psih. varstelor curs dppd
Post on 10-Jan-2016
245 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 1/70
CAMELIA STANCIU
STADIALITATEA DEZVOLTĂRIIUMANE
PERIOADA ADOLESCENŢEI, TINEREŢII, VÂRSTEI
ADULTE ŞI VÂRSTEI A TREIA
1
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 2/70
CAP. I PERIOADA ADOLESCENŢEI
„Adolescenţa nu este doar o perioadă importantă a vieţii, ci şi singura perioadă
când putem vorbi despre viaţă în sensul complet al cuvântului.” de Michel Houellebec
Adolescenţa (adolescence) reprezintă o perioadă de tranziție de la perioada copilăriei
la stadiul adult, în timpul căreia individul se maturizează sexual.1
La Roma, în perioada republicană, copilul nu era înregistrat și nici numele lui nu era luat
în evidență pnă în momentul în care îmbrăca ! toga virilis", la 1#$1% ani. &upă acest
eveniment era trecut în listele de cetăţeni. 'n timpul lui arcu Aureliu (sec. al $lea) se
introduc registrele o*iciale de na+teri. nă la % ani, copiii erau supraveg-eaţi de mamă,
apoi treceau sub autoritatea tatălui. opiii î+i însu+eau modul de viaţă tradiţional, inclusiv
activităţile obi+nuite ale adulţilor. Asistau la muncile cmpului, îi însoţeau pe păstori +i
plugari, +i încercau să$+i a/ute părinții, după puterile lor. 0etele primeau o educație di*erită
de băieţi.
&upă vrsta de % ani, ele continuau să rămnă în casă, pe lngă mama lor, de la care
învăţau treburile casei (pregătirea -ranei). La 1#$1% ani, educaţia în *amilie lua s*r+it. &e
la copilărie, care dura pnă la 1#$1% ani, se trecea direct la tinereţe, marcată de asumarea
drepturilor +i datoriilor speci*ice cetățenilor. rsta adolescenţei nu era marcată cu nimic.2
Adolescenţa apare azi ca o !vrstă tampon", de trecere de la copilărie la starea de adult, dar
+i de rupere de mediul *amilial +i de pregătire pentru trecerea în cel al vie ții sociale, pe
cont propriu +i după reguli aleatoare.3
Caracteristici generale ale e!l"#iei a$!lescent"l"i
&upă ie+irea din pubertate, are loc în mod intens ie+irea din societatea de tip
tutelar, *amilial, +colar +i intrarea în viaţa cultural 4 socială mai larg a +colii +i c-iar a
ora+ului.
1 At5inson, L.R., At5inson, .R., 6mit-, 7.7., 8em, 9.&., 2::2, ntroducere în psi-ologie,
7d.;e-nică, 8ucure+ti, p. <=#2 Radu, >.,1<<?, si-ologia vrstelor, 7d. ;ipogra*ia 0undaţiei!Romnia de mine", 8ucure+ti, p.??3 idem, p. ?#
2
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 3/70
&in punctul de vedere al @rsulei c-iopu=, adolescentul trece prin cteva stadii B
!readolescenţa 4 în această etapă se conturează +i se adnce+te mult individualizarea,
conturndu$se caracteristicile con+tiinţei +i ale con+tiinţei de sine C este o *ază de intensă
dezvoltare psi-ică încărcată de con*licte interioare. 0enomenul care ne interesează este cel
de individualizare care se intensi*ică att pe plan intelectual, ct +i pe cel de relaţionare.
ărerile personale încep să *ie argumentate +i capătă deseori o validare de generaţie. 'ncepe
să crească interesul pentru probleme abstracte +i de sinteză, dar +i pentru participare la
roluri mai deosebite. 'n acest stadiu experienţa a*ectivă se nuanţează +i se impregnează de
valori.
Adolescenţa propriu " #isă sau marea adolescenţă (1#D1E ani la 2: ani) 4 se caracterizează
printr$o intelectualizare intensă (dezvoltarea gndirii abstracte), prin îmbogăţirea +i lărgireaîncorporării de conduite adulte. Adolescentul caută mi/loace personale de a *i +i de a apărea
în oc-ii celorlalţi. ndividualizarea +i con+tiinţa de sine devin mai dinamice de
!demnitate" +i !onoare". Apropierea de valorile culturale este de asemenea largă. ntensă
este +i socializarea aspiraţiilor, aspectelor vocaţionale, pro*esionalizarea ce se conturează
treptat, cuprinznd în esenţă elemente importante ale concepţiei despre lume +i viaţă.
Adolescenţa prelungită cuprinde tineretul de/a integrat în *orme de muncă +i tineretul
studenţesc (de la 1ED2: ani la 2? ani). 6ub o *ormă sau alta, independenţa este dobndităsau pe cale de a *i dobndită la această vrstă, *apt ce duce cu sine un plus de energizare +i
dilatare a personalităţii.
Adolescenţa este cuprinsă între 1= +i 2: de ani, urmată de postadolescenţă pnă la 2? de
ani, se caracterizează prin *oarte multe sc-imbări +i trans*ormări, de aceea a *ost
considerată o a doua na+tere sau un moment esenţial în dezvoltarea psi-ică umană.?
Adolescenţa +i în mare măsură +i postadolescenţa sunt tot vrste ale învţării. . &ebesse
spune căB !6ituaţia de +colar sau licean rămne comună tuturor adolescenţilor " în toate
ţările civilizate. Acest *apt *avorizează, pe de o parte, o dezvoltare cognitivă remarcabilă,
iar pe de altă parte, *ormarea culturii generale.#
e planul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre ec-ilibru +i spre adoptarea
unei con*ormaţii apropiată de cea a adultului, în sc-imb în plan psi-ologic, trans*ormările
= c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura &idactică +i
edagogică, R. A$ 8ucure+ti, p. 2:%
? reţu, ;.,op.cit., p.2%: (apud Le-alle,1<EE)# idem, p. 2%1
3
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 4/70
sunt extrem de rapide, spectaculoase +i de maximă complexitate cu salturi la nivelul unor
*uncţii, cu evoluţii mai lente la nivelul altora. &iversitatea dezvoltării psi-ice generează noi
conduite +i noi modalităţi de relaţionare cu cei din /ur, *orme originale de înţelegere +i
adaptare. ;raversarea acestei perioade nu se *ace în mod lent, dimpotrivă, tensionat,
adeseori cu existenţa unor con*licte +i trăiri dramatice, cu *rămntări interne pentru găsirea
surselor de satis*acere a elanurilor, a aspiraţiilor +i cu tendinţa de a evita teama *aţă de
piedicile ce se pot ivi în realizarea proiectelor sale de viitor.%
;reptat, dezvoltarea psi-ică, a intelectului îl maturizează în deosebi sub raport social +i
cultural, îl *ace să devină avid de cunoa+tere +i de participare cu responsabilitate, în deplină
cuno+tinţă de cauză, la activităţi cu caracter social, se antrenează în elaborarea de lucrări
originale în literatură, artă, +tiiţă, te-nică.
De%!ltarea &i!l!gic' a a$!lescent"l"i
;rans*ormările din planul *izic, de+i nu sunt spectaculoase, imprimă caracteristici
stabile, asemănătoare adultului. Ast*el, unele măsurători pun în evidenţă *aptul că între 1=
+i 2: de ani creierul atinge aproximativ greutatea maximă +i se apropie de *inalizare
osi*icarea di*eritelor părţi ale craniului. &ar procesul de osi*icare al sc-eletului se
realizează progresiv +i se înc-eie între 2: +i 2? de ani ca ulterior, pnă la bătrneţe, să se producă modi*icări în compoziţia c-imică a ţesutului osos.E
oncomitent, se dezvoltă volumul mu+c-ilor +i se măre+te *orţa musculară. F dezvoltare
mai intensă se înregistrează, la începutul perioadei adolescenţei, la nivelul mu+c-ilor mari
ca apoi, întregul proces să se extindă +i la nivelul mu+c-ilor mici, ceea ce in*luenţează
per*ecţionarea +i coordonarea mi+cărilor *ine. e la mi/locul perioadei, se constată +i o
stabilizare relativă a cre+terii adolescenţilor în înălţime +i greutate, dar, *recvent, acest
*enomen se corelează cu alimentaţia +i cu condiţiile de activitate. rin unele măsurători, s$a
pus în evidenţă o cre+tere în înălţime, între 2:$3: cm, iar greutate, =$? 5g anual. 'n *uncţie
+i o cre+tere statuară mai timpurie +i mai rapidă.<
ercetările e*ectuate au demonstrat existenţa unor di*erenţe, ce sunt speci*ice sexului. a
atare, tot mai evident adolescentele capătă o în*ăţi+are generală *eminină, concretizată în
proeminenţa bustului +i con*ormaţia bazinului, dezvoltarea +oldurilor, au craniul mai mic,
%
erza,7., 2:::, si-ologia vrstelor, 7d.ro-umanitate, 8ucure+ti, p. 1E?E idem, p. 1E#< idem, p.1E%
=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 6/70
&ezvoltarea identităţii în condiţii de dependenţă sau în situaţiile în care se menţin *orme
in*antile ale independenţei este mai puțin spectaculoasă. 0ormele dependenţei materiale,
emoţionale, de con*ort +i apartenenţăC +i de mentalitate, valori pot provoca *rustraţii +i
con*licte între adolescent +i părinţi.
&ezvoltarea intelectuală a adolescentului re*lectă lăcomia pentru ac-iziţii de cuno+tinţe +i
disponibilitatea pentru con*runtarea de idei cnd se apelează la *orme verbale precise +i
relevate. nteligenţa se maturizează la 1#$1E ani, atinge un nivel maxim de operativitate.
Adolescentul vrea să *ie unic, prin modul pe care îl adoptă, în a se iscăli, dar mai presus de
aceasta, el aspiră la admiraţia +i respectul celor din /ur.
u a/utorul gndirii +i al limba/ului se operează cu simboluri, imagini, concepte,
sc-eme +i reprezentări, generalizări +i abstractizări care organizează direcţiile mi+căriiintelectuale, pnă la vrsta de 1%$1E ani, gndirea se realizează după o *ormulă
combinatorie ipotetico$deductivă, complexă. @nii autori spun că la 1#$1E ani, inteligenţa
atinge nivelul maxim de operativitate +i implicarea acesteia în rezolvările de probleme
denotă maturizarea ei. Adolescenţii de *orţa inteligenţei +i gndirii, mani*estă tot mai
*recvent pre*erinţe pentru învăţarea bazată pe argumentaţie +i asociaţii complexe în
detrimentul învăţării prin memorare. Apelarea, din această perspectivă, la utlilizarea
expresă a *ormelor inteligenţei concretă, abstractă, și socială exprimă potenţialulindividual al *iecăruia +i di*erenţele ce apar între adolescenţi, +i se a/unge, ast*el, la
activităţi mai mult sau mai puţin originale +i creative ce de*inesc personalitatea tnărului.
ei cu inteligenţă medie sunt lipsiţi de siguranţă, prudenți, mai puţin sociabili, dar
autocritici pnă la devalorizarea activităţilorC cei cu inteligenţă slabă, sunt mai siguri +i mai
puţin ezitanţi, mani*estă o sociabilitate mai bună +i o oarecare expansiune socială, iar
adolescenţii cu retarduri intelectuale sunt slabi creativi +i se relaţionează *ără o
*undamentare realistă evidentă. Literatura psi-ologică evidenţiează că tinerii inteligenţi
sunt activi, creativi, sociabili, agitaţi, cu tendinţa de a atrage atenţia, debordanţi +i dornici
de a învinge plictiseala. Adolescenții *oarte inteligenţi +i *oarte creativi mani*estă
comportamente mai independente +i cu dorinţe de autoper*ecţionare. Aceștia sunt mai
noncon*ormi+ti, *enomen activ în respingerea aspectelor convenţionale +i de a*irmare a
autorităţii ce pot duce după . &ebesse, la ceea ce el a numit criza de originalitate.
#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 7/70
si-icul nu apare în a*ara relaţiei, ci este o *ormă sau o expresie a vieții de relaţie un caz
particular al conexiunii universale a lucrurilor, dar și ca expresie de natură in*ormațională
la celelalte două constituente ontologice ale universului materia +i energia.11
'n aparatul psi-ic conceput de 6.0reud, 7ul sau ego$ul este componentă structurală avnd
rolul de a pune de acord cerințele sinelui cu exigențele realităţii +i ale supraeuluiC el este
att con+tient ct +i incon+tient, *iind super*icial *aţă de sinele care este pro*und.12
E*(ansi"nea (ers!nalit'#ii +i c!(!rtaent"l"i
Adolescentul rămne în continuare dependent de *amilie, dar se străduie+te tot mai
mult să iasă de sub tutela ei, iar pentru adulţi apar di*icultăţi în adoptarea celor mai
*avorabile *orme de relaţionare cu adolescenţii pentru a evita eventualele con*licte.6ituaţiile extreme, cum ar *i un climat prea indulgent sau negli/at, ca +i al unuia prea rigid
cu interdicţii exagerate, nu *acilitează dobndirea autonomiei personale, deoarece se
menţin stările tensionale +i se reduc motivele pentru o implicare activă a adolescentului în
propria sa socializare. Relaţiile dintre *amilie +i adolescent se deteriorează, ceea ce
determină repercursiuni negative +i asupra adaptării generale a tnărului din perioada de
vrstă ulterioară. 0amilia este +i ea a*ectată deoarece îi scade *orţa de in*luenţare +i este tot
mai des evitată în luarea unor -otărri de către tnăr. osibilităţile reduse de adaptare +i deintegrare, neputinţa adolescentului la structurile social$pro*esionale +i *recvențele
insuccese, e+ecuri, dezamăgiri, anxietăţi pot genera comportamente ne*aste, deviante +i
c-iar de suicid. &impotrivă, cnd *enomenele de autodescoperire, de autoapreciere, de
autocunoa+tere sunt realiste +i însoţite de satis*acţii, cnd are posibilitatea de a$+i valoriza
propriile calităţi, comportamentele cunosc o ascensiune continuă spre adaptare la mediul
încon/urător. ersonalitatea nu evoluează în mod linear, ci cu oscilaţii, cu perioade de
inegalitate +i c-iar dizarmonii din care se dezvoltă o serie de structuri pozitive sau
negative, dependente de condiţiile *actorilor educaţionali sociali +i de cei ce ţin de
dobndirea unor particularităţi ereditare.
Cri%a !ral' a a$!lescen#ei
11 Aniţei, ., 2:1:, 0undamentele psi-ologiei, 7d.@niversitară, 8ucure+ti, p. E312 odrea, ., 2::#, maginea de sine +i personalitate în adolescenţă, 7d. Aliter, 0oc+ani, pag.1=
%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 8/70
Adolescenţa, de/a bogată în zdruncinări anatomice +i *iziologice, nu este scutită,
nici de trans*ormări *iziologice +i psi-ologice. -iar cnd *amilia supraveg-ează cu gri/ă
apariţia primelor indicii *izice ale începerii pubertăţii, ele sunt totu+i suprinse de un
cortegiu de excentricităţi caracteriale care o însoţe+te.
0enomenele psi-ologice a*ectate +i caracteriale care însoţesc libertatea, *iind speci*ice
adolescenţei,prezintă o asemenea similitudine la aproape toţi indivizii, înct pot *i grupate
sub denumirea generală de Gcriză".
Fricum am numi$oB criză de origine /uvenilă, criza vrstei ingrate sau a vrstei di*icile, ori
pur +i simplu criza adolescenţei, această etapă a evoluţiei psi-ologice este banală în sine,
cu toată gravitatea mani*estărilor ei exterioare. 'n timp ce modi*icările anatomice +i
*iziologice ale perioadei de pubertate se e*ectuează lent, acceasta criză izbucne+te adeseacu brutalitate.
riza cuprinde e*ectiv, la un moment precis al existenţei lor +i în grade di*erite
mai bine de două treimi dintre adolescenţi. rsta medie de apariţie acestei crize este între
12 +i 1= ani la *ete, 1= +i 1# ani la băieţi. 7a poate surveni +i mai devreme.
@neori cauza ei poate *i o puternică emotivitate naturală, o cultură intelectuală mai
vastă sau pur +i simplu o repetare întmplătoare a unor +ocuri a*ective. ;inerii înc-i+i într$
un climat *amilial su*ocat +i ostil oricărei in*luenţe din a*ară trec prin aceste crize trziu, pela 1# sau 1E ani. La o vrstă mai avansată, crizele sunt *oarte violente, greu de suportat +i
lasă urme mai sensibile asupra caracterului.
Relatările literare *ăcute de unii scriitori despre propria lor criză ne arată că aceasta
se produce în general brusc. 7 zadarnic să sperăm că vom suprima criza /uvenilă
îndepărtnd de adolescent toate împre/urările care ar putea declan+a un +oc emoţional. 7ste
deasemenea inutil ca părinţii să$+i asume răspunderea morală a acesteia atunci cnd
evenimentul declan+ator este cauzat de ei, deoarece într$un asemenea caz ei n$ar *ace dect
să grăbească o reacţie inevitabilă.Hguduierile psi-ologice ale adolescenţei sunt de/a latente
la copil +i î+i au originea tot în trecutul ei.
riza aceasta comportă trei etape succesive, *oarte di*erite între eleB perioada revoltei,
perioada înc-iderii în sine +i perioada exaltării. e măsură ce tnărul înaintează în vrstă,
amintirile pe care le$a păstrat despre începutul crizei de originalitate se +terg. 7le se
estompează pe nesimţite +i sunt înlocuite de preocupări mai actuale. uţin cte puţin se
constituie +i ia na+tere un întreg trecut.
