raport de mediu pentru pug - acasa -...
Post on 06-Feb-2018
224 Views
Preview:
TRANSCRIPT
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
1
RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN
URBANISTIC ZONAL
“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în
municipiul Roman, din judeţul Neamţ”
BENEFICIAR
S.C .MB NORUS BIOGAZ S.R.L.
EXECUTANT
S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.
Director General
Expert S.E.A. Dipl. Ecolog Adrian Balan
2013
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
2
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
3
CUPRINS
INFORMATII GENERALE ................................................................................................... 9
Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu ................................................. 9
TITULARUL / BENEFICIARUL PROIECTULUI : ............................................................... 9
AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU : ....................................................... 9
1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PLANULUI SAU ROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI
PROGRAME RELEVANTE ..................................................................................................... 12
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI PROPUS ...................................................................................................... 16
Descrierea proiectului propus ............................................................................................... 18
MATERII PRIME SI AUXILIARE – CANTITATI TO/AN ................................................. 19
FERMENTAREA ....................................................................................................................... 20
DIGESTIA (POSTFERMENTAŢIA) ....................................................................................... 21
DEPOZITAREA TEMPORARĂ A BIOGAZULUI BRUT ................................................... 22
EPURAREA BIOGAZULUI ..................................................................................................... 22
COGENERAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ DIN BIOGAZ .................. 22
Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului..................................................... 23
Caracteristici geotehnice ....................................................................................................... 23
Tectonica zonei ..................................................................................................................... 24
Încadrarea seismică ............................................................................................................... 24
Adâncimea de îngheţ............................................................................................................. 25
Clima ..................................................................................................................................... 25
REGIMUL VANTURILOR LA STATIA METEO ROMAN ................................................ 28
Aer si zgomot ........................................................................................................................ 30
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
4
Calitatea aerului .................................................................................................................... 30
Zgomot .................................................................................................................................. 33
Resursele de apa.................................................................................................................... 34
Apele de suprafata................................................................................................................. 34
Apele subterane..................................................................................................................... 34
Calitatea apelor ..................................................................................................................... 34
Solurile .................................................................................................................................. 35
Resurse ale subsolului ........................................................................................................... 36
Calitatea solurilor .................................................................................................................. 36
Flora, fauna si rezervatii naturale.......................................................................................... 37
Monumente ale naturii .......................................................................................................... 39
Calitatea florei si faunei ........................................................................................................ 39
REZERVATII NATURALE ...................................................................................................... 39
BIOTOPURI PRINCIPALE ...................................................................................................... 40
„SPECII DE INTERES COMUNITAR CARE NECESITA O PROTECTIE
STRICTA(ANEXA 4 A )” .......................................................................................................... 41
„SPECII DE INTERES NATIONAL CARE NECESITA O PROTECTIE STRICTA (
ANEXA 4 B )” ............................................................................................................................. 41
Monumente istorice si de arhitectura .................................................................................... 45
Factorul antropic ................................................................................................................... 45
Populatia................................................................................................................................ 45
Economia .............................................................................................................................. 45
Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUZ ............................. 46
Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul
neimplementarii proiectului .................................................................................................. 48
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
5
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV......................................................................................................................... 54
OBIECTIVE, TINTE, INDICATORI....................................................................................... 54
Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de planul
urbanistic zonal propus ......................................................................................................... 57
Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra mediului................... 58
4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA
PENTRU PLAN SAU PROGRAM ........................................................................................... 60
Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii aspectelor semnificative
potentiale asupra mediului .................................................................................................... 60
Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu .................................................... 61
Impactul asupra apei ............................................................................................................. 62
Impactul asupra aerului ......................................................................................................... 63
MONOXID DE CARBON ......................................................................................................... 66
OXIZI DE AZOT ........................................................................................................................ 66
OXIZI DE SULF ......................................................................................................................... 67
VALORILE IMISIILOR ........................................................................................................... 67
Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor ..................................................................... 70
Impactul asupra florei si faunei............................................................................................. 71
Impactul asupra peisajului .................................................................................................... 71
Impactul asupra mediului social si economic ....................................................................... 72
Orice problema de mediu relevanta pentru puz .................................................................... 74
Conservarea patrimoniului natural........................................................................................ 74
Zone specifice de risc............................................................................................................ 74
Gestiunea deseurilor.............................................................................................................. 74
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
6
5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL
NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE
PENTRU PLAN SAU PROGRAM ........................................................................................... 76
CALITATEA AERULUI: .......................................................................................................... 77
MANAGEMENTUL DESEURILOR: ...................................................................................... 77
CALITATEA APEI: ................................................................................................................... 77
CONTROLUL POLUARII INDUSTRIALE SI MANAGEMENTUL RISCULUI:............ 77
6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN SITUATIA
NEIMPLEMENTARII PUZ ...................................................................................................... 80
Potentialele efecte semnificative asupra mediului in situatia implementarii puz ................. 81
Apa ........................................................................................................................................ 81
Alimentarea cu apa................................................................................................................ 82
Canalizarea............................................................................................................................ 82
Aer......................................................................................................................................... 82
Zgomot si vibratii.................................................................................................................. 90
Sol ......................................................................................................................................... 91
Flora si fauna,........................................................................................................................ 91
Peisajul .................................................................................................................................. 91
Populatia si sanatatea umana................................................................................................. 91
7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA. NATURA
TRANSFRONTIERA A EFECTELOR ................................................................................... 93
Natura cumulativa a efectelor ............................................................................................... 93
8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE
COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI...................................................... 94
Resurse de apa....................................................................................................................... 94
Aer si zgomot ........................................................................................................................ 94
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
7
Sol ......................................................................................................................................... 95
Flora, fauna, spatiile verzi..................................................................................................... 95
Populatia................................................................................................................................ 96
Masuri in zonele cu riscuri naturale ..................................................................................... 96
Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului............................................................. 96
9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUIIN CARE S-A EFECTUAT
EVALUAREA INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE
TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA
INFORMATIILOR CERUTE ................................................................................................... 97
10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI........................................................................................................................ 98
Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si programelor. ................................ 98
Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii PUZ ................................ 100
Concluzii si recomandari .................................................................................................... 103
Recomandari: ...................................................................................................................... 105
11. REZUMAT NETEHNIC ............................................................................................... 106
INTRODUCERE....................................................................................................................... 106
METODOLOGIA DE EVALUARE ....................................................................................... 106
BAZA DE DATE ....................................................................................................................... 106
AMPLASAMENT ..................................................................................................................... 107
DESCRIEREA INSTALATIEI .............................................................................................. 107
ASIGURAREA UTILITĂŢILOR;.......................................................................................... 111
IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI................................................................. 112
1. FACTOR DE MEDIU: APA ................................................................................................. 112
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
8
2. FACTOR DE MEDIU: AER ............................................................................................. 112
ÎN TIMPUL CONSTRUCŢIEI OBIECTIVULUI ................................................................ 112
ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII OBIECTIVULUI ................................................................. 113
MASURI DE REDUCERE AZGOMOTULUI SI RETINERE A PARTICULELOR: ..... 113
3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL ............................................................ 116
IN ETAPA DE CONSTRUCTIE............................................................................................. 116
IN ETAPA DE FUNCTIONARE ............................................................................................ 116
4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE ...................................................................... 117
5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA................................................................................... 117
12. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU................................................................ 118
CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA ....................................................... 121
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
9
INFORMATII GENERALE
Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu
RAPORT DE MEDIU pentru PLAN URBANISTIC ZONAL
“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în
municipiul Roman, din judeţul Neamţ”
Titularul / beneficiarul proiectului :
S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. , str. Sf. Lazăr nr. 64-66, Iaşi, judeţul Iaşi
Autorul atestat al Raportului de Mediu :
S.C ECOLOGIC AMB S.R.L. inscrisa in Registrul Evaluatorilor de Studii de Mediu,
la poziţia 286 din data de 12.10.2010 RM, RIM, BM, RS, EA, conform Certificatului de
Inregistrare anexat.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Iasi
Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741
INTRODUCERE
Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il
constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor
economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin
perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acest sens se prevede incurajarea initiativelor
locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de
recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al
mediului.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
10
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru
proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are
ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului
inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului
de amenajare a teritoriulu, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia
mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.
Raportul de mediu este definit in art. 2 lit. e) al HG 1076/2004, ca fiind parte a
documentatiei planurilor si programelor care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile
semnificative asupra mediului ale aplicarii acestuia si alternativele lor rationale, luand in
considerare obiectivele si aria geografica a acestuia.
Obiectivele raportului de mediu sunt in principal, identificarea, descrierea si evaluarea
efectelor potential semnificative asupra mediului ale implementarii planului si programului,
precum si a alternativelor posibile ale planului sau programului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe ( SEA) difera fata de evaluarea
impactului asupra mediului pentru proiecte ( EIA). Cel mai important aspect care diferentiaza
cele doua proceduri este acela ca, datorita complexitatii unui plan sau program fata de un
proiect, raportul SEA nu are un continut detaliat din punct de vedere tehnic, adica nu contine
date tehnice detaliate si precise, in timp ce raportul EIA contine aceste date.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare
cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit
elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.
Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUZ intocmit de S.C.
Ioan co. S.R.L. Bucuresti.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al zonei studiate are caracter de reglementare specifica
detaliata a dezvoltarii urbanistice si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu
prevederile PUG al municipiului Roman jud. Neamt, in conformitate cu legea nr. 350/ 2001
referitor la modificarea PUG prin PUZ.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a S.C.MB NORUS BIOGAZ
S.R.L. IASI, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUZ privind “Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul
Neamţ”
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se
urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
11
absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu
relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUZ .
S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect S.C.MB NORUS BIOGAZ
S.R.L., folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul
cadru indicat in anexa 2.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale
impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si alternativele rezonabile ale
acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.
CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI
a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:
- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activita ti
viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de
functionare, fie in privinta alocarii resurselor;
- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe
cele in care se integreaza sau care deriva din ele;
- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai
ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si
comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea
deseurilor sau de gospodarirea apelor).
b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
- natura cumulativa a efectelor;
- natura transfrontiera a efectelor
- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;
- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica si marimea populatiei potential
afectate);
- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
(ii) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
(iii) folosirea terenului in mod intensiv;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan
national, comunitar sau international.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
12
1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PLANULUI SAU ROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE
PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
Prin Planul Urbanistic Zonal propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si
reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului
si in confomarea constructiilor propuse la situatia urbanistica de fond a zonei.
Principalele probleme abordate in cadrul planului sunt:
− Zonificarea functionala a amplasamentului;
− Organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii existente in
zona;
− Indici si indicatori urbanistici (bilant teritorial, POT, CUT, regim de aliniere, regim de
inaltime etc.);
− Dezvoltarea infrastructurii de acces si a celei edilitare;
− Identificarea fondului-arhitectural urbanistic de valoare deosebita din vecinatatea
amplasamentului;
− evaluarea si diagnoza situatiei existente actualizate, sintetizand determinari de ordin
functional, spatial, peisagistic, tehnic, economic si social;
− Masuri de reducere, pana la eliminarea completa, a aparitiei unor riscuri naturale sau
antropice;
− Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
− Masuri de protectie a mediului;
− Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de
urbanism aferent PUZ-ului.
Terenul cu suprafaţa de 43.142,00 mp este in proprietatea S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. IASI si este teren situat în intravilanul oraşului Roman, funcţiunea actuală fiind arabil şi se propune categoria funcţională zonă unităţi economice productive, inclusiv servicii aferente şi
funcţiuni complementare - centrală electrică de termoficare pe biogaz.
Planul Urbanistic zonal cuprinde analiza unei suprafete de 141.241,00 mp, care se
propune a fi compusa din urmatoarele subzone :
L2 – subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu p ÷ p+2 niveluri
M – subzona mixtă conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale,
comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), mici activităţi productive şi locuinţe
Sv – spatiu verde - culoare de protectie
CB1 – centrală electrică de termoficare cu funcţionare pe biogaz
In ansamblul zonei studiate prin PUZ terenul pe care se propune construirea centralei electrice de termoficare pe biogaz reprezinta cca. 31%
Intreg terenul este situat in intravilanul orasului Roman, functiunea actuala fiind arabil
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
13
Obiectivul PUZ este “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu
funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ”
ZONA FUNCTIONALA – UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE, INCLUSIV
SERVICII AFERENTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - CENTRALA
ELECTRICA DE TERMOFICARE PE BIOGAZ
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili (gaze naturale şi combustibil lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a consumatorilor din zonă, cu impact favorabil în p lan economico-financiar.
Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare de inalta eficienta cu energia electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului
generat de aceste procese tehnologice. Investiţia va aduce şi avantaje din punct de vedere social pentru populaţia din zona municipiului Roman prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza de execuţie a instalaţiei,
cât şi în faza de exploatare. În cadrul proiectului se va realiza o centrală electrică de termoficare cu funcţionare pe biogaz, pe amplasamentul de mai sus, care va produce energie electrică (Pi= 3,2 MW) şi energie
termică (Pt= 3,2 MWt) prin intermediul a 4 grupuri de cogenerare cu o putere electrică instalată de 800 kW şi o putere termică de 809 kW.
Pe terenul pentru care se solicită acord/aviz în vederea realizării centralei solare nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de dezafectare.
Din datele deţinute amplasamentul se află în afara zonelor de interes arheologic.
În eventualitatea descoperirii unor situri arheologice, în cadrul lucrărilor de fundare, activitatea de excavare a terenului va fi întreruptă până la descărcarea de sarcină arheologică a
terenului.
Planul Urbanistic Zonal s-a subordonat Planului Urbanistic General al municipiului
Roman, Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Neamţ (PATJ), Planului de
Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord-Est si Planului de
Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I – V si "Strategiile de dezvoltare si
planificare a teritoriului judetului Neamţ" - strategii elaborate de Consiliului Judetean
Neamţ.
In realizarea PUZ si stabilirea profilului viitor al acestei unitati teritoriale s-a tinut cont
de:
– Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional regiunea de Nord-Est (Piatra
Neamt).
– Planul National privind Gestionarea Deseurilor
– Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor
In ce priveste relatia PUZ cu PUG al comunei Cordun au fost cerute informatii si s-au
primit de la proiectantul PUG Cordun, Memoriu, RLU si plansa cu zonarea functionala. S-au
cerut informatii despre PUG-ul actual al comunei Cordun insa proiectantul a specificat ca nu se
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
14
afla in posesia vechiului PUG, deoarece nu a primit plansele de la fostul proiectant „Bucovina
proiect”. Din informatiile primite, PUG –ul comunei Cordun este in lucru si in acest moment
nu este aprobat.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
15
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
16
Analizand plansa de mai sus, se constata ca primaria Cordun nu a tinut cont de zona
industriala a municipiului Roman si a introdus in intravilan suprafete de teren agricol aflate in
extravilan, dandu- le functionalitatea de zone de locuit.
Avand in vedere ca PUG Roman a fost elaborat si avizat inainte de elaborarea PUG
Cordun, ca prin PUZ se poate modifica functiunea unei zone, primaria Cordun, ar fi trebuit sa
tina cont de zona industriala a municipiului Roman sa nu permita constructia de locuinte in
extravilan si sa creeze la zona de contact o zona tampon, intre zona de locuit si zona industriala
a municipiului Roman.
Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea centrală a
podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe
malul stâng al râului Moldova, având următoarele vecinătăţi: la sud municipiul Bacău la o
distanţă de 42 Km, la est municipiul Iaşi, la o distanţă de 84 Km cu străbaterea oraşului Târgu
Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani, aflat la o distanţă de 107 Km, iar la vest
municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 Km.
Relaţiile în teritoriu sunt facilitate de existenţa drumurilor naţionale DN 2 (E85)
Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava, DN 15 Piatra Neamţ – Roman – Vaslui, a drumurilor
judeţene DJ 207 A Roman – Bara – Iaşi, DJ 207 B Roman – Sabaoani - Iaşi şi a legăturilor
feroviare: linia magistrală Bucureşti – Bacău – Suceava şi linia secundară Roman – Buhuieşti –
Iaşi.
Datorită amplasării municipiului şi a varietăţii relaţiilor determinate în teritoriul
înconjurător, zona de influenţă a municipiului Roman depăşeşte teritoriul administrativ al
acestuia.
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
În conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se afla în Unitatea teritoriala de referinţă nr.10, subzona LM (propusă) – zonă mixtă conţinând locuinţe
individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii compatibile cu locuirea. Obiectul documentaţiei P.U.Z va fi incinta propriu-zisă, suprafaţa parcelei delimitate
– la NORD: teren agricol intravilan, – la EST: drum de exploatare – teren agricol,
– la SUD : str. Fabricii – platforma industriala,
– la VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş DJ 207 Roman - Cordun), la care se adaugă partea de nord a zonei, până la limita intravilanului oraşului Roman.
Obiectul documentaţiei P.U.Z. va fi suprafaţa de 141.241,00 mp delimitată de :
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
17
– La NORD: UAT Roman – limita intravilan Roman
UAT Cordun – intravilan Cordun
- La EST: drum de exploatare – teren agricol
– La VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş (DJ 207 Roman –
UAT Cordun – intravilan Cordun
– La SUD : str. Fabricii – platforma industriala
- Accesul se va face prin partea de sud, d inspre platfrma industrială AGRANA – str.Fabricii; - Datorită funcţiunii obiectivului propus, capacităţii acestuia, a volumului construcţiilor, nu sunt
evidenţiate probleme deosebite de mediu.
Distanţele de la diferitele părţi componente ale instalaţiei până la cele mai apropiate
clădiri civile sau industriale sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Distanţe dintre părţile componente ale investiţiei şi vecinătăţi sensibile
Nr.
Crt.
Component
instalaţie
Direcţia Distanţa până la cea mai
apropiată constructive (m)
Observaţii – categoria
construcţiei
1
Digestoare
V 80 Locuinţă
N 160 Construcţie agrozootehnică
SV 125 Locuinţă
S 425 Locuinţă
SE 315 Construcţie industrială
SSE 750 Grup şcolar industrial
2 Grupuri de
cogenerare
V 230 Locuinţă
N 260 Construcţie agrozootehnică
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
18
SV 165 Locuinţă
S 370 Locuinţă
SE 167 Construcţie industrială
SSE 670 Grup şcolar industrial
3
Silozuri
V 200 Locuinţă
N 153 Construcţie agrozootehnică
SV 190 Locuinţă
S 400 Locuinţă
SE 180 Construcţie industrială
SSE 730 Grup şcolar industrial
Descrierea proiectului propus
Instalaţia ce urmează a fi pusă în funcţiune este produsă în Germania, după o tehnologie
modernă, care asigură eficienţa tehnico-economică şi respectarea condiţiilor impuse de legislaţia
în domeniul protecţiei mediului. Instalaţiile produse sunt standardizate putând fi instalate cu
uşurinţă şi exploatate în condiţii optime.
Instalaţiile sunt formate din componente de calitate superioară, care sunt deosebit de
fiabile şi uşor de întreţinut, ca urmare a experienţei îndelungate în domeniu, în proiectarea şi
construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate în mod
curent în Germania şi au puteri unitare cuprinse în intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,
Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).
Proiectul îşi propune producerea anuală a 23.577 MWh electrici şi 23.842 MWh
termici, cu 4 grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă (motor pe gaz – electrogenerator –
recuperator de căldură), fiecare grup având o putere electrică instalată de 800 kW şi o putere
termică de 809 kW.
Ca şi instalaţiile de producere a biogazului, grupurile de cogenerare sunt instalaţii tip,
care nu necesită lucrări de construcţii, acestea fiind amplasate în containere care includ toate
instalaţiile auxiliare, electrice, automatizare şi AMC.
Aceste containere sunt antifonate şi toate instalaţiile sunt prevăzute cu atenuatoare de
zgomot pentru reducerea zgomotului în funcţionare, astfel încât nivelul de zgomot în exterior să
se încadreze în limitele prevăzute de normativul german, "TA Lärm" şi de STAS 10009-88
Biomasa utilizată pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare va consta
în fân, coceni de porumb, paie de secară, paie de sorg, seminţe de secară, dar în funcţie de
particularităţile zonei beneficiarul şi proiectantul instalaţiei are în vedere utilizarea şi a altor
deşeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomasă, precizate de Ordinul MADR nr. 46
din 5 martie 2012, “Procedură din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa
provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă
pentru producţia de energie electrică”, Art. 2., punctul a):
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
19
Art. 2. -
In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept
combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila
obtinuta din:
a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul
producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.
Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deşeuri provenite din zootehnie (dejecţii)
şi din “acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor”, conform listei
prevăzute în Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.
Fluxul tehnologic al acestei instalaţii de producere a energiei electrice şi termice
utilizând biomasa este următorul:
- preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei;
- fermentarea;
- digestia (postfermentarea);
- stocarea gazului brut;
- epurarea gazului;
- arderea biogazului pentru producerea în cogenerare a energiei electrice şi termice.
4
Depozitarea gazului brut
1
Preluarea, stratificarea şi
depozitarea biomasei
5
Epurarea biogazului
2
Fermentarea
6
Cogenerarea de energie
electrică şi termică din
biogaz
3
Digestia
Materii prime si auxiliare – cantitati to/an
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
20
Biomasa Cantitate
to/an
Productie
specifica
m3 N/t
Productie
biogaz m3
N/an
Continut
metan %
Productie de
metan m3
N/a
Fan 2.500,00 136,26 340.650,00 55,00 187.357,50
Coceni de porumb 18.000,00 208,32 3.749.760,00 54,00 2.024.870,40
Paie de secara 15.500,00 208,10 3.225.472,50 54,00 1.741.755,15
Paie de sorg 15.500,00 128,44 1.990.820,00 53,80 1.071.061,16
Secara boabe 5.000,00 560,20 2.801.012,50 53,00 1.484.536,63
TOTAL 56.500,00 1.241,32 12.107.715,00 53,96 6.509.580,84
Preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei
Depozitarea biomasei se face în silozuri din beton, prevăzute cu sisteme închise de
colectare a fracţiei lichide generate de biomasă. Din depozit biomasa este transferată cu ajutorul
unui încărcător mecanic frontal până la instalaţia de alimentare a fermentatoarelor.
Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, în special la acţiunea sulfaţilor şi
sunt construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garantează
menţinerea în timp a caracteristicilor betonului.
Alimentarea instalaţiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupe-
dozatoare din oţel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cântărire permite o
alimentare foarte bine controlată a instalaţiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt
ce conduce la o creştere semnificativă a eficienţei instalaţiei cu un aport minim din partea
personalului de exploatare şi monitorizare.
Biomasa este compactată cu ajutorul unei prese pentru reducerea conţinutului de aer şi
favorizarea fenomenului anaerob de fermentaţie. Pierderile generate de compactarea excesivă a
biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.
Principiul de producere a biogazului constă în formarea de gaze combustibile prin
descompunerea substantelor organice umede în medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se
obţine prin fermentare anaerobă, când microorganismele descompun materia organică, eliberând
o serie de metaboliţi conţinând în principal bioxid de carbon şi metan, care constituie biogazul.
Fermentarea anaerobă este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, în
condiţii controlate de mediu şi în absenţa oxigenului molecular şi a luminii. Acest proces se
desfăşoară în unităţile de fermentare.
Fermentarea
Fermentarea se face în două unităţi de fermentare identice care au o construcţie din
prefabricate de oţel-beton şi sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru
funcţionare (agitatoare submersibile, pompe, scări de acces, platforme cu grilaj).
