de răspundere juridică pentru încălcarea legislației funciare

2. Temeiurile răspunderii juridice

3. Formele răspundere juridice pentru încălcarea legislației funciare

Răspundere administrativă

Răspundere penală

4.Bibliografie.

2

1. Noțiunea de răspundere juridică pentru încălcarea legislației

funciare

Raspunderea socială se aplică în cazul în care comportamentul membrilor

societății contravine intereselor generale, comportamentul individului fiind

mereu apreciat de societate și raportat la interesele generale ale ei.

Există mai multe forme de răspundere socială: morală, etică, politică, însă din

punct de vedere a valorii pentru legalitate cea mai impotrantă este cea juridică.

Singurul temei, și cel mai important este că aceasta se referă la încălcarea

normelor de drept.

Raspunderea juridică – este o de responsabilitate socială, care cuprinde

complexul de atitudini ale omului în raport cu sistemul normativ juridic din

societate în vederea însușirii conservării și promovării acestui sistem și

valorilor pe care le exprimă în scopul menținerii și promovării ordinii juridice și

binelui public.

Raspunderea juridică sugerează ideia de sanctiune și reparație. Ea dă

expresie unui raport social sancționat din punct de vedere juridic, în baza căruia

o persoană se află într-o relație de obligație față de altă personă careia îi

datorează repararea unui prejudiciu pe care i l-a cauzat.

Raspunderea juridică poate fi privită și ca o instituție juridică a dreptului funciar

constituită dintr-o totalitate de norme de drept privind modurile și măsurile de

constrîngere și influiență nefavorabilă asupra persoanelor care se eschivează de

la îndeplinirea obligațiilor puse în sarcina lor de lege sau raportul contractual

sau care nu respectă ordinea de drept funciară stabilită.

2. Temeiurile răspunderii juridice

Unicul temei juridic pentru tragerea la răspundere și aplicarea măsurilor

de constrîngere o constituie contravenția funciară, care reprezintă în sine fapta

3

ilicită(acțiunea sau inacțiunea) comisă cu vinovăție, care atentează la ordinea de

drept funciar, la drepturile și interesele legitime ale deținătorilor de teren, în urma

căreia sunt cauzate anumite prejudicii.

Contravenția funciară constă din 4 elemente, fiecare din ele avînd un

conținut complex :

a) Obiectul atentării care include :

lotul de teren (în cazul apărării nelegitime, nimicirea stratului fertil sau

poluarea terenurilor agricole);

bunurile amplasate pe terenuri (construcția samovolnică, deteriorarea

intenționată a instalațiilor de investigare);

regulile de folosire a terenului (neluarea măsurilor de preîntîmpinare a

eroziunii solului, combaterea bolilor și vătămatorilor plantelor agricole);

drepturile și interesele deținătorilor de teren (încălcarea dreptului de

proprietate asupra terenului, încheierea diferitor tranzacții cu încălcarea

legislației lezînd drepturile deținătorilor, încălcarea termenului de examinare

a cererilor cetățenilor).

b) Subiectul contravenției persoana care a comis contravenția și urmează să fie

sancționată.

c) Latura obiectivă care include :

comportamentul ilicit exprimat prin acțiuni, cum ar fi acțiunea samovolnică,

inacțiuni - neluarea măsurilor de eroziune a solurilor ;

acțiunea necorespunzătoare ( încălcarea termenului de neîntoarcere a

terenurilor temporar ocupate) ;

4

elementele facultative, cum ar fi locul și modul de săvîrșire a contravențiilor

sau mijloacele, sau circumstanțele.

d) Latura subiectivă a contravenției funciare constituită din :

semnele obligatorii care sunt vinovăția contravenientului exprimată prin

intenție sau imprudența ;

semnele facultative, cum ar fi scopul comiterii contravenției (exp.

acapararea, huliganismul în cazul distrugerii bornelor la hotar).

Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenului se

caracterizeaza prin următoarele particularități :

răspunderea juridică este o funcție de protecție a statului, prin urmare

criteriul ei de formare îl constituie gradul de pericol social ;

răspunderea juridică nu este un scop în sine, ea fiind destinată nu numai

pentru a sancționa comiterea unor fapte sociale periculoase, dar și pentru

a o preveni, iar scopul ei de bază este de a corecta și educa pe cei care

încalcă normele de drept ;

răspunderea este eficientă atunci cînd este aplicată într-un termen

rezonabil.

Întîrzierea reduce eficacitatea pedepsei și de aceea legea stabilește un termen de

aplicare a sancțiunilor și se aplică cu condiția respectării unei proceduri stabilite de

lege. Răspunderea juridică contribuie în cele mai multe cazuri, anume pe calea

constrîngerii de stat, la educarea oamenilor, inclusiv la formarea unei conștiințe de

mediu.