E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 9/70
Lund în considerare drumul parcurs de gndirea sa de la primul contact cu lumea
exterioară +i pnă la evadarea din atmos*era *amilială, adolescentul î+i dă seama de
inconsistenţ stărilor su*lete+ti prin care a trecut. &evine mai puţin sclavul senzaţiilor de
moment, +i înainte de a trece la acţiune, începe să dorească să le compare cu cele pe care
le$a resimţit de/a altădată.&ndu$+i seama că o dată cu trecerea anilor el s$a sc-imbat *oarte
mult, bănuie+te că +i senzaţiile viitoare vor putea modi*ica /udecata +i comportamentului
ei.'+i pierde din intransigenţă +i ziua în care teama de viitor este temperată de aminirea
tuturor celorlalte momente de panică princare a trecut, criza de originalitate este pe punctul
de a se termina.
Partic"larit'#i ale !in#ei a$!lescen#il!r
'ncorporarea valorilor +i a idealurilor îl *ac din nou pe tnăr să *uncţioneze ca un
tot. 6e simte valoros, demn, dezvoltă un sentiment de autopreţuire. >oi capacităţi cognitive
se c+tigă în relaţie cu maturitatea. intea devine capabilă de noi teorii +i ipostaze asupra
lumii. ;inerii sunt capabili să se piardă în sinele celuilalt, să se îndrăgostească. ierd
controlul con+tient al situaţiei, ceea ce reprezintă o caracteristică de bază a dragostei
mature.13
7xistă o importantă evoluţie a motivaţiei pentru învăţare în acest stadiu, care însă persistă distincţii între grupările de adolescenţi. otivaţia extrinsecă se îmbogăţe+te +i
dobnde+te o valoare socilaă mai mare dect în stadiul anteriorB
• înţeleg *aptul că societatea actuală cere mai multă competenţă pe care, în mare
măsură, +coala o asigurăC
• încep să aibă convingeri că pregătirea de vr* este o garanţie pentru un viitor
pro*esional sigurC
• gradul de pregătire asigură un loc important în societateC
• notele *oarte mari susţin reputaţiaC
• cu premiile, medaliile, titlurile pentru reu+itele la concursuri +i olimpiade c+tigă
stima celorlalţi. 1=
Acţionează +i o motivaţie negativă, cu intensităţi di*erenţiate, la grupări di*erite de
adolescenţi, cum ar *iB *rica de insucces, de pierdere a reputaţiei, de pedeapsă, de
13 untean, A., 2::#, si-ologia dezvoltării umane, 7d.olirom, a+i, p.23%1= reţu, ;., 2::<, si-ologia vrstelor, 7d olirom, a+i, p. 2<2
<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 10/70
dezamăgiri provocate părinţilor etc. @. c-iopu observa că toate planurile motivaţiilor sunt
socializate, iar latura lor morală este intensi*icată(1<E<). otivaţia intrinsecă a învăţării
este constituită dinB
a. interese cognitive de durată +i pro*undeC
b. interese creativeC
c. satis*acţia depă+irii obstacolelor în rezolvarea problemelor, a neclarităţilor, a
volumului prea mare de cuno+tinţe +i a dezordinii lor.
@nii liceeni însă mani*estă o selectivitate restrictivă prea timpurie. &in cauza timpului
insu*icient, a volumului prea mare de cuno+tinţe de învăţat, a exigenţelor prea ridicate ale
pro*esorilor, a solicitărilor crescute ale unor examene semni*icative, unii adolescenţi
negli/ează în mod deliberat unele materii +i limitează posibilităţile de a$+i *orma culturagenerală +i de a$+i dezvolta toate capacităţile cognitive.
'n strnsă legătură cu dezvoltarea motivaţiei se realizează +i un anume grad de
maturizare a mecanismelor voluntare. Acest nou nivel al dezvoltării voinţei se exprimă în
cteva planuri caracteristice pentru adolescenţă +i postadolescenţăB
voinţa este implicată puternic în opţiunea pentru viitoarea pro*esie +i în des*ă+urarea
pregătirii din această perspectivă. 1?
• este mani*estată *recvent în des*ă+urarea în *apt a autonomiei +i independenţei pecare adolescentul +i le cucere+te de$a lungul acestei stadiu +i le ampli*ică mult în
postadolescenţă.
• este anga/ată în realizarea unor activităţi auto*ormative care devin în acest stadiu
mai numeroase +i ţintesc mai ales calităţile de ordin su*letesc.
Adolescentul este înclinat să respingă tutela *amiliei +i să$+i construiască singur destinul.
ai ales în postadolescenţă aceste aspecte sunt mai accentuate.1#
De%!ltarea c!n+tiin#ei $e sine +i !rientarea (r!-esi!nal'
roblema principală a perioadei pubertăţii +i adolescenţei este aceea a identi*icării
de sine (personale) sau a dezvoltării con+tiinţei de sine.
1? dem, p. 2<31# dem, p. 2<=
1:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 11/70
&ezvoltarea con+tiinţei de sine este prezentă +i în perioada +colară mică +i se conturează pe
baza rezultatelor activităţii +i a compensaţiei +i raportării acesteia la ceilalţi +i la cerinţele
lor.
erioada pubertăţii +i a adolescenţei repune problema dezvoltării con+tiinţei de sine
datorită pe de o parte modi*icărilor ce survin în sistemul general de cerinţe ce se mani*estă
*aţă de puber +i adolescent, iar pe de altă parte, datorită sc-imbărilor prin care trece
personalitatea cu structurile +i substructurile sale.
ercepţia de sine alimentează ideea de sine. 'ntruct în pubertate +i adolescenţă percepţia
de sine se modi*ică +i se corectează mereu, procesul de autoidenti*icare continuă.
I. 9ames a *ost primul care a acordat atenţie dialecticii dezvoltării con+tiinţei de sine +i
distanţei dintre JeuJ +i JsineJ. ersonalitatea totală al cărei nucleu devine JeulJ +i JsineleJeste prin aceasta, duală. onstă din JeulJ $ cel ce cunoa+te +i este con+tient de JsineJ $ care
este cel cunoscut.
6inele cuprinde trei *eluri de elementeB
$ sinele corporal, material $ se re*eră la corp, ve+minte, cămin, cărţi, obiecte, prieteni,
vecini, deci sinele corporal se re*eră la tot ceea ce posedă o persoanăC
$ sinele social $ constă din reputaţia +i recunoa+terea unei identităţi anume, consideraţia pe
care o obţine o persoană în mediul său, cum suntB onoarea +i reputaţiaC$ sinele spiritual $ se exprimă prin con+iinţa propriei activităţi, a tendinţelor +i a
aptitudinilor psi-ice.
Acesta este teritoriul actelor de voinţă +i reprezintă trăirile prin care omul se simte mai
pro*und în sine însu+i att prin percepţia lumii, ct +i prin procesele intelectuale pe care le
posedă. 6inele are o natură socială în toate accepţiunile +i elementele sale componente.
denti*icarea vocaţională se mani*estă la puberi mai mult ca descoperire de aptitudini,
capacităţi, abilităţi, apoi ca pregătire activă direcţionată $ pregătire pentru examene de
admitere în instituţii de învăţămnt.
iaţa socială este încărcată de experienţă +i modele pro*esionale (vocaţionale).
Integrarea s!ci!(r!-esi!nal'
Ann 8irc- (1<<%) apreciază că se pot identi*ica două tipuri de opinii cu privire la
abordarea adolescenţei. 'n primul rnd, opinia tradiţională consideră adolescenţa ca o
11
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 12/70
perioadă de dezvoltare dominată de agitaţie +i revoltă, stres +i *rămntări, acumulare de
presiune datorită trans*ormărilor *izice, emoţionale, cognitive, sociale.
'n al doilea rnd, opinia sociologică caracterizează perioada adolescenţei în acela+i
mod, însă pune accent pe cu totul alte cauze, precum nevoia de independenţă, sensibilitatea
*aţă de evaluările celorlalţi, con*uzia de rol.1%
Adolescenţa este una din cele mai importante perioade din viaţa +i evoluţia personalităţii
umane. 6ensul dezvoltării îl constituie deplina integrare socială, înţelegnd această
integrare sub toate aspectele ei. Ast*el spus, adolescenţa nu este numai perioada care
-otăre+te viitorul *iziologic +i psi-ologic al adolescentului, ci +i perioada care -otără+te
viitorul lui pro*esional +i social.
Adolescentul mani*estă o puternică tendinţă spre a*irmare de sine, de autorealizare,de impunere a propriului eu. maginea de sine poate *i în concordanţă cu caracteristicile +i
capacităţile reale ale personalităţii, sau dimpotrivă, pot apărea situaţii în care imaginea de
sine să nu concorde cu realitatea, în sensul supradimensionării sau subdimensionării
acesteia.
Adolescenţa se înscrie ca o etapă principală în *ormarea idealurilor pro*esionale, ca
*iind vrsta la care se pregăte+te +i se *ormează decizia pentru pro*esiune, vrsta a*irmării
de sine, a *ormării +i consolidării1E
viitorului adult. 6e intensi*ică procesul identi*icăriivocaţionale. Această identi*icare vocaţională nu realizează însă întotdeauna o
compabilitate între interese +i aptitudini. 'n acest caz, o bună consiliere +i îndrumare a
tnărului îl va a/uta să depă+ească cu bine perioada căutărilor.
'n cadrul liceului, primele clase o*eră posibilitatea demarării unui proces de urmărire a
evoluţiei elevului, a structurării unui stil de muncă, a conturării posibilităţilor sale, a
intereselor sau *ormelor de activitate spre care aderă. @ltima clasă de liceu devine pentru
adolescent un nou moment de decizie.1<
unca in*luenţează viaţa adolescenţilor în mai multe privinţe. ;raseul educaţional,
deprinderile +i cuno+tinţele asimilate se re*lectă +i au impact asupra aspiraţiilor de muncă
ale adolescenţilor. 7i î+i aleg *recvent prietenii dintre colegii de +coală +i adesea dintre cei
care au acelea+i preocupări educaţionale.
1%
Kolu, 0., 2:1:, si-ologia dezvoltării umane, 7d.@niversitară, 8ucure+ti, p. 2:=1E dem,p.22%1< dem,p.22E
12
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 13/70
ornind de aici, alegerea prietenilor modelează +i este modelată de opţiunile academice +i
vocaţionale, de abilităţile +i interesele comune.
6tudiile întreprinse pe adolescenţi privind speranţele, obiectivele +i aspiraţiile lor de viitor,
des*ă+urate în cadrul unor culturi variate, au demonstrat că sunt *oarte interesaţi de
educaţia lor +i de viitoarea ocupaţie. &e exemplu un studiu e*ectuat pe un e+antion de
studenţi din Kermania a indicat că găsirea unui loc de muncă era principala lor preocupare
(0oester +i 0rideric-, 1<<#). 'n Flanda, 8osma (1<<2) a raportat că, în timpul interviurilor
luate pe tema indentităţii, adolescenţii s$au re*erit cel mai *recvent la +coală ca viitoare
ocupaţie ca *iind cele mai importante elemente pentru ei. La urma urmei, a avea !un loc de
mună real" +i a *i plătit pentru munca depusă reprezintă un pas important către autonomie,
independentă +i statutul de adult. unca in*luenţează viaţa adolescenţilor în mai multe privinţe. ;raseul educaţional, deprinderile +i cuno+tinţele asimilate re*lectează +i au impact
asupra aspiraţiilor de muncă ale adolescenţilor.2:
&incolo de contextul +colar, primele contacte cu munca ale adolescenţilor au loc *recvent
în contextul *amilial. restarea de treburi casnice +i primirea de *eedbac5 direct +i indirect
constituie unele dintre cele mai timpurii experienţe de muncă pentru copii +i adolescenţi.
&e asemenea, cei din urmă experimentează indirect lumea muncii prin intermediul
relatărilor părinţilor +i a reacţiilor acestora *aţă de locul lor de muncă. &ezvoltareavocaţională a unor adolescenţi are loc treptat +i în *inal a/ung să practice meseria pe care
+i$o doreau atunci cnd erau copii. Le place ceea ce *ac, sunt per*ormanţi în domeniul în
care lucrează +i sunt răsplătiţi pentru asta. 'n cazul altor adolescenţi, este posibil ca
dezvoltarea vocaţională să nu aibă aceea+i evoluţie pozitivă. 6$ar putea ca ei să lupte din
greu pentru a$+i găsi un loc de muncă, să a/ungă să le displacă ceea ce *ac +i să se simtă
recompensaţi mai puţin dect merită.21
'n societăţile occidentale, copiii +i adolescenţii sunt încura/aţi să exploreze piaţa muncii,
pregătindu$se pentru a se anga/a +i a deveni cetăţeni productivi. ulte tatonări au loc
neo*icial +i includ activităţi extrapro*esionale, cum ar *i -obb$urile +i activităţile
des*ă+urate în timpul liber. &e asemenea, mulţi adolescenţi a*lă in*ormaţii despre diverse
ocupaţii prin intermediul programelor +colare.
6peciali+tii în domeniul carierei au subliniat *aptul că rolurile de adolescent în
timpul liber +i de adolescent$elev, care au cel mai mare impact în adolescenţă, le o*eră
2: Adams, R.,K., 8erzons5, 2::<, si-ologia adolescenţei, 7d.olirom, a+i, p.13E21 dem, p.13<
13
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 14/70
multe ocazii de a se pregăti pentru piaţa muncii. Molland (1<<%) a precizat că activităţile
des*ă+urate în timpul liber sunt alese în baza unor *actori de personalitate +i a unor interese
care g-idează o eventuală selecţie a viitoarei ocupaţii. 'ntr$adevăr, adolescenţii nu prea *ac
distincţie între timpul liber, +coală +i muncă (ondrace5 +i 65ori5ov, 1<<%). Adolescentul
este receptiv la orice aspect al vieţii care îi o*eră posibilitatea de a explora +i a învăţa.
7xperienţa în muncă /oacă un rol important în maniera în care se autode*inesc adolescenţii.
on*runtarea cu realitatea muncii plătite îi poate stimula să analizeze cu seriozitate, de
multe ori pentru prima dată în viaţă, cine î+i doresc să *ie (sau să nu *ie) sau ce ar putea *i
pe piaţa muncii. Fricum, există păreri controversate în legătură cu impactul pe care îl are
experienţa de lucru în adolescenţă, dacă este un *actor pozitiv, negativ sau neutru în
dezvoltarea viitoarei cariere. @nii părinţi consideră că este rezonabil să$+i lase copiii săînveţe. Alţii consideră că activitatea plătită determină un respect mai mare *aţă de muncă +i
subliniază valoarea acesteia ca modalitate de a obţine lucrurile pe care cineva +i le dore+te.
ărinţii nu sunt singurii care s$ar putea să aibă păreri di*erite în ceea ce prive+te răspunsul
la întrebarea dacă munca stimulează o dezvoltare sănătoasă a adolescenţilor. ercetătorii
au obţinut rezultate relativ di*erite în stadiile lor despre munca în rndul adolescenţilor,
realizate în ultimele două decenii.22
DECI/IA ŞI ORIENTAREA ŞCOLAR0 ŞI PRO1ESIONAL0
DECI/IA
0iecare tnăr trebuie să$+i cultive capacitatea de a lua decizii. 6tarea de indecizie
este periculoasă +i va duce la ruina multor tineri. &acă nu veţi *i -otărţi, temeliile
caracterelor voastre vor rămne zidite pe nisip. 7xistă unii care au ne*ericirea de a se a*la
întotdeauna de o parte gre+ită, în timp ce &omnul dore+te ca ei să *ie oameni loiali, care să
poată distinge binele de rău.23
&ecizia de carieră reprezintă procesul care duce la secţia unei alternative de carieră
din mulţimea de variante disponibile la un moment dat.2=
Pr!-esia reprezintă specialitatea (cali*icarea) pe care o persoană o dobnde+te prin studiu.
22
dem, p.1=:23 I-ite, 7., 2:11, inte, caracter, personalitate, 7d.!iaţă +i sănătate" , 8ucure+ti, p.#32= Lemeni, K., iclea, ., 2:1:, onsiliere +i orientare, 7d. A6R, lu/$>apoca, p.1%:
1=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 15/70
Oc"(a#ia este specialitatea, activitatea pe care o des*ă+oară e*ectiv o persoană, într$o
unitate economico$socială, +i care reprezintă pentru aceasta o sursă de existenţă.2?
&ecizia exprimă conceptualizarea unei opţiuni de rezolvare a obiectivelor +i direcţionarea
con+tientă a activităţii. Arată trecerea de la intuirea empirică a unei soluţii la decizia
raţională, bazată pe analize +i alegerea din mai multe variante conturate. >u este o simplă
-otărre luată, ci aceea legată de in*luenţarea directă a activităţii elevilor, relaţiilor,
metodologiei. 'mbină elemente *undamentale (obiectivul, variantele de soluţionare,
-otărrea luată), complementare (in*ormaţiile, controlul aplicării ) +i auxiliare
(comunicarea deciziei), arată că luarea unei -otărri nu este un proces linear, continuu, ci
apar mereu perturbări, întreruperi, reveniri, reconsiderări, repetări, omisiuni de in*ormaţii
pe parcursul acţiunii, dependente de operaţiile cognitive implicate în sistemulin*ormational asupra des*ă+urăriiB percepere, analiză, comparare, interpretare, sinteză,
generalizare, concretizare. Antrenează *actorul psi-osocial (relaţii, stări, opinii, valori) în
rezolvarea situaţiilor conturate, prin depă+irea contradicţiilor. &e unde +i aprecierea că
decizia este, de *apt, rezolvarea unei situaţii problematice.2#
&ecizia instrucţională
&in punct de vedere al teoriei instruirii, decizia este un proces de alegere în moddeliberat a unei linii de acţiune pentru a a/unge la rezultatele proiectate, la obiectivele
prestabilite.
F de*iniţie operaţională a deciziei este dată de . 9inga (1<<3)B activitate con+tientă de
alegere a unei modalităţi de acţiune, din mai multe alternative posibile, în vederea realizării
obiectivelor propuse.
La nivel instrucţional, decizia are un caracter mai complex dect în alte domenii,
deoarece procesul vizează elevul în *ormare. onsecinţele deciziilor au in*luenţă directă
asupra personalităţii viitorului adult.