Perioada medie de menţinere a biomasei în unitatea de fermentare, fără a se ţine seama
de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. În practică acest timp de menţinere se
prelungeşte la 50 de zile în cazul unei omogenizări foarte bune şi funcţionarea optimă a
procesului. În plus trebuie ţinut cont şi de fluxul de recirculat care poate scădea acest timp de
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
21
menţinere în cazul unui debit mare de fracţie solidă de la separatorul de fluide. Prin urmare şi
recircularea digestatului poate să fie mai mică. Încărcarea volumetrică, la componenţa prevăzută
a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3 zi pentru volumul celor două fermentatoare, care este în
partea superioară a intervalului de siguranţă în cazul instalaţiilor moderne de biogaz şi permite,
în cazul unui control bun al procesului, o siguranţa foarte ridicată în funcţionare.
În principiu există posibilitatea de a include digestorul în procesul de fermentaţie astfel
încât separarea fracţiei solide să nu se facă în prima treaptă şi astfel încât amestecul să fie
circulat între fermentator şi digestor. Prin urmare timpul de menţinere se poate prelungi
considerabil obţinându-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea încărcării
volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigură un nivel ridicat de siguranţă în
exploatare.
Temperatura de operare a unităţii de fermentare va fi stabilită în timpul probelor de
funcţionare şi va fi cuprinsă în intervalul 38-55 °C. Această temperatură va fi stabilită astfel
încât să fie optimă pentru mixul de substraturi. Nu există o metodă analitică de determinare a
temperaturii din fermentator ci doar una empirică, bazată pe experienţa de utilizare a
instalaţiilor de biogaz. De o mai mare importanţă este însă menţinerea unei temperaturi
constante şi lipsa fluctuaţiilor pentru o funcţionare optimă atât din punct de vedere tehnologic şi
de siguranţă în exploatare. Această funcţionare constantă se va realiza cu ajutorul
echipamentelor de control şi a monitorizării atente a instalaţiei.
Unitatea de fermentare va fi utilizată la înalte standarde de calitate atât din punct de
vedere tehnic, cât şi biologic pentru obţinerea rezultatelor scontate. În plus există posibilitatea
unei optimizări ulterioare datorită rezervelor disponibile. Această optimizare se poate realiza
printr-o creştere a gradului de control al procesului.
Filtrarea fracţiei solide; după prima treaptă de fermentare trebuie făcută o probă în
funcţionare pentru stabilirea faptului dacă această fracţie deţine un potenţial de stul de ridicat de
gazeificare, care să permită creşterea producţiei de gaze, spre exemplu, prin extinderea
perioadei de menţinere. Din punct de vedere al instalaţiei această soluţie este posibilă datorită
existenţei capacităţii de stocare.
Digestia (postfermentaţia)
Reactoarele de digestie sunt etanşe si fac posibil un proces tehnologic în două trepte.
Într-o anumită măsură procesul se desfăşoară în acest mod ceea ce duce la reducerea maximă a
pierderilor prin fracţia solidă şi la maximizarea producţiei de biogaz pentru cogenerare.
Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperiş flotant care pot fi folosite şi
ca rezervoare de gaz. Staţia de pompare asigură toate fluxurile de materii (biomasă, fracţia
fluidă, fracţia solidă, gaz, etc.) între componentele instalaţiei de biogaz şi între instalaţie şi
grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din câte o pompă excentrică cu melc
pentru fiecare linie de fermentare. Această abordare este una des întâlnită. Având în vedere
importanţa pompelor pentru funcţionarea în bune condiţiuni a instalaţiei de biogaz, sunt
prevăzute ca în amplasament să existe un melc şi o pompă excentrică pentru schimbarea rapidă
a pompelor în cazul avariilor.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
22
Depozitarea temporară a biogazului brut
Biogazul se acumulează în partea superioară a digestoarelor, care pot fi considerate şi
rezervoare temporare de gaz, biogazul fiind ars pe măsură ce se produce, în unităţile de cogenerare (CHP).
Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioară a
digestoarelor şi au un acoperiş flotant cu membrană specială dublă. Această formă constructivă
este larg utilizată şi nu prezintă nici un risc semnificativ.
După ce este produs, biogazul conţine o anumită cantitate de substanţe nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat şi apa.
Epurarea biogazului
Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă generaţie. Pentru a
se reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se răceşte pentru
separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu carbon activ
pentru reducerea concentraţiei de H2S.
Cogenerarea de energie electrică şi termică din biogaz
Grupul de cogenerare (BHKW) foloseşte biogaz epurat şi este compus dintr-un motor
cu ardere internă cu o putere instalată de 1982 kW şi un recuperator (schimbător) de căldură.
Motorul este legat de un generator sincron care transformă energia mecanică în energie
electrică. Căldura provenită de la răcirea motorului cu ardere internă, cât şi căldura gazelor arse
rezultate este recuperată cu ajutorul schimbătorului de căldură. Unitatea de cogenerare este
montată într-un container pentru a se instala fără a fi necesară o clădire. În cadrul instalaţiei de
biogaz se vor folosi patru unităţi de cogenerare.
Cogenerarea este de înaltă eficienţă, acest motor având randamentul maxim de 42,3%
şi un randament mediu de 39 ÷ 41% (deoarece randamentul este mai scăzut atunci când scade
conţinutul de metan, presiunea biogazului sau după oprirea motorului pentru reparaţie sau
întreţinere). În ceea ce priveşte generarea de energie termică, randamentul mediu se va
considera 41% (randamentul maxim este de 45%).
Întregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurată de un
automat programabil care asigură o funcţionare în condiţii de siguranţă.
Nu există pericol de incendiu sau explozie , în spaţiile închise din container existând
instalaţie de alarmare cu două praguri, la 10% din limita inferioară de explozie alimentarea cu
biogaz fiind oprită automat.
În caz de suprapresiune a biogazului există o făclie de siguranţă cu declanşare şi
aprindere de asemenea automată, arderea biogazului fiind alternativa mai bună pentru mediu
decât evacuarea în atmosferă a biogazului, metanul conţinut fiind un gaz cu efect de seră mai
mare ca CO2 rezultat din ardere.
Instalaţia de biogaz generează, pe lângă biogazul care este folosit pentru obţinerea
energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
23
de fermentare. Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele
agricole, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.
Instalatia va functiona exclusiv pe baza de biomasa vegetala. Nu se vor utiliza
dejectii sau alte materii organice.
Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului
Relieful municipiului Roman şi al împrejurimilor acestuia are un aspect puţin pronunţat
şi este rezultatul fenomenelor de eroziune şi de confluenţă al celor două râuri Siret şi Moldova.
În relieful municipiului apar astfel trei niveluri principale distincte şi anume:
- primul nivel îl constituie o terasă superioară de confluenţă, municipiu ambelor văi;
- al doilea nivel îl constituie câte o terasă inferioară de o parte şi de alta a celei superioare
răspunzând acţiunii separate a celor două râuri; spre vest se găseşte
- terasa inferioară a Moldovei şi spre est cea a Siretului;
- al treilea nivel corespunde cu o zonă joasă (luncă) discontinuă, respectiv malul stâng al
râului Moldova.
Relieful aplasamentului studiat apartine celui de al treilea nivel, o zonă joasă (luncă)
discontinuă, respectiv malul stâng al râului Moldova.
Terasa de luncă are un relief destul de variat, reprezentat prin suprafeţe plane sau
vălurite si forme cu aspect de grind şi largi depresiuni..
Caracteristici geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se încadrează în
marea unitate structurală a Podişului Moldovenesc. Zona ce aparţine acestei unităţi, este
cuprinsă între Prut şi malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaţii Orientali, iar spre sud,
în regiunea Bârladului se invecinează cu Câmpia Română. Din punct de vedere tectonic, stratele
care alcătuiesc Podişul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentând o slabă înclinare spre sud-vest.
Geologic, Podişul Moldovei reprezintă continuarea spre vest şi sud-est a marii platforme
Podolice Ruse. În fundament se găsesc depozite vechi începând de la silurian şi până la
sarmaţian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine şi a eroziunilor.
În zona oraşului Roman, s-a întâlnit în toate forajele la adâncimi cuprinse între 5 – 15 m
de la suprafaţa terenului, argile mărnoase de vârstă sarmaţiană peste care s-au depus stratele
aluvionare sau eoliene de vârstă cuaternară constituite din pietrişuri, nisipuri, prafuri, luturi şi
loesuri de culoare galbenă sau cafenie.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
24
Tectonica zonei
Din schiţa tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu şi Visarion,
1981) zona de interes este stabilă şi nu produce fenomene geologice care să influenţeze
activitatea antropică, studiile geologice evidenţiind uşoare ridicări ale scoarţei. Zona prezintă o
structură monoclinală tipic de platformă.
Încadrarea seismică
Municipiul Roman este amplasat in marea arie seismica de pe teritoriul tarii cu
intensitati peste gradul 5, provocate de cutremurele moldavice (Atlasul National, Pl. 11-3, 1975)
fiind situat totodata, in zona delimitata de liniile izoseiste cu valoarea medie a magnitudinii de
7, respectiv 8 pe Scara Richter (St. Airinei, 1980). Ca urmare, acest teritoriu a fost afectat de
hazarde endogene (Cutremurul catastrofal din 10. 11. 1940 si cel din 4.03.1977).
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor
de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează în
macrozona de intensitate seismică ,,71” (conform STAS 11 100/93: :”Zonare seismică –
Macrozonarea Teritoriului României”, iar potrivit normativului P 100-1/2006 (Reglementări
tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri ) în zona
de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei pentru proiectare ag = 0,24 g, şi o perioadă de colţ
TC = 0,7 sec.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
25
Adâncimea de îngheţ
Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ maximă din zonă
este de 0,9 m de la suprafaţa terenului.
Clima
Teritoriul municipiului Roman se află în întregime în zona temperată, cu un climat
continental mai accentuat, datorită poziţiei sale în estul Carpaţilor Orientali şi a aşezării pe
culoarul Moldova - Siret, orientat nord-sud, care este şi culoar topo-climatic, deoarece aerul
boreal se canalizează în lungul lui, provocând inversiuni de temperatură accentuată, generată de
deplasarea aerului rece dinspre valea Moldovei spre regiunea de şes a municipiului Roman .
Clima caldă se găseşte sub influenţa permanentă a aerului muntos ce se scurge din vest pe valea
râului Moldova.
Principalii factori care influenţează clima în timpul iernii, sunt masele de aer arctic
formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trecând peste teritoriul municipiului Roman
sub denumirea de crivăţ, viteza sa putând atinge 100km/h şi de multe ori iarna produce viscole
puternice. Vara, invazia de aer oceanic determină o vreme caldă şi umedă.
La începutul verii, când se produce deplasarea aerului foarte cald din Africa de Nord
către Peninsula Balcanică, vremea este călduroasă, cu umidităţi relativ scăzute. La aceasta se
adaugă invazia maselor de aer din nord, de origine subpolară.
Radiaţia solară totală atinge valori în zona Romanului de 117,5 Kcal/cm2/an (după
Atlasul României, 1974). Rolul energiei solare este diminuat de desfăşurarea proceselor fizico -
geografice.Vara, sumele lunare ale radiaţiei totale cresc datorită timpului senin. În luna iulie
valorile depăşesc 15 cal/cm2/lună. În lunile de iarnă, când solul este acoperit cu zăpadă,
albedoul are valori cuprinse între 30 – 35 ‰. Albedoul unei suprafeţe acvatice oscilează vara
între 6 – 7%0 şi iarna între 12 – 15%o.
Radiaţia efectiva este influenţată de starea atmosferei, de temperatura suprafeţei şi a
aerului, de umezeala absolută, de nebulozitate şi înălţimea norilor. În timpul nopţilor senine
radiaţia efectivă creşte, determinând răcirea suprafeţei terestre. Sumele anuale ale radiaţiei
efective ajung la 40 Kcal/cm2/an. În timpul anului sumele lunare ale radiaţiei efective sunt mai
mari vara şi scad iarna la 5 – 6 Kcal/cm2/lună. Totalitatea schimbărilor de energie radiantă care
au loc la nivelul suprafeţei terestre reprezintă bilanţul radiativ al suprafeţei active. Datorită
timpului senin sumele anuale ale bilanţului radiativ depăşesc 40 Kcal/cm2. În lunile decembrie
şi ianuarie bilanţul radiativ are valori negative, iar în lunile iulie-august aceste valori ajung la 7
Kcal/cm2/lună.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
26
Relieful constituie un factor fizico – geografic foarte important în determinarea
particularităţilor locale ale climei. Caracteristicile sale, atât morfografice cât şi morfometrice ,
determină însemnate modificări ale regimului tuturor elementelor climatice.
Diversitatea tipurilor de sol şi schimbarea permanentă a conţinutului de apă din stratul
superficial sunt cauze care conduc la o repartiţie neuniformă şi la o variabilitate în timp a
temperaturii suprafeţei active.
Prezenţa bazinelor de apă şi a zonelor acoperite cu vegetaţie creează o mare diversitate
în repartiţia intensităţii evaporaţiei.
În zilele senine de vară deasupra bazinelor acvatice apar inversiuni de temperatură, ca
efect al consumului de căldură, în procesul evaporaţiei.
În anotimpul rece deasupra bazinelor acvatice se produc condensări ale vaporilor de apă
(ceaţă).
Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importanţi parametri meteorologici.
În regiunea care face obiectul acestui studiu, regimul termic înregistrează o puternică influenţă a
reliefului. Observaţiile meteorologice arată o temperatură medie anuală de cca. 8,5oC până la
90C la Roman, fată de 9,5 oC la Iaşi si 9,8 oC la Bârlad.
Temperatura medie anuală este de +8,3C. Cele mai mari valori medii lunare se
înregistrează în iulie (+20C ), iar cele mai mici valori medii se înregistrează în ianuarie (-5C).
Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,2C (în anul 1952) şi temperatura
minimă absolută înregistrată este de -33,2C (în anul 1954). Aceste extreme de temperatură pot
avea o influenţă hotărâtoare asupra culturilor agricole de orice fel. Astfel, în anotimpul rece,
dacă solul nu este acoperit cu zăpadă, culturile de toamnă pot fi distruse prin îngheţ, iar în
anotimpul cald, temperaturile ridicate duc la secetă (cea mai mare perioadă de secetă a fost de
69 zile, în anul 1946).
Temperatura medie anuală a aerului, la Staţia Roman (1993 – 2003)
ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTI
ANUAL
T o
C 8,1 9,8 9,1 9,0 8,4 9,9 9,8 8,2 7,1 8,5 7,4 8,6
Iernile, în municipiul Roman sunt mai aspre în comparaţie cu cele din zonele mai înalte
ale Podişului Central Moldovenesc sau Subcarpaţii Moldovei.
Observaţiile meteo arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii în luna ianuarie a fost
de - 4,8 oC, pe când la Iaşi ea atinge valoarea de – 3,7 oC, iar la Bârlad – 3,6 oC. În perioada
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
27
rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează creşteri accentua te ale
umidităţii relative care produc ceţuri şi inversiuni de temperatură.
Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 oC.
Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale
Podişului Central Moldovenesc.
Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 oC, cu o maximă absolută de 38,2 oC (la 17
august 1952 şi la 15 august 1957), pe când la Iaşi ea atinge 40 oC, iar la Bârlad 39,7 oC.
În perioada 1993 – 2003 durata efectivă de stralucire a Soarelui a fost de 1900 – 2000
ore.
Zilele de îngheţ cu temperatură minimă diurnă mai mică sau egală cu 0C, sunt în număr
de 127 pe an, iar zilele de vară, cu temperatura aerului maximă diurnă mai mare sau egală cu
25C sunt în număr de 106, ceea ce înseamnă că sunt suficiente pentru dezvoltarea culturilor
agricole în condiţii optime. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0C este în luna
ianuarie de 29, iar al celor cu temperaturi peste 25C, este în luna iulie de 25. Fenomenele de
îngheţ au loc între 10-20 octombrie cel mai timpuriu şi între 20-25 aprilie cel mai târziu.
Precipitaţiile atmosferice au medii anuale de 550-600 mm/an. Într-un an cad precipitaţii
cam 100-110 zile. În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din
ultima decadă a lunii noiembrie până în ultima decadă a lunii martie. Din totalul precipitaţiilor,
35-40% cad vara, 23-30% primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.
Caracteristică pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundenţa,
iar pe de alta deficitul de precipitaţii în sezoane diferite ale anului: cantităţi mari în iunie - iulie
(70-80 în medie) şi mici iarna (20-25 în medie). Ambele fenomene au influenţe negative asupra
economiei.
Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, contribuind la
declanşarea alunecărilor de teren şi activarea eroziunii. În general, când precipitaţiile depăşesc
20 mm/24 ore şi solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore şi cad pe un sol
uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune
areolară şi torenţială solului şi de deplasare în masă.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Staţia meteorologică Roman (1993 – 2003)
ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
MULTI
ANUAL
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
28
Media
anuală
(mm)
508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3
Stratul de zăpadă are grosimea medie anuală (în luna februarie) de 15,2 cm, iar
minimum în aprilie de 0,4 cm. Grosimea stratului de zăpadă se menţine în medie 73-74 de zile.
Vânturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizează prin fluctuaţii mari de
direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer, cât şi de
orientarea generală a reliefului.
În zona oraşului Roman, unde relieful are o energie mult mai mică, influenţa orografiei
este hotărâtoare în dominarea unor direcţii ale vântului, remarcându-se, pe de o parte, o direcţie
N - S pe axul văii Siretului şi una NV-SE pe axul văii Moldovei , iar pe de alta parte, direcţia
imprimată vânturilor de orientarea generală a Carpaţilor Orientali.
Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor se constată că în timpul verii
procentul vânturilor de nord - vest creşte ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la
latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald şi umed (de la periferia estică a
ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din
sectorul sudic (sud şi sud-vest). Primăvara se constată o intensificare a vânturilor din toate
direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul anului. Toamna
încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor din nord vest are
valoarea cea mai mică din cursul anului iar calmul atmosferic înregistrează o creştere faţă de
celelalte sezoane.
În această regiune viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici
anotimpuale. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2m/s – 5,1 m/s) şi N (4 m/s –
4,9 m/s). Vânturile din direcţiile V si E au viteze reduse (în medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte
direcţii au viteze intermediare (2 –3 m/s).
Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vânturile de nord - vest în toate
anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).
În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi mai reduse
vara şi toamna.
Regimul vanturilor la statia Meteo Roman
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
29
Pe teritoriul municipiului Roman se pot deosebi mai multe microclimate, cu toate că
microrelieful nu prezintă o fragmentare şi nici o diferenţă de altitudine mare. Există diferenţe
climatice, de nuanţă mai mult, între unitatea luncilor şi unitatea platoului.
Tipurile de microclimate, prezente în arealul oraşului sunt:
A. Climat urban, cu sectoarele:
a) Sectorul climatic industrial feroviar (în partea de nord-vest a oraşului);
b) Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (în partea central-vestică);
c) Sectorul climatic rezidenţial (în partea centrală şi central - sudică);
d) Sector climatic de periferie (în partea estică a oraşului – cartierul Nicolae
Bălcescu).
B. Climatul periurban, cu sectoarele:
a) Sectorul climatic de albie majoră;
b) Sectorul climatic al suprafeţelor de terasă;
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
30
Aplasamentul studiat se afla in sectorul climatic industrial feroviar (în partea de nord-vest a
oraşului);
Aer si zgomot
Calitatea aerului
Surse industriale de emisie – sunt reprezentate de instalaţiile de ardere din cadrul unităţilor
industriale funcţionale din mun. Roman. Reprezentative pentru calitatea aerului din zona studiată
sunt:
SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN SA – amplasată la
cca. 3 km NNV de amplasamentul propus. Este instalaţie IPPC, încadrată la categoria
de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobată prin legea 84/2006: 2.3-
Instalatie pentru prelucrarea metalelor feroase ; a)Laminoare la cald cu o capacitate
mai mare de 20 tone oţel brut/ora.
S.C AGRANA ROMANIA S.A BUZAU SUCURSALA ROMAN – amplasată în
imediata vecinătate sud-estică a amplasamentului propus. Este instalaţie IPPC,
încadrată la categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobată prin
legea 84/2006: 6.4.b.(2) Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de
producţie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala). În
cadrul acestei unităţi funcţionează şi o Instalaţie Mare de Ardere, cu capacitatea de
135MWth.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
31
Alte surse de ardere cu influenţă redusă asupra calităţii aerului.
Surse rezidenţiale de emisie – sunt reprezentate de instalaţiile de ardere utilizate la
încălzirea spaţiilor de locuit şi la prepararea apei calde menajere. În general se arde gaz
metan şi lemn. Aceste surse, luate individual nu reprezintă o ameninţare la calitatea aerului
din zonă. Totuşi, în condiţii de iarnă (când se întâlnesc şi condiţii meteo de calm atmosferic),
emisiile cumulate ale acestor instalaţii individuale pot genera concentraţii relativ mari de CO
şi de NOx în atmosferă.
Surse mobile – sunt reprezentate de emisiile mijloacelor de transport cu motoare cu
combustie internă. Amplasamentul analizat este situat într-o zonă cu circulaţie auto redusă şi
implicit, emisiile din surse mobile sunt reduse în această zonă.
Surse de emisie relevante din zona amplasamentului studiat
Staţia NT2 – Roman, staţie industrială
În anul 2007, în baza contractului MMDD nr.84/2006 în vederea implementării
proiectului “Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului –
componenta 2: Monitorizarea poluării aerului”, s-au montat în judeţul Neamţ 2 staţii automate
iar prin Contractul 4361/2007 reţeaua s-a extins cu încă o staţie. În municipiul Roman este o
singură staţie de monitorizare: Staţia NT2 – Roman, staţie industrială, cu următoarele
caracteristici:
Arcelor Mittal
AGRANA
Amplasament
propus
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
32
Tipul staţiei: industrial
Aria de reprezentativitate: 100m – 1000m
Coordonatele geografice:
o Sistem zecimal: lat. N 46,95; long. E 26,92;
o Sistem GPS: lat. N 46057’11’’; long. E 26055’09’’
Altitudinea: 206 m
Poluanţii măsuraţi: SO2, NO2, NOx, NO, CO, O3, PM10 nefelometric, BTEX
Parametrii meteorologici măsuraţi: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea
relativă, presiunea atmosferica, radiaţia solară, precipitaţii.
Amplasamentul studiat se află în raza ariei de reprezentativitate a Staţiei de monitorizare
NT2 Roman, fiind situat la cca. 1000 m SVV faţă de aceasta, conform figurii de mai jos.
Rezultatele monitorizării calităţii aerului la staţia NT2 Roman sunt prezentate în continuare.
Valori măsurate la staţia NT2 Roman în anul 2012
Poluant Media
aritmetica
Unitate
măsură
Nr.
depasiri
Captura de
date (%)
SO2 5,76 µg/m3 0 82,1
NO2 25,07 µg/m3 0 1,9
CO 0,21 mg/m3 0 77,0
Ozon 48,97 µg/m3 2* 83,0
Benzen 2,76 µg/m3 0 75,8
PM10 nefelometric 24,37 µg/m3 4** 79,5
*Depăşiri ale valorii ţintă (120 µg/m3)
** Depăşiri ale valorii limită pe 24 ore (50 µg/m3)
~1000m
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
33
Sursa: Raport anual privind stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de gestionare a
calităţii aerului pentru localităţile Piatra Neamţ, Roman şi Horia, Nr. înreg.
1945/06.03.2013
Valorile înregistrate se raportează la valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi a
ecosistemelor, prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
Numărul total de depăşiri ale concentraţii maxim admise pentru indicatorii măsuraţi, în
perioada 2008 – 2012 este prezentat în tabelul de mai jos.
S-au înregistrat depăşiri ale CMA-urilor în vigoare doar pentru indicatorul PM10. Se
precizează că, în conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător pentru pulberi în suspensie PM10 sunt permise anual max. 35 depăşiri. Conform
rezultatelor, în anul 2008 numărul de depăşiri a fost mai mare decât cel permis, însă în anii
următori situaţia s-a remediat, înregistrându-se depăşiri în limitele admise.
Depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii monitorizaţi la staţia NT2 Roman
Anul SO2 NO2 NOX PM10
nef.
PM10
grav.
Pb C6H6 CO O3 prag
alertă
2008 - - - 86 - - - - -
2009 - - - 8 - - - - -
2010 - - - 6 - - - - -
2011 - - - 18 - - - - -
2012 - - - 4 - - - - -
Sursa: Raport anual privind stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de gestionare a
calităţii aerului pentru localităţile Piatra Neamţ, Roman şi Horia, Nr. înreg. 1945/06.03.2013
Se concluzionează că în zona amplasamentului analizat, calitatea aerului este bună pentru
protecţia sănătăţii umane şi a ecosistemelor. Sporadic, aerul respirabil poate fi încărcat cu
particule în suspensie (PM10) peste limita admisă, datorită activităţilor umane (trafic, activităţi
industriale etc.), însă aceste situaţii sunt în număr admis (<35 pe an).
Zgomot
In prezent sursele de zgomot din zona analizata provin din traficul rutier cu valori leq
cuorinse intre 49 – 66.7 dB, in functie de traficul auto.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
34
Resursele de apa
Apele de suprafata
Teritoriul municipiului Roman aparţine bazinului hidrografic al râului Siret si are un
potential hidric format din apele de suprafata ale raului Siret, Moldova si din apele subterane.
Pe amplasamentul studiat nu exista ape de suprafata.
Apele subterane
In zona Romanului sunt cantonate ape subterane in depozitele nisipo-argiloase, deluvio-
coluvio-eluviale cuaternare si in gresii, nisipuri si argile sarmatice. Tot aici se constata existenta
unor rezerve deosebit de importante de materiale de constructie de balastiera (nisipuri si
pietrisuri). Terasa inferioara si lunca Moldovei ofera conditii favorabile pentru exploatarea
acestor resurse subsolice.
Pe tot cuprinsul teritoriului Roman exista importante pânze freatice de apa cantonate la
baza depozitelor diverse si la adâncimi acceptabile, având calitati potabile variabile de la un loc
la altul. Desi nu au debite considerabile, ele constituie sursa cea mai sigura de alimentare cu apa
potabila a populatiei.
Referitor la prezenţa apei subterane se pot preciza următoarele:
- pe terasa superioară de confluenţă, la adâncimi de 13,00 – 13,50 m de la suprafaţa
terenului natural a fost întâlnit şi stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea
apelor din precipitaţii;
- pe versanţi, nivelul hidrostatic s-a întâlnit la adâncimea de 8,35 – 9,80 m şi provine tot
din infiltrarea apelor din precipitaţii sau a pânzei din terasa superioară;
- pe terasa inferioară a Siretului şi Moldovei s-a interceptat la adâncimi cuprinse între 4,00
– 6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat atât din precipitaţii şi din scurgerea
apelor din terasa superioară cât şi din apele Siretului, respectiv Moldovei;
- pe terasa inferioară joasă a Moldovei, nivelul apei este şi mai coborât corespunzând
nivelului apei din râu şi anume de la 1,00 m la 2,50 m.
Calitatea apelor
In municipiul Roman nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.
Din punct de vedere fizico-chimic apele raului Siret se inscriu in categoria I pana la
statia de epurare Pascani, de aici trecand in categoria a II-a.
Raul Moldova este o sursa de suprafata nepoluata, cu caracteristici fizico-chimice foarte
bune ce o inscriu in categoria I in zona Timisesti iar de la intrare în judeţul Neamt până la
confluenţa cu râul Siret, pe o lungime de 70 km se încadrează în clasa a II- a de calitate .
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
35
Concetraţiile medii anuale înregistrate la indicatorii grupelor N, GM şi MP s-au încadrat
în clasa a I a iar indicatorii RO în clasa a II- a de calitate .
Faţă de secţiunea Timişeşti, în secţiunea Roman indicatorii prezintă valori mai ridicate.
Acest fapt se datorează condiţiilor geologice natural, poluării difuze exercitate de municipiul
Roman şi efluenţilor staţiilor de epurare ale societăţilor Petrotub şi Danubiana. Încadrarea
generală a râului este în clasa a II-a de calitate.
În oraşul Roman aprovizionarea cu apă potabilă se face in regim continu, iar calitatea
apei furnizată se încadrează în parametrii de potabilitate impuşi de Legea 458/2002.
Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice
provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice de la
populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, din
closetele si fosele septice ale populatiei.
Calitatea apei potabile din Municipiul Roman este urmarita de SC ACVASERV SRL
ROMAN prin laboratorul propriu al societatii.
Solurile
Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului oraşului Roman îi este specifică o mare
diversitate de soluri. pe suprafaţa sa întâlnindu-se atât soluri zonale cât şi o gamă variată de
soluri intrazonale.
Această variaţie a învelişului pedologic este consecinţa interacţiunii diferite în timp şi
spaţiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetaţia, fauna, apa) şi social
(omul), la care se adaugă şi timpul, ca durată de manifestare a celorlalţi factori pedogenetici.
Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri
argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale şi brun luvice. Pe lângă acestea sunt însă prezente şi
soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca şi soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale şi
coluviale de pe şesuri, regosoluri şi erodisoluri pe versanţii văilor.
Principala resursa o constituie insasi calitatea solurilor, care prin caracteristicile lor
influenteaza productia agricola.
Se cultivă în bune condiţiuni plante cerealiere, leguminoase, cartoful, sfecla de zahăr.
Potrivit interdependenţelor fito–climatice putem deosebi pe teritoriul municipiului
Roman mai multe tipuri de soluri distribuite în funcţie de particularitaţile zonale:
- Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;
- Zona argiluvisolurilor cuprinzând soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;
- Zona solurilor hidromorfe : lăcoviştele şi solurile gleice;
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
36
- Zona solurilor neevoluate, trunchiate şi desfundate: regosol, protosoluri aluviale,
soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.
Amplasamentul studiat se gaseste in zona argiluvisolurilor cuprinzând soluri brune
argiloiluviale, soluri brune luvice
Resurse ale subsolului
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate resurse ale subsolului.
Calitatea solurilor
Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii
activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca urmare
a unor fenomene naturale.
Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:
- Depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia
urbana si din zonele limitrofe ale municipiului Roman;
- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea
daunatorilor.
Amplasamentul studiat este teren agricol cultivat si nu au fost identificate depuneri
de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia din zona. In concluzie putem aprecia
calitatea solului de pe amplasament ca fiind buna.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
37
Flora, fauna si rezervatii naturale
Ecosistemele caracteristice zonei acoperite de municipiul Roman pot fi impartite in
urmatoarele categorii:
Valea Siretului si Moldovei cu ecosistemele acvatice reprezentate de raul Siret, afluentii
sai, raul Moldova si baltile limitrofe si ecosisteme terestre dependente de cele acvatice
reprezentate in principal de zavoaiele de lunca.
Pajistile folosite pentru pasunat sau fara utilizare economica
Agrosistemele
Zonele verzi din interiorul orasului
Palcuri de padure situate de o parte si de alta a raului Siret dar si pe malul drept al raului
Moldova, la confluienta cu raul Siret
Fiecare din aceste ecosisteme este caracterizat de o flora si fauna specifica:
Amplasamentul studiat face parte din categoria agrosistemelor.
Vegetatia cultivata este compusa in principal din culturi de camp, intre care se remarca
sub aspectul suprafetelor cultivate graul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahar si cartoful.
Areale mai mici sunt ocupate de culturile de leguminoase, legume, ovaz si canepa pentru
samanta.
Productiile de masa vegetala se caracterizeaza printr-o mare variabilitate de la un an la
altul, datorita unui complex de factori, intre care cei mai importanta sunt instabilitatea
conditiilor climatice si neaplicarea unor agrotehnici corespunzatoare.
Vegetatia segetala (sau buruienile din culturi) este formata din specii care apar atat in
culturile de prasitoare, cat si in cele de paioase, printre care cele mai frecvente sunt palamida
(Cirsium), rochita-randunicii (Convolvulus), pirul gros (Cynodon dactylon) si mohorul
(Setaria).
In culturile de prasitoare se intalnesc mohorul lat (Echinocloa), mohorul (Setaria),
spanacul salbatic (Chenopodium), stirul (Amaranthus), mustarul salbatic, etc. Culturile de
paioase sunt invadate de specii de pir (Agropyron), dominant in culturile de grau, mustar
salbatic, mohor, cinstet (Stachys annua), zamosita (Hibiscus trionum), troscot (Polygonum),
neghina (Agrostema) in grau, musetel (Matricaria chamomilla), etc.
Vegetatia ruderala (buruienile de pe marginea drumurilor), formata in general din
aceleasi specii de plante trebuie indepartata, intrucat constituie focare de infestare a cuturilor.
Fauna este reprezentata printr-o serie de mamifere specifice: culturilor de camp
soarecele de camp (Microtus arvalis), harciogul (Mesocricetus netoni), iepurele (Lepus
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
38
europaeus). ariciul (Erinaceus europaeus), cartita ( talpa europea) dihorul (Putorius putorius),
nevastuica (Mustela nivalis).
Pasarile mai frecvente sunt reprezentate de lastuni de mal (Riparia riparia), randunele
(Hirundo rustica), barza alba ( (Ciconia ciconia), codobaturi (Motacilla alba), ciocarlia (Alauda
arvensis), pitigoi ( Parus major), mierla (Turdus merula), graur ( Sturnus vulgaris), cioara de
semanatura (Corvus frugilegus), uliul sorecar ( Buteo buteo).
Amfibieni: lipsa zonelor umede pe amplasamentul studiat face ca speciile de amfibieni
sa lipseasca.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin Soparla de camp ( Lacerta agilis),
gusterul ( L. viridis), sarpele de casa ( Natrix natrix).
Caracterizarea agrosistemelor: Agrosistemele sunt ecosisteme cu o biodiversitate
redusa, puternic modificate de catre om, fiind reprezentate de planta de cultura respectiva
impreuna cu daunatorii ei vegetali si animali.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
39
Monumente ale naturii
Pe amplasamentul studiat nu exista monumente ale naturii.
Calitatea florei si faunei
Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a
municipiului Roman, flora si fauna este saraca. Flora este reprezentata de culturi agricole si
vegetatie ruderala iar fauna apartine in special culturilor de camp.
Rezervatii naturale
In teritoriul administrativ al municipiului Roman rezervatia naturala Reteaua Natura 2000
situata in partea de est a municipiului pe cursul raului Siret si aria naturala protejata de interes
comnunitar ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
Municipiul Roman este nominalizat intre orasele si comunele pe teritoriul carora există
situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 (arii de protectie speciala
avifaunistica).
Denumirea sitului este “Lunca Siretului Mijlociu” cu o suprafata de 19.778 ha pe
teritoriul judetelor Neamt, Iasi, Bacau.
In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor cadastrale,
in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind regimul ariilor
protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a art. 4 alin 1 din Ord.
nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului
de completare a acestuia.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
40
Biotopuri principale
Terenuri arabile neirigate (44,4%)
Păşuni (19%)
Păduri de foioase (17,5%)
Zone cu vegeteţie ierboasă naturală (1,7%)
Mlaştini (5,2%)
Cursuri de apă (10,5%)
Specii de pasari calificative
- Anas platyrhynchos raţa mare ( Anas plathyrhynchos), rata mica ( Anas erecta ), rata
roşie ( Anas nyroca ), gâsca de vară ( Anser anser )
- Fulica atra
- Alcedo atthis
- Dendrocopos syriacus
IBA-ul adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări acvatice.
In teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica au fost identificate 22 specii de
pasari intre care:
- Pescarusul albastru
- Fasa
- Buhai de balta
- Caprimulg cu gat rosu
- Barza alba
- Barza neagra
- Ciocanitoare cu spatele alb
Situl Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 cuprinde: râul Siret şi lunca inundabilă a
Siretului de pe teritoriul municipiului Roman.
Se protejează:
22 specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei “Habitate”, dintre care mai
cunoscute: barza albă, barza neagră, cormoranul mic, lopătarul, pescăraşul albastru,
vânturelul de seară, ciocârlia de pădure; sunt specii care necesită protecţie strictă;
19 specii de păsări enumerate în diferite convenţii internaţionale şi liste roşii, aflate în
diferite grade de vulnerabilitate, dintre care cele mai cunoscute: raţe sălbatice, pescăruşi,
şorecarul, şoimul rândunelelor, vânturelul roşu, nagâţul; ele necesită măsuri speciale de
management;
Habitatele acestor specii.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
41
Speciile de fauna ocrotita de pe teritoriul municipiului Roman sunt cuprinse in lista de specii
protejate prin lege, conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, „Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 3 )”.
- Radasca ( Lucanus cervus )
- Croitorul stejarului ( Cerambyx cerdo )
- Barza neagra (Ciconia nigra )
- Barza alba Ciconia ciconia
- Ciocarlia de padure ( Lullula arborea )
„Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta(Anexa 4 A )”
- Toate speciile de lilieci
- Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius )
- Harciogul (Cricetus cricetus)
- Toate speciile de ulii ( Accipiter sp )
- Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. )
- Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. )
- Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. )
- Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )
„Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4 B )”
- Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus)
- Soimul randunelelor (Falco subbulco )
- Cucuvea ( Athene nocturna )
- Pupaza ( Upupa epops )
- Prigonie ( merops apiaster )
- Grangur ( Oriolus oriolus)
- Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )
Vulnerabilitatea sitului este dată în primul rand de influenţa activităţilor umane.
Pentru speciile cuprinse in anexa 3, 4A si 4B ale OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 aliniatul 1 si 2.
Restrictii:
Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare
durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost
declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.
Toate proiectele amplasate în reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra
mediului.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
42
Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate
din momentul propunerii lor.
Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car
ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.
Administraţiile locale si judetene au obligatia de a tine cont în planurile de dezvoltare de
siturile Natura 2000.
Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a caror
activitate pot avea un posibil impact semnificativ asupra mediului si nu vor fi eliberate
autorizatii de construire. Se pot autoriza numai constructia de observatoare avifaunistice
in scop stiintific sau turistic.
Cetatenii care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor putea fi
recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007 – 2013.
Amplasamentul studiat se afla in partea de N-V a orasului, in zona industriala la o
distanta de aprox. 6 km fata de teritoriul Sitului Natura 2000 si aprox. 900 m fata de Situl
ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman .
Situl ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman (art. 8 alin. (1) lit. c) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 49/2011)
LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
Longitudine 26.758889 Latitudine 47.036944
Suprafață (ha) 4719.90 Altitudine (m) Minimă 175.00 Maximă 414.00 Medie 247.00 Regiunea administrativă
Județ Pondere (%)
RO014 - Neamţ 100.00
Regiunea biogeografica - Continentală
Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare
(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
43
izolată, B - populație ne- izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne- izolată cu o
arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Residentă Migratoare
Populație Conservare Izo lare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj
1355 Lutra lutra C
C B C B
1335 Spermophilus citellus C
C B C B
1323 Myotis bechsteini P
C B C C
1324 Myotis myotis P
C B C C
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare
(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolată, B - populație ne- izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne- izolată cu o
arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Residentă Migratoare
Populație Conservare Izo lare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj
1188 Bombina bombina C
C B C B
1193 Bombina variegata C
C B C B
1166 Triturus cristatus P
C C C C
Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare
(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolată, B - populație ne- izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne- izolată cu o
arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Residentă Migratoare
Populație Conservare Izo lare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj
1138 Barbus meridionalis C
C B C C
1149 Cobitis taenia C
C B C C
1146 Sabanejewia aurata C
C B C C
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
44
Descrierea siteului
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere in %
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 18.00
N09 - Pajiști uscate, stepe 6.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 11.00
N14 - Pajiști ameliorate 26.00
N15 - Alte terenuri arabile 2.00
N16 - Păduri caducifoliate 37.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând
habitat specific pentru patru specii de vertebrate, paru specii de amfibieni şi trei specii de peşti de
interes conservativ
Calitate si importanță De importanţă ridicată i pentru speciile de amfibieni Bombina, Triturus
cristatus, Triturus montandoni şi Spermophillus citellus precum şi pentru mamiferul Lutra lutra.
Vulnerabilitate Pierderea şi distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agricultură, a
suprapăşunatului, al activităţilor de exploatare forestieră, a dragării şi drenării habitatului umed,
al activităţilor industriale, al exploatării miniere de suprafaţă, al dezvoltării teritoriale, a
circulaţiei, al poluării prin îngrăşăminte chimice, depozitare de deşeuri menajere sau industriale.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
45
SCI Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
Monumente istorice si de arhitectura
In zona amplasamentului studiat, nu au fost identificate monumente istorice si de arhitectura
Factorul antropic
Populatia
În ultimii nouă ani populaţia celor mai mari 100 de localităţi din România a scăzut cu
circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane în 2002 până la 8,1 milioane de locuitori în 2011, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Oraşul care a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de locuitori din ultimii nouă ani este Roman (judeţul Neamţ) - dacă în 2002 numărul locuitorilor ajungea la aproape 70.000, în 2011 acesta a scăzut cu circa 32%, până la 47.000.
Pe lângă dezindustrializarea cu care România se confruntă de mai bine de 20 de ani şi care contribuie în mare parte la diminuarea populaţiei, crescând deficitul locurilor de muncă, una
dintre cauzele scăderii numărului de locuitori este şi factorul migraţie. În ultimii ani, numărul românilor care trăiesc în străinătate a ajuns la peste 3 milioane.
Economia
Municipiul Roman, situat pe terasa înaltă al malului drept al râului Siret, s-a dezvoltat ca
aşezare orăşenească încă din secolul al XIV- lea . Cea mai importantă perioadă în dezvoltarea
oraşului Roman a fost după anul 1968, când, de altfel, acesta devine minicipiu.
În următorii douăzeci de ani, dezvoltarea economică se axează în principal pe amploarea
luată de industrie, în special metalurgia feroasă şi industria construcţiilor de maşini.
La nivelul anului 2008 in municipiul Roman existau cca. 3200 unităţi active, din care:
- agenţi economici: 2440 (76% din numărul total al unităţilor active)
- societăţi familiale: 420 (13% din numărul total al unităţilor active)
- persoane fizice: 340 (11% din numărul total al unităţilor active).
Agenţii economici cu capital majoritar privat reprezintă 99% din numărul total al agenţilor
economici, cea mai mare parte a acestora, respectiv 83% desfăşurându-şi activităţile în teritoriul
administrativ al municipiului.
LISTA AGENTILOR ECONOMICI IMPORTANTI SI DOMENII DE
ACTIVITATE
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
46
Nr.
crt.
Denumire agent economic
Domeniu de activitate
1.
S.C. Arcelor Mittal Steel S.R.L.
Metalurgie grea
2.
S.C Agrana S.A.
Industrializarea sfeclei de zahar
3.
S.C. Acvaserv S.R.L.
Captare si distribute apa potabila, colectare
si epurare ape uzate
4.
S.C. Protan Bucuresti SRL- filiala Roman Neutralizare deseuri de origine animala
5.
S.C. Umaro S.A.
Constructia de masini -unelte
6.
S.C. Elerom SA
Reparatii si modernizari transformatoare
7.
S.C. Suinprod Kosarom S.A.
Cresterea porcinelor
8.
S.C. Romanceram S.A.
Producator echipamente teracota
9.
S.C. T.C. Compil Impex S.R.L.
Produce si comercializeaza mobilier
10.
S.C. Morarit-panificatie S.R.L.
Morarit, brutarie, panificatie
11. S.C. Marsat S.A. Distribuitor seminte, pesticide, utilaje agricole
12.
S.C. Termoplast S.R.L.
Productia de tamplarie din PVC
13.
S.C. Smirodava S.A.
Producerea si vanzarea tricotajelor
Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUZ
Tipurile de impact prognozat asupra mediului si intensitatea estimata a acestuia ne
conduc catre o concluzie generala conform careia planul analizat in prezenta documentatie
nu modifica semnificativ dinamica mediului la nivel regional sau local.
Proiecte similar au fost autorizate si implementate cu success in Welzin/ Germania, Dersewitz/ Germania si Flechtingen/ Germania, centrale similare cu cea care este planificata a fi construita in Roman/ Romania. Prezentam mai jos cateva imagini privind amplasamente, asezarea in teren a instalatiei
si in mod special distantele dintre locuinte si digestoare sau grupuri de cogenerare.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
47
Distanta centrala de biogaz Dersewitz 100 m intre digestor si casa invecinata cea
mai apropiata.
Distanta centrala de biogaz Welzin 49 m intre digestor si casa invecinata cea mai
apropiata.
Distanta dintre motoarele de cogenerare si restaurant: 6,7 m;
Investitorul german face urmatoarea precizare: “Flechtigen este statiune balneara. Avand in vedere ca centralele noastre nu au impact
asupra mediului si sanatatii populatiei autoritatile germane au autorizat chiar si intr-o statiune
balneara o centrala de biogaz de tipul celei proiectate si in Roman/ Romania.”
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
48
Dupa cum se observa din imaginile de mai sus, aceste centrale electrice pe biogaz,
construite in Germania, au fost autorizate si sunt in stare de functionare. Distantele dintre
grupul de cogenerare sau digestoare si prima locuinta, sunt mult mai mici fata de proiectul vizat
si nu afecteaza populatia din zona cu mirosuri, crestere excesiva a populatiei de rozatoare,
zgomot sau sa influienteze negativ calitatea aerului.
Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a
populatiei in cazul neimplementarii proiectului
Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential pozitiv,
asupra domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se
implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii
economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii
locale, sub forma noilor locuri de munca, a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii
specializate, a facilitatilor educative etc.
Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin
contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.
In cazul neimplementarii proiectului componenta socio-economica a comunitatilor
umane din orasul Roman, in primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari,
cel putin in viitorul apropiat, un trend descendent.
Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente
si tehnologii industrial invechite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate si eficienta care nu
le recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia din zona
amplasamentului va constitui si mai departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman sau
UE..
Avand in vedere specificul proiectului, dar si caracteristicile de fond ale factorilor de
mediu in zona studiata, si faptul ca acest gen de proiect a fost autorizat si functioneaza si in
Germania conform datelor mai sus prezentate, nu exista referinte cu privire la modul in care
sanatatea populatiei ar putea fi afectata de derularea acestui proiect.
Trebuie precizat ca materia prima este cea prezentata la cap. 4.2 – materii prime si
auxiliare respectiv paie de sorg, fan, coceni de porumb si boabe de secara. Pe amplasamentul
studiat nu vor fi aduse, depozitate si folosite ca materie prima, deseuri municipale, resturi
alimentare, dejectii de la fermele de animale, deseuri interzise, de ex. chimice - biologice –
radioactive, sau namol de la statiile de epurare, care sa produca mirosuri neplacute si sa atraga
rozatoarele sau pasarile oportuniste.
Tehnologia de producere a biogazului din biomasa, prevede ca materia prima sa fie uscata si sa nu fi intrat in procesul de fermentare. In aceste conditii, materia prima este obligatoriu sa fie uscata si depozitata in silozuri acoperite.. Este bine cunoscut faptul ca
recoltarea paioaselor si a porumbului se face pe timp uscat si numai dupa ce se constata ca paiele sau cocenii nu sunt ude in urma unei ploi. Abia dupa ce se usuca complet se poate intra cu
combina si sa se recolteze. Digestia materiei prime este o digestie anaeroba intr-un spatiu inchis, etans si nu exista
posibilitatea eliberarii in atmosfera a gazului sau a mirosurilor neplacute. Daca ar exista astfel de
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
49
pierderi, sau materia prima ar fi intrata in procesul de fermentatie inainte de a fi introdusa in
digestor, productia de energie ar scadea considerabil si aceasta situatie nu este in interesul
investitorului.