3. Formele răspunderii juridice pentru încălcarea legislației

funciare

5

După specificul și caracterul normei încălcate și tipul raportului juridic

în cadrul căreia a avut loc încălcarea legii, se disting mai multe forme de

răspundere juridică :

-penală ;

- civilă ;

- disciplinară ;

-administrativă .

- materială ;

În domeniul protecției terenurilor, răspunderea juridică poate îmbrăca

formele răspunderii contravenționale, civile, penale ș.a.

Contravențională – constă în aplicarea de sancțiuni persoanei vinovate de

încălcarea acelor dispoziții legale, care prevăd și sancționează contravenția.

Contravenția administrativă – o faptă care atentează la personalitatea, la drepturile

și interesele legitime ale PF si PJ1 , la proprietate, la ordinea de stat și ordinea

publică, precum și alte fapte ilicite pentru care legislația prevede răspunderea

administrativă.

Obiectul contravenției – îl constituie valorile sociale, drepturile și interesele

legitime apărate prin norme de drept prin care li se aduce atingere.

Subiectul contravenției – poate fi orice persoană care în conformitate cu legea este

recunoscută vinovată de comiterea contravenției.

Latura obiectivă – a contravenției o formează acțiunea sau inacțiunea producătoare

de consecințe socialmente periculoase sau care amenință valorile sociale.

Latura subiectivă – ține de aptitudinea psihică a contravenientului, față de fapta

săvîrșită și componentele ei care se exprimă prin vinovăție.

Contravențiile sunt foarte diverse și în cadrul raporturilor de mediu.

1 PF- persoană fizică; PJ- persoană juridică

6

Toate raporturile contravenționale care se nasc din cadrul raporturilor

juridice, privind terenurile pot fi clasificate în mai multe grupe :

încălcări cu caracter economic : ocuparea nelegitimă a terenurilor încălcarea

termenului de reîntoarcere a terenurilor temporar ocupate, nereîntoarcerea

lor în starea de destinație specială, abaterea samovolnică de la proiectele de

organizare a teritoriului;

încălcări cu caracter ecologic : poluarea terenurilor destinate agriculturii cu

substanțe chimice, cu deșeuri radioactive, cu ape reziduale, nimicirea

stratului fertil al solului, neluarea măsurilor de preîntîmpinare a eroziunii

solului, amplasarea, construcția și dare în exploatare a obiectivelor care

provoacă efecte de poluare a solului ;

încălcări de altă natură : construcția nelegitimă, distrugerea bornelor de

hotar, încălcarea termenului de examinare a cererilor cetățenilor privind

atribuirea terenurilor și tăinuirea informațiilor despre fondul funciar

disponibil.

Cele mai frecvent întilnite sunt urmatoarele contravenții : ocuparea

nelegitimă a terenului ; acapararea lui în lipsa unui temei legal, fara obținerea

titlului de autentificare a drepturilor asupra pamîntului ; poluarea terenurilor,

inclusiv cu substanțe chimice și radioactive, cu deșeuri industriale, ape reziduale ;

nimicirea stratului fertil al solului, decopertarea neselectivă ; neluarea măsurilor de

preîntîmpinare a eroziunii solului, a altor procese ce înrăutățesc starea lui.

Conform laturii obiective ocuparea nelegitimă a terenului este declarată

atunci cînd are loc îngrădirea și instalarea bornelor de hotar și cultivarea terenului.

Este de remarcat că pentru comiterea tuturor contravențiilor cuprinse în art. 52 din

Codul cu privire la contravențiile administrative legiuitorul a stabilit numai o

singură sancțiune, amenda, acărei mărimeeste estimată în salarii minime. Din

acest punct de vedere, amenda nu poate fi privită și ca măsură de compensare.

Suma amenzii poate depăși mărimea daunei cauzate, și invers- poate fi mai mică

7

decît prejudiciul produs. Amenda, ca sancțiune, poate fi aplicată și în lipsa daunei,

iar încasarea ei nu absolvă persoana vinovată de obligația de a recupera această

daună.

Cuantumul amenzii este cuprins între 1 și 15 salarii minime pentru cetățeni

și 1 și 25 – pentru persoanele cu funcție de răspundere.

Analiza contravențiilor funciare și a consecințelor lor conduce la concluzia

că caracterul frecvent al acestor încălcări extrem de dăunătoare nu numai pentru

calitatea și productivitatea terenurilor agricole, dar și pentru întreg mediul ambiant,

este favorizat de ”blîndețea” sancțiunilor – amenzile minime și maxime.

Constatarea contravențiilor în domeniul protecției terenurilor din fondul

funciar agricol este reglementată de art. 241-243 din Codul cu privire la

contravențiile administrative și se face de către inspectorii de stat pentru ecologie.