Actele de decizie au un rol reglator, ele ne*iind un produs al unei -otărri arbitrare, ci al
unui proces logic care trebuie să parcurgă o serie de etape cum ar *iB obiective, variante
(alternative), criterii (selecţie), decizie, acţiune, control, rezultat actual +i rezultat dorit.
6emni*icaţiile generale ale deciziei educaţionale suntB
2? idem,p.1#=2# 9oiţa, 7., 2:::, anagement educaţional, 7d. olirom, a+i, p.??
1?
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 16/70
• din punct de vedere social, indivizii pregătiţi de +coală vor activa după absolvire
într$o colectivitate unde se vor integra în maniera în care au *ost solicitaţiC
• din punct de vedere moral, decizia educaţională poate sc-imba în bine sau în rău
un destin +colar +i uman pentru o lungă perioadă a existenţei.
2%
&ecizia de carieră
'n general, decizia de carieră se consideră a *i doar punctul *inal, de selecţie e*ectivă a
alternativei optime, *ără a se avea în vedere întregul proces prin care trece o persoană
pentru a realiza această alegere.
'n cadrul deciziei de carieră se disting trei componente a*late în permanentă interacţiuneB
&ecizia de carieră
1.onţinutul deciziei 2.rocesul decizional
e decizie urmează să iauN um voi lua această
decizieN
3.ontextul deciziei
are sunt *actorii care îmi in*luenţează deciziaN2E
onţinutul deciziei de carieră se re*eră la problema e*ectivă, care necesită luarea unei
decizii. 7xemple de probleme de carierăB
•
alegerea +colii +i a pro*ilului de studiu (liceu teoretic, real, +coală de arte,*acultatea de medicină, etc.)
• alegerea unei pro*esii (inginer, contabil, medic, +o*er, pro*esor etc.)
• alegerea unui anumit traseu educaţional (un liceu de artă 4 o *acultate de artă +i
design 4 masterat în design vestimentar)
2% ucu, 8., R.,2::1,nstruirea +colară,7d.olirom,a+i,p.1=#2E Lemeni,K.,iclea,.,2:1:, onsiliere +i orientare,7d.A6R,lu/$>apoca,p.1%:
1#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 17/70
• alegerea unor modalităţi de *ormare a competenţelor pro*esionale (activităţi de
voluntariat, noviciat etc.)2<
rocesul decizionalB
&emersul decizional propriu$zis cuprinde o serie de etape care au o pondere mai mare sau
mai mică în economia deciziei de carieră, în *uncţie de conţinutul +i contextul deciziei.
rocesul decizional
1. &e*inirea deciziei +i identi*icarea alternativelor
2. 7xplorarea +i evaluarea ?. Reevaluarea
deciziei
alternativelor existente
3. lanul de carieră =. mplementareadeciziei
&e*inirea deciziei +i identi*icarea alternativelor presupuneB
• con+tientizarea necesităţii de a lua o decizie de carierăC
• de*inirea conţinutului decizieiC
• identi*icarea alternativelor existente pentru decizia dată.
7xplorarea +i evaluarea alternativelor existente presupuneB
• suprapunerea peste caracteristicile personale (valori, interese, abilităţi +i
deprinderi)C
• concordanţa cu a+teptările persoanei (stilul de viaţă dorit, mediul de activitate
a+teptat, nivelul educaţional implicat etc.)C
• susţinerea de care ar bene*icia din partea persoanei semni*icativeC
2< dem,p.1%:
1%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 18/70
• costurile +i bene*iciile implicate de alegerea variantei respective.3:
lanul de carieră se poate re*eri laB
• modul în care se vor dobndi cuno+tinţele +i deprinderile necesare pentru
practicarea domeniului ales (exempluB traseul educaţional +i *ormele de dezvoltareadiacente)C
• modul în care se vor explora o*ertele educaţionale sau ocupaţiile (exempluB
consultarea materialelor scrise, vizite la +colile, *acultăţile sau locurile de muncă
vizate etc.)C
• modul în care se va *ace promovarea personală (exempluB curruculum vitae,
scrisoarea de intenţie, pregătire pentru interviu etc.)31
mplementarea deciziei presupune aplicarea planului stabilit. Aceasta implică att
consecvenţă, ct +i *lexibilitate în adaptarea la situaţii nea+teptate. lanurile e*iciente sunt
cele care ţin seama de aceste evenimente nea+teptate +i permit o reevaluare +i o readaptare
a planului.
Reevaluarea deciziei permite corectarea anumitor di*icultăţi apărute în di*erite etape, cum
ar *iB
• necorcondanţe între di*erite etape ale procesului decizional (exempluB
necorcondanţă între planul de carieră +i modul în care aceasta a *ost pus în
aplicare)C
• aspecte de*icitare ale procesului decizional (ex., evaluarea incompletă a
alternativelor).
mportanţa deciziei rezidă în interacţiunile multiple dintre carieră +i celelalte aspecte ale
vieţiiB stilul de viaţă, starea de bine, exercitarea rolurilor, prestigiul etc.
ontextul deciziei este dat de totalitatea *actorilor interni +i externi care in*luenţeazăconţinutul +i procesul decizional.32
1act!rii interni care in-l"en#ea%' $eci%ia $e carier'
3:
idem, p.1%131 idem, p.1%=32 idem, p. 1%#
1E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 19/70
uno+tinţele despre sine, deprinderile, caracteristicile de personalitate, valorile +i
interesele reprezintă reperele cele mai importante în alegerea carierei +i sunt rezultatul
procesului de autocunoa+tere.
uno+tinţele educaţionale +i ocupaţionale sunt rezultatul comportamentului explorator
mani*estat de către elevi în vederea obţinerii in*ormaţiilor despre alternativele +i pro*esiile
de interes.
iturile sunt credinţe *alse despre carieră, despre procesul de alegerea a carierei +i despe
strategiile care asigură succesul pe piaţa muncii.
7xemple de mituriB alegerea carierei este un proces ireversibilC odată ce ai ales o carieră,
nu te poţi răzgndiC există o singură carieră potrivită pentru tineC valoarea ta ca persoană
depinde de cariera taC +tii totul despre cariera pe care vrei s$o urmeziC succesul în carieră
depinde doar de per*ormanţele tale academiceC ca să ai succes în carieră, trebuie să ai
multe diplomeC trebuie să alegi între a avea o carieră +i a avea o *amilie.
7xemple de stereotipuriB
• stereotipurile de genB pentru *emei sunt potrivite domeniile umaniste +i pentru
bărbaţi sunt potrivite domeniile te-nice.
•
stereotipurile despre +colile +i pro*esiile pe care elevii le au în vedereB coalaaceasta este pentru copii care provin din *amiliile cu baniC ro*esia de manager îţi
aduce mulţi bani, etc.
Abilitatea decizională este o strategie, o procedură de acţiune implicată în rezolvarea
problemelor de carieră +i în selectarea alternativei optime.
1act!ri e*terni care in-l"en#ea%' $eci%ia $e carier'
ărinţii in*luenţează decizia de carieră +i dezvoltarea carierei copiilor prinB
disponibilitatea de a acorda suport pe parcursul procesului decizionalC o*erirea unui *eed$
bac5 în legătură cu alternativele de carierăC acordarea autonomieiC acceptarea opţiunilor
copiilorC expectanţe realiste legate de carieră, care devin *actor motivator pentru alegerile
copiilor +i nu în ultimul rnd, o*erirea unor modele pozitive de comportament, legate de
alegerea +i dezvoltarea carierei.
odelele de carieră sunt persoane semni*icative, aceste sunt modele din antura/ul copiilor,
din mediul *amilial sau persona/e promovate prin intermediul mass$media. n*luenţa
1<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 20/70
acestora asupra deciziilor de carieră ale copiilor se realizează prin o*erirea suportului
in*ormaţional +i psi-ologic, prin orientarea +i modelarea comportamentului decizional.
Krupul de prieteni in*luenţează decizia de carieră prin expunerea adolescentului la
valorile grupului. 0ormarea +i menţinerea miturilor +i a stereotipurilor legate de carieră
sunt legate în mare parte de presiunea grupului de prieteni.
Fportunităţile se re*eră la posibilităţile materiale +i *inanciare, la resursele in*ormaţionale
+i de *ormare existente, la situaţiile +i activităţiile de învăţare care consituie mediul de
cre+tere +i dezvoltare al copiilor.
As(ecte rela#i!nate c" $eci%ia $e carier'
;ranziţia reprezintă trecerea de la un stadiu la altul +i presupune totalitateamecanismelor +i a trans*ormărilor care *ac posibil acest proces.
erioada +colarităţii între # +i 1< ani este marcată de tranziţii multiple. &in punctul de
vedere al carierei, cele mai relevante +i importante suntB
• trecerea de la mediul +colar la mediul muncii între 1E$1< ani, care implică
modi*icarea rolurilor persoanei +i apariţia unor noi cerinţe sociale.
• tranziţia de la un ciclu de învăţare la altul, ce implică sc-imbări în contextul de
învăţare +i cerinţele mediului +colar +i social.
ndecizia de carieră poate să *ie tranzitorie, normală +i c-iar necesară în procesul alegerii
carierei. rocesul decizional implică parcurgerea etapelor deB autocunoa+tere, explorarea
educaţională, ocupaţională, dezvoltarea de abilităţi +i evaluarea alternativelor, în care
momentele de indecizie alternează cu momente de certitudine. Acestea sunt stări
temporare care în *inal conduc la cristalizarea unei decizii educaţionale sau ocupaţionale.
>u necesită o intervenţie specială, dar adolescenţii pot bene*icia de pe urma suportului
in*ormaţional +i psi-ologic pe care îl acordă mediul.
ndecizia poate să ia două *ormeB
$ndeci#ie ca moment absolut normal al procesului de deci#ie a%lat în des%ăşurare.
Adolescentul este în căutarea de in*ormaţii despre sine +i despre traseele educaţionale +i
ocupaţionale, evaluează alternative, abandonează +i caută variante etc.
$ndeci#ie ca mani%estare a indecisivităţii. ncapacitatea de a lua o decizie se datorează unei
lipse de strategii de evaluare a in*ormaţiilor, a variantelor, *ie a anxietăţii legate de situaţia
2:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 21/70
de decizie. Acesta se mani*estă printr$o dependenţă de alte persoane, evitarea sau amnarea
deciziei +i lipsa de încrederii în sine.
Stil"ri $eci%i!nale
6tilul decizional reprezintă modalitatea proprie de a rezolva o situaţie ce presupune
alegerea între mai multe alternative. @n stil decizional de*icitar poate distorsiona sau
împiedica prelucrarea in*ormaţiilor legate de sine +i domeniile de activitate, ast*el înct
rezultatul este unul dezadaptativ +i cu repercusiuni serioase asupra posibilităţii de
plani*icare a carierei. Adolescenţii pu+i în *aţa unei situaţii de decizie legată de carieră pot
mani*esta siluri decizionale di*erite.33
6tiluri decizionale3=
6tilul decizional aracteristici
plani*icat abordare raţională a deciziei, ec-ilibrată sub raportul practicăriicognitive +i emoţionaleB ! 6unt organizat +i îmi *ac planuri."
agonizantinvestire de timp +i energie în adunarea datelor +i analizaalternativelor, ceea ce determină o supraîncărcare +i amnareadecizieiB !>u mă pot decide."
impulsiv acceptarea primei alternative disponibile, *ără a căuta altele sau aaduna in*ormaţieB !&ecid acum +i mă gndesc mai trziu."
ituitiv *undamentarea deciziilor pe sentimente +i trăiri neverbalizateB"6imt că a+a e bine."
delăsător amnarea oricărui proces de evaluare +i acţiune în privinţa problemeiB !ă voi gndi mine."
*atalist a lăsa decizia pe seama mediului sau sorţiiB !e va *i, va *i."
compliant acceptarea deciziei altuia în locul deciziei individualeB !&acă crezică e bine..."
paralitic acceptarea responsabilităţii pentru decizie, ulterior mani*estndincapacitate în iniţierea procesuluiB ! tiu că trebuie, dar pur +isimplu nu pot să o *ac"
Di-ic"lt'#i (e care le (!t 2nt3(ina a$!lescen#ii 2n l"area $eci%iei $e carier'
• &i*icultatea de a iniţia procesul decizional în sine, datorităB motivaţiei scăzute de
implicare în procesul decizional, indeciziei generale ca o consecinţă a anxietăţii,
33 8ăban, A.,2::1, onsiliere educaţională, 7d.Ardealului, lu/$>apoca, p. 2223= idem, p. 223
21
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 22/70
mani*estă în toate tipurile de decizii, convingerilor iraţionale (mituri) legate de
alegerea carierei.
• Lipsa in*ormaţiilor despreB *azele des*ă+urării procesului decizional,
caracteristicile personale relevante pentru luarea unei decizii optime (interese,
valori, abilităţi), alternativele ocupaţionale posibile, strategiile prin care ar putea
obţine in*ormaţii legate de carieră.
• nconsistenţa in*ormaţiilorB in*ormaţii contradictorii +i ambigue despre sine sau
despre alternativele decizionale (note mari la o disciplină de studiu pe parcursul
liceului, dar notă mică la bacalaureat la aceea+i disciplină), con*licte interne
(interese pentru două domenii pro*esionale di*erite, cum ar *i teatru +i +tiinţe
economice), con*licte externe (discrepanţe între scopurile părinţilor +i cele aelevului).3?
'n cazul în care indecizia de carieră este rezultatul unei lipse in*ormaţionale sau a unei
di*icultăţi de comportament pe care le experimentează adolescentul, se impune intervenţia
specială pentru remedierea lor. resiunea exercitată asupra adolescentului de către +coală +i
*amilie în momentul de indecizie pot să conducă la adoptarea +i implementarea prematură
a unor decizii mai puţin potrivite.
'n luarea unei decizii, este importantă propria experienţă, însă aceasta, pentru a alunga
posibila naivitate, trebuie *undamentată pe *apte +i date reale. olectarea +i procesarea
in*ormaţiilor, ca punct de plecare al procesului decizional, reprezintă con+tientizarea
situaţiei care are nevoie de o decizie. asul imediat următor este cel al evaluării opţiunilor.
F mai bună decizie depinde în mod direct de calitatea in*ormaţiei. 7levul dore+te
să *ie in*ormat cu privire la *actorii existenţi, cu toate că, în acel moment, el poate să nu
perceapă relevanţa lor în procesul decizional. Rolul in*ormaţiei este de a reduce
ambiguitatea, ceea ce se întmplă indi*erent de caracterul ambiguu iniţial al acesteia.
&i*icultăţi +colare apar la orice vrstă. 'nsă pubertatea marc-ează o peroiadă de
sc-imbare în raport cu +colaritatea. 6e pot observa declinuri sau e+ecuri +colare bru+te, cu
att mai spectaculoase cu ct sunt înregistrate de elevi pnă atunci străluciţi. 7xistă situaţii
inverse, cnd tnărul nu acorda iniţial atenţie învăţării pentru ca ulterior, în mod subit să
investească *oarte mult studiu.3#
3? Lemeni, K., iclea, ., op.cit., p. 1E33# lerget, 6., op.cit., p. 22?
22
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 23/70
F persoană obi+nuită î+i petrece aproximativ o treime din viaţa activă lucrnd, în
contextul în care programul de lucru este de E ore pe zi.
Alegerea unui /ob doar de dragul de a avea un loc de muncă, pentru că e la modă sau
pentru a avea un venit poate părea o soluţie de compromis, însă pe termen scurt. e termen
lung acest lucru înseamnă să te simţi plictisit +i să devii pla*onat. 'n acest *el devii
demotivat +i stresat, *actori ce au impact în ceea ce privește sănătatea, dar +i în ceea ce
prive+te per*ormanţele la locul de muncă.
De(rin$eri $e cercetare 2n g3n$irea critic'
A observa înseamnă a vedea +i a remarca cevaC a privi ceva cu atenţie pentru a remarca
diverse elemente.
A descrie înseamnă a de*ini o situaţie.
A compara înseamnă a examina lucrurile, a le găsi un gen proxim +i o di*erenţă speci*ică.
A identi%ica înseamnă a arăta sau demonstra cum este cevaC a recunoa+te ceva ca
individualitate.
A asocia înseamnă a opera conexiuni mentale între situaţiiC a le conecta pe baza unei relaţii
de cauzalitate.
A in%era înseamnă a *ormula o opinie pe baza in*ormaţiei disponibile +i a evidenţeiC a
a/unge la o concluzieC a sugera indirect că o a*irmaţie este adevărată.
A pre#ice înseamnă a anticipa un eveniment.
A solicita înseamnă a *ace o cerere o*icialăC a *ace ca o lege, normă, etc. să *ie e*icientă
într$o situaţie datăC a *olosi ceva deoarece este relevant sau potrivitC a utiliza ceva în
practică.&eciziile pe care le luăm presupun întotdeauna alegeri, care pot *i bune sau mai puţin bune,
dar care, de *iecare dată au consecinţe *aste sau ne*aste asupra noastră sau asupra celor din
/urul nostru. -iar dacă gndirea critică este ceva ce posedăm de/a într$o măsură mai mare
sau mai mică, este totodată o pricepere pe care o putem ameliora prin exerciţiu.