In concluzie, in conditiile in care:
- procesul tehnologic de producere a biogazului este asistat de instalatia automatizata de
monitorizare si control a procesului,
- formarea gazului metan în instalatia de biogaz are loc în conditii de mediu anaerob,
instalatia fiind etansa,
- materia prima trebuie sa fie uscata pentru a fi procesata,
- nu exista pierderi sau scapari de gaze,
- directia dominanta a vanurilor este NV-SE,
este exclusa posibilitatea aparitiei pe amplasament a mirosurilor neplacute, sau a poluantilor,
care ar putea afecta mediul sau starea de sanatate a populatiei.
In ce priveste riscurile unor accidente privind eliminarea in atmosfera a biogazului sau
explozii, facem urmatoarele precizari:
- Capacitatea obiectivului de producere a energiei nu îl încadrează sub incidenţa IPPC (nu
este considerată instalaţie mare de ardere) si nu face obiectul Directivei SEVESO – HG
804.
- Biogazul produs contine aprox. 50% CO2 si 50% CH4
In aceasta concentratie de CO2 si in lipsa O2 gazul nu arde, nu faciliteaza autoaprinderea sau
combustia in interiorul digestorului, si nu poate produce explozii.
Deasemeni trebuie de precizat ca biogazul produs si acumulat in partea de sus a digestorului,
este consumat de motoarele din grupul de cogenerare pentru productia de energie electrica si nu
exista pericolul acumularii unei cantitati de gaz care sa rupa membrana si sa elimine in atmosfera
biogazul produs.
Daca se creaza o presiune mai mare 2mb intervine o supapa de siguranta care se deschide si
trimite biogazul la o flacara ce se aprinde instantaneu odata cu deschidera supapei si se opreste la
scaderea presiunii la limita normala de lucru.
Asadar in digestoare nu se stocheaza biogazul produs, iar presiunea din digestor este egala
cu presiunea atmosferica.
Ceia ce face ca biogazul sa ajunga la motoare este o perna de aer etansa care impinge
biogazul spre partea de sus a membranei si de aici pe conducte etanse pana instalatia de
desulfurare a gazului si apoi spre motoare.
In concluzie Biogazul produs nu se stocheaza pe amplasament, acesta fiind ars pe masura
ce se produce, în cele 4 grupuri de cogenerare.
Pe partea de ardere a biogazului în grupurile de cogenerare, în spaţiile închise din container
există ca măsură de siguranţă (suplimentară, containerul fiind ventilat) o instalaţie de alarmare cu
două praguri, la 10% din limita inferioară de explozie alimentarea cu biogaz fiind oprită automat.
În caz de suprapresiune a biogazului există aşa cum s-a arătat o făclie de siguranţă cu declanşare
şi aprindere de asemenea automată, arderea biogazului fiind alternativa mai bună pentru mediu
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
50
decât evacuarea în atmosferă a biogazului, metanul conţinut fiind un gaz cu efect de seră mai
mare ca CO2 rezultat din ardere.
Daca luam însa în considerare capacitatea maxima de acumulare a biogazului în partea
superioara a unui digestor de 3.800 m3, putem considera totusi o capacitate maxima de stocare în
cele 3 digestoare de 11.400 m3 de biogaz (13,5 tone).
Desi biogazul are în compozitie 53,92% metan, restul este în majoritate CO, gaz care nu
întretine arderea si deci biogazul nu este la fel de inflamabil ca gazul natural, nefiind încadrat în
HG 804/2007, Partea 1 – Substante periculoase nominalizate.
Chiar daca l-am considera ca fiind gaz natural, cantitatea este mult sub cantitatea
relevanta de 50 /200 tone, deci nu se impune notificarea privind utilizarea substantelor
periculoase asociate cu inflamabilitatea.
Totusi, pentru siguranta populatiei din zon am realizat o simulare cu ajutorul programului
Epa Aloha http://www.epa.gov/osweroe1/content/cameo/aloha.htm, care este un program
special conceput pentru analiza si realizarea scenariilor conform HG 804 – Directiva Seveso,
program utilizat si pentru Raportul de Securitate efectuat pentru depozitul de carburanti
apartinand ANRS Piatra Neamt.
Prezentam in continuare rezultatele obtinute:
Pentru stabilirea gradului de risc la care ar putea fi expusa populatia din zona invecinata a
amplasamentului, a fost efectuat cu programul mentionat un scenariu pentru:
- riscul de evacuare in atmosfera a cantitatii de gaz din digestor
- riscul de explozie a cantitatii de gaz din digestor datorita unei scantei sau a unei flacari.
Sa considerat un rezervor cu aceiasi forma a digestorului si ca in interior ar exista numai gaz
metan in proportie de 100% .
Pentru aceste scenarii au fost cerute si introduse in program urmatoarele informatii:
1. Date tehnice ale digestorului
- diametul aprox. 33.6 m - inaltimea digestorului 5.8 m
- volumul gazului aprox. 5.158 m³
2. Date climatice
- Media anuala a temperaturii 8.3o
- Viteza vantului 5.1 m/s
- Directia dominanta a vanturilor NV – SE
3. Substanta chimica folosita
- Gaz metan
CHEMICAL DATA:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
51
Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol
PAC-1: 2900 ppm PAC-2: 2900 ppm PAC-3: 17000 ppm
LEL: 50000 ppm UEL: 150000 ppm
Ambient Boiling Point: -162.6° C
Freezing Point: -182.5° C
4. Forma rezervorului
Conform programului a fost aleasa forma asemanatoare cu forma digestorului si au fost
introduce datele tehnice ale digestorului, rezultand un volum mai mare decat cel din specificatiile
tehnice.
Precizam ca, cantitatea de gaz aflata in partea de sus a membranei conform cartii tehnice a
instalatiei este de numai 3.800 m³, programul calculand intregul volum al rezervorului.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
52
In acest moment se cere a introduce presiunea gazului din rezervor, respetiv digestor.
Conform datelor tehnice, presiunea gazului produs aflat in partea de sus a rezervorului este de
0.1 mb
Se introduc informatiile cerute si programul raspunde:
Se introduce 1 atm si rezulta:
Presiunea din rezervorul considerat este mai mica de 1,1 atmosfere si este sub conditiile
specificate. La o presiune atat de joasa nu va fi evacuta in atmosfera nici o substanta chimica.
Se introduce 1.1 atm si rezulta:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
53
Presiunea gazului trebuie sa fie mai mare de 1,1 atmosfere.
Se constata ca programul nu calculeaza sub 1.1 atm si se considera ca sub aceasta
presiune nu exista pierderi de gaz sau autoaprinderi care sa produca risc de explozie. In
concluzie aceste riscuri pot fi eliminate.
Singurele scenarii care ar putea provoca pierderi de gaz sau explozii, sunt cele produse in
mod intentionat prin:
1. Deteriorarea intentionata a membranei prin taiere - precizam ca cel care ar
intreprinde o astfel de actiune se expune direct gazului, provocandu- i moartea.
2. Deteriorarea intentionata a membranei prin taiere si aprindere cu flacara deschisa -
precizam ca cel care ar intreprinde o astfel de actiune se expune direct gazului si
exploziei provocate, provocandu- i moartea.
3. Detonare intentionata cu material explozibil a digestorului;
4. Atac aerian, bombardament;
Starea de sanatate a populatiei a fost analizata si prin “Studiu de impact asupra asupra
comfortului si sanatatii populatiei din zona” pentru care a fost emis Avizul DSP.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
54
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de
impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
In cadrul prezentului raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor
proiectului de dezvoltare in raport cu o serie de obiective de protectia mediului.
In capitolul de fata sunt prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru
planul urbanistic analizat.
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in cadrul
capitolului 4, stabiliti si analizati in conformitate cu HG 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE.
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale
UE, precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local
de Actiune pentru Mediu al judetului Neamt si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al
Regiunii Nord Est.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul de
dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ. In ceea ce priveste tintele, acestea
constituie de fapt prevederile proiectului privind reducerea impactului asupra mediului.
Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile privind reducerea impactului
asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind tintele pentru atingerea obiec tivelor de mediu
propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:
- Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,
comunitar sau international;
- Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate
din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.
- Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a
impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.
- Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind
monitorizarea efectelor implementarii planului. Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru
fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in
considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Obiective, tinte, indicatori
Factor/
aspect
de
mediu
Obiective
strategice de
mediu
Obiective specifice
de
mediu
Tinte Indicatori
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
55
Apa
Limitarea
interventiilor in
dinamica naturala si
in compozitia chimica
a apei
-Reducerea consumului
de apa prin redarea
acesteia, pe cat
posibil, ciclului natural
-Limitarea interventiilor
in functionalitatea apelor
de suprafata
- Eliminarea formelor
de poluare a apelor de
suprafata si subterane
prin depozitarea
adecvata a deseurilor si
prin intretinerea in stare
optima de functionare a
sistemelor de canalizare
Masuri de protectie a
calitatii apelor, ce tin de
colectarea si
epurarea apelor uzate
- Executarea formelor
hidrice artificiale prin
amenajarea formelor de
stocaj (balt i) existente
- Indicatori specifici
de calitate a
apelor care sa
permita compararea
cu conditiile init iale
si identificarea
tendintelor de
evolutie a calitatii si
cantitatii rezervei de
apa existente pe
amplasament
Aer
Limitarea emisiilor in
aer la niveluri care sa
nu genereze un impact
semnificativ asupra
topoclimatulu i zonei
Diminuarea emisiilor
de GHG ( gaze cu
effect de sera) prin
stimularea producerii
de energie din surse
regenerabile, cu
emisii mult in ferioare
- Respectarea valorilor
limita legale pentru
concentratiile de
poluanti la emisie
(surse stationare dirijate,
surse mobile)
- Reducerea emisiilor
de poluanti de la sursele
nedirijate astfel incat
nivelurile de poluare in
zonele cu receptori
sensibili (populatie,
flora, ecosisteme) sa
respecte valorile limita
legale.
- Respectarea
masurilor de protectie a
calitatii aerului
propuse pentru
toate cele trei etape:
constructie, functionare,
inchidere/reabil
itare
- Promovarea productiei
de energie verde cu
emisii reduse de
poluanti
- Caracteristicile
tehnice ale
echipamentelor
stationare si mobile
- Parametrii
meteorologici
- Rapoartele
autoritatilor
- Studii privind
emisiile de gaze de
ardere specifice
diferitelor surse de
energie.
Sol.sub
sol
Limitarea impactului negativ asupra solului
-Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de excavare - Diminuarea poluarii solului prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, materiei prime sau prin deficiente la sistemul de canalizare
- Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare temporara a deseurilor de constructii - Masuri eficiente de gospodarire a apelor uzate -Masuri de gestionare adecvata a deseurilor -Respectarea procesului tehnologic
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
56
Biodive
rsitate
Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei
- Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica a arealelor afectate in etapa de constructie - Protejarea speciilor si habitatelor rare - Monitorizarea habitatelor si speciilor prezente pe amplasament - Promovarea eticii in administrarea complexului
Masuri privind managementul biodiversitatii
-Conditiile de referinta privind speciile si habitatele -Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor prin cartari sau prin monitorizarea periodica a acestora
Peisaj
Minimizarea Impactului asupra peisajului
- Mentinerea, in masura in care va fi posibil, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice -Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic si peisagistic.
Actiuni specifice de reducere a mpactului asupra peisajului in etapele de constructie si functionare
Planurile si programele existente in aceasta directie
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
57
Mediul
social si econo
mic
- Protectia sanatatii umane - Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii - Respectarea legislatiei privind colectarea si depozitarea deseurilor - Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei prin inlesnirea accesului la infrastructura edilitara si rutiera de calitate
-Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei - Respecatrea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica sau la vibratii - Diminuarea poluarii solului si a apelor prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor sau prin deficiente lasistemul de canalizare - Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei
- Dotari publice si de infrastructura moderne - Politica de angajari cu prioritate Pentru populatia locala - Masuri pentru stimularea economica a zonei – Management performant de gospodarire a deseurilor -Masuri specifice de reducere a zgomotului si vibratiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile publice in special) - Promovarea transportului verde (vehicule propulsate electric) sau a vehiculelor cu emisii reduse de poluanti
- Numar si tipuri de dotari publice - Utilitati aferente locuintelor - Numar de locuri de munca create - Impozite platite la stat de noul centru de energie - Modificari ale pietii imobiliare - Cantitati de deseuri generate - Documente de raportare - Referinta privind nivelul de zgomot la receptori - Indicatori cu privire la starea drumurilor
Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate
de planul urbanistic zonal propus
Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia.
Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de
impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.
In cadrul evaluarii prezentului planului urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In
vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti,
au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative
asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu ( S.E.A.) pentru planuri si programe necesita identificarea
impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat puneii in practica a
prevederilor planului avut in vedere.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
58
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe
termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul planului
urbanistic zonal “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz
în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate in
tabelul de mai jos.
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza
sau nici un efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau
reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor
de mediu, a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu obiectivele de mediu
prezentate in Capitolul 5. Ca urmare, atat categoriile de impact, cat si criteriile de evaluare au
fost stabilite cu respectarea acestui principiu.
Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra
mediului
In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul
implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de
mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine, criterii care au fost de altfel luate in
considerare si la stabilirea obiectivelor de mediu.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
59
Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului
Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare
Implementarea proiectului in
contextul teritorial si
socioeconomic existent
- Oportunitatea proiectului - Gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare
- Marimea si conditiile de functionare - Resurse utilizate
- Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii durabile - Corelatia cu alte planuri si programe
Apa
- Forme de stocaj hidric create artificial si implicatiile acestora in dinamica natuala a apei - Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in
raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare
- Masuri privind reducerea consumului de apa
Aer
- Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele mobile (utilajele de executie, mijloacele de transport pe perioada de functionare, instalatia de producere a
biogazului) - Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea
producerii energiei regenerabile
Sol/subsol
- Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate amplasarii cladirilor si infrastructurii rutiere - Modificarea structurii si texturii solului
- Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute - Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri
accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor
Biodiversitate
- Raportul teritorial
- Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din teritoriul de impact al proiectului - Introducerea de noi specii de plante
- Modificarea parametrilor ecosistemici - Fragmentarea ecosistemica
- Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii
Peisaj
- Gradul in care proiectul se incadreaza estetic si functional peisajului general al zonei
- Modificari asupra peisajului la scara locala - Masuri de reducere a impactului asupra peisajului
Mediul social si economic - Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din
zona de impact a proiectului
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
60
- Noua configuratie si solutiile constructive ale infrastructurii rutiere in raport cu necesitatile proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea
receptorilor sensibili - Impactul transportului (suplimentarea traficului)
asupra calitatii mediului - Utilizarea resurselor existente- modul de gestionare a deseurilor generate pe amplasament
- Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii
etc.)
4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA
PENTRU PLAN SAU PROGRAM
Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii aspectelor
semnificative potentiale asupra mediului
Proiectul propus a fost conceput in concordanta cu doua obiective majore la nivel
european si national si anume:
(1) nevoia urgenta de investitii in domeniul energetic pentru a inlocui infrastructura
invechita si necompetitiva, a diminua dependenta energetica de import, a inlocui combustibilii
traditionali a caror epuizare va fi iminenta in conditiile continuarii ritmului actual de consum si
nu in ultimul rand pentru combaterea schimbarilor climatice ce devin o problema tot mai acuta a
societatii actuale;
(2) dezvoltarea durabila a orasului Roman, fapt care va diminua pericolul pierderii de
rezidenti si de locuri de munca in viitorul apropiat, care, in caz contrar, ar induce efecte
defavorabile asupra echilibrului teritorial.
Ramane totusi o conditie pentru reusita proiectului, identificarea modalitatilor prin care
resorturile functionale ale investitiei propuse pot sa-si manifeste rolul director in vehicularea
energiilor si valorilor teritoriale si, deopotriva, sa rezoneze cu exigentele principiilor de integrare
peisagistica si environmental (dat fiind faptul ca orice proiect de infrastructura este concomitent
un liant spatial, dar si o forma de restructurare teritoriala, implicit de fragmentare ecosistemica).
Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea ulterioara
a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va contribui in mod
evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile incasate, cat si indirect, prin
investitiile adiacente in infrastructura care vor putea deservi si populatia locala.
In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii dezvoltarii
durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-au avut in vedere dezideratele durabilitatii
si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu resursele sale regenerabile, utilizarea
din plin a biotehnologiilor si ecotehnologiilor pentru producerea de bunuri sau energie si
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
61
ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a celor sub forma de
combustibili fosili si nucleari, alocarea capitalului necesar unor investitii rentabile etc.
Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de prezentul PUZ,
trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat s i cel din faza de functionare.
Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice
tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate
redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, componenta vie, populatia
din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie.
Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia unor
dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a activitatilor de
santier.
In perioada de functionare a centralei electrice, se poate vorbi mai degraba de cresterea
presiunii antropice asupra teritoriului, care poate atrage dupa sine si efecte negative asupra
factorilor de mediu.
In cazul proiectului de fata, avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona
destul de „relaxata” din punct de vedere al densitatii populatiei, se considera ca presiunea
antropica asupra mediulu va fi redusa.
Se considera ca proiectul nu va conduce la crearea unei stari de discomfort a populatiei si
nici la aparitia unor stari teritoriale conflictuale.
Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de proiectul de
dezvoltare “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în
municipiul Roman, din judeţul Neamţ” a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in
capitolul anterior.
Astfel, pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a
fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica,
in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala.
Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect,
pentru ca in final sa se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si
categoriile de impact stabilite.
Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta
a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu
implementarea proiectului tehnic.
Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare
matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a
impactului si categoria de impact in care se incadreaza.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
62
Impactul asupra apei
Nr.
Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
In etapa de constructie
1.
Poluarea apei prin
scurgeri accidentale de
combustibil sau de alte
substante care ar putea
determina poluarea
componentei hidrice, in
special in faza de
executie
- manipularea combustibililor astfel incat sa se
evite scaparile accidentale pe sol au in apa
- manipularea materialelor sau a altor substante
utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se
evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de
precipitatii
- trecerea apelor pluviale prin separatoare de
hidrocarburi inainte de deversarea acestora in
emisar
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
2.
Poluarea apei prin
depozitarea necontrolata
a deseurilor din
constructii
Management adecvat al deseurilor pe
amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea
deseurilor p rin firme specializate si acreditate,
stocarea deseurilor de constructie pe amplasament
pentru o perioada de maxim 1 an
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
3.
Afectarea dinamicii
naturale a apei de pe
terenurile invecinate prin
modificarea nivelulu i
freatic datorita acoperirii
solului cu constructii
- reducerea la min imum a interventiilor
constructive care ar putea conduce la modificari ale
nivelului freatic pe amplasament
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
In etapa de functionare
4.
Interventii in dinamica
naturala a apei de pe
amplasament prin
amenajarea formelor de
stocaj hidric (balti)
existente pe amplasament
-amenajarea se va face astfel incat interventiile in
dinamica naturala sa fie min ime;
-se va tine cont de relatiile de interdependenta
dintre aceste forme de stocaj hidric si celelalte
componente ale mediului, in special vegetatia si
fauna, astfel incat sa se evite impactul cumulat iv
sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
5.
Afectarea dinamicii
naturale a apei de pe
terenurile invecinate prin
modificarea nivelulu i
freatic datorita
acoperirii solului cu
constructii
- reducerea la min imum a interventiilor
constructive care ar putea conduce la modificari ale
nivelului freatic pe amplasament
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
6.
Poluarea apei prin
functionarea
necorespunzatoare a
sistemului de canalizare
- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna
de functionare a instalatiilor de colectare si
evacuare a apelor uzate de pe amplasament;
- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in
canalizarea localitatii Roman
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
7.
Poluarea apei prin
depozitarea necontrolata
a deseurilor sau a
materiilo r prime utilizate
la producerea biogazulu i
(materie organica)
Management adecvat al deseurilor pe amplasament
si a materiilor prime, spatii de depozitare
temporara in conformitate cu
reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate.
Depozitarea materiei prime se va face numai in
silozurile special amenajate si vor fi acoperite cu
prelata.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
63
In conditiile in care proiectul respecta normelor tehnice de functionare si intretinere a
instalatiilor si a celor de gestionare a deseurilor, impactul asupra factorului de mediu apa va
fi nesemnificativ.
Impactul asupra aerului
Proiectul de energie regenerabila propus va fi amplasat in intravilanul localitatii Roman,
in zona industriala, calitatea aerului fiind influentata de conditiile existente. In proximitate exista obiective industriale care constituie in surse de poluare a aerului.
Nr.
Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
In etapa de constructie
1.
Poluarea aerulu i cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de la arderea motoarelor
vehiculelor
transportatoare sau
utilajelor
- stropirea cu apa a materialelor (pamant,
agregate minerale), program de control al
prafului in perioadele uscate pentru suprafetele
de teren neasfaltate, prin intermediul
camioanelor cisterna si prin utilizarea
substantelor chimice de fixare a prafu lui
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire
in functie de necesitati
- impunerea unor limitari de viteza a vehicu lelor
de tonaj mare
- utilizarea de vehicule si utilaje performante
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de
sulf
- proceduri de planificare pentru intretinerea
adecvata a vehiculelor si utilajelor
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
In etapa de functionare
1.
Poluarea aerulu i cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de la motoarele
mijloacelor de transport
(avand in vedere ca
singura cale de acces in
zona este cea rutiera)
Folosirea utilajelor de transport care indeplinesc
conditiile tehnice si au verificarile la zi.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
2.
Poluarea aerulu i cu
particule din instalatiile de
producere a biogazului, in
special CO2
Pastrarea in conditii bune de functionare a
centralei si depozitarea materialu lui organic in
conditii adecvate care sa impiedice fermentarea
NEUTRU, in conditiile
in care cantitatea de
CO2 este semnificativ
egala cu cea care sar fi
degajat in cazu l in care
materialul organic
utilizat la producerea
biogazului ar fi
fermentat in mod natural
3.
Poluarea aerulu i cu
mirosuri neplacute
datorita intrarii timpurii a
biomasei in fermentatie.
Depozitarea si pastrarea biomasei numai in
silozurile special amenajate si acoperite cu
prelata pentru evitarea umezirii si intrarea
timpurie in fermentatie.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
64
4.
Poluarea aerulu i cu
particule, NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici
de la arderea motoarelor
vehiculelor
transportatoare de materie
prima, zgomot
Respectarea traseului stabilit si aprogramului de
lucru NEUTRU
Efectul emisiilor de poluanti în perioada de executie a lucrarilor de la utilaje este redus si
se manifesta temporar.
În cadrul procesului tehnologic, formarea gazului metan în instalatia de biogaz se
desfasoara în conditii de mediu anaerob, instalatia fiind realizata etans, deci în aceasta faza
a procesului tehnologic nu exista emisii de poluanti în atmosfera.
În acest mod ramân în exploatare ca surse potentiale care ar putea afecta calitatea aerului,
traficul aut odatorat aprovizionarii cu materie prima, in perioada de recolta a biomasei, pentru
care au fost propuse masuri de reducere a impactului si emisii la valorificarea gazului (arderea
acestuia în motorul cu ardere interna).
Avand în vedere însa ca se foloseste ca materie prima doar biomasa uscata compusa din
fan, coceni de porumb, paie de secara, paie de sorg si seminte de secara, stocarea si alimentarea
cu materii prime nu afecteaza calitatea aerului cu mirosuri neplacute, semnificative.
De asemenea, nici pe partea de evacuare a restului de fermentatie nu exista mirosuri
intense în exploatare normala a instalatiei de biogaz, când are loc o degradare biologica aproape
completa, substratul fermentat fiind aproape complet lipsit de miros, iar extragerea fermentatului
se va face cu vidanje racordate ls digestor cu un furtun cu inchidere etansa, sistem identic cu cel
folosit la prelungirea furtunelor pentru apa folosite la stingerea incendiilor.