După ce agentul constatator, competent a luat cunoștință, pe orice cale, de

încălcarea normelor privind protecția terenurilor, el este în drept să acționeze

privind legii, trecînd la constatarea contravenției.

Prima constatare privește calificarea faptei ilicite, dacă intr-adevăr este

vorba de o contravenție sau ea este o infracțiune.

Dacă, în baza celor observate personal, a relatărilor autorului faptei, ale victimei,

ale martorilor, ale altor persoane și a altor probe, el constată că a avut loc o

contravenție , trebuie să identifice contravenientul.

Se impune stabilirea circumstanțelor în care s-a săvîrșit contravenția, dacă s-a

produs pagube patrimoniale, dacă există bunuri supuse confiscării etc.

Toate datele se materializează într-un proces-verbal întocmit în două

exemplare de agentul constatator. Prin acest proces-verbal se individualizează

contravenția și contravenientul. Acest document se semnează pe fiecare pagină de

către agentul constatator și- dacă este cazul- de către contravenient. Pentru ca

procesul-verbal să fie valabil încheiat, trebuie să corespundă următoarelor condiții

minime : să nu emită consemnarea numelui și prenumelui contravenientului, fapta

săvîrșită, data comiterii contravenției, semnătura agentului constatator.

8

Aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru faptele ilicite, săvîrșite în

domeniul protecției terenurilor, constituie cea de-a doua fază a procedurii de

răspundere contravențională în acest domeniu.

Potrivit art.209 și 226 din Codul cu privire la contravențiile administrative,

examinarea cazurilor cu privire la contravențiile prevăzute de art. 52 din aceeași

Lege ține de competența organelor juridice și a organelor de protecție a mediului.

Astfel, judecătoriile examinează și aplică sancțiunile corespunzătoare în

cazul comiterii următoarelor contravenții :

ocuparea nelegitimă a terenurilor ;

construcția nelegitimă ;

încălcarea termenului de reîntoarcere a terenurilor temporar ocupate ;

amplasarea, construcția și darea în exploatare a obiectivelor ce provoacă

efecte de poluare a solului ;

încălcarea termenelor de examinare a cererilor cetățenilor privind atribuirea

terenurilor ;

abaterea samavolnică de la proiectele de organizare a terenurilor, de

ameliorare și de altă natură : distrugerea bornelor de hotar.

Celelalte cazuri cu privire la contravenții sînt examinate și sancționate, în numele

organelor pentru mediu, de către inspectorul de stat pentru ecologie și locțiitorii

lui.

După examinarea cazului instanța de judecată sau persoana cu funcție de

răspundere pronunță decizia prin care se aplică sancțiunea contravențională sau se

clasează cazul.

Decizia instanței de judecată privind aplicarea sancțiunii contravenționale

poate fi atacată cu apel în instanța ierarhic superioară de către contravenient,

procuror sau partea vătămată.

Decizia persoanei cu funcție de răspundere asupra cazului cu privire la

contravenție deasemenea poate fi atacată de către contravenient sau partea

vătămată, depunînd o plîngere la instanța de judecată a cărei hotărîre este

definitivă.

9

Sancțiunea contravențională- amenda- se execută în două feluri : de către

contravenient benevol, din proprie inițiativă sau silit de către organele de

executare.

Răspunderea civilă

Răspunderea administrativă pentru încălcarea legislaţiei funciare, de rând

cu celelalte tipuri de răspundere juridică, este o formă a răspunderii ce intervine în

sfera relaţiilor om-natură, ce ţine de valorificarea resurselor naturale. Acest tip de

răspundere ocupă un loc important în sistemul reglementării privind răspunderea

juridică, având un rol economic şi constituind totodatăun serios mijloc de

prevenire. Esenţa ei constă în apliacrea de către organele de stat împuternicit a

unor măsuri de constrângere administrativă faţă de persoanele ce comit

contravenţii funciare administrtive.

Răspunderea administrativă intervine fără luarea în considerare a întinderii

consecinţelor daunei cauzate resurselor funciare. Ca urmare, răspunderea pentru

acestă daună, în caz de survine, are un caracter obiectiv, ea putând interveni ori de

câte ori este încalcată legislaţia funciară. Consecinţele negative cauzate resurselor

funciare, periculozitatea socială a faptei sunt luate în considerare numai la

stabilirea sancţiunilor administrative.

Răspunderea administartivă pentru încălcarea legislaţiei funciare este

prevăzută atât de Codul cu privire la contrvaenţiile administrative, aprobat prin

Legea din 29 martie 1985 (articolul 52 al acestui Cod), cât şi de Codul Funciar,

aprobat prin Lgea Republicii Moldova din 25 decembrie 1991 (articolul 96 al

Codului respectiv).