0enomenul insuccesului +colar trebuie tratat cu toată responsabilitatea de *actorii
educaționali, pentru că e*ectele sale negative se *ac simţite pe multiple planuriB +colar,
*amilial, social +i individual. nsuccesele +colare ale elevilor reprezintă +i insuccese aleinstituției +colare, iar în cazul în care, cu ocazia examenelor naţionale (bacalaureat,
23
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 24/70
capacitate) se înregistrează procente scăzute de promovabilitate, se poate pune problema
e*icacităţii sistemului educațional în ansamblul său. @nii autori consideră că insuccesul
+colar marc-ează, în primul rnd inadaptarea +colii la elev, deci ar trebui considerate
obiectivele +i *inalităţile învăţămntului. entru părinți, insuccesul +colar este dintr$un
anumit punct de vedere, mai dramatic, pentru că poate semnala un posibil insucces
pro*esional, o situaţie economică modestă +i un statut social in*erior pentru copil, atunci
cnd va cre+te. 7l mai semni*ică e+ecul proiectului parental cu privire la viitorul
copilului.3%
Orientarea +c!lar' +i (r!-esi!nal'
onsilierea este un proces în care un pro*esionist stabile+te o relaţie bazată pe încredere cuo persoană care are nevoie de spri/in.3E
onsilierea asigură asistenţa individului în explorarea +i înţelegerea propriei identităţi, îl
spri/ină în dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor +i luarea deciziei.3<
iller (1<E<) susţineB !onsilierul are rolul de a a/uta elevii, a promova +i a dezvolta
abilităţile de comunicare +i cooperare, a o*eri in*ormaţii despre muncă +i domeniile
ocupaţionale." =:
C!nsilierea (riin$ cariera
'n consilierea privind cariera se pot distinge mai multe *orme de intervenţie. Ast*el,
psi-ologia vocaţională se ocupă de cercetarea modului de adaptare la opţiunile vocaţionale,
avnd ca obiect comportamentul +i experienţa persoanei în mediul de muncă.
onsilierea privind cariera ia parte în rezolvarea problemelor de carieră, dezvoltă
+i aplică intervenţii bazate pe cercetările psi-ologiei vocaţionale.
@tilizează +i termenul de !orientare vocaţională", pentru a desemna tot o *ormă de asistare
în domeniul carierei, dar di*erită de consilierea privind cariera.
Frientarea implică îndrumarea elevului pentru a realiza decizii speci*ice, *iind o intervenţie
ţintită, în cazuri particulare.
3% 6ălăvăstru, &., 2::=, si-ologia educaţiei, 7d. olirom, a+i, p. 23=3E
losca, ., ois, A., 2::1, onsiliere privind cariera, 7d. &acia, lu/$>apoca, p. <3< idem, p. 1:=:idem, p. 2?
2=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 25/70
onsilierea privind cariera cuprinde o serie de activităţiB evaluarea personalităţii, a
valorilor, a motivației, identi*icarea aptitudinilor. onsilierea are în vedere îndrumarea
elevului spre o pro*esie sau o *amilie de pro*esii pentru care aceasta dovede+te că are
înclinaţii +i aptitudini. Acest tip de intervenţie constă în evaluarea e*ortului de pregătire
necesar al elevului, al alegerii celor mai adecvate *orme +i *iliere de dezvoltare, al
conceperii unui plan de *ormare pro*esională.
Fbiectivele consilierii privind cariera pot *i structurate pe trei componenteB
autocunoa+tere, dezvoltare vocaţională, cunoa+tere +i plani*icarea a carierei.
Aceste obiective au în vedereB autocunoa+terea +i descoperirea de către elevi a propriilor
interese, aspiraţii +i potenţialul de care dispun pentru a$+i de*ini propria identitateC
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptării +i a sentimentelor de preţuire personalăC *ormarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivă care se răs*rnge asupra
comportamentuluiC dezvoltarea aptitudinilor sociale +i a abilităţilor interpersonale, de
colaborare, a capacităţii de a comunicaC dezvoltarea capacităţii de autodiri/are +i de
rezolvare a problemelor propriiC *ormarea capacităţii de analiză, a competenţelor dobndite
prin învăţare, în vederea orientării spre o anumită carierăC *ormarea abilităţilor de a lua o
decizie privind alegerea +colii, pro*esiei +i asumarea responsabilităţii *aţă de integrarea
pro*esională +i socială în condiţiile o*erite de piaţa munciiC învăţarea unor te-nici de plani*icare a propriei cariere, de concepere +i monitorizare a planului de acţiune.
M!$ele $e c!nsiliere (entr" carier'
Activitatea de consiliere pentru carieră se re*eră la procesul complex de asistare
specializată a individului în momentele cruciale ale traseului său educaţional +i
pro*esional, prin *urnizarea de in*ormaţii precise +i susţinerea sa în luarea deciziilor care îi
a*ectează evoluţia ulterioară pe planul carierei.
odelul elaborat de arsons în 1<:< constă în trei asumpţiiB
• oamenii sunt di*eriţiC
• mediile muncii sunt di*eriteC
• există posibilitatea ca prin studiul acestora să găsim similarităţi care determină
!potrivirea" individ$ mediul muncii.
2?
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 26/70
odelele personaliste au *ost criticate datorită caracterului lor statistic în abordarea
problemelor legate de carieră +i a insensibilităţii la impactul *actorilor sociali +i economici
în determinarea comportamentului vocaţional.
odele dinamice au la bază ideea că dezvoltarea unei cariere presupune parcurgerea mai
multor etape pe parcursul desăvr+irii identităţii vocaţionale. @n loc important în cadrul
acestor modele i se atribuie procesului actualizării imaginii de sine, conceptualizată ca o
rezultantă a interacţiunilor continue dintre *actorii individuali +i cei situaţionali.=1
odelul cognitiv al consilierii pentru carieră (eterson, 6ampson +i Reardon,1<<1)
postulează existenţa unei relaţii de cauzalitate directă între e*icienţa în luarea deciziilor, pe
de o parte, +i soluţionarea problemelor legate de carieră, acurateţea procesării in*ormaţiei
despre sine +i problematica ocupaţională, plani*icare +i abilităţi decizionale.=2
Te!rii ale $e%!lt'rii carierei
Fpţiunea unui tnăr pentru o anumită carieră, realizată *ără nici un spri/in extern, este un
proces di*icil, adesea asociat cu alegeri gre+ite, ezitări, abandon, amnare, toate acestea cu
un serios impact asupra viitorului său pro*esional. 0iecare ne alegem viitoarea meserie în
*uncţie de anumite criterii. Ast*el, există în general mai multe tipuri de alegeri din partea
tinerilorB• social orientateB prestigiu, succes, poziţieC
• altruisteB spri/inirea *amiliei, a categoriilor de*avorizateC
• egoisteB con*ortul personal, c+tigul material, muncă u+oară +i *ără responsabilităţiC
• *rustranteB alegerea unui traseu pro*esional opus dorinţei celor cu care intrăm în
con*lictC=3
•
con*ormisteB acceptarea soluţiei găsite de altcineva +i plierea aspiraţiilor în acestsensC
• narcisisteB motivate prin plăcerea în sine, riscul pe care îl implică, satis*acţia
*urnizată.
ulţi părinţi î+i supraapreciază copiii +i le impun trasee educaţionale +i *iliere pro*esionale
la care ace+tia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor *ace *aţă cu greu, cu
=1 odar, ;., 6tanciu, ., otru+, A., 2::<, onsiliere educaţională +i vocaţională, 7d. &imitrie
antemir, ;rgu ure+, p. <#=2 idem, p. <%=3 idem, p. 1::
2#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 27/70
e+ecuri repetate sau rezultate mediocre, *apt ce se va răs*rnge +i asupra satis*acţiei sau
reu+itei lor în muncă.
ărinţii trans*eră adesea copiilor nemulţumirile lor pro*esionale, stereotipurile cu
privire la muncă sau propriile aspiraţii nerealizate, *aptul avnd e*ecte ne*avorabile în
alegerea +i realizarea carierei acestora. onderea în care copiii ţin seamă de dorinţa
părinţilor cu privire la *iliera +colară de urmat +i pro*esia viitoare scade pe măsură ce
ace+tia sunt inclu+i în niveluri mai înalte de +colarizare. ;oţi cei abia ie+iţi de pe băncile
liceului +i$au pus, la un moment dat întrebări cu privire la care pro*esie ar *i cea mai
potrivită pentru ei.==
Alegerea +i !rientarea carierei
'n domeniul psi-ologiei carierei, există o multitudine de concepte care de cele mai
multe ori sunt ulilizate într$o manieră nediscriminativă. Ast*el, se vorbe+te despre alegerea,
orientarea, consilierea, dezvoltarea, educarea, managmentul carierei.
&acă la cele mai sus adăugăm +i conceptele de orienare +colară +i pro*esională, orientare
vocaţională, reconversie pro*esională, vom înţelege că situaţia devine +i mai di*icilă. >u ne
propunem să întreprindem acum o amplă dezbatere terminologică.
&eocamdată, dorim să di*erenţiem primii doi termeni, +i anume pe cei de alegere +iorientare a carierei.
Alegerea carierei implică opţiunea individului pentru o pro*esiune sau pentru anumite
tipuri de posturi, poziţii etc. mportante pentru ea sunt, după noi, momentul cnd se *ace o
asemenea opţiune, *actorii care o in*luenţează +i caracteristicile alegerii ca atare.
t prive+te momentul alegerii pro*esiunii sau carierei, acestea se plasează de obicei la
începutul vieţii pro*esionale active a individului. &acă pro*esiunea ini+ial aleasă nu este
potrivită sau satis*ăcătoare pentru individul respectiv, ea poate si sc-imbată ulterior.
&in perspectiva acestui prim aspect, alegerea carierei se situeaza la debutul vieţii
pro*esionale, pe cnd orientarea, nu a carierei, spunem noi, ci a cursuluiDtraiectoriei
carierei are loc mai trziu, după o perioadă de practicare a pro*esiei respective. =?
u re*erire la *actorii care in*luenţeză alegerea carierei, constatăm nu doar multitudinea, ci
+i varietatea lor extremă. >umai că ace+ti *actori sunt de cele mai multe ori exteriori
individului, c-iar mai puţin con+tientizaţi de el. ;nărul, a*lat în -ţi+ul +i păien/eni+ul
== idem, p. 1:1=? Hlate, ., 2::E, ;ratat de psi-ologie organizaţional$managerială, 7d. olirom, a+i, p. 3?#
2%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 28/70
ecestor *actori, incapabil încă de a se cunoa+te pro*und, insu*icient in*ormat +i poate
insu*icient motivat, *ace o alegere care poate *i corectă, *ericită, dar +i întmplătoare,
gratuită, o alegere care îi reprezintă întru totul sau nu$l reprezintă deloc. Frientarea
carierei, imprimarea unui alt curs +i alt ritm al ei constituie expresia matrităţii depline a
individului, rezultatul experienţelor acumulate de$a lungul timpului, al succeselor +i
insucceselor trăite +i traversate pe parcursul practicării uneiDunor pro*esiuni. ursul
carierei, cel puţin ca tendinţă, este întotdeauna orientat pozitiv, constructiv, această
orientare *iind reprezentativă pentru identitatea pro*esională a individului.=#
&in punctul de vedere organizatoric, educaţia +i *ormarea deprinderilor pentru
dezvoltarea carierei presupunB
•
educaţie pentru carieră în ateliere de lucru (simularea alegerii anumitor cariere saumodele ale dezvoltării personale)C
• dezvoltarea deprinderilor privind alegerea carierei integrate di*eritelor discipline
+colareC
• lecturi +i teme aplicative despre posibilităţile unei dezvoltări reu+ite în di*erite
cariereC
• sesiuni de in*ormare, proiecte despre carieră, simularea anumitor situaţii speci*ice
unor pro*esiiC
• utilizarea *acilităţilor pentru anga/areB pro*ile pro*esionale, sisteme electronice de
mediere a muncii, de (auto)evaluare etc.C
• exersarea !pe viu" a demersurilor pentru anga/areC
• parcurgerea asistată a pa+ilor reali ai anga/ării.
'nainte de conturarea unui plan de educare +i dezvoltare a cariere, vor trebuii identi*icate
resursele în mod realist +i anticipate posibilele obstacole.=%
denti*icarea resurselor +i a obstacolelor (. 9igău) =E
nterne 7xterne
Resursetalent, aptitudini, deprinderi,cuno+tinţe, perseverenţă, motivaţie,interes
*amilia, prietenii, instituţiilespecializate în consiliere, +coala
Fbstacoletema de e+ec, ezitarea, amnarea,neîncrederea în sine, emotivitatea,îndoiala
resurse *inanciare modeste,experienţă în muncă redusă, nivelde +colarizare insu*icient, lipsă de
=#
idem, p. 3?#=% 9igău, ., 2::1, onsolierea carierei, 7d. 6igma, 8ucure+ti, p. <%=E ibidem
2E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 29/70
spri/in +i încura/are
iaţa pro*esională are un aspect ciclicB începe cu gndurile +i experienţele care duc
la alegerea unei pro*esii, continuă cu implicarea în cariera aleasă +i se *inalizează cu
retragerea din viaţa pro*esională. Această evoluţie nu este liniarăB de$a lungul vieţii, adultultrebuie să ia decizii critice, iar adesea apar momente de îndoială +i criză.
6uper (1<?%) +i Maving-urist (1<#=) au împărţit acest ciclu într$o serie de stadii, ce au la
bază maniera de implicare pro*esională în di*erite momente ale vieţii.
Ast*el, &. 6uper, lund în considerare interacţiunea dintre activitatea de autocunoa+terea a
oamenilor +i alegerea ocupaţiei potrivitr, identi*ică următoarele cinci stadiiB
• stadiul de cre+tere (:$1= ani) 4 /ucndu$se, copilul experimentează o serie de roluri
+i activităţi pregătitoare pentru viaţa de adultC• stadiul de explorare (1?$2= ani) 4 adolescenţii î+i identi*ică nevoile, interesele,
abilităţile, oportunităţileC spre *inalul stadiului, tinerii aleg pro*esia potrivită +i
încep c-iar s$o exerciteC
• stadiul de implementare (2?$== ani) 4 c-iar dacă la început apar unele *luctuaţii
pro*esionale, în a doua /umătate a stadiului, cariera devine stabilăC ace+tia sunt
poate cei mai creativi ani sub raport pro*esionalC=<
• stadiul de menţinere ( =?$#= ani) 4 se pune accent pe menţinerea poziţiei dobndite
în anii anterioriC
• stadiul de declin (#?O ani) 4 o dată cu diminuarea capacităţilor *izice +i mentale, se
alterează statutul pro*esional, iar activitatea de muncă se s*r+e+te.
R. Mavig-urst pune accentul pe ac-iziţia de aptitudini +i capacităţi necesare integrării
omului în viaţa pro*esională +i stabile+te +ase stadiiB
•
identi*icarea (?$1: ani) 4 copiii se identi*ică cu părinţii lorC?:
• ac-iziţia unor deprinderi *undamentale (1:$1? ani) 4 la +coală, copii încep să
înveţe cum să$+i dozeze timpul, e*ortul, cum să *ie atenţi, concentraţi, etc.C
• identi*icarea pro*esională (1?$2?) 4 are loc alegerea ocupaţională +i pregătirea
pentru aceastaC
=< Kolu, 0., op.cit., p. 2#3?: idem, p. 2#=
2<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 30/70
• devenirea pro*esională (2?$=: ani) 4 adulţii î+i per*ecţionează capacităţile cerute
de pro*esia lorC
• menţinerea unei societăţi productive (=:$%: ani) 4 se atinge nivelul de vr* în
planul cariereiC• contemplarea unei vieţi productive +i responsabile (peste %: de ani) 4 apare o
atitudine contemplativă, meditativă +i retrospectivă cu privire la realizările din anii
anteriori.?1
Te!riile l"'rii $eci%iei !ca#i!nale
8. Milton elaborează un model complex, pornind de la premisa că deciziavocaţională a omului e determinată de un input provenit din mediul social. Acest input este
veri*icat de către individ prin testul disonanţei. &acă disonanţa are un prag scăzut de
toleranţă, atunci individul se a*lă în situaţia de a$+i veri*ica premisele pe care s$au bazat
opţiunile sale pro*esionale. &acă individul descoperă că aceste premise nu se pot
mani*esta, atunci se a*lă în situaţia de a căuta o altă alternativă pro*esională. rocesul se
repetă pnă în cnd alternativa ocupaţională trece testul de disonanţă.
9. Prumboltz a *ormulat teoria luării deciziei vocaţionale din perspectiva învăţăriisociale.
7l consideră că luarea deciziei se modelează social, în *uncţie de întăririle +i *eedbac5$urile
pozitive +i negative ale celorlalţi. 7voluţia unei cariere este un proces de învăţare care
durează toată viaţa. 'n acest proces intervin *actori precumB zestrea genetică +i aptitudinile
speciale, condiţiile de mediu, experienţele învăţate +i situaţiile de învăţare, abilităţile
rezolutive +i modalităţile de abordare a unei sarcini.?2
;eoria expectanţei a lui . room explică luarea deciziei pe baza compensaţiilorB o muncă
interesantă, sanse de promovare, siguranţa locului de muncă, salariul, libertatea de acţiune.
Atunci cnd cineva ia o decizie, e de a+teptat să se gndească la mai multe rezultate. entru
*iecare rezultat, individul *ace o evaluare, stabilind ct de dezirabil este acesta.
&ezirabilitatea unui rezultat constituie o valenţă +i indică poziţia a*ectivă *aţă de acesta,
pre*erinţa pentru un anumit tip de per*ormanţă. 'n a*ară de acest aspect, omul estimează +i
în ce măsură alternativele vocaţionale îl pot a/uta să a/ungă la per*ormanţa dorită. Această
?1 ibidem?2 idem, p. 2#1
3:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 31/70
estimare a alternativelor vocaţionale se produce în *uncţie de experienţa +i stereotipiile
privind anumite ocupaţii. 'n urma acestui proces, se stabile+te posibilitatea ca printr$o
alegere vocaţională să se atingă rezultatul dorit. Această posibilitate este denumită
instrumentalitate +i ea re*lectă convingerea *iecăruia că, atunci cnd ne anga/ăm în anumite
activităţi, vom obţine ceva care ne e convenabil.
ombinnd valenţa cu instrumentalitatea unei alternative vocaţionale, se a/unge la
stabilirea acelei alternative cu cel mai mare grad de dezirabilitate. 6copul este de a$l *ace
pe om să înţeleagă modul în care se *ace o alegere ocupaţională. e baza acestui model, se
con+tientizează mai bine propriile a+teptări, speranţe, convingeri, valenţe, interese.?3
In-l"en#e negatie
onţinutul orientării +colare +i pro*esionale trebuie să o*ere argumentele cele mai
puternice pentru a$i a/uta pe cei care ezită încă sau care au *ăcut o alegere gre+ită.