Ramân deci emisiile motoarelor cu ardere interna.
Motoarele pe gaz sunt “motoare verzi”, extra curate, care se încadreaza în standardul
EEV (Enhanced Environmentally friendly Vehicles), cel mai sever standard privind emisiile de
noxe pentru motoarele cu combustie interna emis pâna acum.
Grupurile de cogenerare (CHP) îndeplinesc conditiile normativului german pentru aer, "TA Luft -
Grenzwerte" , fiind luate toate masurile de reducere a emsiilor. Gazele de ardere sunt evacuate în
atmosfera printr-un cos metalic Ø15 cm, la 18,38 m de la nivelul solului, cu un debit masic în
functionare la sarcina maxima de 4.295 kg/h si la o temperatura de 180o C.
Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"
Poluant Enisie masica (
kg.h)
Concentratie in gazele
de ardere ( mg/m -5%
O2
Valori limita "
TA Luft mg/m -
5% O2
CO 2,33 >1.000 1.000
NO2 1,17 >500 1.000
SO2 0,82 >310 350
CH2O 0,09 >40 60
Pulberi .* .** 20
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
65
*) TA Luft für Gasmotoren - Grenzwerte (< 3 MW)
**) Producatorul motoarelor garanteaza ca nu vor fi generate emisii relevante, motoarele fiind prevazute cu instalatii de epurare a fluxului gazelor de ardere
Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera
Poluant
Concentratia in gazele de ardere evacuate in atmosfera conform BAT cand se utilizeaza motoare optimizate si tehnic de reducere a
emisiilor mg/Nm -5%
Concentratia in gazele de
ardere evacuate in atmosfera conform BAT cand se
utilizeaza motoare cu aprindere
prin scanteie sub 3MWmg/Nm -5%
CO 100-650 1.000
NOx 100-500 1.000
Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse
Poluant Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%
BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse
CO 100-650* 1.000 1.000
NO2 100-500** 1.000 1.000
SO2 50-500 350 350
CH2O 50-150 60 60
Pulberi 10-50 20 20
*cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut
in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista
** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de
obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.
In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru
catalizator si de particule) Valorile limita de emisie de mai sus sunt respectate, gazul fiind epurat înainte de ardere,
asa cum s-a aratat, chiar daca conform BAT instalatiile mai mici de 3 MW nu necesita instalatii
de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului si nici a gazelor de ardere) deoarece debitele si
concentratiile în poluanti la emisie sunt mici (comparativ cu alte instalatii de ardere) si nu se
justifica economic si nici din punct de vedere al protectiei mediului.
Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de
aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2S in biogaz fiind de 10ppm.
Conform documentului de referinta Neue TA-LUFT Romanian Version Document:
2004_09_5223 ( www.anpm.ro ) aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze semnificativ mediul.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
66
influienta centralei electrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii aerului in zona este nesemnificativa.
MONOXID DE CARBON
Emisiile de monoxid de carbon din gazul rezidual nu pot depasi urmatoarele concentratii masice:
a) la motoarele cu autoaprindere si aprindere externa ce folosesc combustibili lichizi,
combustibili gazosi, cu exceptia biogaz, gaz de epurare sau gaz de mina, 0,30g/m3,
b) la motoarele cu aprindere externa, ce folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu o putere termica
de ardere de
aa) 3 MW sau mai mare 0,65 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW 1,0 g/m 3,
c) la motoare cu aprindere externa ce folosesc gaz de mina, 0,65 g/m3,
d) la motoare cu aprindere, ce folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu o putere termica de
ardere de
aa) 3 MW sau mai mult 0,65 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW 2,0 g/m3;
La utilizarea de biogaz, gaz de epurare sau gaz metan trebuie incercate toate posibilitatile
de limitare a emisiilor de monoxid de carbon care sunt permise de nivelul de dezvoltare al
tehnicii.
Valorile emisiilor pentru monoxidul de carbon nu sunt aplicabile la instalatiile motoarelor
cu ardere care servesc exclusiv unor interventii de urgenta sau functioneaza maxim 300 de ore pe
an, pentru acoperirea necesarului in cazul functionarii la sarcina de varf (de ex. la generarea de
curent, alimentarea cu gaz sau apa); trebuie incercate toate posibilitatile permise de nivelul de
dezvoltare al tehnicii, pentru diminuarea emisiilor.
OXIZI DE AZOT
Emisiile de monoxid de azot si dioxid de azot din gazul rezidual nu pot depasi
urmatoarele concentraii masice , mentionate ca dioxid de azot:
a) la motoarele cu autoaprindere care folosesc combustibili lichizi, cu putere tremica de ardere
de:
aa) 3 MW sau mai mare, 0,50 g/m³,
bb) mai mica de 3 MW, 1,0 g/m³,
b) la motoare cu autoaprindere care folosesc gaz si la motoarele cu aprindere externa
aa) la motoare cu aprindere, care folosesc biogaz sau gaz de epurare, cu o putere termica
de ardere de:
— 3 MW sau mai mare 0,50 g/m³,
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
67
— mai mica decat 3 MW 1,0 g/m³,
bb) la motoare cu utilizare redusa de gaz si alte motoare Otto in patru timpi, care functioneaza cu
biogaz sau gaz de epurare, 0,50 g/m³,
cc) la motoarele cu aprindere si cele cu utilizare redusa de gaz, care functioneaza cu alti
combustibili gazosi, 0,50 g/m³,
c) la alte motoare Otto in patru timpi 0,25 g/m³,
d) la motoarele in doi timpi 0,80 g/m³;
La utilizarea de biogaz sau gaz de epurare pentru motoarele cu aprindere cu o putere
tremica de ardere mai mica de 3MW trebuie incercate toate posibilitatile de diminuare a emisiilor
de azot prin solutii de motorizare.
Valorile emisiilor pentru oxiziide azot nu sunt aplicabile la instalatii cu motoare de ardere
care servesc exclusiv cazurilor de urgenta sau care functioneaza maxim 300 de ore pe an pentru
acoperirea necesarului la sarcina de varf (de ex. producerea curentului, aprovizionarea cu gaz
sau apa).
OXIZI DE SULF
Dintre combustibilii lichizi minerali pot fi utilizati numai pacurile conforme cu normele
DIN 51603 partea 1 (editia martie 1998) cu un continut masic de sulf pentru pacurile usoare
conform cu 3. BimSchV, in versiunea valabila, sau combustibili diesel cu un continut masic de
sulf conform 3. BimSchV, in versiunea valabila, sau se vor aplica masuri pentru o reducere
echivalenta a emisiilor.
Pentru combustibilii gazosi sunt valabile cerintele de la nr. 5.4.1.2.3 cu specificatia ca
trebuie considerat raportul fata de un continut de oxigen de referinta din gazul rezidual de 5%. La utililizarea de biogaz sau gaz de epurare trebuie cercetate toate posibilitatile de
reducere a emisiilor de oxizi de sulf prin masuri primare conforme cu nivelul de dezvoltare al
tehnicii (purificarea gazului).
In vederea respectarii acestei conditii, se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor
BAT pentru reducerea emisiilor si de aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2S in
biogaz fiind de 10ppm.
Valorile imisiilor
Protectia impotriva pericolelor pentru sanatate date de substantele poluante din tabelul 1
este asigurata atunci cand poluarea totala determinata conform nr. 4.7 nu depaseste urmatoarele
valori ale imisiilor pentru nici un criteriu de evaluare.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
68
Daca in directivele comunitatii europene sunt stabilite valorile limita pentru protejarea
sanatatii umane in cazul hidrocarburilor aromatice, arsenului, cadmiului, nichelului sau
mercurului, acestea sunt valabile ca valori ale imisiilor din momentul in care prevederea de
transformare intra in vigoare.
Pentru cadmiu si compusii sai anorganici ca si componenete ale pulberii din aer (PM–10),
date ca si Cd, este valabila pana in acest moment o valoare a imisiilor de 0,02 µg/m3 pentru o
perioada de mediere de un an.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
69
Se constata ca:
Poluant
Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%
BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse Neue TA-LUFT
Romanian
CO 100-650* 1.000 1.000 2,0 g/m3
NO2 100-500** 1.000 1.000 1,0 g/m³
SO2 50-500 350 350 350
Pulberi 10- 50 20 20
50/24h si 40/an si35
ptr. Depasiri/an
Valori limită, perioade de mediere, valori ţintă conform Legii 104/2011
Nr. crt.
Substanţa poluantă
Perioada de mediere
Valoare limită,
g/mc
1. Pulberi în suspensie (PM10)
24 h 50
an calendaristic 40
2. Pulberi în
suspensie (PM2,5) an calendaristic 25 *
3.
SO2 1 h 350
24 h 125
4. NO2
1 h 200
an calendaristic 40
5 CO Valoarea max.
zilnică a mediilor pe 8 ore
10.000
6 Benzen an calendaristic 5
Pb an calendaristic 0,5
7 O3 Valoarea max.
zilnică a mediilor pe 8 ore
Valoarea ţintă 120
*Valoarea trebuie atinsă până în anul 2015.
Avand in vedere analiza matriciala anterioara, precum si caracteristicile tehnice ale
instalatiei, se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
70
Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor
Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor
sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau
biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii
sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.
Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,
caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.
Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau
rezistenta solului de pe amplasament.
Nr.
Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
In etapa de constructie
1.
Inlaturarea stratului de
sol de pe terenul aferent
constructiei cladir ilor si
infrastructurii rutiere ce
implica diminuarea
rezervei de humus
acumulata de-a lungul a
mii si sute de mii de ani,
precum si afectarea
biodiversitatii pe
terenurile invecinate si
modificarea regimului
apelor subterane
Reducerea la minimum a suprafetelor destinate
constructiilor sau organizarii de santier NEGATIV
2.
Pierderi accidentale de
produse petroliere de la
utilajele de constructie
sau de la vehiculele
transportoare
-Manipularea combustibililor astfel incat sa se
evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante
toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se
evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele
de precipitatii
NEGATIV
SEMNIFICATIV
3.
Depozitarea
necorespunzatoare a
deseurilor de constructie
direct pe sol, care ar
putea determina
poluarea solului
Management adecvat al deseurilor de constructie
pe amplasament, spatii de depozitare temporara
in conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate, evitarea stocarii
deseurilor de constructie pe amplasament pe
perioade lungi de timp.
NEGATIV
SEMNIFICATIV
In etapa de functionare
1. Poluarea solului prin
depozitarea necontrolata
a deseurilor
Management adecvat al deseurilor pe
amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare,
eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
71
2.
Poluarea solului prin
functionarea
necorespunzatoare a
sistemelor de canalizare
- Verif icarea periodica si intretinerea in stare
buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe
amplasament;
- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in
canalizarea municipiului Roman;
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
3. Poluarea solului prin
depozitarea necontrolata
a materiei prime
- Depozitarea materiei prime numai in silozurile
special amenajate.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
4.
Poluarea solului p rin
scurgeri de levigat
datorita intrarii in contact
cu apa din precipitatii.
Depozitarea si pastrarea biomasei numai in
silozurile special amenajate, betonate la baza si
acoperite cu prelata pentru evitarea umezirii,
intrarea timpurie in fermentatie si formarea de
levigat.
NEGATIV
NESEMNIFICATIV
Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente
fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca
impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat va fi nesemnificativ.
Impactul asupra florei si faunei
Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un
teren cu categoria de folosinta agricol si situat in zona industriala a municipiului Roman, consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat este nesemnificativ.
Modificarea radicala a amplasamentului va reduce drastic populatia daunatorilor in
special a rozatoarelor, datorita lipsei de hrana, ajungandu-se in final la un echilibru intre
capacitatea de sustinere a habitatului si populatia rozatoarelor.
Impactul asupra peisajului
Odata cu realizarea PUZ-ului “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu
funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” schimbarea peisajului va fi
radicala, va fi ocupata o suprafata de aproape 43.142 m2, fiindu- i schimbata in totalitate atat
functiunea, cat si aspectul general.
Procesele tehnologice de pe amplasament nu vor genera emisii semnificative de poluanti
gazosi si solizi în atmosfera, astfel încât nu se va manifesta efectul vizual negativ generat de
activitatile desfasurate pe marile platforme industriale.
Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca
teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor. Se propune ca in perioada de executie sa se apeleze la amenajari peisagistice, in special
pe partea de Nord si Vest a amplasamentului.
Amplasarea centralei nu va afecta în mod negativ din punct de vedere peisagistic zona. Datorita înaltimii reduse a echipamentelor si cladirilor, cu mult sub a celor de pe amplasamentul
Fabricii de zahar AGRANA, centrala nu va influenta peisagistic zona industriala în care este amplasata.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
72
Procesele tehnologice de pe amplasament nu vor genera emisii semnificative de poluanti gazosi si solizi în atmosfera, astfel încât nu se va manifesta efectul vizual negativ generat de
activitatile desfasurate pe marile platforme industriale. Apreciem ca impactul adus peisajului va fi unul pozitiv prin caracterul de noutate si
aspectul modern al instalatiilor.
Nr.
Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
1.
Modificarea peisajului
la scara locala prin
modificarea raportului
dintre peisajul natural si
cel antropizat, atat in
faza de constructie cat si
in cea de functionare
Masuri specifice de atenuare a impactului vizual,
mai ales in etapa de functionare, prin integrarea
structurilor constructive (tehnici speciale de
“screening” – plantatii de copaci, regim de
inaltime scazut) in vederea sporirii senzatiei
de naturalitate
NEGATIV
SEMNIFICATIV
2.
Modificarea raportului
dintre categoriile de
folosinta a terenului s i
implicit a valorii
estetice a peisajului
Nu necesita masuri speciale, avand in vedere ca
prin amenajarea obiectivului propus, peisajul va
trece de la un peisaj seminatural (avand in
vedere ca terenul a fost exploatat agricol), fara
valoare estetica deosebita, la un peisaj tehnogen
modern, cu spatii verzi, care nu va afecta in sens
negativ valoarea peisagistica.
NEUTRU POZITIV
Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului, care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare
individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin PUZ analizat pot genera chiar un impact favorabil asupra peisajului, avand in vedere ca nu se
intervine intr-un peisaj cu valoare estetica deosebita.
Impactul asupra mediului social si economic
Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera avantaje evidente.
Nr.
Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
In etapa de constructie
1.
Imbunatatirea serviciilor
locale prin cresterea calitatii
serviciilor, in special a celor
de alimentare cu energie
electrica si termica, avand
in vedere ca constructia
centraleI electrice de
termoficare cu funcţionare pe
biogaz în municipiu l Roman,
din judeţul Neamţ este primul
pas inspre independenta
energetica a orasului
Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIV
SEMNIFICATIV
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
73
2.
Cresterea nivelulu i de trai,
prin cresterea veniturilor si a
oportunitatilor de dezvoltare
Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIV
SEMNIFICATIV
3.
Cresterea revitalizarii
culturale si sociale, aparitia
de noi energii s i initiative ca
urmare a afluxului de
investitori si a contactului
populatiei locale cu valorile
civilizationale pe care
acestia le reprezinta
Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIV
SEMNIFICATIV
4.
Stimularea unor initiative
noi prin contributia
proiectului la imbunatatirea
infrastructurii de baza din
zona
Stimularea investitorilor spre cooperare
cu autoritatile locale si judetene in
vederea elaborarii de proiecte de
dezvoltare
POZITIV
SEMNIFICATIV
5.
Imbunatatirea bugetului
Consiliului Local Roman
prin cresterea veniturilor din
impozite, determinand
cresterea posibilitatilor de
dezvoltarea a serviciilor
locale
Stimularea investitorilor spre cooperare
cu autoritatile locale si judetene in
vederea elaborarii de proiecte de
dezvoltare
POZITIV
SEMNIFICATIV
6.
Crearea de noi locuri de
munca pentru populatia
locala in contextul
predominarii nete a
activitatilor agricole
extensive, slab productive
Impunerea din partea administratiei locale
a orientarii angajarilor inspre populatia
locala
POZITIV
SEMNIFICATIV
7.
Forme potentiale de afectare
a calitatii solului si apei prin
deficiente in gestionarea
deseurilor de constructie (in
faza de executie), a celor
menajere sau a celor de la
intretinerea spatiului verde
(in etapa de functionare)
Plan eficient de management al
deseurilor, construirea unor spatii
adecvate de depozitare temporara,
eliminare/valorif icare prin unitati
specializate si acreditate
NEUTRU
Asa cum rezulta din matricea de evaluare, realizarea obiectivului va influenta in mod
pozitiv dinamica socio-economica a orasului Roman, formele de impact negative identificate
fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi reduse la
minimum.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
74
Orice problema de mediu relevanta pentru puz
Conservarea patrimoniului natural
Pe amplasamentul studiat nu exista obiective care sa apartina patrimoniului cultural.
Zone specifice de risc
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate suprafeţe inundabile, zone cu alunecări
de teren, băltiri şi nici eroziuni.
Gestiunea deseurilor
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructie:
Denumire deseu Cod
deseu
Operatia/materialul
din care provine
deseul
Eliminare/valorificarea
deseului
Uleiuri de ungere
uzate fara halogeni
12,01,07
Ulei de motor, ulei
de transmisie, de la exploatarea utilajelor
Eliminare la unitati PECO
Vopsele si lacuri intarite
03,01,13 Executare vopsitorii Valorificare prin unitati
REMAT
Deseuri de la
sudura 12,01,13
Sudura
oxiacetilenica Eliminare depozit ecologic
Aluminiu 17,04,02 Conductoare Valorificare prin unitati
REMAT
Deseuri textile 20,01,11 Lavete Eliminare depozit ecologic
Pamant si pietre 17,05,04 Amenajare teren Eliminare depozit ecologic
Deseuri menajere 20,03,01 Organizarea de
santier Eliminare depozit ecologic
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie
Denumire
deseu
Cantitate
estimata
to/an
Cod
deseu Colectare Eliminare/valorificare
Deseuri
menajere 3 20,03,01
Containere
speciale
Eliminare la depozitul
ecologic prin firma de salubritate
Deseuri
ambalaje hartie, plastic
3 15,01,06
Containere speciale
sortare pe categorii
Valorificare prin firma
de salubritate
Deseuri textile 0,1 20,01,11 Containere
speciale
Eliminare la depozitul
ecologic prin firma de salubritate
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
75
Deseuri DEE 20,01,21
20,01,36
Colectate separat
depozitare controlata
Preluate de un
valorificator autorizat pe baza de contract
Carbune activ
epuizat de la epurarea
gazelor de ardere
2x2 mc odata la
3-4 ani
19,01,10
este continut
in cele doua filtre etanse de epurare a
gazelor de ardere
Colectat si reciclat de o firma de mentenanta cu
care se incheie contract
Ulei uzat SAE
5W40 de la ungerea
motoarelor
3,4 13,02,06 Rezervoare de ulei etanse
Eliminare la unitati
PECO de firma de mentenanta in vederea
valorificarii/reciclarii
Fertilizant produs secundar
valorificabil
40,351 19,06,06 Tancuri etanse valorificare ca ingrasamant natural
Apele uzate fecaloid-menajere sunt colectate si canalizate catre canalizarea oraseneasca;
Apele tehnologice uzate folosite pentru racirea motoarelor; Energia termică produsă va fi
furnizată consumatorilor locali printr-o reţea proprie de termoficare.
Deseurile menajere si cele asimilabile vor fi colectate selectiv in patru pubele ( menajere,
hartie, plastic, metal) asezate peplatforma betonata si preluate pe baza de contract de firme
specializate.
Instalaţia de biogaz generează, pe lângă biogazul care este folosit pentru obţinerea
energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul de
fermentare.
Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele agricole
proprii, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
76
5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL
NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare
cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au
constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului
de mediu sunt :
- Legea Protectiei Mediului OUG 195/2005 aprobata prin Lg.265/2006;
- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice;
- Legea Apelor nr. 107/1996;
- Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a
zone protejate - nr. 5/ 2000;
- Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor nationala,
economica si mentinerea echilibrului ecologic – nr. 2/1987 ( art. 35-39 si anexa);
- Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;
- Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;
- Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a
–Apa –nr. 171 /1997;
Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;
- Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului.
- Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in
vederea respectarii standardelor UE:
- Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru
Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator -
prevede ca Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie
2000.
Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru
incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul comunitar
in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte comunitare:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
77
Calitatea aerului:
- Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici
volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la
statiile service, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Managementul deseurilor:
- Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru
care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
- Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita
o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
- Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
Calitatea apei:
- Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o
perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
- Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
- Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a ce lor 7
directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti
din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzit ie de 7 ani, pana in anul
2014.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului:
- Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
(IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici
volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care
se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.
- Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in
atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de
tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.
Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in
ocrotirea mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe plan
national, cat si cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la conventii
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
78
internationale. Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu
urmatoarele principii generale ale protectiei a mediului:
– conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor,
– dezvoltarea durabila,
– evitarea poluarii prin masuri preventive,
– conservarea biodiversitatii,
– conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,
– principiul “poluatorul plateste”,
– stimularea activitatii de redresare a mediului.
Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si
de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie de criterii
pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare redresarii si
ocrotirii mediului:
1. mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde
primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului. O gama larga de substante
poluante aduc atingere grava starii de sanatate a populatiei: substantele organice si anorganice
toxice si periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de amoniac, vaporii
de acizi, pulberile care provin in special din activitatile desfasurate in industrie, constructii,
transporturi si agricultura. Alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate
a populatiei sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile depozitate necontralat.
2. mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator principiului
dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si lung, vizand resursele
regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora si fauna, dar si consumul echilibrat al
resurselor neregenerabile.
3. apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta, inundatiile si cutremurele
de pamant reprezinta calamitati naturale ale caror efecte distructive au fost resimtite des in
Romania, situatii care au impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a acestora.
4. respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind protectia
mediului.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
79
Tabel sintetic:
Legislatia
comunitara
Legislatia nationala
LEGI, HG, OG.
Legislatia nationala
ORDINE, NORMATIVE
CALITATEA AERULUI
Directiva 96/62/EEC1
Directive 80/779/EEC2
Directiva 82/884/EEC Pb
Directiva 85/203/EECNO
O.U.G.195/ 12.12.2005
Legea 24 /1994( schimb.clima)
Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO)
Legea655/2001(OUG243/2000)
HG 897/2003HG 732/2001
OMAPP 462/01/07/1993
O.M.T. 33/19963
O.MAPM 592/2002
CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE
Directiva COM97/494
Directiva 75/440/EEC
Directiva 78/659/EEC
Directiva 76/464/EEC
Directiva 80/778/EEC
Directiva 91/271/EEC
Directiva 86/278/EEC
Legea apelor 107/1996
Legea 458/2002
HG 188/2002-NTPA 011,
HG 202/ 2002
HG 459/2002
NTPA 002, NTPA 001.
OMAPPM 485/1995
O.MAPM1146/10.12.2002
GESTIONAREA DESEURILOR
Directiva 75/442/EEC
Directiva 91/156/EEC
Decizia 94/3/EC
OUG 78/2000-
Legea 426/2001
Legea 465/2001
HG 856/2002
HG 349/2005
O.MAPM 867/2002
II. D.75/440 –D.apelor de suprafata;78/659-D.ape piscicole;76/464-D.substant.
periculoase;80/778-D.apei potabile;91/271-D.apelor uzate urbane;86/278-D.namolului
rezidual.L.458/2002- legea apei potabile;HG188/2002- calitatea apelor uzate completat
HG352/2005; HG202/2002-calitatea apelor piscicole;HG459/2002-calitate ape
imbaiere;O.MAPPM 485/1995-Regulament poluare accidentala;O.MAPM 1146/2002-
clasificatea apelor de suprafata. III. D. 75/442- D.gestiunea deseurilor;D.91/156/EEC-
managementul deseurilor in UE; Decizia 94/3/EC-Catalogul European al Deseurilor;
OUG78/2000-regimul deseurilor;L. 465/2001 Deseuri ind. Reciclab.;O.MAPM 867/2002-
Criterii de depozitarea deseurilor;HG 856/2002-Lista neexhaustiva a deseurilor;HG 349/2005-
depozitarea deseurilor;
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii
vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt
considerabile.