10

Răspunderea administartivă ca parte a unui întreg are mult comun cu alte

forme ale răspunderii juridice (contravenţia ca temei de apariţie, vinovăţia

persoanei, legătura cauzală etc.). Dar, totodată, îi sunt specifice anumit trăsături :

ca temei de apariţie a răspunderii juridice administrative serveşte

contravenţia administrativă;

pentru comiterea contravenţiei administartive se aplică sancţiuni

administrative;

aplicarea sancţiunilor se efectuează atât în ordine judiciară (de instanţa de

judecată), cât şi în ordine extrajudiciară, adică de organe special

împuternicite cu asemenea competenţă. Totodată, trebuie de făcut o remarcă:

pentru încălcarea legislaţiei funciare, sancţiunile sunt aplicate numai de

instanţele de judecată.

Răspunderea administrativă este răspunderea faţă de tot ce poartă caracter

obligatoriu şi apare indiferent de voinţa persoanelor. Spre deosebire de răspunderea

penală, răspunderea administrativă se aplică pentru comiterea nor fapte de un

pericol social mai redus; spre deosebire de răspunderea patrimonială, răspunderea

administrativă survine indiferent de cauzarea daunelor, iar, spre deosebire de

răspunderea disciplinară, răspunderea administrativă nu estelegată de relaţii de

srviciu. De toate celelalte forme ale răspunderii juridice răspunderea administrativă

se deosebeşte prin procedura specială de aplicare.

Răspunderea funciară administrativă apare atunci când este comuisă o

contravenţie administrativă funciară.

Analizând legislaţia şi aplicarea ei practică, am ajuns la concluzia că

contravenţiile administrative sunt cele mai frecvente contravenţii funciară care prin

multitudinea lor aduc daună deosebită resurselor funciare. Contravenţia

administrativă funciară este fapta ilegală admisă cu vinovăţie, prevăzută de

11

legislaţia în vigoare, care contravine ordinii juridice funciare stabilite în Republica

Moldova.

Răspunderea penală

Această formă de răspundere intervine în cazurile când sunt comise fapte,

care atentează la ordinea de drept funciar şi reprezintă un pericol social sporit.

La catogoria de fapte social periculoase, care atrag după sine răspunderea

penală, Codul Penal al Republicii Moldova atribuie în primul rând încălcarea

dreptului de proprietate asupra terenului (art. 176 al CPRM).

Răspunderea survine atunci când într-o formă directă sau indirectă se

încalcă dreptul de proprietate ( în rezultatul încheierii diferitor tranzacţii, cum ar fi

cumpărarea, vânzarea, ipotecarea, donaţia, schimbul, etc.), dacă, supusă anterior

sancţiunii administrative pentru acelaşi delict.

Subiectele infracţiunii, prevăzute de art. 176 CP, sunt persoanele cu funcţii

de răspundere şi cetăţenii. Totodată pot fi traşi atraşi la răspundere penală pentru

concurs de infracţiune în conformitate cu articolele 184 - 186 ale CP.

O altă răspundere specifică survine în cazul construcţiilor samovolnice,

dacă construcţia casei de locuit sau a anexelor este efectuată pe terenul aferent

acaparat samavolnic, sau dabândit în mod ilicit (art. 215 al CP).

Totodată, Codul Penal conţine un şir de articole care sunt chemate să

asigure folosirea raţională şi efectivă a terenurilor. Astfel, art. 168 prevede

răspunderea penală pentru stricăciunea semnăturilor şi vătamarea plantaţiilor, iar

art. 174 – pentru deteriorarea intenţionată a instalaţiilor de irigare.

În cazurile când din vina persoanelor cu funcţii de răspundere au fost

poluate terenurile cu deşeuri, ape reziduale, ele pot fi atrase la răspundere în baza

art. 184, 185, 186 ale CP al RM.

12

Faptele prevăzute de articolele nominalizate se pedepseşte cu muncă

corecţională, amendă sau privaţiune de libertate pe diferite termene după caz.

Bibliografie:

1. M. Cotorobai, P. Zamfir, V. Ursu “Drept Funciar” manual, ed.

“Cartier juridic”, Chişinău 2001.

2. Erofeev B.V, Zemelinoe pravo Rosii.,Moscva, 1997.

3. Bogoliubov A.S, Zemelinoie pravo., Moscva, 1998.

4. Şerstiuc A.C, Zemelinoe pravo Rosii., Moscva, 1998.

5. Petrov V.V. Zemelinoi pravo Rosii., Moscva, 1998.

6. Pavel Zamfir, Protecţia juridică a terenurilor., Buletinul Tinerilor

jurişti,nr.6, 2000.

5. Internet

13

14