Frientarea +colară este o acţiune complexă, att prin numărul *actorilor implicaţi
(pro*esori, părinţi, sponsori, speciali+ti, etc), ct +i prin *aptul că *ace parte integrantă din
procesul instructiv$educativ. Responsabilitatea realizării orientării +colare revine +colii,
dirigintelui, pro*esorilor, dar, nu în ultimul rnd, consilierului care î+i des*ă+oară activitatea
în cabinetele special amena/ate în +coli. 6copul lor este de a realiza o bună in*ormare +iorientare a tinerilor.
roblema aptitudinilor +i a alegerii +colii +i ulterior a pro*esiunii a devenit o
problemă educativă de cel mai larg interes. ai ales în clasele terminale ale ciclurilor
+colare, munca diriginţilor a devenit un suport solid al orientării elevilor. >u numai
in*ormaţiile *urnizate, ci, mai ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate /oacă
un rol esenţial în consolidarea pre*erinţelor pro*esionale care stau la baza opţiunilor
tinerilor.
Goda" are e*ecte negative mai ales prin consecinţele ei, numărul mare de nereu+iţi la
concursurile de admitere care creează tot att de multe insatis*acţii pentru cei în cauză +i
pentru părinţi.
ass$media poate *urniza in*ormaţii obiective, veri*icate +i actuale privitoare la
*uncţionarea di*eritelor sectoare ale vieţii economico$sociale +i la cerinţele care există pe
piaţa muncii.
?3 dem, p.2#2
31
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 32/70
Frientarea +colară +i pro*esională este in*luenţată negativ de a+a numita !modă a
pro*esiunilor" +i de !s*aturile" prietenilor +i colegilor.
oda pro*esiunilor exprimată prin opinia publică este un *enomen de psi-ologie socială,
cu e*ecte negative asupra procesului de orientare +colară.
6unt ani +i c-iar perioade mai întinse în care anumite pro*esiuni !sunt la modă" +i au e*ecte
de in*luenţare a pre*erinţelor +i opţiunilor elevilor +i părinţilor.
Activitatea de consiliere este destinată adolescenţilor pentru a$i a/uta să ia o
-otărre în privinţa vieţii lor pro*esionale. 7a se des*ă+oară în trei planuriB
• stimularea e*orturilor active de in*ormare asupra meseiilor, carierelor +i propriei
persoaneC
•
a/utorul în obţinerea de lămuriri asupra *ormelor de pregătire, exigenţelor meseriilor, debu+eelorC elaborarea unor date descriptive asupra aptitudinilor,
personalităţii, intereselor +i a motivaţiilor individului +i
• examinarea împreună cu el a acestor in*ormaţii în a+a *el înct el să le integreze în
planurile sale de *ormare +i carieră.
CAP. II PERIOADA TINEREŢII
SU4ETAPELE TINEREŢII
32
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 33/70
Limita in*erioară se suprapune peste perioada de la 2: la 2= de ani, perioadă în care
există cteva categorii de tineriB unii care se a*lă în producţie, alţii care$+i e*ectuează
studiile superioare, iar a treia categorie este a celor care lucrează +i continuă studiile serale.
a atare, perioada cuprinsă între 2: +i 2=$2? de ani este o perioadă de trecere spre statutul
social virtual de adult.
+tigarea statutului social de adult ec-ivalează cu dobndirea autonomiei
economice (prin remuneraţie$salariu), iar acest *apt creează o autonomie (independen ță)
*oarte mare, precum +i condiţia organizării condiţiilor de trai în contextul acestei
independenţe.
6ituaţia tineretului la această vrstă se consumă sub semnul provizoratului, al
oportunităţilor sociale. 'n perioadele de criză economică, aceasta are cele mai puternicein*luenţe asupra tanărului care găse+te greu de lucru.
&. Levinson nume+te perioada de la 1% la 22 de ani vrsta de adult tnăr +i consideră
că se caracterizează prin coexistenţa statutului de adolescent cu cel de adult tnăr.
onsideră că este o perioadă de tranziţie dominată de trecerea tnărului de la starea de
copil$bărbat la aceea de bărbat tnăr.
erioada tinereţii implică o dilatare la limita sa superioară, în zilele noastre, *apt ce
determină oarecare nonconsecvenţe în determinarea acesteia de către di*eriți autori. 'nacest sens, &aniel Levinson consideră că vrsta adultului tnăr se re*eră la o distanţă de
dezvoltare psi-ică între 1%$1E ani la =? de ani, cu o oarecare di*erenţă între cele două sexe,
în sensul că pentru bărbaţi această vrstă se consumă între 2: +i =: de ani. entru subetapa
de adult tnăr, de la 1E$1< ani la 22 de ani, autorul citat consideră că e speci*ică vigoarea
*izică evidentă, dublată de inteligenţă, memorie, di*erite abilităţi, aptitudini deplin
utilizabile.
F mare stăpnire a propriilor posibilităţi +i *orţe creează un sentiment de *orţă +i
vigoare *izică +i spirituală, antrenate în a lupta pentru ţeluri propuse +i pentru constituirea
*amiliei +i stabilirea locului în societate.
rin toate acestea, perioada tinereţii este esenţială în supravieţuirea speciei. ?=
;inereţea este perioada în care, după ce în strati*icarea *ormaţiunilor sociale (*amilia,
pro*esia) se *ace debutul pro*esional, are loc o contribuţie importantă, o cotă de muncă,
economii +i contribuţie la bunăstarea și nivelul de trai tribului, adică a acelei părţi a a
?= c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura &idactică +iedagogică, R. A$ 8ucure+ti, p. 2#3
33
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 34/70
speciei cu care se identi*ică tineretul. 'n terminologia anglo$saxonă aceasta este perioada
de /unior ??.
7ric5 7ric5son a caracterizat vrsta tinereţii (ca vrstă mi/locie în ciclurile vieţii) ca
*iind dominată de ampli*icarea identităţii sociale +i de anga/are, implicarea pe acest plan
*ăcndu$se prin sarcini sociale.
'n acela+i timp, tinereţea se caracterizează prin trăirea intensă a experienţei dragostei +i
începutul vieţii de *amilie, ceeea ce duce la dezvoltarea intimităţii. a atare, acaeastă
perioadă se dezvoltă între pendularea dintre intimitate, izolare +i starea în care eul simte
necesitatea de a se lega de noi persoane, grupuri, organizaţii, cauze etc. 6e dezvoltă
calitatea +i capacitatea de partener +i, legat de acest statut, se dezvoltă di*erite *orţe morale
interne intime care /usti*ică +i alimentează sacri*icii +i compromisuri.&ragostea +i munca capătă un loc central în structura de conţinut a personalităţii.
&. Mall. ;. 8. 6c-neider și M. >gren, Proll pun în evidenţă *aptul că tinereţea este ultima
etapă în care /oacă rol central +i$+i pun amprenta evenimente deosebite ca +coala
obligatorie, ma/oratul, prestarea serviciului militar etc., căsătoria +i condiţia parentală.
'n concepţia @. c-iopu +i a lui 7. erza, tinereţea, inclusiv tendinţa u+oară de
dilatare a acesteia la limita superioară, se extinde între 2= +i 3? de ani. Aceea+i autori
consideră că perioada tinereţii se poate împărţi în trei subetapeB• etapa de adaptare, între 2= +i 2E de ani, se poate caracteriza ca perioadă de
ucenicie, stagierat. Adaptarea este pro*esională +i *amilială.
• a doua perioadă este cuprinsă între 2E și 32 de ani, de implantaţie, în care se
intensi*ică experienţa pro*esională +i se dezvoltă +i statutul de părinte, dat *iind
*aptul că adeseori apare un al doilea copil în *amilie.
• a treia subetapă, între 32 și 3? de ani, este o perioadă de stabilitate relativă a
adaptării, a valorilor, conduitelor +i aspiraţiilor *ormulate între timp.
7tapa cuprinsă între 2= +i 3? de ani, în ansamblu, posedă încă un potențial de
opozabilitate, dar +i capacităţi *lexibile de adaptare.
Adaptarea pro*esională pune tnărului sau tinerei numeroase probleme. ;nărul se întreabă
ce +tie, ce poate +i acestea raportate la ce ar vrea să *acă, sub semnul aspiraţiei spre
autorealizare, *ericire +i independenţă. 7xistă tipologii *oarte numeroase privind tinereţea.
omun însă acestor tipologii este *aptul că întreaga conduită este dominată de e*orturi de
?? idem, p. 2#=
3=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 35/70
învăţare practică productivă, ca +i de o puternică dorinţă de autoa*irmare, aspiraţii de aport
social +i productiv. ai neclare sunt situaţiile privind modul cum să se realizeze toate
acestea.?#
rocesul adaptării este întreţinut relativ de experienţa de adaptare din perioada
adolescenţei, în care pro*esorii numero+i, cu stilurile lor di*erite de cerinţe +i discipline, au
contribuit intens la dezvoltarea acestor tipologii adaptative.?%
Acumularea treptată de experienţe de muncă va modi*ica tipologia iniţială. Activitatea
practică in*luenţează *oarte mult antrenarea tinerilor în viaţa socială, *apt ce creează o altă
ierar-ie de valorizare dect aceea din viaţa +colară.
6ubetapa cuprinsă între 2= și 2E de ani, de identi*icare primră pro*esională se exprimă
pe linie de di*icultăţi de evoluţie prin cunoa+terea treptată a programului de muncă, astilului, ritualului, sistemului de organizare, c-iar +i a ritmurilor biologice (orele de somn,
masă +i de odi-nă) +i adaptarea la acestea. 'n ierar-ia muncii, tnărul are rol auxiliar,
di*icultăţile de adaptare se resimt mai mult ca tensiune internă +i structurare a
responsabilităţilor +i aspiraţiilor spre acestea. &e *apt, perioada de identi*icare primară
pro*esională nu este încărcată de *oarte multe responsabilităţi stabile, ori, tnărul are o sete
de responsabilităţi clare +i *erme. ntegrarea lui în colectivul mare al întreprinderii sau
instituţiei, în roluri sociale +i în obiectivele +i perspetivele acesteia, este de asemeneacentrală.
;inerele *ete au în genere în această primă subetapă a tinereţii o disponibilitate
a*ectivă mare +i aspiraţii spre alcătuirea unui cămin.
6ubetapa de la 2E la 32 de ani devine de implantaţie mai consistentă în muncă +i de
identi*icare verticală mai complexă în cerinţele pro*esiunii. 6$a reu+it adaptarea la orarul
de muncă, la *el adaptarea la ritualul muncii. ?E
'n *amilie, responsabilităţile educative +i gosodăre+ti se multiplică.
6ubetapa de la 32 la 3? de ani aduce un nou cerc de integrare socio$pro*esională.
6tatutul social pro*esional este din nou în progres, experiența pro*esională devine mai
suplă.
?# idem, p. 2#??% idem, p. 2##
?E idem, p. 2%:
3?
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 36/70
ele mai sus menţionate pun în evidenţă *aptul că perioada tinereţii se caracterizează prin
intensi*icareaa sinuoasă a identităţii pro*esionale +i a integrării di*erenţiate în rolurile +i
statutele sociale dobndite pe care le cuprinde viaţa socială la un moment dat.
Caracteristici -i%ice
La începutul stadiului tinereţii, cre+terea *izică s$a înc-eiat +i *uncțiile organice pe
deplin dezvoltate. 'ntre 3: +i =? de ani, înălţimea rămne nesc-imbată +i greutatea rămane
constantă, ceea ce indică *aptul că organismul este pe deplin *ormat +i consolidat.
0orţa musculară este maximă între 2: +i 3: de ani +i scade u+or după 3: de ani,
începnd cu mu+c-ii picioarelor +i ai spatelui. 7ste, totodată, perioada vieţii cu cele mai
puţine probleme de sănătate. 8olile cele mai *recvente sunt in*ecţiile căilor respiratorii +i
cele cu transmitere sexuală. ;inerele sunt, în general, mai sănătoase, dar nivelul sănătăţiidepinde att de zestrea eredităţii, ct +i de *actori precum nivelul educaţional, nivelul
socio$economic, statutul marital.
Caracteristici (si)ice
'n general, tinerii care au avut în adolescență o e!rie bună o păstrează +i acum.
7xistă două tipuri de ac-iziţiiB
• conţinuturi cognitive corespunzătoare unor interese +tiinţi*ice +i culturale largiC
• cuno+tinţe legate de sarcinile de muncă, dezvoltndu$se amplu memoria
pro%esională.
La tinereţe se atinge gradul cel mai înalt de păstrare a celor memorate. ?<
Iagina#ia tinerilor a/unge la desăvr+ire din punctul de vedere al combinatoricii
imaginative +i al procesărilor speciale, care duc la depă+irea aspectelor cunoscute.
&atorită motivaţiei pro*esionale, poate să crească mult originalitatea imaginaţiei
creatoare +i să se des*ă+oare în condiţiile unor relaţii mai strnse cu gndirea, ceea ce dă un
spor de calitate +i de rigoare produselor ei. i în acest stadiu, imaginaţia contribuie mult la
realizarea *uncţiilor proiective ale personalităţii.
M!tia#ia 2n'#'rii este actualizată +i încă puternică, a+a înct susţine, mai ales în
primul substadiu, activităţi ce satis*ac interese culturale +i +tiinţi*ice +i, din ce în ce mai
mult, pe cele pro*esionale. 6e dezvoltă operațiile mentale de ansamblu +i se *ormează
numero+i algoritmi speci*ici. otivația învăţării pro*esionale poate *i mai puternică, cu o
mai mare *orţă de declan+are, sporind atracţia pentru învăţare.
?< reţu, ;., op.cit., p. 31<
3#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 37/70
La tineri domină învăţarea practică legată de cerinţele reale ale locului de muncă. La
*el, învăţarea independentă este mai amplă dect cea instituţionalizată.
F altă particularitate distinctivă a învăţării este aceea că ea devine accentuat
selectivă, con+tientă +i voluntară.#: ;nărul decide de ce, cum +i ct va învăţa.
>ivelul de organizare +i calitatea des*ă+urării învăţării sunt mai ridicate la cei cu o
+colaritate îndelungată +i o pro*esie care solicită competenţa intelectuală.
R. I-ite ( 1<%?) stabile+te ? coordonate de cre+tere +i maturizare ale perioadei tinereţiiB
1. stabilizarea identităţiiC
2. desc-iderea către relaţii interpersonaleC
3. apro*undarea intereselorC
=. umanizarea valorilor +i constituirea unui sistem propriu de valoriC ?. gri/a *aţă de ceilalţi, prin depă+irea egocentrismului perioadelor anterioare.
onsumul de alcool este, de asemenea, o problemă de sănătate serioasă printre adulţii
tineri.#1 7*ectul primar al alcoolului este că acesta produce o încetinire graduală a reacţiilor
creierului +i sistemului nervos.
0umatul este un alt risc pentru sănătate.
8olile psi-ice +i tulburările rezultă din vulnerabilitatea individului din stresul
cotidian. @na dintre cele mai cunoscute boli care apar la s*r+itul adolescenţei +i începutul perioadei adultului tnăr este sc-izo*renia.
7xistă două perspective de abordare a sănătăţii mentaleB
rima este perspectiva socială, raspunsul *aţă de cerințele grupului +i rolul social.
A doua perspectivă este cea psi-ologică, unde sănătatea mentală cuprinde starea de bine,
de *ericire +i satis*acţie. 6ănătatea mentală înseamnă a reu+i să găse+ti o potrivire între tine
însuţi +i lumea încon/urătoare.
6exualitatea deţine un rol important în dezvoltarea cognitivă. otrivit teoriei lui 0reud,
sexualitatea constituie baza tuturor comportamentelor, iar stadiul în care se situează tinerii,
cel genital reprezintă cel mai înalt stadiu de dezvoltare.
;eoria motivaţiei sexuale (9o-n itc-ell, 1<%2) susţine că la baza comportamentului
sexual se a*lă o serie de nevoi ce se cer a *i satis*ăcute, ca de exemplu nevoia de intimitate,
#: idem, p. 321#1 Kolu, 0., op.cit., p. 23%
3%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 38/70
nevoia de apartenenţă, de putere +i control, de supunere, curiozitate, pasiune +i extaz,
nevoia de /oc aprobat social.#2
'n viziunea autorilor erza 7. +i erza 0.7., perioada tinereţii este între 2?$ 3? ani.
7ste o perioadă de stabilizare +i maturizare biopsi-ică deplină, în care subidentităţile
sociale, pro*esionale, maritale, parentale se ec-ilibrează prin c+tigarea unui statut +i rol cu
in*luenţe pertinente pentru evoluţia personalităţii +i comportamentului tnărului.
R. ucc-ielli analizează *actorii psi-osociali,#3 cu accent pe cei socio$a*ectivi +i
educaţionali, care determină tulburări comportamentale la tineri +i arată că acestea se
exprimă în situaţii caB respingerea societăţii, denaturarea percepţiei sociale a altora,
imposibilitatea de a aprecia +i ă prevedea consecinţele ce decurg din unele acte +iimposibilitatea de a mai accepta un rol social pe care l$a avut înaintea comiterii actelor
delictuale.
@lterior, spre s*r+itul perioadei tinereţii (3? ani), *enomenul se atenuează +i are
loc o repliere spre situaţiile de lini+te, con*ort +i implicare în activitate.
ornind de la nivelul psi-icului uman, personalitatea tnărului este constituită din patru
subsistemeB
• subsistemul operaţional, din care rezultă acordul dintre realitate +i cerinţele
acesteia cu înglobarea regulilor de viaţă, de conduită +i trăirile interneC
• subsistemul emoţional, al trebuinţelor biologice, psi-ologice +i socio$culturale ce
*acitează instalarea de reacţii de acceptare sau sancţionare a trăirilor interioare +i a
e*ectelor din planul comportamentalC
• subsistemul structurilor sinelui, care cuprinde perceperea, reprezentarea, idealul de
sine +i nevoia de a*irmare de sineC
• subsistemul valorilor, care se bazează pe cunoa+terea +i înţelegerea regulilor +i
idealului de viaţă.#=
aloarea de sine, demnitatea sinelui la niveluri di*erite de con+tientizare îl *ac pe
tnăr capabil de a /uca roluri multiple. 6e dezvoltă un ego +i un sine puternice. 7ste capabil
acum de o dragoste matură, deplină, adevărată, pană la capăt, iube+te doar din bucuria de a
#2 idem, p. 2#3
#3 erza, 7., erza, 0.7., op.cit., p. 2:<#= idem, p. 213
3E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 39/70
iubi. &ragostea este un proces în care *iinţa umană anga/ată se prinde cu întreaga viaţă.