1 D.structura cadru privind calitatea aerului; 2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot. 3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4
D.cadru a apei
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
80
Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii
mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea
standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si
oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de baza
pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea
durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe urmatoarelor
prioritati:
1-Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale;
In acest sens pentru toate proiectele din PUZ care pot avea efecte semnificative asupra
mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in stadiu de proiect
2· Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
neregenerabile.
Acest obiectiv a fost atins prin insasi realizarea Raportului de Mediu si a fost tratat la
capitolul “Aspecte relevante ale starii actuale a mediului”.
3· Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului;
PUZ analizat prevede un proiect ce se va realiza prin atragere de foduri de la nivel European.
4· Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;
Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu pentru acest proiect se propun:
- Plantarea uni gard viu si o perdea forestiere de protectie in zona de vest si nord a
terenului,in partea zonelor locuite;
6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN
SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ
Aceasta situatie corespunde alternativei “ zero” sau “ nicio actiune”
In conditiile neimplementarii planului functiunea agricola a terenului se va indrepta in
ritm accelerat catre cea de teren neproductiv, prin neutilizarea adecvata a acestuia.
In ce priveste componenta socio-economica a comunitatilor umane din orasul Roman, in
primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari, cel putin in viitorul apropiat, directia dezvoltarii periferice, dezmortita mai degraba prin stimuli externi decat prin resorturi
interne (municipiul Roman ca unic pol de atractie teritoriala).
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
81
Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente si tehnologii industrial invechite sau pe exploatarile agricole, cu intensitate si eficienta care nu le
recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia locala va constitui si mai departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman.
Prin neimplementarea planului cantitatea de CO2 pe care proiectul ar putea sa o reduca va continua sa-si aduca aportul la mentinerea efecului de sera si al incalzirii globale cu efecte dezastruoase la nivel global.
Cantitatea de biomasa ce ar putea fi prelucrata prin intermediul instalatiei de producer a biogazului, va fi lasata pe terenurile agricole, va intra in fermentatie si va afecta in continuare
calitatea factorilor de mediu. Deasemeni neimplementarea planului va conduce la mentinerea ratei somajului la cote
ridicate. Lipsa unui loc de munca va determina populatia din zona sa plece in strainatate pentru
a-si gasi un loc de munca. Se cunoaste ca fenomenul migratiei a dus la destramarea a numeroase familii, la abandonarea copiilor in centrele de asistenta etc.
Potentialele efecte semnificative asupra mediului in situatia implementarii
puz
Situatia implementarii PUZ corespunde alternativei privind “dezvoltarea
proiectului”.
Nerespectarea procesului tehnologic si in special depozitarea materiei prime direct pe
suprafata solului pentru o perioada indelungata si intrarea in contact cu apa din precipitatii,
poate produce efecte negative asupra factorilor de mediu prin formarea de levigat si mirosuri
neplacute, datorita intrarii biomasei in procesul de fermentatie.
Depozitarea materiei prime se va face in silozurile special amenajate. Silozurile sunt
constructii din beton, deschise la partea superioara si baza betonata. Dupa depozitarea materiei
prime, silozurile sunt acoperite cu o prelata care asigura mentinerea biomasei in stare uscata
pentru a nu grabi procesul de fermentatie.
O eventuala umezire a biomasei ar produce intrarea timpurie in fermentatie si ar
conduce la pierderi importante in procesul de producere al biogazului. Asadar este in interesul
societatii sa pastreze materia prima uscata.
Acest procedeu de pastrare a biomasei in stare uscata si numai in locurile special
amenajate, nu va conduce la poluarea solului, aerului,apelor subterane sau la aparitia mirosurilor
neplacute care ar putea crea discmfort populatiei invecinate.
Apa
In cazul implementarii PUZ efectele asupra resurselor de apa vor fi pozitive,
acestea fiind gestionate cantitativ si calitativ.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
82
Prin colectarea biomasei de pe terenurile arabile si introducerea in procesul tehnologic,
calitatea apelor subterane si de suprafata se va inbunatati.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă, prin
racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate cu
furnizorii locali.
Canalizarea
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reţelele existente de canalizare, în
baza unor acorduri şi contracte emise de administratorii reţelelor (sunt evacuate doar ape
menajere şi ape pluviale).
Apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a biogazului, de la
separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, va fi recirculată si reintrodusă în
circuitul tehnologic, în fermentator).
Apa uzată tehnologică, provenită de la racirea motoarelor – energia termica va fi
distribuita locuitorilor din zona printr-o retea proprie de termoficare.
Aer
In cazul implementarii PUZ se va produce o intensificare a traficului datorat
aprovizionarii cu materii prime pentru o perioada relativ scurta respectiv 1-2 luni /an in
perioada de vara la recoltarea cerealelor paioase si toamna la strangerea cocenilor de
porumb.
Pentru evitarea crearii unui discomfort populatiei din zona invecinata, accesul pe
amplasament se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre platforma industriala
AGRANA, pe urmatorul traseu:
De pe soseaua de centura a Romanului, se trece peste calea ferata si imediat la dreapta
(N-E, in directie oblica). Se merge prin spatele unitatii militare, spre Agrana, se trece de Agrana
si se intra pe str. Fabricii pana se ajunge la intrarea pe amplasament. Acelasi traseu va fi urmat si
la iesirea de pe amplasament.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
83
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale, carbune şi combustibil lichid)atat pentru producerea de energie cat si pentru
pentru asigurarea necesarului de energie termică a consumatorilor urbani din zonă, cu impact
favorabil în plan economico-financiar. Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim
de cogenerare cu energia electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra
mediului generat de aceste procese tehnologice.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"
Poluant Enisie masica (
kg.h)
Concentratie in gazele
de ardere ( mg/m -5%
O2
Valori limita "
TA Luft mg/m -
5% O2
CO 2,33 >1.000 1.000
NO2 1,17 >500 1.000
SO2 0,82 >310 350
CH2O 0,09 >40 60
Pulberi ** 20
Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
84
Poluant
Concentratia in gazele de ardere evacuate in atmosfera conform BAT cand se utilizeaza
motoare optimizate si tehnic de reducere a emisiilor mg/Nm -5%
Concentratia in gazele de ardere evacuate in atmosfera
conform BAT cand se
utilizeaza motoare cu aprindere prin scanteie sub 3MWmg/Nm
-5%
CO 100-650 1.000
NOx 100-500 1.000
Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse
Poluant Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%
BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse
CO 100-650* 1.000 1.000
NO2 100-500* 1.000 1.000
SO2 50-500 350 350
CH2O 50-150 60 60
Pulberi oct.50 20 20 *cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut
in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista
** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de
obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.
In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru
catalizator si de particule)
Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de
aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2S in biogaz fiind de 10ppm.
Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze
semnificativ mediul sau starea de sanatate a populatiei, influienta centralei electrice si de
termoficare pe biogaz asupra calitatii aerului in zona este nesemnificativa.
Avand in vedere ca vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V S-E,
aceasta directie a vantului si amplasarea grupului de cogenerare in partea de est a
amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de vest si nord – locuinte- si sud – Grupul
Scolar – sa nu fie afectate de dispersia poluantilor de pe amplasament. ( a se vedea cap. 4.4.
Clima).
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
85
Pentru determinarea distantelor minime fata de locuintele invecinate, precum si pentru gradul in care functionarea centralei ar putea influienta starea de sanatate a populatiei din zona, a
fost realizat un „S t u d i u de mo de la re a dis pe rs ie i p o l ua nţ i lo r în a t mos fe ră ”
P reze nta m in co n t inuar e re zu lta te le s t ud iu lu i :
Rezultatul modelării depinde de condiţiile atmosferice astfel:
În condiţii de atmosferă puternic instabilă (clasa Pasquil A), apar curenţi verticali datorită
radiaţiei solare puternice care încălzeşte solul şi implicit aerului de la suprafaţa solului. Aerul
cald, fiind mai uşor, are tendinţa de a înlocui aerul rece de la altitudini mai mari, creând astfel
turbulenţe verticale. Atmosfera instabilă poate apărea exclusiv ziua, în condiţii de soare
puternic şi vânt uşor (max. 3 m/s – care să nu depăşească în viteză curenţii verticali). În
aceste condiţii, dispersia poluanţilor se realizează în principal pe verticală iar pana de poluant
are lungime redusă. Concentraţiile de poluant în aerul atmosferic pot avea cele mai mari
valori în aceste condiţii.
În condiţii de atmosferă puternic stabilă (calm atmosferic şi inversiune termică), apar curenţi
verticali negativi (de sus în jos). Aceste situaţii apar în principal în nopţile geroase de iarnă
cu cer senin şi viteze ale vântului reduse (sub 3 m/s). În zona Roman, calmul atmosferic are o
pondere de max. 15%. Dispersia poluanţilor în aceste condiţii este îngreunată. Apare
fenomenul de acumulare a poluanţilor în apropierea solului datorită curenţilor descendenţi de
aer. Concentraţiile poluanţilor în aerul atmosferic pot fi mai mici decât în cazul atmosferei
instabile, însă poluanţii se menţin în aer mai mult timp, pe distanţe mari. În plus, poluanţii se
cumulează cu cei proveniţi din alte surse. Totuşi, sursele de emisie de la centrala pe biogaz
sunt la înălţimi mari (18.38m de la sol). În aceste condiţii, pana de poluant atinge solul la
distanţe apreciabile deoarece nu există turbulenţe mari în atmosferă. Concentraţia la 1.5 m de
la sol (înălţimea la care s-au făcut calculaţiile) este mică şi se înregistrează la distanţe mai
mari de 5 km de sursă. Condiţiile de calm atmosferic sunt periculoase pentru emisiile din
surse aflate la înălţimi mici (trafic auto, emisii difuze etc.), deoarece poluanţii rămân mai
mult timp la altitudinea de emisie (vezi figura de mai jos).
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
86
Prezentarea schematică a dispersiei poluanţilor în condiţii de calm atmosferic
Celelalte clase de stabilitate atmosferică (B,C,D,E, F) sunt intermediare şi apar în funcţie de
viteza vântului, înălţimea de mixare şi de nebulozitate. În general, clasele A,B,C apar ziua iar
clasele D,E,F apar noaptea.
Viteza vânturilor are dublu efect asupra dispersiei, respectiv: viteza vântului va determina
timpul de transport de la sursă la receptor; viteza vântului va afecta d iluarea în direcția
vântului. În general, concentrația aerului poluant pe direcția vântului este invers
proporțională cu viteza vântului.
Poluant: NO2
Rezultatele modelării pentru emisiile de NOx prin programul DISPER 5.2 sunt prezentate în
anexa 2.
Situaţia A: situaţia actuală (înainte de intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 200 µg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 134.938 µg/mc, pe amplasamentul Arcelor Mittal.
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a NOx este
de 6.4040 µg/mc.
Situaţia B: situaţia viitoare (după intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 200 µg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 134.939 µg/mc, pe amplasamentul Arcelor Mittal.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
87
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a NOx este
de 6.4040 µg/mc.
Se face precizarea că modelarea s-a făcut în cele mai defavorabile condiţii tehnice privind
dispersia: toate sursele luate în calcul funcţionează simultan la capacitate maximă iar
concentraţia la emisie este cea maxim admisă.
Concluzie NO2:
Influenţa noilor surse asupra calităţii aerului atmosferic, cu referire la poluantul NOx
este nesemnificativă (practic nulă în contextul existenţei în vecinătate a unor surse mult
mai mari de emisie a NOx)
Influenţa noilor surse de emisie asupra calităţii aerului atmosferic din zona noului
cartier de locuinţe (Cordun) este neglijabilă (<0.001%).
Contribuţia noilor surse de emisie propuse la calitatea aerului atmosferic este
nesemnificativă. Calitatea aerului (cu referire la NOx) este dictată de sursele de emisie
existente: Arcelor Mittal şi AGRANA. Noile surse de emisie propuse influenţează într-o
măsură neglijabilă calitatea aerului în zona analizată şi implicit în zonele locuite ale loc.
Cordun.
Datorită direcţiei dominante avântului în zona Roman, pana de poluant are o orientare
preponderent NV SE.
Poluant: CO
Rezultatele modelării pentru emisiile de CO prin programul DISPER 5.2 sunt prezentate în anexa
2.
Situaţia A: situaţia actuală (înainte de intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 10 mg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 22.74 µg/mc, la sud de amplasamentul Arcelor
Mittal.
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a CO este de
0.1444 µg/mc.
Situaţia B: situaţia viitoare (după intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 10 mg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 22.74 µg/mc, la sud de amplasamentul Arcelor
Mittal.
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a CO este de
0.1445 µg/mc.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
88
Se face precizarea că modelarea s-a făcut în cele mai defavorabile condiţii tehnice privind
dispersia: toate sursele luate în calcul funcţionează simultan la capacitate maximă iar
concentraţia la emisie este cea maxim admisă.
Concluzie CO:
Influenţa noilor surse asupra calităţii aerului atmosferic, cu referire la poluantul CO
este nesemnificativă (practic nulă în contextul existenţei în vecinătate a unor surse mult
mai mari de emisie a CO)
Influenţa noilor surse de emisie asupra calităţii aerului atmosferic din zona noului
cartier de locuinţe (Cordun) este neglijabilă (<0.001%).
Contribuţia noilor surse de emisie propuse la calitatea aerului atmosferic este
nesemnificativă. Calitatea aerului (cu referire la CO) este dictată de sursele de emisie
existente: Arcelor Mittal şi AGRANA. Noile surse de emisie propuse influenţează într-o
măsură neglijabilă calitatea aerului în zona analizată şi implicit în zonele locuite ale loc.
Cordun.
Datorită direcţiei dominante avântului în zona Roman, pana de poluant are o orientare
preponderent NV SE.
Poluant: SO2
Rezultatele modelării pentru emisiile de SO2 prin programul DISPER 5.2 sunt prezentate în
anexa 2.
Situaţia A: situaţia actuală (înainte de intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 125 µg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 23.735 µg/mc, la sud de amplasamentul Arcelor
Mittal.
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a SO2 este de
2.2477 µg/mc.
Situaţia B: situaţia viitoare (după intrarea în funcţiune a noilor surse):
o Concentraţiile calculate nu au depăşit limita maxim admisă în nici un punct (CMA
este de 125 µg/mc – media zilnică) în nici un scenariu considerat. Concentraţia
maximă calculată la imisie este de 23.7354 µg/mc, la sud de amplasamentul Arcelor
Mittal.
o În zona noului cartier de locuinţe din loc. Cordun, concentraţia calculată a SO2 este de
2.2477 µg/mc.
Se face precizarea că modelarea s-a făcut în cele mai defavorabile condiţii tehnice privind
dispersia: toate sursele luate în calcul funcţionează simultan la capacitate maximă iar
concentraţia la emisie este cea maxim admisă.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
89
Concluzie SO2:
Influenţa noilor surse asupra calităţii aerului atmosferic, cu referire la poluantul SO2
este nesemnificativă (practic nulă în contextul existenţei în vecinătate a unor surse mult
mai mari de emisie a SO2)
Influenţa noilor surse de emisie asupra calităţii aerului atmosferic din zona noului
cartier de locuinţe (Cordun) este neglijabilă (<0.001%).
Contribuţia noilor surse de emisie propuse la calitatea aerului atmosferic este
nesemnificativă. Calitatea aerului (cu referire la SO2) este dictată de sursele de emisie
existente: Arcelor Mittal şi AGRANA. Noile surse de emisie propuse influenţează într-o
măsură neglijabilă calitatea aerului în zona analizată şi implicit în zonele locuite ale loc.
Cordun.
Datorită direcţiei dominante avântului în zona Roman, pana de poluant are o orientare
preponderent NV SE.
Concluzii finale
Modelarea dispersiei celor 3 poluanţi emişi de noile surse propuse nu a reliefat depăşiri ale
concentraţiei maxim admise la imisie în nici un punct în nic i un scenariu considerat.
În contextul existenţei unor surse de emisie relevante în vecinătatea amplasamentului propus,
emisiile generate de noile surse sunt neglijabile şi nu influenţează în mod cuantificabil
calitatea aerului atmosferic din vecinătatea acestora.
În oraşul Roman se întâlnesc relativ des condiţii de calm atmosferic, în principal iarna, pe
timp de noapte. În aceste condiţii, dispersia poluanţilor este lentă şi poluanţii sunt transportaţi
la distanţe mari faţă de sursă (>5 km). Totuşi, având în vedere înălţimea de emisie,
concentraţia în poluanţi calculată în aerul atmosferic la înălţimea de respiraţie, chiar şi în
aceste condiţii este mult sub limita admisă.
În urma modelării dispersiei în atmosferă a poluanţilor emişi de cele 4 surse propuse, NU S-A
IDENTIFICAT NICI UN RISC DE AFECTARE SEMNIFICATIVĂ A CALITĂŢII
AERULUI nici în imediata vecinătate a surselor şi nici la distanţe mai mari faţă de surse.
Stabilirea unor distanţe minime de siguranţă între sursele de emisie şi zonele locuite, din cauza
emisiilor de poluanţi în atmosferă NU ESTE RELEVANTĂ în această situaţie, deoarece
RISCUL DE AFECTARE A CALITĂŢII AERULUI ÎN VECINĂTATE ESTE REDUS .
Recomandări:
Pe baza studiului de dispersie nu este relevantă stabilirea distanţelor minime de
siguranţă între sursele de emisie şi zonele locuite deoarece nu s-a identificat nici un risc
de afectare a calităţii aerului din vecinătate.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
90
Avand in vedere ca, concentratiile de poluanti emise se incadreaza in limitele maxim
admisibile, faptul ca nu exista depasiri ale acestora, directia dominanta a vanturilor din zona,
precum si situatia evidentiata de studiul de dispersie privind distantele minime, consideram ca
impactul asupra populatiei si calitatii aerului din zona locuita va fi nesemnificativ.
Realizarea centralei electrice şi funcţionarea acesteia nu influenţează negativ sănătatea
populaţiei din zona limitrofă obiectivului (nu determină apariţia de factori cancerigeni şi nu
influenţează condiţiile de locuire a populaţiei).
Zgomot si vibratii
In faza de constructie sursele de zgomot sunt reprezentate de utilajele folosite la realizarea constructiilor de betonsi de manipularea materialelor de constructii in interiorul
santierului.
In faza de exploatare motoarele grupurilor de cogenerare sunt astfel proiectate, dotate si vor fi amplasate in partea de est a amplasamentului astfel incat sa asigure un nivel de zgomot
redus si emisii poluante in gazelle de ardere la cos minime.
Pentru reducerea zgomotului, grupurile de cogenerare sunt amplasate in containere
antifonate, captusite cu placi fonoabsorbante si prevazute cu atenuatoare de zgomot pentru reducerea zgomotului in functionare, astfel incat nivelul de zgomot sa se incadreze in limitele prevazute de normativul german “ TA Larm” si de STAS 10009-88, asigurandu-se un nivel de
zgomot de sub 65 dB la 10 m de containere, motoarele pe gaz nefiind auzite la o distanta mai mare de 100 m.
Componentele centralei electrice sunt amplasate la distante cuprinse intre 80-190m fata de primele locuinte si la aprox. 700 m fata de Grupul Scolar.grupurile de cogenerare sunt amplasate in partea de est a amplasamentului la o distant de 165 m fata de cea mai aproipiata
locuinta si nu vor crea discomfort in zona datorita zgomotului produs. Accesul pe amplasament se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre platforma industriala AGRANA,
respectandu-se traseul stabilit.
Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.
Se va efectua o monitorizare discontinua a zgomotului prin masurarea nivelului de
zgomot la limita amplasamentului si la cea mai apropiata locuinta verificandu-se valorile limita prevazute de STAS 10009-88
In situatia implementarii PUZ zgomotul produs de functionarea obiectivului
propus, nu va conduce la depasirea limitelor admise, sau la crearea unui discomfort a
populatiei din zona.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
91
Sol
In situatia implementarii PUZ calitatea solului se va inbunatati, in special in zonele
cu depuneri necontrolate de deseuri vegetale, respectiv pe amplasament cat si pe alte
suprafete de teren agricol.
Implementarea PUZ, va conduce la o ameliorare a solurilor cu efecte pozitive
materializate prin cresterea calitatii factorului de mediu sol.
Flora si fauna,
Implementarea proiectului propus, va conduce la disparitia culturilor de cereale de
pe amplasamentul analizat si odata cu acestea si efectivele de daunatori specifici culturilor
de camp, in special a rozatoarelor.
Lipsa hranei asigurata de culturile cerealiere si modificarea radicala a habitatului, va
reduce drastic populatia daunatorilor a rozatoarelor in special, datorita lipsei de hrana,
ajungandu-se in final la un echilibru intre capacitatea de sustinere a habitatului si populatia
rozatoarelor.
Trebuie de remarcat faptul ca biomasa adusa si depozitata in silozurile special
amenajate, este tocata marunt si presata in silozuri cu ajutorul unei masini speciale de tasare a
biomasei pentru scoaterea aerului ce ar putea produce inceperea timpurie a fermentatiei. In
aceste conditii este putin probanil ca odata cu transportul biomasei pe amplasament sa fie aduse
si exemplare de rozatoare ( soareci de camp). Prin procesul de tocare marunta a biomasei vor fi
distruse si eventualele exemplare adapostite in biomasa.
Peisajul
Implementarea PUZ va avea efecte pozitive asupra peisajului, amplasamentul
studiat transformandu-se intr-o zona industriala cu aspect modern.
Se vor crea spatii verzi in partea de est si de nord a amplasamentului si se va planta
un gard viu dublat de panouri fonoabsorbante si o perdea forestiera cu rol retinere al
particulelor si reducere a zgomotului produs in timpul transportului si manipularii
materiei prime.
Populatia si sanatatea umana
Realizarea centralei electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz nu va avea efecte
negative asupra starii de sanatate a populatiei din zona invecinata datorita urmatoarelor aspecte:
- Conform cartii tehnice, procesul de producere al biogazului, are loc intr-un sistem inchis,
anaerob si etans.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
92
- Instalatia este prevafuta cu doua sisteme de siguranta. Un sistem automatizat de siguranta
cu supapa si flacara de ardere la digestoare si unul la compresor.
- Epurarea biogazului se realizeaza in sistem inchis cu ajutorul unui filtru de carbon
- Cosurile de evacuare a gazelor arse sunt prevazute cu filtre euro 5
- Materia prima este compusa din fan, paie de secara, paie de sorg, coceni de porumb si
boabe de secara. Nu se vor utiliza deseuri menajere, namol provenit din statiile de
epurare, deseuri animale sau deseuri periculoase.
- Avand in vedere materia prima utilizata si sistemul etans de fermentare, nu se vor
produce mirosuri neplacute.
- Depozitarea materiei prime se va face in locuri special amenajate, silozuri din beton si
acoperite cu o prelata pentru a impiedica intrarea in fermentatie.
- Preluarea fertilizantului se face in sistem inchis prin intermediul unei vidanje si furtun
prevazut cu sistem de inchidere etans ce se cupleaza la digestor care de asemenea are o
cupla etansa.
- Avand in vedere ca in compozitia biogazului intra 50% CO2 , gaz ce nu intretine arderea,
temperatura la care are loc procesul de fermentare 38-55 °C, este exclusa combustia
interna sau autoaprinderea. In scopul asigurarii unor distante de siguranta fata de
locuintele invecinate au fost realizate simulari cu ajutorul unui program Epa Aloha,
folosit pentru realizarea Raportului de securitate conform HG 804 Seveso. Sa presupus ca
se stocheaza intr-un rezervor asemanator cu forma digestorului, numai metan curat si sa
rulat programul pana la punctul in care trebuie introdusa presiunea din rezervor. Presiune
biogazului in digestor este egala cu presiunea atmosferica respectiv 0.1mb. Programul nu
recunoaste o presiune mai mica de 1.1 atm si in aceste conditii nu pot avea loc pierderi de
gaz sau explozii.
- Au fost propuse masuri de protectie pentru factorii de mediu posibil a fi afectati de
implementarea planului stipulate la cap 14. Masuri propuse prin PUZ pentru a preveni
efectele negative. In cadrul grupului de lucru a fost propusun program de functionare care
prevede 2 ore de pauza intre orele 14 – 16. A fost modificat traseul de circulatie auto
pentru aprovizionare si transportul fermentatului.
- In ce privesc emisiile, motoarele pe gaz sunt “motoare verzi”, extra curate, care se
încadreaza în standardul EEV (Enhanced Environmentally friendly Vehicles), cel mai
sever standard privind emisiile de noxe pentru motoarele cu combustie interna emis pâna
acum. Conform documentului de referinta Neue TA-LUFT Romanian Version
Document: 2004_09_5223 ( www.anpm.ro ) aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze
semnificativ mediul. influienta centralei electrice si de termoficare pe biogaz asupra
calitatii aerului in zona este nesemnificativa.
- Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a
vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V – S-E. aceasta directie a vantului
si amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din
partea de vest si nord – locuinte- si sud – Grupul Scolar – nu vor fi afectate de dispersia
poluantilor de pe amplasament.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
93
- Studiul de dispersie realizat, demonstreaza ca pe amplasamentul studiat cat si in
vecinatate, nu a fost identificat nici un risc de afectare semnificativa a calitatii aerului.
De remarcat faptul ca aceste aspecte mai sus prezentate au fost evidentiate si in Studiul
de impact asupra populatiei din vecinatatea amplasamentului pentru care a fost emis Avizul
DSP.
Implementarea PUZ va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din
zona studiata.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
- Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;
- Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani.
- Investiţia va aduce avantaje din punct de vedere social pentru populaţia din zona prin
crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare.
7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA. NATURA
TRANSFRONTIERA A EFECTELOR
Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate
observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in
discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de
mediu.
Din contra, contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de carbon cu 13.344,58
to CO2/an prin inlocuirea combustibililor traditionali de producere a energiei electrice, cu
sursele de energie regenerabila, are un caracter transfrontier pozitiv si care se alatura eforturilor
globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a schimbarilor climatice
globale.
Natura cumulativa a efectelor
Din punct de vedere al impactului cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zona
amplasamentului, se poate aprecia ca nesemnificativ. Aportul celor 4 grupuri de cogenerare,
fiecare de câte 0,8 MW,respectiv 3.2 MW, în zona industrială în care funcţionează o instalaţie
IMA ( > 50 MW) aparţinând SC AGRANA România SA.” si „AcelorMital” cu o putere cumulata
de 410.61 MW este nesemnificativ si vu va conduce la o cumulare a efectelor negative.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
94
Efectul cumulativ si de sinergism care sa produca o poluare semnificativa a calitatii
aerului, poate fi luat in calcul numai in situatia in care puterea instalatiei de ardere a
biogazului, ar fi de peste 20MW.
In concluzie functionarea simultana a celor 3 obiective, nu va conduce la manifestarea
unor efecte de sinergism care sa genereze o poluare semnificativa a aerului sau disconfort
populatiei din zona si ecosistemului.
8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA
CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA
MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Resurse de apa
Alimentarea cu apa si canalizarea se va face din reţelele industriale şi municipale
existente în zonă, prin racorduri proprii.
Masuri propuse:
− verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare si
evacuare a apelor uzate de pe amplasament atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare;
− management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate;
− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza
de executie)
− manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de executie)
− reducerea la minimum a consumului de apa
Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu.
Aer si zgomot
Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu aer se propun urmatoarele masuri:
- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului
- intretinerea periodica a stratului de asfalt pe caile de acces
- intretinerea curateniei pe amplasament, in special platforma betonata
- folosirea unui incarcator frontal cu cupa acoperita
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
95
- utilizarea de vehicule si utilaje performante
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor
- pastrarea in conditii bune de functionare a centralei si depozitarea materialului organic in
conditii adecvate care sa impiedice fermentarea
- respectarea traseului si a programului de lucru 7-19 cu pauza intre orele 14-16.
- Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.
Toate aceaste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii populatiei
prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de viitoarele activitati industriale si cresterea
traficului.
Sol
Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:
- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier
- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi
- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii
- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp.
- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate
- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite cu prelata.
- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;
Flora, fauna, spatiile verzi
Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a
municipiului Roman, nu se impun masuri speciale de protectie a florei si faunei de pe amplasamentul studiat.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
96
In partea de vest a amplasamentului, prin retragerea limitei proprietatii spre digestoare pana la limita caii de acces in interior, cu 13,20 m, a fost marita distanta fata de axul drumului si
pe suprafata ramasa a fost creaat un spatiu verde ce va fi plantat cu iarba si arbori.
Spatiul verde nou creat si plantarea unei perdele forestiere, va avea functia de zona
tampon si impreuna cu zonele de protectitie va avea o suprafata totala de 16.940.50 m2
reprezintand 39 % din total suprafata.
La limita de vest nou creata, si de nord a amplasamentului se va planta un gard viu ce
va atinge inaltimea de 2,5 m dublat pe toata lungimea de un gard din panouri fonoizolante si o
perdea forestiera deasa cu rol de retinere al particulelor de praf si reducere a zgomotului produs
in timpul transportului si manipularii materiei prime.
In ce priveste fauna, respectiv populatia de rozatoare, soareci, aceasta va fi monitorizata
si periodic la 3 luni se va efectua o deratizare pe intreg amplasamentul.
Populatia
Masurile propuse anterior pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt
menite sa asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la maxim eventualele stari de
discomfort create de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de
exploatare.
Masuri in zonele cu riscuri naturale
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate zone cu riscuri naturale si in comcluzie
nu se impun masuri cu privire la acestea.
Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului
Masurile ce se vor lua prin implementarea PUZ in privinta inbunatatirii factorilor de
mediu reprezinta un obiectiv ce se aplica si la nivel national. Inbunatatirea calitatii factorilor de
mediu, a mediului in general, va duce la cresterea nivelului de sanatate al populatiei, la
imbunatatirea conditiilor de viata al locuitorilor.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale. şi combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a
consumatorilor urbani din zonă, cu impact pozitiv semnificativl în plan economico-financiar.
Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare cu energia
electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procese le
tehnologice clasice.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de 13.344,58 CO2 /an din
atmosfera, gaz raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.
23.577 MWe/an x 0.566 = 13.344,58 to CO2/an
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
97
Procesul tehnologic de producere a biogazului şi arderea acestuia în regim controlat va
reduce impactul negativ asupra mediului generat de activitatea de tratare şi depozitare pe termen
lung a biomasei, cunoscut fiind faptul că metanul rezultat în acest p roces este un gaz cu puternic
efect de seră, iar levigatul rezultat are un potenţial ridicat de poluare a apelor de suprafaţă şi a
celor subterane.
9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUIIN CARE S -A
EFECTUAT EVALUAREA INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT
DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE
IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE
Nu au existat dificultati in procesul evaluarii de mediu, titularul de plan punand la
dispozitie toate informatiile detinute.
In urma analizei efectuate pentru prima varianta a planului prezentat, au fost identificate
o serie de aspecte care ar fi putut conduce la crearea unui discomfort populatiei din vecinatate,
propunandu-se unele modificari in cadrul planselor arhitecturale ale proiectului, acceptate de
titularul de plan si prezentate ca varianta finala a planului in cadrul grupului de lucru constituit
la APM Neamt.
Propunerile facute si acceptate de titularul de plan pentru modificarea unor elemente din
proiectul propus sunt:
- Grupul de cogenerare era amplasat in apropierea digestoarelor si la o distanta de sub 100
m fata de cea mai apropiata locuinta – sa propus mutarea acestora spre limita de est;
- Pentru marirea distantei de la limita amplasamentului pana la axul drumului si crearea
de spatii verzi - sa propus retragerea limitei proprietatii spre digestoare pana la limita
caii de acces in interior, cu 13,20 m si crearea unei zone tampon cu rol de protectie;
- La limita de vest, nou creata si limita de nord a amplasamentului nu erau prevazute
perdele de protectie – sa propus realizarea unui gard viu cu inaltimea de 2,5 m, in
spatele carora se vor monta panouri fonoizolante si o perdea forestiera deasa;
- Traseul pentru aprovizionarea cu materii prime trecea prin zona de vest a
amplasamentului, prin fata locuintelor invecinate – sa propus modificarea traseului in
asa fel incat sa nu afecteze populatia din zona. Deasemeni in cadrul grupului de lucru, a
fost stabilit si programul de lucru cu o pauza intre orele 14 – 16.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
98
- Din punct de vedere PSI nu era prevazut un rezervor de apa si hidranti – sa propus
realizarea si dimensionarea unui rezervor care sa contina o cantitate de apa
intangibila.
- In ce priveste depozitarea fertilizantului obtinut in cuvele de stocare – in cadrul grupului
de lucru sa cerut desfiintarea acestora si transportul, utilizarea si depozitarea
fertilizantului pe terenurile agricole apartinand titularului de plan.
- Sa cerut si realizat Studiul de dispersie al poluantilor
10. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementarii planului – PLANUL DE URBANISM ZONAL, in concordanta cu art.27 din
H.G. NR.1076.
Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si programelor.
art.27 din H.G. NR.1076 din 08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe, „Monotorizarea implementarii planului
sau programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a
efectelor semnificative ale acestora asupra mediului, precum si efectele adverse
neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare” ;
art.2 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 „ monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia
in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor
de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora ,
a evolutiei, si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se
impun;
art. 94 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 – : Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice au urmatoarele atributii si
raspunderi:
(1)Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care
scop:
a)solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă şi a legislaţiei subsecvente;
b)respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute;
c)nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin
actele de reglementare;
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
99
d)persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului
organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; e)asistă
persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la
dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le
facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;
f)asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la
instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi
instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente
acestora;
g)realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare
încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;
h)se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii;
i)suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta,
restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului
"poluatorul plăteşte";
j)asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi
pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
k)asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia
mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor
de reglementare;
l)informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în
mediu sau de accident major;
m)depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;
n)nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii
competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor
publice comunitare pentru situaţii de urgenţă; o)aplică măsurile de conservare stabilite
de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi
acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestionează
precum şi pentru refacerea ecologică a acestora;
s)să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut
în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 71 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 –„ Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in
planurile urbanistice este interzisa;
Art. 72 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie
2006 – „La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta
prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in
mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si
antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
100
zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a
captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.
Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii PUZ
Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de
implementare PUZ in conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului, se va asigura
in cadrul unui management de mediu in cadrul titularului de plan, respectiv SC MB
NORUS Biogaz SRL
Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii
vietii si a mediului înconjurator cand în proiect sunt prevazute toate masurile de integrare în
mediul ambiant.
Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar
si interpretarii) directe.
Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizata comparativ între zona unde va functiona
noua investitie si zona traditionala (pentru emisii, zgomot si vibratii), sau între perioada actuala
si cea viitoare pe relatia cu biodiversitatea si sanatatea umana. În acest fel se vor putea masura
efectele la nivelul mediului în variantele de mai sus, care au fost anticipate în studiul de fata pe
seama presiunilor care pot fi reduse prin realizarea proiectului.
Concluziile monitorizarii vor oferi informatii utile pentru o planificare judicioasa a
modului de dezvoltare urbana pe termen lung.
Monitorizarea activitatii se va face la urmatoarele etape :
a) inainte de inceperea lucrarilor;
b) in perioada de exploatare.
a. inainte de inceperea lucrarilor
Masuratorile efectuate pentru evaluarea starii mediului in amplasament se vor realiza inainte
de inceperea lucrarilor pentru stabilirea „nivelului zero”. Aceste masuratori vor fi efectuate de un
laborator acreditat si acceptat de APM Neamt si vor consta in :
- sol – minim 4 probe;
- aer – minim 2 probe;
- zgomot – minim 2 probe (una la nivelul strazii si una la 2 m de gardul celei mai apropiate
cladiri).
Dupa implementarea proiectului determinarile ce vor fi facute se vor raporta la aceste prime
analize.
b. in perioada de exploatare
Monitorizarea emisiilor in sol
Monitorizarea se va face minim o data pe an si vor fi analizati cel putin urmatorii
indicatori: pH, conductivitate, cadmiu, cupru, crom, mangan, nichel, plumb, zinc, produse
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
101
petroliere iar rezultatele se vor raporta la limitele impuse de Ordinul 756/1997 - ordin pentru
aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului ( * p.a. - praguri de alerta maiputin
sensibile; **p.i. - praguri de interventie mai putin sensibile).
Monitorizarea emisiilor si imisiilor în aer
In timpul executării construcţiilor se va urmări modul de executare al acestora astfel încât să nu se creeze stări de disconfort vecinătăţilor.
Monitorizarea emisiilor în aer în timpul etapei de funcţionare a investiţiei se va efectua semestrial.
Personalul responsabil va monitoriza continuu parametrii de funcţionare a instalaţiilor, iar
în caz de depăşiri care pot avea impact atmosferic, instalaţiile vor fi oprite automat, în condiţii de siguranţă, până la remediere.
Toate instalaţiile care sunt sau urmează a fi instalate pe amplasament vor fi noi şi vor corespunde tehnologiilor moderne. Pentru verificarea şi întreţinerea instalaţiilor, precum şi depistarea din timp a eventualelor funcţionări anormale sau avarii, care pot influenţa calitatea
aerului vor fi prevăzute în planurile interne perioade de revizii corespunzătoare.
Monitorizarea zgomotului
Pentru evitarea disconfortului fonic, produs în perioada de construcţie a centralei termice pe biomasă, monitorizarea nivelului de zgomot se vor efectua masuratori probe martor, inainte de inceperea lucrarilor de la limita amplasamentului fata de cele mai apropiate locuinte.
În vederea monitorizării zgomotului produs de instalaţiile aferente investiţiei după punerea în funcţiune se vor efectua măsurători de zgomot, atât în interiorul, cât şi la limita
incintei. Rezultatele măsurătorilor vor fi puse la dispoziţia autorităţilor de protecţia mediului.
Monitorizarea zgomotului în timpul etapei de funcţionare a investiţiei se va efectua semestrial.
Monitorizarea deşeurilor
În etapa de construcţie a centralei termice pe biomasă, deşeurile rezultate vor fi
monitorizate sub aspectul generării, colectării selective şi valorificării/eliminării conform obligaţiilor stipulate în avizul de mediu.
În etapa de funcţionare a investiţiei, deşeurile generate vor fi gestionate şi monitorizate în
conformitate cu actele de reglementare în vigoare şi cu cerinţele autorităţii competente în domeniu. În acest sens, responsabilul cu gestiunea deşeurilor angajat în cadrul instalaţiei, va
monitoriza în continuare, printre altele:
tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate;
modul de stocare temporară a fiecărui tip de deşeu, cu respectarea principiului colectării
selective la sursă;
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
102
transferul în afara amplasamentului a deşeurilor prin intermediul firmelor autorizate.
Monitorizarea faunei
Pentru evitarea discomfortului creat de o crestere excesiva a populatiei de rozatoare,
soareci, aceasta va fi monitorizata si combatuta.
Metodele de combatere a cresterii populatiei de rozatoare cele mai cunoscute sunt:
- Combaterea biologica prin introducerea pe amplasament a dusmanilor naturali – animale
care se hranesc cu soareci.
- Deratizarea periodica, la 3 luni pe intreg amplasamentul.
Rezultatele obtinute din activitatea de monitorizare a PUZ se vor introduce in baza de
date gestionata de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile si concretizate prin
Rapoarte periodice prezentate autoritatilor care au aprobat PROGRAMUL DE
MONITORIZARE si emis avize de implementare a PLANULUI DE URBANISM ZONAL
Planul de monitorizare a factorilor de mediu propus pentru perioada de functionare
Factor de
mediu
Parametrii
monitorizati Scop Perioada
Calitatea aerului gaze arse: CO, NOx, SOX, H2S, pulberi
Determinarea modificarilor in timp a acestor parametri ca urmare a functionarii obiectivului . Compararea lor cu probele martor si conditiile impuse prin standarde in vigoare
Semestrial
Calitatea solului
pH, conductivitate, Cd, Cu, Cr, Mn, Ni, Pb, Zn, produse petroliere iar rezultatele se vor raporta la limitele impuse de Ordinul 756/1997
Determinarea modificarilor in timp a acestor parametri ca urmare a functionarii obiectivului . Compararea lor cu probele martor si conditiile impuse prin standarde in vigoare.
Anual
Zgomot Masuratori de zgomot
Pentru evitarea disconfortului fonic,
produs în perioada de functionare a instalatiei
Semestrial
Deseuri Cantitati de deseuri generate, mod de eliminare/valorificare
Minimizarea cantitatilor de deseurimarirea gradului de valorificare, colectare selective.
Semestrial
Calitatea fermentatului aplicat pe terenurile agricole
Studiu OSPA, azot total, fosfor, potasiu
Determinarea calitatii si cantitatilor de fertilizant ce poate fi aplicat pe suprafetele agricole.
Inainte de aplicarea pe sol
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
103
Fauna , populatia de rozatoare
Deratizare
Evitarea discomfortului creat de o
crestere excesiva a populatiei de rozatoare.
Semestrial
Concluzii si recomandari
In urma evaluarii de mediu a PUZ nu s-au costatat a efecte negative asupra mediului, si
a sanatatii umane.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili
(gaze naturale. şi combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a
consumatorilor urbani din zonă, cu impact pozitiv semnificativ în plan economico-financiar.
Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare cu energia
electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procese le
tehnologice clasice.
Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, gaz
raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.
Rezultatele obtinute in urma evaluarii impactului sunt prezentate pentru fiecare factor de
mediu:
1. Factor de mediu: apa
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,
se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este
nesemnificativ.
2. Factor de mediu: aer
Pentru emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz epurat,
iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru catalizator si de particule)
Depozitarea si pastrarea biomasei numai in silozurile special amenajate si acoperite cu
prelata pentru evitarea umezirii si intrarea timpurie in fermentatie, nu va conduce la poluarea aerului cu mirosuri neplacute.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
104
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ.
4. Factori de mediu: Biodiversitate
Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un
teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,
consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat
este nesemnificativ.
Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Factor de mediu: populatia
Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.
Aceasta fapt a fost evidentiat si in Studiul de impact asupra sanatatii populatiei din
vecinatatea amplasamentului.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
- Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;
- Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)
- Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;
- Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza
de execuţie, cât şi în faza de exploatare.
- Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare ;
Masurile propuse pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt menite sa
asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la minim eventualele stari de discomfort create
de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare.
Trebuie de remarcat ca investitia realizata vine in sprijinul populatiei intr-o perioada in
care majoritatea unitatilor de productie si servicii la nivel national si judetean sunt inchise sau
urmeaza a fi inchise, iar spectrul somajului devine tot mai evident.
Astfel, strategiile de revitalizare a populatiei sunt elaborate pentru prevenirea efectelor
negative in plan socio-economic precum si pentru stoparea migratiei fortei de munca.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
105
In conformitate cu tendintele pe plan national si cu strategia judeteana, obiectivele care
stau la baza revitalizarii populatiei, sunt:
- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea
elaborarii de proiecte de dezvoltare;
- Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala;
- Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea modernizarii drumurilor de acces, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului
Suportul realizarii obiectivelor si optiunilor strategiei demografice este sustinut si de
programele de dezvoltare regionala prin aparteneta teritoriului judetului Neamţ, si implicit a
teritoriului administrativ Roman, la Regiunea de Nord-Est, regiune considerata ca prioritara in
cadrul politicilor de dezvoltare nationala.
Pentru proiectul analizat, în concordanţă cu viaţa economică a investiţiei (în accord cu
durata normată de viaţă a principalelor echipamente), perioada de referinţă propusă este de 20 de
ani.
Se pot evidenţia următoarele efecte pozitive ale proiectului de construcţie a centralei
electrice pe biomasă:
1. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,
respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calităţii aerului;
2. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.
3. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a
descompunerii biomasei lasata pe sol.
4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de combustibilii de import (gazul natural) cu
efecte benefice asupra siguranţei energetice;
5. Crearea de noi locuri de muncă atât prin realizarea lucrărilor de construcţii-montaj
aferente proiectului cât şi în perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de
ani;
6. Reducerea fenomenului migrational al fortei de munca.
In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a
aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de “Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul
Neamţ”, asupra mediului este, nesemnificativ.
Recomandari:
In urma evaluarii de mediu si a sedintei grupului de lucru facem urmatoarele
recomandari:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
106
Utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de
transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea
consumurilor specifice.
Identificarea si limitarea efectelor poluarii accidentale din sistemele de transport, retelele
de canalizare;
Depozitarea materiei prime – biomasa numai in silozurile de beton special amenajate si
acoperite cu prelata pentru protectia impotriva apei din precipitatii.
Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.
Respectarea traseului stabilit si a programului de lucru.
Monitorizarea populatiei de rozatoare, combaterea biologica si efectuarea deratizarii la 3
luni pe intreg amplasamentul.
Mentinerea si ingrijirea spatiilor verzi nou create.
11. REZUMAT NETEHNIC
Introducere
Realizarea PUZ a derivat din necesitatea schimbarii prin regulamentul de urbanism a
zonei din PUG Roman Unitatea teritorială de referinţă nr. 10, subzona LM (propusă) – zonă
mixtă, conţinând locuinţe individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii
compatibile cu locuirea zona functionala, in unitati economice productive, inclusiv servicii
aferente si functiuni complementare - centrala electrica de termoficare pe biogaz
Metodologia de evaluare
Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune
Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent
asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei
lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii PUZ .
Baza de date
Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui
imbunatatite prin implementarea PUZ . Informatiile de baza au fost obtinute din PUZ, Proiectul
tehnic, Studiu de evaluare a sanatatii populatiei din vecinatatea amplasamentului si diverse
surse.
Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUZ s-a realizat in relatie cu:
- Biodiversitate, flora si fauna
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
107
- Populatie si sanatate umana
- Apa
- Sol
- Aer
- Modificari climatice
- Cultura si amenajre teritoriala
- Managementul deseurilor
Proiectul îşi propune realizarea unei instalaţii industriale pentru producerea biogazului
din biomasă şi arderea acestuia în scopul producerii prin cogenerare de înaltă eficienţă a energiei electrice şi termice.
AMPLASAMENT
Centrala electrică de termoficare va fi realizată la marginea oraşului Roman, în partea de nord-vest, pe un amplasament aflat în zona dintre Strada Fabricii, str. Prof. Dumitru Mărtinaş, limită intravilan şi drum de exploatare, zonă pentru care sa elaborat PLANUL URBANISTIC
ZONAL - CONSTRUIRE CENTRALĂ TERMICĂ PE BAZĂ DE BIOGAZ. Amplasamentul centralei este în partea sudică a acestei zone, accesul pe amplasament facându-se prin partea de
sud, de pe strada Fabricii, dinspre platforma industrială AGRANA.
Vecinătăţile amplasamentului sunt:
1. La NORD: teren agricol intravilan Roman
2. La EST: drum de exploatare – teren agricol
3. La SUD : str. Fabricii – platforma industriala
4. La VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş (DJ 207 Roman - Cordun)
Terenul, cu suprafaţa de 43.142 m2 este teren situat în intravilanul oraşului Roman,
folosinţa actuală fiind teren arabil cu destinaţia “construcţii”.