6tarea matură a acestei perioade este numită de 7ric5 7ric5son capacitate de a genera.
ndividul care atinge această maturitate poate genera muncă, experienţa dragostei, trăind
satis*acţia e*orturilor împlinite. unca îi dă încredere în sine, sentimentul importanţei +i al
priceperii.#?
CAP. III PERIOADA VÂRSTEI ADULTE
Caracteristici generale ale (eri!a$ei
erioada adultă (3?$#? ani) a *ost mai puţin studiată ca stadiu sau perioadă
di*erenţiată deoarece vreme îndelungată psi-ologia generală î+i centra atenţia pe
caracteristicile subiecţilor din această etapă.#? untean, A., op.cit.
3<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 40/70
'n ultimele trei decenii, o serie de autori au simţit nevoia să raporteze datele
acumulate la cele ce îi caracterizează pe copii +i adolescenţi.ediul de viaţă în care s$au *ormat +i dezvoltat adulţii în etapele ontogenezei a
*ost di*erit *aţă de cel al generaţiilor tinere +i el a in*luenţat evoluţia psi-ică ulterioară. rin
urmare, condiţiile sociale, economice, culturale, +colare +i de comunicare +i$au pus
amprenta asupra dezvoltării în copilăria +i adolescenţa adulţilor +i au modelat *elul de a
gndi, de a simţi, de a *i +i de a acţiona. u toate acestea, se pot desprinde o serie de trăsături universale umane
determinate de coexistenţa generaţiilor în acela+i mediu social$cultural +i caracteristici
generale *ormate sub amprenta structurilor individuale. Asemenea însu+iri dau posibilitatea
de a aprecia stadiile de psi-ologie umană într$un context mai larg.
6ocietatea contemporană antrenează un număr tot mai mare de oamenii în producerea unor bunuri materiale +i spirituale, ceea ce contribuie la dezvoltarea psi-ică
generală a omului zilelor noastre. &in acest punct de vedere, se pot remarca di*erenţe
privind aportul *iecăruia +i potenţialul psi-ic uman de la o etapă la alta de viaţă.Lund în considerare aceste aspecte, se pot evidenţia, pe vrste, di*erenţe de
aspiraţii pro*esionale, de stil de viaţă, de statute +i roluri sociale. 'n *elul acesta, se
conturează ca etape de aport +i dezvoltare psi-ică semni*icativă pe vrste raportate la anii
cronologici +i de speci*itate a tipului de activitate.'n literatura de specialitate sunt consemnatre două tendinţe contradictorii privind omul
adultB rima este axată pe ideea că după perioadele copilăriei +i adolescenţei dezvoltarea
încetează, iar după o lungă perioadă de platou, caracteristică vrstelor adulte, începe
declinul vieţii.A doua, este centrată pe *aptul că +i în această perioadă (+i ulterior) se acumulează
experienţă (mai ales pro*esională) +i cuno+tinţe ce semni*ică o dezvoltare continuă.Această ultimă idee a c+tigat tot mai mulţi adepţi +i cercetările e*ectuate au
con*irmat că după 3? de ani, omul este creativ, cu stabilitate în activitate, cu aspiraţii +i
pulsiuni interioare ce îi propulsează dezvoltarea +i exprimarea comportamentală
complexă.oncepnd vrstele sub *orma piramidei dinamice, I. 6tern a a/uns la concluzia că
în anii adulţi, vr*ul se caracterizează prin diminuare, iar I-ite consideră că în perioada
adultă se continuă concentricitatea din vrstele de cre+tere. K. Allport avansa ideea că
vrstele adulte se di*erenţiază de celelalte perioade prin unele trăsături speci*ice, cum suntB
con+tiinţa de sine largă, relaţii +i raporturi intime, securitate emoţională *undamentală,
=:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 41/70
preocupare obiectivă, obiectivare de sine, armonie relativă cu propriile ac-iziţii din
experienţa personală. Adoptnd drept criterii de di*erenţiere tipul *undamental de activitate +i tipul de
relaţii implicate, ca +i principalele mani*estări biopsi-ice, se pot desprinde următoarele
subperioade ale vrstei adulte##B1. S"&(eri!a$a a$"lt', c"(rins' 2ntre 5676 $e ani, în care domină stabilitatea +i
activismul creator în pro*esie. 6e intensi*ică per*ecţionarea, reciclarea +i se adoptă strategii
ale conduitei ce pun în valoare potenţialul individului. 6tatutele +i rolurile sociale încep să
*ie încărcate de responsabilităţi în care apare aspiraţia spre un loc ct mai ridicat în ierar-ia
socială. reocuparea pentru *amilie, mai ales cea cu copil, este de asemenea, intensă +i
duce la o cre+tere relativă a conţinutului subidentităţii maritale +i parentale. ;otu+i, la
începutul subperioadei, statistic, se înregistrează cele mai mari des*aceri de căsătorii, caulterior (după =: de ani) să se revină la ec-ilibrul caracterizat prin înţelegerea extinsă +i
stabilitate emoţională. 2. S"&(eri!a$a a$"lt', $intre 7666 $e ani, se caracterizează printr$o implicare
mult mai mare în responsabilităţi pro*esionale +i sociale, ceea ce determină o dilatare a
subidentiţăţilor respective. 'n acest context, subidentităţile de soţ +i de părinte se vor
diminua u+or dat *iind c+tigarea în independenţă a copiilor, care au devenit mari.
arcurgerea acestei etape este mai di*icilă la *emei, datorită substratului biologic, -ormonalce duce la indispoziţii +i anxietăţi. 6e instalează o u+oară criză de in*erioritate, determinată
de menopauză, pe un *ond de discon*ort *izic ce creează tensiuni +i *rustrări.i la bărbaţi apar *orme de melancolie cu dominanţe depresive. Acestea sunt legate
de o anumită *ragilizare nervoasă, ca e*ect a oboselii acumulate în timp, dar mai cu seamă,
pot *i raportate la trăirile tensionale +i con*lictuale determinate de con+tientizarea *aptului
că unele *uncţii, att *iziologice ct +i psi-ologice, intră într$un u+or declin. @n alt
*enomen, mult mai important, prive+te erodarea succesului general de care persoana se bucura pnă acum +i o atenţie mai redusă ce i se acordă de către persoanele de sex opus.
Amintirile îl răscolesc +i ele deseori pe adultul de această vrstă, ceea ce determină un grad
de impresionabilitate relativ mare în relaţie cu evenimentele sau cu persoanele la care se
mani*estă anumite asemănări cu cele cunoscute anterior, ori trec prin situaţii ce par a se
repeta. 'n multe privinţe, aceste stări sunt asemănătoare celor prin care trece adolescentul
care se a*lă în pragul unei iubiri nemărturisite sau a uneia neîmplinită din cauză că nu a
găsit rezonanţa necesară în partenerul de sex opus.## erza, 7., erza, 0.7., op.cit., p. 22#
=1
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 42/70
3. S"&(eri!a$a a$"lt', c"(rins' 2ntre 6686 $e ani, se prezintă printr$o relativă
diminuare a *orţelor *izice. 7voluţia *eminină este +i mai critică la începutul ei +i într$o
anumită măsură devine di*icilă +i pentru bărbaţi. ontinuă diminuarea subidentităţii de
părinte, dar rămne activă implicarea în activităţi social$culturale. 6pre s*r+itul etapei,
scade +i subidentitatea pro*esională datorită apropierii pensionării. La nivelul *amiliei se
instalează mai multă lini+te +i ti-nă, ca urmare a ie+irii la pensie, *apt ce duce la
modi*icarea orarul zilnicC apariţia nepoţilor contribuie la cimentarea stărilor de lini+te +i la
revenirea în prim$plan a unor aspiraţii legate de cre+terea +i viitorul acestora. Acest aspect
lărge+te intimitatea *amiliei, iar regulile de toleranţă +i intoleranţă se bazează pe o mai
mare circulaţie a a*ecţiunii. Relaţiile dintre soţi sunt legate de aspectele de securizare +i
nevoia de spri/in din partea partenerului, mai cu seamă atunci cnd unul din ei trece prin perioade de criză, stări de discon*ort biologic, etc.#%
Sc)i&'rile 2n (lan &i!l!gic
La cele mai multe persoane, există pe durata acestei perioade un nivel *uncţional
organic stabilizat, ca o condiţie de *ond a des*ă+urării bune a tuturor activităţilor. M. 8. 9
ames constată acestă stabilitate pnă către #:$%: de ani, care se datorează sistemului
nervos autonom +i -ipotalamusului.
e *ondul acestui ec-ilibru organic se organizează unele sc-imbări discrete
începnd cu vrsta de =: de ani, a+a cum ar *i cele privind modi*icarea tensiunii arteriale,
*uncţionarea inimii sau a aparatului respirator. La nivelul sistemului nervos central, ie+irea
din *uncţie a unor neuroni, proces care începe c-iar de la 2? de ani, se accentuează de$a
lungul substadiilor adultului. 6e produce, de asemenea, declinul *uncţiilor glandelor
sexuale, mai înti la *emei, apoi la bărbaţi. ierderea de ţesut osos, care începe c-iar de la
3: de ani, se accentuează u+or la =: de ani +i mai departe. La *el, tonusul muscular scade
u+or în primul substadiu +i se resimte mai mult în ultimul, adică al adultului tardiv.
&in cauza acestor *enomene se produc +i modi*icări ale siluetei, adică se îngroa+ă
mi/locul, cre+te greutatea corporală +i poate apărea c-iar un început de grbovire. niţial,
aceste trans*ormări sunt mai discrete, dar începnd cu ?: de ani devin mai evidente unele
sc-imbări *izionomice, cum ar *i accentuarea trăsăturilor, încărunţirea +i rărirea părului,
apariţia ridurilor.
#% idem, p. 223$22%
=2
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 43/70
;oate aceste sc-imbări au ritmuri di*erite la diverse persoane în *uncţie de zestrea genetică
a *iecăruia +i de stilul propriu de viaţă. 7le au ecou în planul vieţii psi-ice, îndeosebi în
ceea ce prive+te imaginea de sine, +i stimulează găsirea unor modalităţi de compensare.
Caracteristici (si)ice
ercetările de început (1<?<) asupra gndirii +i inteligenţei la adulţi au dus la concluzia că
la această vrstă se produc scăderi continue +i semni*icative. &ar în 1<#3 Kut/ar +i în 1<#%
RQsler +i apoi alţi autori au criticat sever perspectiva accentuat biologică din care au *ost
*ăcute aceste măsurări +i estimări. riticile s$au re*erit laB
1. 6$au aplicat exact acelea+i teste ca +i la tineri, iar cercetările au relevat mai degrabă
particularităţile adaptării la probe dect caracteristicile propriu$zise ale gndirii.2. 'n 1<#?, R. eili considera că deosebirile constatate între tineri +i adulţi sunt
relativ mici +i pot *i u+or compensate la ace+tia din urmă.3. 0appo în 1<#? +i apoi RQsler în 1<#% au arătat că cercetările transversale, care le$
au înlocuit pe cele longitudinale, ce ar *i *ost cele mai potrivite, au estompat *aptul
că, pnă la ?: de ani, se pot constata cre+teri ale randamentului intelectual.=. 8auer în 1<## repro+ează *aptul că nu s$au avut în vedere *actori precum pro*esia
+i stilul de viaţă, care in*luen ează puternic randamentul intelectual.ț
?. 'n *ine, M. LQe a subliniat că, în ceea ce prive+te mani*estarea gndirii +i
inteligenţei la adulţi, trebuie să se aibă în vedere, în mod obligatoriu, *actori
precumB instrucţia +colară anterioară, cali*icarea pro*esională, antrenamentul
intelectual în sarcini pro*esionale, măsura în care timpul liber este *olosit +i pentru
dezvoltarea capacităţilor intelectuale.ercetările ulterioare asupra gndirii +i inteligenţei adulţilor au dus cteva concluzii
deosebit de importante att din punctul de vedere al orientării strategiilor de cercetare, ct
+i al interpretării rezultatelor obţinute.
ani*estarea capacităţilor intelectuale la adult este puternic in*luenţată de pro*esie.
F muncă în care persoanele sunt constant solicitate intelectual va duce la menţinerea +i
c-iar la sporirea acestor capacităţi.
Randamentul intelectual este mai înalt la cei care au avut o instrucţie +colară mai
bună +i mai îndelungată +i mai ales dacă e*ectuează o muncă intelectuală.
6trăduinţa oricărei persoane de a obţine o cali*icare superioară este un important
*actor de ridicare a nivelului gndirii +i inteligenţei.
apacităţile intelectuale ale adultului prezintă următoarea dinamicăB
=3
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 44/70
− sunt unele abilităţi cognitive care, *iind implicate în sarcini simple,
curente, tind să staţioneze. Ast*el sunt rezultatele din aplicarea testului
Raven sau ale testelor de vocabularC− cele solicitate de pro*esie sau puse în lucru în activităţile din timpul liber
înregistrează c-iar unele cre+teri, a+a cum sunt posibilităţile de
ac-iziţionare de cuno+tinţe, care păstrează un bun randament pnă la =E$#:
de ani +i c-iar mai mult. La unele persoane, aceste cre+teri sunt constatate
pnă la <: de aniC− toate capacităţile cognitive care sunt slab implicate în activităţile unei
persoane scad în mod cert.
Aceste rezultate au permis să se evalueze mai bine comportamentul pro*esional al
adulţilor +i să se pună în valoare toate disponibilităţile acestei perioade de viaţă.
6emne de întrebare au apărut +i în legătură cu estimarea capacităţilor de memorare
ale adulţilor. Au apărut îndoieli cu privire la conservarea acesteia, dar investigaţiile care au
urmat au scos în evidenţă cteva aspecte pozitive speci*ice pentru memoria adulţilor, +i
anumeB
− memoria logică este *oarte bine conservată +i cea mai amplu solicitată
pentru toate tipurile de situaţiiC− organizarea materialului de memorat atinge acum cel mai înalt nivel
depă+ind celelalte vrsteC− selectivitatea materialului de memorat este mai accentuată la adult +i este
*ăcută mai ales din perspectiva celei mai *recvente solicităriC− la adulţii anga/aţi pro*esional se continuă procesul dezvoltării memoriei
pro*esionale care excelează mai ales în reţinerea acelor date care se re*eră
la strategii +i proceduri de lucru, la în*runtarea riscurilor, la in*ormaţii mai
noi +i direct implicate în des*ă+urarea muncii.&ar sunt înregistrate +i unele scăderi ale memoriei, mai ales dincolo de mi/locul stadiului
adult, +i anumeB
− recunoa+terile +i reproducerile sunt mai puţin prompte după ?? de aniC− memoria spontană scade după =? de ani C− memoria de scurtă durată scade puţin după =:$=? de ani.
ornindu$se de la scăderile memoriei consemnate mai sus, s$a pus problema dacă se
păstrează capacităţile pentru învăţare cu att mai mult cu ct adulţii în+i+i au poziţii di*erite*aţă de acest aspect. 6$au conturat două puncte de vedereB
==
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 45/70
a) destul de mulţi sunt cei care spun că ceea ce au avut de învăţat au reu+it să
*acă în stadiile anterioare, iar acum au înc-eiat cu ast*el de activităţiC b) adulţii care sunt mai atenţi +i mai receptivi la toate tipurile de sc-imbări
din lume +i la *aptul că societatea contemporană promovează educaţia
permanentă rămn desc-i+i la programele de învăţare, care pot *ie să le
permită să ţină pasul cu noutăţile în domeniul lor pro*esional, *ie, datorită
mobilităţii pro*esionale, să participe la reciclări +i recali*icări, *ie să$+i
menţină orizontul cultural$+tiinţi*ic. Acest ultim aspect este o condiţie
generală att pentru integrarea în societate, ct +i pentru un nou mod de
raportare la sarcinile pro*esionale.
&inamica generală a capacităţilor de învăţare la om indică o cre+tere evidentă pnă
la 21 de ani, un relativ platou pnă la 3: de ani, o scădere lentă după 3: de ani, dar tot
relativ lentă +i după =? de ani, pnă către %? de ani.
ercetări *oarte importante asupra învăţării la adult a *ăcut M. LQe. Analiza
propriilor rezultate, dar +i ale altor cercetări i$au permis lui M. LQe să a*irme că, pnă la
?: de ani, se poate învăţa cu bune rezultate aproape orice. Adulţii nu sunt in*eriori *aţă de
alte vrste, în ceea ce prive+te capacitatea de învăţare, numai că destul de mulţi învaţă mai
puţin dect ar putea +i nu *ac nimic pentru a$+i conserva aceste capacităţi. 7ste de
asemenea adevărat că dinamica învăţării are +i aspecte individuale, de care trebuie să se
ţină seama.
&acă se compară modul de învăţare al adulţilor cu cel al persoanelor mai tinere, se
constată unele caracteristici *avorabile pentru obţinerea unui bun randament, +i anumeB
− adultul poate deseori să realizeze mai u+or unitatea dintre analiza mai
abstractă +i cea concretă a unor probleme, se poate mi+ca mai u+or între
aceste planuri, dispunnd de o experienţă pro*esională mai variată +i maiamplăC
− reu+e+te adesea să extragă mai repede ceea ce este important +i
semni*icativ dintr$un material ce trebuie învăţatC− cei cu o +colaritate mai îndelungată reu+esc să se orienteze cu succes în
sursele variate de in*ormareC− disting mai repede aspectele aplicative ale cuno+tinţelor pe care +i le
însu+escC
=?
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 46/70
− tind să pro*ite, în cadrul programului de învăţare, de acele secvenţe care$i
a/ută să$+i însu+ească noi metode +i procedee pentru a *ace *aţă exigenţelor
pro*esieiC− cer mai accentuat ca alţii rigoare +i precizie în ceea ce li se cere să înveţe
+i tind să re*uze ceea ce nu este prea clarC6tarea Adult, reprezintă acea optică obiectivă +i rece asupra realităţii, individul este
centrat pe momentul actual al situaţieiB hic et nunc, acumulează di*erite cuno+tinţe prin
experimentarea proprie asupra di*eritelor cazuri, a observat atent, a analizat +i selectat
in*ormaţii valide din exterior, a luat -otărri ori a tras concluzii într$o manieră lucidă,
raţională, *ără pre/udecăţi sau implicare emoţionalăB &u amestecă munca cu emoţiile.
6peci*ic acestei stări este orientarea spre raportul cauzal (cauză +i e*ect), spre inducţii +i
deducţii, ceea ce se poate cu u+urinţă remarca în expresiile verbale care sunt clare, *erme +i
conciseB 'e anume(), !uteţi trece la elemental central al discuţiei), 'are ar %i ideea)
nterogăriile pline de obiectivitateB ineN eN @ndeN ndN umN permit eleborarea unor
soluţii sau alternative reale +i pertinente la situaţia dată, mai mult, a*lat în situaţii de
alegere, individul adult analizează, compară +i stabile+te rezultatul după prelungirea acestei
stăriB postură dreaptă, destinsă, gesturi desc-ise, neutre asociate unei voci calme +i clare.
Această stare poate *i subdivizată, însă permite o polarizareB pozitivă +i negativă.
Adultul pozitiv$ este desc-is +i receptiv la exterior, adună in*ormaţii pe care le trece
printr$un *iltru neutru, colaborează bine cu situaţii con*lictuale, iar deciziile sunt luate doar
în urma unei analize detaliate asupra situaţiei. Această *aţetă permite dezvoltarea unui
ec-ilibru între 7ul opil +i 7ul ărinte.Adultul negativ$ reprezintă o extremă a acestei stări, individul este extrem de analitic,
att cu propria persoană, ct +i în relaţiile cu ceilalţi, ceea ce îl va priva de latura umană a
existenţei +i$l va trans*orma într$un robot, ast*el că aceasta poate a/unge să pre*ere
ma+inile în locul oamenilor.on*orm teoriei analizei transpersonale, toate aceste stări coexistă, dar *iecare î+i
păstrează independenţa, nu se vor amesteca. 'n *iecare moment, în *uncţie de caracteristica
situaţiei, dar +i de speci*icul individului, are loc o trecere de la o stare la alta, ceea ce
in*luenţează semni*icativ maniera de relaţionare, de comunicare, de abordare a unei
probleme, de mediere a con*lictelor etc. entru o înţelegeră mai bună, speciali+tii analizei
transpersonale au reprezentat cele trei stări prin intermediul unor s*ere suprapuse, avnd
=#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 47/70
alături expresii tipice pentru exempli*icarea manierei de simţire, gndire +i comportament
tipice energiei respective.
;oate aceste trei stări, cu subdiviziunile +iDsau polarizările a*erente sunt prezente în
*iecare dintre noi +i în *uncţie de situaţia dată, poate predomina una sau alta. Analiza
detaliată asupra cantităţii de energie predominată la un individ a permis elaborarea acelor
egograme (reprezentarea prin linii verticale pornind de la starea cea mai *recventă, cea mai
utilizată, pnă la cea mai puţin apelată), acestea plecnd de la o ipoteză că !atunci cnd o
stare a 7u$lui cre+te în intensitate, o alta sau altele trebuie să coboare pentru a realiza
compensarea. &istribuţia energiei psi-ice se produce ast*el înct cantitatea totală de
energie rămne constantă.
Aceste reprezentări gra*ice nu pot *i apreciate ca pozitive sau negative, *aste orine*aste, ci doar caracteristice *iecărui individ. 'n condiţii de sănătate mintală, individul
reu+e+te să ec-ilibreze +i să adapteze energia caracteristică unei stări în *uncţie de
speci*icul situaţiei, în caz contrar egogramele vor indica unele dezec-ilibre cu
predominanţa unora sau altora din stări, ceea ce va dezvolta rezultate ne*aste. &e pildă,
pentru o persoană -iper$critică, cu o slabă capacitate de adaptare, reprezentarea gra*ică a
cantităţii de energie va indica cote crescute pentru stare ărinte >ormativ, urmată de cea a
opilului Adaptat, pentru celelalte stări se vor înregistra cote scăzute, neînsemnate. &easemenea, egograma unui individ dependent de a/utorul celorlalţi, care î+i va o*eri
disponibilitatea doar pentru a$i menţine pe ceilalţi aproape, va avea cote crescute a stării
opil Adaptat, în timp ce energia caracteristică celorlalte stări va *i *oarte scăzută.#E
#E ocanu, L., Leancă, A., 2::<, si-ologia comunicării, p. 3E, =1
=%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 48/70
CAP. V PERIOADA VÂRSTEI A TREIA
4'tr3ne#ea $inaica in!l"#ie 9 e!l"#ie
&in punct de vedere *izic se poate spune că există o relaţie între vrsta cronologică
+i biologică, în sensul că, înaintarea în vrstă a omului î+i va pune amprenta asupra
organismului său, aspectul *iind de cele mai multe ori relevant în aprecierea vrstei unui
om. >u se poate spune, însă, că lucrurile se petrec la *el din punct de vedere spiritual.
Ast*el, poţi *i JbătrnJ la vrsta a doua, dar să$ţi păstrezi tinereţea spirituală pnă la adnci
bătrneţi.
*ătrâneţea este perioada în care se evidenţiază mani%estări de declin, dar care nu se
des*ă+oară liniar, ci oscilant, cu disocieri +i remedieri, la care concură *actori multipli de
ordin *iziologic, social, *izic +i psi-ologic.
Respectul +i protecţia, realizate în cadrul unei societăţi, pentru vrstele extreme,
vulnerabile, precum copilăria +i bătrneţea, evidenţiază nivelul de civilizaţie la care a a/uns
societatea respectivă.
Kerontologul *rancez ic-el -ilibert propune ca bătrneţea să nu mai *ie privită
ca o perioadă de stagnare, a+a cum sunt ma/oritatea oamenilor tentaţi să o considere, ci cao etapă *irească în neîntreruptul urcu+ al vieţii pnă la moarte.
=E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 49/70
6e poate spune că această perioadă a îmbătrnirii combină o serie de elemente
contradictorii. Ast*el, un om a/uns la această etapă a vieţii acumulează o întreagă
experienţă, bene*iciind de un plus de înţelepciune, de ec-ilibru, de cunoa+tere, o mare
selecţie a valorilor, dar în acela+i timp se con*runtă +i cu o regresie biologică +i uneori
socială. n *azele de regresie, destructurarea intelectuală in*luenţează destructurarea
a*ectivă +i invers, iar +ocul a*ectiv al ie+irii din pro*esie (pensionarea) in*luenţează
structurile de personalitate.
&acă se iau în considerare doar parametrii biologici, bătrneţea poate *i
identi*icată cu o perioadă de descre+tere, caracterizndu$se prin diminuarea masei
metabolice a persoanei +i mărirea celei inerte, modi*icarea matricei intercelulare,
diminuarea per*ormanţelor.n urma unor studii psi-ologice s$a demonstrat că *iinţa umană nu este *ăcută pentru
dezinteres +i inactivitate, iar diverse stimulări (*izice, intelectuale) îi pot întreţine ec-ilibrul
vieţii. (iaget 9., Ro+ca Al.).
&acă prima /umătate secolului SS a *ost dominată de teorii prin care bătrneţea
era văzută ca o stare de regres biologic, cu timpul s$a impus ca necesitate o nouă viziune în
studiul vrstei a treia, o nouă evaluare a conceptului de bătrneţe.
Aceasta presupune *orţa necesară la nivelul *iecărui om pentruB reevaluarea critică a per*ormanţelor saleC a re*uza optimismul nereal -azardat, re*eritor la vrsta a treiaC
$ a accepta cu luciditate ireversibilitatea evenimentelor +i construirea unor semni*icaţii
din cele ce le$au rămasC
$ a încerca activarea elementelor psi-ice compensatoriiC
$ a nu lăsa procesul îmbătrnirii să genereze con*licte între dorinţă +i putereC
$ dozarea stresului, a e*ortului prin exerciţiu continuu.
6tudiile au demonstrat că un minim de succes +i de responsabilitate acordate unui om pot
întrzia spectaculos apariţia îmbătrnirii precoce.
+mbătrânirea nu înseamnă numai involuţie, ci şi evoluţie, nu reprezintă numai pierdere de
in*ormaţie, cre+tere de inerţie, ci +i procese progresive, noi posibilităţi de autoreglare,
compensare +i acomodare.
As(ecte te!retice c" (riire la 2&'tr3nire
=<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 50/70
+mbătrânirea este un %enomen comple, reprezentnd trecerea treptată +i inevitabilă
a organismelor vii în starea de bătrneţe +i este unul din procesele *undamentale care
caracterizează materia vie, de aceea nu poate *i explicată printr$o singură teorie. ;otodată,
îmbătrnirea constituie un %enomen universal, care trebuie investigat nu numai ca o etapă
terminală a ontogenezei, ci ca un proces dinamic +i complex cu debut latent +i la vrste
*ragede.
area responsabilitate a *enomenului rezultă din tipuri de intensităţi di%erite de
îmbătrânire-
a îmbătrânirea %i#iologică, unde vrsta biologică este armonizată cu cea cronologicăC
b) îmbătrânirea ne%i#iologică / în care vrsta biologică depă+e+te vrsta cronologicăC
c) îmbătrânirea patologică, care ampli*ică îmbătrnirile ne*iziologiceCd) patologia speci%ică senescenţei, care agravează îmbătrnirile Jne*iziologiceJ +i
contribuie la îmbătrnirea patologică.
auzele senescenţei trebuiesc di*erenţiate de e*ecte, iar aceasta rămne o problemă actuală
în cercetarea +i terapia *enomenului involutiv, gerontologiei, geriatriei +i psi-ologiei.
Ast*el, s$au di*erenţiat două categorii de teorii care încearcă să eplice procesul
îmbătrânirii-
/ prima categorie consideră îmbătrnirea ca *iind consecinţa acumulării evenimentelor +ileziunilor aleatoare ce scad capacitatea organismului de a menţine ec-ilibrul *iziologicC
$ a doua categorie consideră îmbătrnirea un rezultat al unui program de dezvoltare
controlat genetic plecnd de la ipoteza că îmbătrnirea este programată pe baza in*ormaţiei
înscrisă în anumite gene.
;ot re*eritor la îmbătrnire, 6pencer A. Rot-us (1<E<), arată că ereditatea are un rol
important în acest proces, ast*el acei oameni ai căror părinţi +i bunici au trăit pnă la E: $
<: de ani au o +ansă mai bună de a atinge +i ei această vrstă.
n acela+i timp, Rot-us arată că *actorii de mediu au la rndul lor un rol important în
procesul îmbătrnirii, ast*el, oamenii care *ac în mod regulat exerciţii de mi+care se pare că
trăiesc mai mult. 8olile, stresul, obezitatea, *umatul, alcoolul pot contribui la accelerarea
îmbătrnirii. 6pencer A. Rot-us enumera mai multe teorii biologice ale îmbătrnirii, prin
careB
0eoria îmbătrânirii celulare con*orm căreia îmbătrnirea apare din cauza *aptului că
celulele î+i pierd capacitatea de a se reproduce +i de a se întreţineC
?:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 51/70
0eoria radicalilor liberi emisă în 1<?# +i completată în 1<<3 de pro*esorul dr. &en-om
Marman, con*orm căreia radicalii liberi produ+i în exces de di*erite surse exogene precumB
expunerea la soare, tabagismul, poluarea radioactivă, utilizarea unor medicamente în
exces, au e*ecte nocive, agresive, provocnd uzura biologică, îmbătrnirea +i o patologie
cumulativă, moleculară, macromoleculară +i subcelulară.
&e asemenea, sistemul de interrelaţii de ampli*icare, stres / u#ură /îmbătrânire $ moarte
celulară, este important în procesul involutiv. 6tresul apare ca o discrepanţă percepută
subiectiv între solicitări +i autoevaluarea capacităţilor proprii. Răspunsul la situaţii
stresante mobilizează întreaga *iinţă umană pusă în *aţa unor cerinţe inedite de adaptare.
ercetările lui eerson în 1<E< +i utlir în 1<<1 au evidenţiat că stresul duce la uzură
celulară, biologică, *iind implicat direct în îmbătrnire +i senescenţă. roblema care se pune este de a stimula stresul pozitiv care solicită optimul disponibilităţilor adaptative ale
individului, +i a atenua stresul negativ care induce tulburări de adaptare (depresia generată
de pensionare).
0undamentală din punct de vedere biologic +i psi-ologic în procesul îmbătrnirii este
scăderea capacităţii de adaptare la nivelul *uncţionării di*eritelor organe, la nivelul
metabolismului celular +i la nivelul *uncţiilor psi-ice.
7ste important de adăugat că trebuie să se *acă distincţie între îmbătrânire, care este un proces continuu, dinamic +i bătrâneţe, care reprezintă o etapă distinctă în cursul
ontogenezei. rocesul de îmbătrnire trebuie privit ca o rezultantă a unor *enomene de o
mare diversitate +i de o rară complexitate.
n ciuda numeroaselor cercetări, esenţa procesului de îmbătrânire rămâne o necunoscută
pentru stadiul actual al cunoştinţelor noastre.
@na din problemele care s$au pus cu privire la procesul îmbătrnirii este momentul
începerii lui +i recunoaşterea primelor semne psihologice şi medicale de îmbătrânire. F
altă problemă ar *i cnd se consideră oamenii pe ei însu+i ca *iind bătrniN ;endinţa
generală a oamenilor este de a se considera multă vreme ca *iind la vrsta mi/locie,
deoarece nu$i prea plăcut să te vezi bătrn.
ercetările care s$au e*ectuat în această privinţă, sugerează *aptul că, abia după ce oamenii
au trăit mai multe sc-imbări, pe care noi e considerăm speci*ice îmbătrnirii, cum ar *i
pensionarea, pierderea soţului sau a soţiei, pierderea prietenilor, o sănătate +ubredă, sunt
dispu+i să accepte *aptul că sunt bătrni. (.. &arle, 6. Kluc5sberg, R. Pinc-la, 1<<1)
?1
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 52/70
n psi-ologie se *olosesc două criterii de apreciere a vârstelor- biologic +i
cronologic, ultimul *iind cel mai *recvent utilizat. 6e poate spune însă că, adevăratul test de
maturitate nu este dat de vrsta ee care o are o persoană, ci de *elul cum reacţionează ea în
di*erite situaţii inedite (A.6. Rot-us, 1<E<)
Actualmente s$a stabilit ca vrsta de #? de ani să *ie limita de la care o persoană se
consideră ca *iind vrstnică (L. 7năc-escu, . arcu, 1<<<).
6tudiile de psi-ologia vrstelor subliniază existenţa a trei mari cicluri ale vieţii (A. Ro+ca,
1<%#, @. c-iopu, 1<E1, 7. erza, 2:::).
a) 7tapa $aB ciclul de creştere şi de#voltare din primii 2: de ani ai vieţii (:$2:), cuprinde
a rndul său următoarele stadiiB copilărie :$1: aniC pubertate +i adolescenţă 1:$2: ani.
b) 7tapa a $a sau ciclul adult se extinde pnă la #? de ani. uprinde următoarele stadiiBtinereţea $ 2:$3? de aniC adult timpuriu $ 3?$== de aniC adult mediu $ =?$?= de aniC adult
prelungit (tardiv) $ ??$#= de ani.
c) 7tapa a $a sau ciclul vârstelor de regresie se extinde de la #? de ani pnă la moarte.
6tadiile sale suntB
de trecere $ #?$%: de aniC prima bătrneţe $ %:$<: de aniC perioada marii bătrneţi $ peste <:
de ani.
!rocesul de îmbătrânire di%eră mult de la un individ la altul în *uncţie de B
$ zestrea geneticăC
$ in*luenţa *actorilor de mediu +i ecologici bene*iciC
$ in*luenţa *actorilor patologici.
;oti ace+ti *actori *ac ca unele persoane să atingă vrsta marilor longevivi, în condiţii *izice
+i psi-ice bune, iar alţii, dimpotrivă, să prezinte o deteriorare rapidă, precoce.
!erioadele bătrâneţii considerate ca perioade postadulte, se caracteri#ea#ă prin-
$ acumulare de oboseală +i uzură internă, scăznd *uncţionalitatea psi-icăC
$ pensionareaC
$ reducerea *amiliei prin plecarea copiilor creează modi*icări în privinţa stilului de viaţăC
$ coeziunea matrimonială intră în crize prin deceseC
$ bolile de degenerescentă ce creează o anumită vulnerabilitate în raporturile cu ceilalţi.
?2
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 53/70
1ârsta a treia este o perioadă specială, %ragilă ce necesită un studiu complex,
multidisciplinar, multinivelar, dar integrativ din toate perspectiveleB biologică, psi-ologică
+i socială.
M!$i-ic'ri &i!l!gice s(eci-ice 3rstei a IIIa
n această etapă a vieţii au loc importante modi%icări biologice, din care cele mai
semni*icative ar *iB scăderea energiei intelectuale (a libidoului) +i a e%icienţei adaptării,
îmbătrânirea %i#iologică se realizează *ără seisme prea evidente, deoarece, organismul
antrenează rezervele compensatorii +i parcurge *orme de ec-ilibrare proprii extrem de
complexe.
n îmbătrnire un rol important revine degradării celulelor, ţesuturilor +i a organelor. nurma îmbătrnirii celulelor +i ţesuturilor se mani*estă în exterior o serie de caracteristici
dintre care cea mai evidentă este modi*icarea aspectului general al pielii care î+i pierde
elasticitatea determinnd *enomenul ridării, mai ales în zona *eţei +i a minilor.