Se propune categoria funcţională zonă unităţi economice productive, inclusiv servicii
aferente şi funcţiuni complementare - centrală electrică de termoficare pe biogaz.
În conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se află în Unitatea teritorială de referinţă nr. 10, subzona LM (propusă) – zonă mixtă, conţinând locuinţe individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii compatibile cu locuirea.
DESCRIEREA INSTALATIEI
Instalaţia ce urmează a fi pusă în funcţiune este produsă în Germania, după o tehnologie modernă, care asigură eficienţa tehnico-economică şi respectarea condiţiilor impuse de legislaţia
în domeniul protecţiei mediului. Instalaţiile produse sunt standardizate putând fi instalate cu uşurinţă şi exploatate în condiţii optime.
Instalaţiile sunt formate din componente de calitate superioară, care sunt deosebit de
fiabile şi uşor de întreţinut, ca urmare a experienţei îndelungate în domeniu, în proiectarea şi construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate în mod
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
108
curent în Germania şi au puteri unitare cuprinse în intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW, Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).
Proiectul îşi propune producerea anuală a 23.577 MWh electrici şi 23.842 MWh termici, cu 4 grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă (motor pe gaz – electrogenerator – recuperator de
căldură), fiecare grup având o putere electrică instalată de 800 kW şi o putere termică de 809 kW.
Biomasa utilizată pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare diesel va
consta în fân, coceni de porumb, paie de secară, paie de sorg, seminţe de secară, dar în funcţie de particularităţile zonei beneficiarul şi proiectantul instalaţiei are în vedere utilizarea şi a altor
deşeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomasă, precizate de Ordinul MADR nr. 46 din 5 martie 2012, “Procedură din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă
pentru producţia de energie electrică”, Art. 2., punctul a):
Art. 2. -
In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept
combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila obtinuta
din:
a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate product iei de biomasa, utilizata in scopul
producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.
Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deşeuri provenite din zootehnie (dejecţii) şi
din “acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor”, conform listei prevăzute în Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.
Fluxul tehnologic al acestei instalaţii de producere a energiei electrice şi termice utilizând
biomasa este următorul:
- preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei;
- fermentarea;
- digestia (postfermentarea);
- stocarea gazului brut;
- epurarea gazului;
- arderea biogazului pentru producerea în cogenerare a energiei electrice şi termice.
4
Depozitarea gazului brut
1
Preluarea, stratificarea şi
depozitarea biomasei
5
Epurarea biogazului
2
Fermentarea
6
Cogenerarea de energie
electrică şi termică din
biogaz
3
Digestia
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
109
Depozitarea biomasei se face în silozuri din beton, prevăzute cu sisteme închise de
colectare a fracţiei lichide generate de biomasă. Din depozit biomasa este transferată cu ajutorul
unui încărcător mecanic frontal până la instalaţia de alimentare a fermentatoarelor.
Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, în special la acţiunea sulfaţilor şi sunt
construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garantează menţinerea în
timp a caracteristicilor betonului. Alimentarea instalaţiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupe-
dozatoare din oţel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cântărire permite o
alimentare foarte bine controlată a instalaţiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt
ce conduce la o creştere semnificativă a eficienţei instalaţiei cu un aport minim din partea
personalului de exploatare şi monitorizare.
Biomasa este compactată cu ajutorul unei prese pentru reducerea conţinutului de aer şi
favorizarea fenomenului anaerob de fermentaţie. Pierderile generate de compactarea excesivă a
biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submers ibile.
Principiul de producere a biogazului constă în formarea de gaze combustibile prin
descompunerea substantelor organice umede în medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se
obţine prin fermentare anaerobă, când microorganismele descompun materia organică, eliberând
o serie de metaboliţi conţinând în principal bioxid de carbon şi metan, care constituie biogazul.
Fermentarea anaerobă este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, în
condiţii controlate de mediu şi în absenţa oxigenului molecular şi a luminii. Acest proces se
desfăşoară în unităţile de fermentare.
Fermentarea se face în două unităţi de fermentare identice care au o construcţie din
prefabricate de oţel-beton şi sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru
funcţionare (agitatoare submersibile, pompe, scări de acces, platforme cu grilaj).
Perioada medie de menţinere a biomasei în unitatea de fermentare, fără a se ţine seama
de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. În practică acest timp de menţinere se
prelungeşte la 50 de zile în cazul unei omogenizări foarte bune şi funcţionarea optimă a
procesului. În plus trebuie ţinut cont şi de fluxul de recirculat care poate scădea acest timp de
menţinere în cazul unui debit mare de fracţie solidă de la separatorul de fluide. Prin urmare şi
recircularea digestatului poate să fie mai mică. Încărcarea volumetrică, la componenţa prevăzută
a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3 zi pentru volumul celor două fermentatoare, care este în
partea superioară a intervalului de siguranţă în cazul instalaţiilor moderne de biogaz şi permite,
în cazul unui control bun al procesului, o siguranţa foarte ridicată în funcţionare.
În principiu există posibilitatea de a include digestorul în procesul de fermentaţie astfel
încât separarea fracţiei solide să nu se facă în prima treaptă şi astfel încât amestecul să fie
circulat între fermentator şi digestor. Prin urmare timpul de menţinere se poate prelungi
considerabil obţinându-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea încărcării
volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3 zi, fapt ce asigură un nivel ridicat de siguranţă în
exploatare.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
110
Temperatura de operare a unităţii de fermentare va fi stabilită în timpul probelor de
funcţionare şi va fi cuprinsă în intervalul 38-55 °C. Această temperatură va fi stabilită astfel încât
să fie optimă pentru mixul de substraturi. Nu există o metodă analitică de determinare a
temperaturii din fermentator ci doar una empirică, bazată pe experienţa de utilizare a instalaţiilor
de biogaz. De o mai mare importanţă este însă menţinerea unei temperaturi constante şi lipsa
fluctuaţiilor pentru o funcţionare optimă atât din punct de vedere tehnologic şi de siguranţă în
exploatare. Această funcţionare constantă se va realiza cu ajutorul echipamentelor de control şi a
monitorizării atente a instalaţiei.
Unitatea de fermentare va fi utilizată la înalte standarde de calitate atât din punct de
vedere tehnic, cât şi biologic pentru obţinerea rezultatelor scontate. În plus există posibilitatea
unei optimizări ulterioare datorită rezervelor disponibile. Această optimizare se poate realiza
printr-o creştere a gradului de control al procesului.
În ceea ce priveşte filtrarea fracţiei solide după prima treaptă de fermentare trebuie
făcută o probă în funcţionare pentru stabilirea faptului dacă această fracţie deţine un potenţial
destul de ridicat de gazeificare, care să permită creşterea producţiei de gaze, spre exemplu, prin
extinderea perioadei de menţinere. Din punct de vedere al instalaţiei această soluţie este posib ilă
datorită existenţei capacităţii de stocare.
Instalaţia este dotată cu reactoare de digestie etanşe care fac posibil un proces
tehnologic în două trepte. Într-o anumită măsură procesul se desfăşoară în acest mod ceea ce
duce la reducerea maximă a pierderilor prin fracţia solidă şi la maximizarea producţiei de biogaz
pentru cogenerare. Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperiş flotant care pot fi
folosite şi ca rezervoare de gaz. Staţia de pompare asigură toate fluxurile de materii (biomasă,
fracţia fluidă, fracţia solidă, gaz, etc.) între componentele instalaţiei de biogaz şi între instalaţie şi
grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din câte o pompă excentrică cu melc
pentru fiecare linie de fermentare. Această abordare este una des întâlnită. Având în vedere
importanţa pompelor pentru funcţionarea în bune condiţiuni a instalaţiei de biogaz, sunt
prevăzute ca în amplasament să existe un melc şi o pompă excentrică pentru schimbarea rapidă a
pompelor în cazul avariilor.
Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioară a
digestoarelor şi au un acoperiş flotant cu membrană specială dublă. Această formă constructivă
este larg utilizată şi nu prezintă nici un risc semnificativ.
După ce este produs, biogazul conţine o anumită cantitate de substanţe nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat şi apa.
Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă generaţie. Pentru a se
reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se răceşte pentru
separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu carbon activ
pentru reducerea concentraţiei de H2S.
Grupul de cogenerare (BHKW) foloseşte biogaz epurat şi este compus dintr-un motor
cu ardere internă cu o putere instalată de 1982 kW şi un recuperator (schimbător) de căldură.
Motorul este legat de un generator sincron care transformă energia mecanică în energie electrică.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
111
Căldura provenită de la răcirea motorului cu ardere internă, cât şi căldura gazelor arse
rezultate este recuperată cu ajutorul schimbătorului de căldură. Unitatea de cogenerare este
montată într-un container pentru a se instala fără a fi necesară o clădire. În cadrul instalaţiei de
biogaz se vor folosi patru unităţi de cogenerare.
Cogenerarea este de înaltă eficienţă, acest motor având randamentul maxim de 42,3% şi
un randament mediu de 39 ÷ 41% (deoarece randamentul este mai scăzut atunci când scade
conţinutul de metan, presiunea biogazului sau după oprirea motorului pentru reparaţie sau
întreţinere). În ceea ce priveşte generarea de energie termică, randamentul mediu se va considera
41% (randamentul maxim este de 45%).
Întregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurată de un
automat programabil care asigură o funcţionare în condiţii de siguranţă.
Nu există pericol de incendiu sau explozie , în spaţiile închise din container existând
instalaţie de alarmare cu două praguri, la 10% din limita inferioară de explozie alimentarea cu
biogaz fiind oprită automat.
În caz de suprapresiune a biogazului există o făclie de siguranţă cu declanşare şi
aprindere de asemenea automată, arderea biogazului fiind alternativa mai bună pentru mediu
decât evacuarea în atmosferă a biogazului, metanul conţinut fiind un gaz cu efect de seră mai
mare ca CO2 rezultat din ardere.
Instalaţia de biogaz generează, pe lângă biogazul care este folosit pentru obţinerea
energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul de
fermentare.
Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele agricole
proprii, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.
Instalatia va functiona exclusiv pe baza de biomasa vegetala. Nu se vor utiliza
dejectii sau alte materii organice.
ASIGURAREA UTILITĂŢILOR; EVACUAREA APELOR UZATE ŞI A DEŞEURILOR
Asigurarea utilităţilor necesare funcţionării instalaţiei se va face prin încheierea unor
contracte comerciale cu furnizorii de utilităţi din zonă şi racordarea la reţele existente pe
platforma industrială.
Energie electrică produsă va fi evacuată în reţeaua electrică a distribuitorului local
(E.ON Moldova Distribuţie). Racordarea va fi realizată în baza unui Studiu de soluţie şi a unui
Acord tehnic de racordare emis de distribuitor. Energia electrică necesară funcţionării
instalaţiilor va fi asigurată din producţia proprie sau din reţeaua locală (în faza de pornire).
Energia termică produsă va fi furnizată consumatorilor locali printr-o reţea proprie de
termoficare. Consumul intern va fi asigurat din producţia proprie;
Funcţionarea instalaţiei nu necesită racordarea la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.
Pe amplasamentul solicitat nu sunt reţele de distribuţie a gazelor naturale.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
112
Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă,
prin racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate
cu furnizorii locali.
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reţelele existente de canalizare, în
baza unor acorduri şi contracte emise de administratorii reţelelor (sunt evacuate doar ape
menajere şi ape pluviale, apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a
biogazului, de la separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, fiind recirculată,
reintrodusă în circuitul tehnologic, în fermentator).
Pentru evacuarea diferitelor tipuri de deşeuri generate pe amplasament, atât în faza de
construire, cât şi ulterior, în faza de funcţionare beneficiarul va încheia contracte comerciale de
prestări servicii, cu firme specializate şi va respecta prevederile legislative privind gestionarea
deşeurilor menajere şi industriale.
Nămolul de fermentare, care este de fapt un îngrăşământ natural, va fi folosit în fermele
agricole apartinand SC MB NORUS BIOGAZ SRL, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.
Impactul prognozat asupra mediului
1. Factor de mediu: apa
Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă,
prin racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate
cu furnizorii locali.
Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reţelele existente de canalizare, în
baza unor acorduri şi contracte emise de administratorii reţelelor (sunt evacuate doar ape
menajere şi ape pluviale, apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a
biogazului, de la separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, fiind recirculată,
reintrodusă în circuitul tehnologic, în fermentator).
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,
se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este
nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
2. Factor de mediu: aer
În timpul construcţiei obiectivului
Sursele de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcţie a obiectivului
vor fi reprezentate de:
- excavarea pământului;
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
113
- manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment);
- traficul auto.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă.
Tipurile de lucrări necesare pentru punerea în operă a proiectului, înscriu lucrările de
construcţie în categoria construcţiilor uşoare.
Pentru limitarea surselor de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcţie
a obiectivului se vor lua următoarele măsuri:
- amplasamentul va fi îngrădit iar pe partea cu locuinte se vor monta panouri fonoizolante;
- transportul materialelor spre amplasament se va realiza cu autovehicule acoperite;
- vehiculele de transport materiale vor avea traseu bine stabilit în cadrul incintei, asigurând un
nivel minim al emisiei de gaze de eşapament;
- la ieşirea din amplasament roţile camioanelor vor fi spălate cu ajutorul unei instalaţii de spălare
specifice.
Impactul generat de activităţile de construire a obiectivului de investiţie asupra aerului
ambiental, în condiţii de respectare a măsurilor prevăzute prin proiect, a normelor specifice de
sănătate şi securitate în muncă, se consideră că se va încadra la un nivel acceptabil atât pentru
factorul uman, cât şi pentru factorul de mediu aer.
În timpul funcţionării obiectivului
Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul centralei electrice se emit poluanţi
punctiform şi difuz. Principalele emisii în atmosferă sunt:
– emisii punctiforme: gaze arse, rezultate din arderea biogazului în motoare cu ardere
interna pentru producerea energiei electrice;
– emisii difuze: gaze de eşapament, rezultate de la funcţionarea motoarelor autovehiculelor
cu combustibil motorină, care realizează descărcarea biomasei.
După ce este produs, biogazul conţine o anumită cantitate de substanţe nefolositoare ca
hidrogenul sulfurat şi apa. Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă
generaţie. Pentru a se reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se
răceşte pentru separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu
carbon activ pentru reducerea concentraţiei de H2S.
Capacitatea obiectivului de producere a energiei nu îl încadrează sub incidenţa IPPC (nu
este considerată instalaţie mare de ardere) si nu face obiectul Directivei SEVESO – HG 804.
Instalaţia este prevăzută cu monitorizare continuă a principalilor indicatori privind emisiile.
Masuri de reducere azgomotului si retinere a particulelor:
Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor
un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
114
fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa cu rol de protective
impotriva zgomotului si al particulelor de orice natura.
Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a
fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in
normele legale., Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"
Poluant Enisie masica (
kg.h
Concentratie in
gazele de ardere (
mg/m -5% O
Valori limita "
TA Luft mg/m
-5% O
CO 2,33 >1.000 1.000
NO2 1,17 >500 1.000
SO2 0,82 >310 350
CH2O 0,09 >40 60
Pulberi ** 20
Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera
Poluant
Concentratia in gazele de ardere evacuate in
atmosfera conform BAT cand se utilizeaza motoare optimizate si tehnic de reducere a
emisiilor mg/Nm -5%
Concentratia in gazele de ardere evacuate in atmosfera
conform BAT cand se utilizeaza motoare cu aprindere
prin scanteie sub 3MWmg/Nm -5%
CO 100-650 1.000
NOx 100-500 1.000
Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse
prin studiul de impact asupra mediului
Poluant Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%
BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse
CO 100-650* 1.000 1.000
NO2 100-500* 1.000 1.000
SO2 50-500 350 350
CH2O 50-150 60 60
Pulberi oct.50 20 20 *cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut
in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
115
** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de
obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.
In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista
emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz
epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru
catalizator si de particule)
Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de
aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2 S in biogaz fiind de 10ppm.
Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze
semnificativ mediul. influienta centralei electrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii
aerului in zona este nesemnificativa.
Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a
vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V – S-E. aceasta directie a vantului si
amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de
vest si nord – locuinte- si sud – Grupul Scolar – nu vor fi afectate de dispersia poluantilor de pe
amplasament. ( a se vedea cap. 4.4. Clima)
Regimul vanturilor la statia Meteo Roman
Avand in vedere ca concentratiile de poluanti emise se incafreaza in limitele maxim
admisibile si faptul ca nu exista depasiri ale acestora si directia dominanta a vanturilor din
zona, consideram ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
Realizarea centralei electrice şi funcţionarea acesteia nu influenţează negativ sănătatea
populaţiei din zona limitrofă obiectivului (nu determină apariţia de factori cancerigeni şi nu
influenţează condiţiile de locuire a populaţiei).
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
116
3. Factori de mediu: solul si subsolul
Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor
sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau
biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii
sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.
Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,
caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.
Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau
rezistenta solului de pe amplasament.
In etapa de constructie
- Inlaturarea stratului de sol de pe terenul aferent constructiei cladirilor si infrastructurii
rutiere ce implica diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de
mii de ani, precum si afectarea biodiversitatii pe terenurile invecinate si modificarea
regimului apelor subterane
- Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie sau de la
vehiculele transportoare
- Depozitarea necorespunzatoare a unor materii prime sau deseuri de constructie direct pe
sol, care ar putea determina poluarea solului
In etapa de functionare
- Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor
- Poluarea solului prin functionarea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare
- Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a materiei prime
Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:
- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier
- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi
- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa
- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa
s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii
- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare
temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie
pe amplasament pe perioade lungi de timp.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
117
- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate
- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite
cu prelata.
- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de
colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;
Activitatea de producere a energiei electrice potential poate produce un impact negativ
asupra solului si subsolului, daca nu se iau masurile de protectie necesare.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ
4. Factori de mediu: Biodiversitate
Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un
teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,
consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat
este nesemnificativ.
Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Factor de mediu: Populatia
Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.
In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea
de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.
Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:
- Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;
- Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru
incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)
- Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;
- Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza
de execuţie, cât şi în faza de exploatare.
- Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare;
Se pot evidenţia următoarele efecte pozitive ale proiectului de construcţie a centralei
electrice pe biomasă:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
118
7. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,
respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calităţii aerului;
8. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.
9. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a
descompunerii biomasei lasata pe sol.
10. Reducerea gradului de dependenţă faţă de combustibilii de import (gazul natural) cu
efecte benefice asupra siguranţei energetice;
11. Crearea de noi locuri de muncă atât prin realizarea lucrărilor de construcţii-montaj
aferente proiectului cât şi în perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de
ani vor contribui la reducerea fenomenului de migratie al fortei de munca;
Indicele de poluare globală obţinut 1.30 (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se
desfăşoară în cadrul Centralei pentru producerea energiei electrice pe bază de biomasă,
produc o afectare globală a factorilor de mediu Apă, Aer, Sol, Factor Uman Şi Biodiversitate
ce se situează în limitele admisibile.
In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a
aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de “Realizarea unei
centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul
Neamţ”, asupra mediului este, nesemnificativ.
12. Evaluarea impactului de mediu
Aprecierea impactului global produs asupra mediului înconjurător de desfăşurarea
activităţilor specifice în cadrul obiectivului “Realizarea unei centrale electrice de termoficare
cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” s-a făcut pe baza metodei
de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activităţii
antropice viitoare, luându-se în discuţie factorii de mediu APĂ, AER, SOL, factorul UMAN şi
BIODIVERSITATEA.
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constă în parcurgerea mai
multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili să reflecte starea
generală a factorilor de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.
Fiecare din factorii de mediu analizaţi sunt caracterizaţi prin indicatori de calitate
reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există limite admisibile. În
acest sens, într-o primă etapă, se raportează calitatea factorilor de mediu la limitele admise de
standardele naţionale, obţinându-se indicele de poluare, IP.
Pentru IP = 0 ÷ 1, mediul este afectat în limitele admisibile, iar pentru valori IP > 1,
mediul este afectat peste limitele admise.
Evaluarea cantitativă încadrează calitatea, exprimată prin indicele de poluare IP, la un
moment dat, a fiecărui factor de mediu, într-o scară de bonitate, cu acordarea de note care să
exprime apropierea, respectiv depărtarea faţă de starea ideală, tabelul urmator:
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
119
Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (ip) şi efecte asupra omului şi mediului
înconjurător corespunzătoare
Nota de
bonitate Valoarea Ip Efectul asupra omului şi mediului înconjurător
10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu, naturală, de echilibru
9 Ip = 0 - 0,25 - fără efecte
8 Ip = 0,25 - 0,5 - fără efecte decelabile casuistic
- mediul afectat în limite admise - nivel 1
7 Ip = 0,5 - 1,0 - mediul afectat în limite admise - nivel 2
6 Ip = 1,0 - 2,0 - mediul afectat peste limite admise - nivel 1
- efectele sunt accentuate
5 Ip = 2,0 - 4,0 - mediul afectat peste limite admise - nivel 2
- mediul afectat peste limite admise - nivel 3
4 Ip = 4,0 - 8,0 - mediul afectat peste limite admise - nivel 3
3 Ip = 8,0 - 12,0 - mediul degradat - nivel 1
- efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 12,0 - 20,0 - mediul degradat - nivel 2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20 - mediul este impropriu formelor de viaţă
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentând starea
naturală neafectată de activitatea antropică, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit
de gravă de deteriorare a factorilor de mediu analizaţi.
Simularea efectului sinergic asupra factorilor de mediu în reprezentare grafică se prezintă
în figura de mai jos, figura realizata si masurata in ACAD.
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată – pentagon - (în
funcţie de factorii de mediu luaţi în discuţie: APĂ, AER, SOL, FACTOR UMAN şi
BIODIVERSITATE) - cu razele egale între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea
reală se obţine o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică, înscrisă în figura
geometrică regulată a stării ideale.
Indicele stării de poluare globală a ecosistemului, IPG, suprafaţa ideală, Si, şi
suprafaţa reprezentând starea reală, Sr.
IPG = Si / Sr
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
120
Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest
indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe
figura ilustrând starea ideală.
Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare global IPG va
căpăta progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor
de mediu.
Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de
poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare
pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul
activităţii antropice asupra factorilor de mediu, tabelul urmator.
Valori ale indicelui stării de poluare globală (ipg) şi impactul asupra mediului
corespunzător
Valoarea
IPG Impactul asupra mediului
IPG = 1 mediu neafectat de activitatea antropică
IPG = 1 - 2 mediu supus efectului activităţii umane, în limite admisibile
IPG = 2 - 3 mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă
IPG = 3 - 4 mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
IPG = 4 - 6 mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
IPG > 6 mediu degradat, impropriu fo rmelor de viaţă
Afectarea factorilor de mediu datorită funcţionării centralei electrice de termoficare cu
funcţionare pe biogaz s-a stabilit prin încadrarea calităţii fiecărui factor de mediu, pe scara de
bonitate de la 1 la 10, prin acordarea următoarelor note:
– APĂ – nota 9
– AER – nota 8
– SOL – nota 9
– FACTOR UMAN – nota 9
– BIODIVERSITATE – nota 9
Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice care
ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează
starea reală a aceloraşi 5 factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de
poluare global care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în LIMITE
ADMISIBILE.: IPG = 1,30
IPG = 85.59 / 65.74 = 1.30
În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la
Indicele de risc global produs de funcţionarea centralei electrice pe biomasă asupra factorilor de
mediu şi a factorului uman.
S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com http://ecologicam8.wix.com/ecologic-amb
121
Calculul indicelui de poluare globala
“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul
Roman, din judeţul Neamţ”
Indicele de poluare globală obţinut 1.30 (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se
desfăşoară în cadrul proiectului pentru producerea energiei electrice pe bază de biomasă,
produc o afectare globală a factorilor de mediu Apă, Aer, Sol, Factor Uman şi Biodiversitate
ce se situează în limitele admisibile.
top related