6peci*ic este +i procesul de încărunţire, ce devine evident spre ?:$?? de ani, mai ales la
tmple.
i+cările devin mai greoaie, lipsite de supleţe +i *orţă datorită diminuării mobilităţii
articulaţiilor pe de o parte, iar pe de alta, datorită atro*ierii lor.La nivelul organelor interne au loc de asemenea *enomene de degradare, mai ales la nivelul
cordului +i plămnilor, dar în general are loc o scădere a *uncţionalităţii organelor interne
determinnd o serie de boli pe care oamenii le întmpină la această vrstă.
rocesul de îmbătrnire este ampli*icat de modi*icările -ormonale ce survin mai ales după
#? de ani. Reducerea capacităţii organismului de a satis*ace exigenţele alimentare *oarte
mari ale creierului determină degradarea +i îmbătrnirea 6.>., regresia *iind mai accentuată
spre %:$%? de ani.
odi*icări importante au loc +i în ceea ce prive+te somnul +i *uncţiile sale recuperative.
Ast*el, dacă înainte de 2 ani un copil doarme cel puţin 1= ore, dintre care = ore +i /umătate
somn paradoxal, la ?: de ani +i după se doarme % ore, din care doar o oră de somn
paradoxal.
F dată cu înaintarea în vrstă are loc +i o modi*icare a caracteristicilor temperamentale,
îmbătrnirea aducnd după sine o diminuarea a reactivităţii +i mobilităţii, conturnd un
temperament cu note *legmatice.
?3
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 54/70
;oate aceste aspecte constituie baza biologică a expectanţei de viaţă care se poate
modi*ica. 7xistă tot mai multe remedii +i modalităţi de tratament ce crează o îmbunătăţire a
condiţiei generale de viaţă, o mai bună sănătate a oamenilor în vrstă, determinnd o
cre+tere a longevităţii +i a mediei de vrstă.
Re(re%entarea s!cial' a &'tr3ne#ii
Abordnd această problemă a repre#entării sociale asupra bătrâneţii +i bătrnilor,
sugestivă pare a *i concluzia la care a a/uns 6imona de 8eauvoirB despre bătrneţe +tie toată
lumea, dar ce este ea cu adevărat numai bătrnii +tiu.
n urma unei anc-ete e*ectuate pe un e+antion de ?: de persoane, cu structură strati*icată s$au extras cteva concluziiB reprezentările sociale ale bătrnilor +i ale celorlalţi indivizi ce
aparţin altor categorii de vrste sunt di*erite, însă ele se îmbogăţesc odată cu înaintarea în
vrstă +i c-iar se apropie de imaginile bătrnilor prin acumularea de in*ormaţie +i
experienţă. Ast*el, pnă la vrsta adolescenţei nepoţilor, bătrnii sunt bunicii minunaţi,
înţelepţi, buni, genero+i, totdeauna mulţumind dorinţele acestora, mediind con*lictele cu
părinţii. Această imagine se menţine +i mai trziu, dar este eclipsată de noi constatăriB
zgrcenie, irascibilitate, neputinţă, incoerenţă, nerăbdare. nsă prima reprezentare estedominantă, păstrnd rolul de a orienta în continuare comportamentul celor tineri în virtutea
acelui sentiment de datorie pentru rolul bunicilor în cre+terea +i îngri/irea nepoţilor, de
respect pentru anii, nevoile, necazurile prin care au trecut, pentru Jpărul albJ, de înţelegere
c-iar, pentru toate aceste modi*icări ce intervin la nivelul personalităţii bunicilor, ce ţin mai
mult de a*ectiv +i mai puţin de cognitiv.
8ătrneţea înseamnă uzură, deteriorare, modi*icare, dar nu întotdeauna +i nu în primul rnd
boală.
2entimentul neputinţei se acutizează pe măsură ce regresia *iziologică se accentueazăB
posibilităţile de constatare a lumii exterioare *iind din ce în ce mai reduse, se instalează
sentimentul de izolare, care sperie în cele mai multe cazuri. 7l însă are +i alte surseB
pierderea rolului social, proiectiv, a prestigiului, a responsabilităţii sociale, a rolurilor +i
statutelor în *amilie, abandonul în instituţiile de ocrotire.
8ătrnii se tem de singurătatea în su*erinţă +i, mai ales, de aceea din clipa morţii, pentru
care, de alt*el, se pregătesc material +i spiritual.
?=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 55/70
;otu+i nu puţine sunt cazurile de autoizolare, de retragere din lume, din viaţa socială, dacă
nu există motive su*icient de puternice care să$i scoată din apatie, din blazare.
;otodată, la vrsta a $a s$a sesizat o anumită disonanţă cognitivă între valorile realităţii
trecute, cea a ţinerii lor, pe care le regretă +i pe care le consideră superioare în comparaţie
cu cele prezente, disonanţă pe care n$o mai pot ec-ilibra pentru că mecanismele învăţării
sunt a*ectate +i pentru că îi opre+te sentimentul că s$a sc-imbat ceva pe care nu pot +i nu
vor să$l înţeleagă.
2entimentul de abandon constituie o *aptă cu urmări deosebite asupra personalităţii
abandonatului. >imic nu poate /usti*ica un asemenea gest întruct, în general, în relaţiile
interumane din cadrul *amiliei apar în prim plan aspecte de natură a*ectivă, care înglobează
*oarte multe elementeB a*ecţiune, mare apropiere su*letească, gri/ă, spri/in, puternicăsu*erinţă +i atracţie interpersonală. 7*ectele psi-otraumatizante ale abandonatului sunt
incontestabile.
entru menţinerea ec-ilibrului psi-ologic, a sănătăţii psi-ice a individului, este necesară, în
primul rnd, menţinerea unor relaţii normale inter$*amiliale. 6tarea de abandonat se poate
asocia cu instalarea unor stări depresive, a unor atitudini de autoizolare, de autodepreciere
+i autodevalorizare, de aceea se impun măsuri de acţiune educaţional terapeutică, orientate
în direcţie suportiv$compensatorie.-iar dacă prin acţiune /udecătorească cel ce a comis *apta de abandon î+i reia obligaţiile
nu înseamnă că, automat, +i celelalte e*ecte, cum sunt mai ales cele de natură
psi-otraumatizantă, sunt total +i de*initiv înlăturate. Fdată abandonat, membrul *amiliei se
poate con*runta în continuare cu Jteama de abandonatJ întruct relaţia sa cu cel ce a comis
*apta de abandon nu mai este încărcată cu elemente psi-oa*ective de natură securizantă, ci
ea se menţine mai ales datorită Jregla/uluiJ /uridic.
Abandonul în lumea umbrelor trecutului, ce se extinde tot mai mult în comparaţie cu cea a
prezentului care se îngustează, este adeseori singura modalitate de existenţă a celor
vrstnici.
;otu+i ei au nevoie de iubire +i mai pot încă să iubească, c-iar daca se tem să recunoască
acest lucru. 8ătrnii trebuie imaginaţi +i cunoscuţi prin prisma nevoilor, dorinţelor,
sentimentelor +i intereselor lorC atunci poate îi vom înţelege mai bine +i îi vom a/uta mai
mult.
??
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 56/70
Pr!cesele c!gnitie +i a-ectie
;oţi oamenii su*eră la un moment dat de o îmbătrânire psihologică, dar se întâlnesc şi
bătrâni care la vârste înaintate 3peste 45 de ani păstrea#ă o bună adaptabilitate a
%uncţiilor psihice. 6c-imbările care intervin la vrsta a treia există, ele nu pot *i contestate
de nimeni, dar unele sunt mai problematice, altele mai puţin.
65inner (1<E3) argumentează că multe din căderile psi-ice care se produc la vrsta a treia
sunt datorate mai mult unui 6mediu de îmbătrânire6, decât unei persoane ce îmbătrâneşte.
Ast*el, în multe cazuri tendinţa oamenilor este de a recurge la abandon, renunţare,
considernd că la vrsta lor nu mai este potrivit să *aci anumite lucruri, pentru că nu s$ar
cădea.n unele cazuri schimbările cognitive, considerate ca *iind ireversibile, pot *i consecinţele
altor probleme psi-ologice, cum ar *i de exemplu depresia. &acă tratăm depresia,
per*ormanţele intelectuale pot să crească, ca urmare sc-imburile nu sunt ireversibile (. 6.
Albert, 1<E1, . Lăzărescu, 1<<=).
@n *actor important care participă la determinarea modi*icărilor psi-ologice +i tulburărilor
psi-ice este conştienti#area îmbătrânirii, cu incertitudinile pe care le generează privind
perspectivele de viitor.Alţi *actori care condiţionează declinul psi-ic la vrsta a treia suntB natura subiectivăC
structura anatomo $ *iziologică a individuluiC
$ condiţiile de mediuC
$ rezistenţa organicăC
$ 6.>.. etc.
n privinţa capacităţilor cognitive, pro*esorul Iamer 6c-aie a e*ectuat cercetări ample
a/ungnd la concluzia că se poate observa un slab declin după vrsta de #: de ani, dar
pentru cei mai mulţi oameni acesta se mani*estă după E: de ani.
!rocesele de cunoaştere complee sunt in%luenţate de eperienţa cultural/intelectuală, dar
şi de capacităţile %uncţionale constituite în timp-
a) Memoria / degradarea ei este mai pregnantă pentru 6&C
b) 7ândirea / devine mai lentă apărnd un bradipsi-ism de *ondC
c) Atenţia dinamică- concentrarea devenind mai di*icilă, cu *luctuaţii +i distributivitate
scăzută.
?#
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 57/70
d) 8imba9ul devine mai rar +i pot apărea modi*icări de voce cu pauze mai lungiC
e) :motivitatea, nervozitatea, irascibilitatea devin mai pronunţate, apar *enomene de slabă
cooperare, anxietate, capricii etc.C
*) $nteligenţa poate să se menţină relativ activă, operativitatea nespeci*ică se conservă
relativ bine în prima etapă între #? $ %: de ani, dar scade mulţimea ideilor, se mani*estă
momente de !vid intelectualJ, urmate de momente de con+tientizare a declinului.
:istă însă multe persoane în vârstă care reuşesc să/şi conserve luciditatea şi echilibrul
psihic general, rămânând active, cooperante, deschise la nou şi cu o adaptare bună.
n privinţa a%ectivităţii, emoţiile devin mai primitive, stările depresive au o *recvenţă mai
mare a persoanele în vrstă determinnd dezec-ilibre interne +i perturbnd relaţiile
individului cu cei din /urul său, crend *enomene de dezadaptare (depresia însoţită de ostare de teamă *aţă de ideea morţii +i regretul pentru perioadele *ericite din viaţa
individuală, accentuarea stărilor depresive după pierderea partenerului sau a cuno+tinţelor
de vrstă apropiată, ideea de inutilitate, sentimentul de *rustrare, pesimism, in-ibare,
ne*ericire, nelini+te, negativism, greutăţi de comunicare $ toate determinate de depresie).
'n cadrul tulburărilor a*ective la vrsta a treia se realizează +i *enomenul de -ipertro*iere a
sinelui, ca urmare a raportării la propria persoană a tuturor *aptelor, totodată are loc
/usti*icarea comportamentului prin dilatarea drepturilor personale +i atro*ierea sensibilităţii.rintre modi*icările care se produc mai apar +i -ipoamneziile, care pot apărea +i pe *ondul
unor nevroze +i psi-oze ca *enomene secundare, iar în stările grave apar amneziile. ot să
apară +i idei ipo-ondrice, cnd persoana se crede bolnavă somatic +i consideră că nu i se
acordă atenţia cuvenită, sau nu este crezută.
n plan comportamental, persoanele cu ast*el de tulburări se mani*estă caB nervoase,
iritabile, cu sentiment de *rustrare, di*icultăţi adaptative, di*icultăţi de integrare în colectiv,
lipsă cooperare, egocentrism accentuat.
rin urmare, aspectele psi-ologice pot a*ecta structura psi-ică a vrstnicului, în toate
aspectele eiB senzoriale, cognitive, a*ective, motivaţionale +i comportamentale.
Senescen#a (ers!nalit'#ii
Fmul, *iind o *iinţă integrată în mediul social, psi-ismul său va exprima
interacţiunile sale cu acest mediu, în îmbătrnire survenind dereglări de integrare din cauze
?%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 58/70
di*eriteB sc-imbări de roluri +i statut, lipsa de înţelegere a antura/ului, scăderea capacităţii
de adaptare a vrstnicului, toate avnd răsunet în psi-ismul acestuia.
2enescenţa personalităţii este marcată de modi%icarea atitudinilor *aţă de noua situaţie pe
+irul *iziologic, pe care subiectul o resimte drept critică +i *rustrantă, de modi*icare a
perspectivelor viitorului +i preocuparea *aţă de *enomenul morţii.
!sihologia senescenţei are trei aspecte generale 3'. *ogdan, ;. <chiopu-
1. 'aracterul di%erenţial / se re*eră la *aptul că îmbătrnirea se realizează di*erit de la o
persoană la alta, dar +i la nivelul aceleia+i persoane de la un sistem la altul, de a o *uncţie
la alta.
2. !olideterminarea senescenţei psihologice = subliniază importanţa interacţiunilor
subiectului cu mediul său, ceea ce *ace ca nivelul îmbătrnirii să depindă mai puţin devrstă +i mai mult de particularităţile genetice, somatice, morale, sociale sau culturale ale
vrstnicului.
3. 'aracterul relativ al de%icienţelor = spre deosebire de cea patologică, senescenţa
*iziologică normală se instalează *ără seisme prea evidente, deoarece organismul în
general, +i psi-ismul în special, antrenează rezerve compensatorii +i ec-ilibrări speci*ice
deosebit de complexe.
8a nivelul personalităţii distingem două aspecte principaleBa) atitudinea sau sistemul de atitudini ce se elaborează în raport cu situaţia existenţială
complexă a vrstniculuiC
b) accentuarea unor trăsături de personalitate, care pune la această vrstă au *ost mai
mult sau mai puţin controlate. n *uncţie de primul aspect vrstnicii se pot grupa ast*elB
1. situaţia eistenţială este percepută ca dezarmantă sau cople+itoare $ în acest cadru se
vor dezvolta modele de îmbătrnire cu risc patogen crescut *avoriznd trăsăturile
egocentrice, introversive, depresive +i anxioase, tendinţe -ipocondrice.
2. situaţia de vârstnic este percepută constructiv (sanogen) $ se dezvoltă modele de
îmbătrnire optime, vrstnicii demonstrnd o personalitate ec-ilibrată, reinvestindu$+i
*orţele într$o activitate pe măsura condiţiilor personale, *amiliale +i sociale.
3. situaţia de vârstnic este re%u#ată, se neagă voit de*icitul ei $ se dezvoltă modele cu un
risc patogen crescut, dar spre deosebire de prima grupă ei rămn la nivele de activare ce le
depă+esc posibilităţile (suprasolicitare impusă de un J-iperegoJ), expunndu$se unor
?E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 59/70
căderi, Jsomatice sau psi-ice +i mai greu de depă+itJ ulterior. (. 8ogdan, 1<EE, .
Lăzărescu, 1<<=).
n privinţa celui de$al doilea aspect al senescenţei personalităţii, acesta î+i are suportul în
%ragili#ările subsistemelor integrate personalităţii. Ast*el, adultul analitic devine bătrn
cicălitor, circumspectul devine bănuitor, meticulosul devine stereotip, strngătorul devine
avar (. 8ogdan, 1<EE, . Lăzărescu, 1<<=).
n ansamblu, îmbătrnirea psi-ologică este un proces multidimensional, în care sunt
implicate *enomene de a nivel biologic, psi-ologic, pnă a structuri sociale (*amiliale,
mediul ambiant) în contextul cărora se des*ă+oară îmbătrnirea, dar nu se poate spune că
există un tipar sau un pattern universal valabil de involuţie.
I(lica#iile (si)!l!gice ale retragerii $in actiitate :(ensi!n'rii;
Fdată cu retragerea din activitate sau cu pensionarea are loc o scădere a nivelului de trai,
la această situaţie materială adăugndu$se +i una social$psi-ologică. Retra+i din muncă, dar capabili, disponibili intelectual +i cultural, oamenii în vrstă sunt pentru societate o
cantitate remarcabilă de experienţă, inteligenţă, aptitudini de rezervă, ce s$ar putea utiliza
mai bine.
>e#anga9area pro%esională constituie un eveniment complex cu un impact puternic asupra
persoanelor în vrstă, întruct se întrerupe brusc *luxul de energie, expansiunea socială
antrenată prin exercitarea pro*esiunii care pnă în acel moment întreţinea un ec-ilibru
adaptativ.
2tructura :gouiui se con*runtă cu un nou context psi-ologic al mediului în care se
mani*estă o criză a intereselor +i a capacităţilor pro*esionale antrenate pnă la pensionare,
la care se adaugă +i o criză de prestigiu.
'ri#a intereselor se exprimă printr$o antrenare pe prin plan a dorinţelor latente culturale +i
de loisir $uri, ast*el casa, căminul sunt neapărat centrul de greutateC de multe ori are loc o
reorganizare a locuinţei, o organizare a programului zileiB $ cresc orele de plimbare +i de
drumuri pentru procurarea celor necesare vieţii de *iecare zi.
?<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 60/70
n etape mai avansate (după %:$%? de ani) se mani*estă o evoluţie mai pregnantă a
proceselor de îmbătrnire. Aceste etape sunt încărcate de melancolie, involuţie (pot *i
depresive, delirante +i demenţiale în cazuri de psi-opatologizare)C uneori are loc a+a
numitul sindrom catard ce se mani*estă prin negaţia (nu voi muri niciodată, vei su*eri
enorm etc.). on+tiinţa de îmbolnăvire devine tot mai dură prin con+tientizarea pierderii
*orţelor *izice, mentale +i morale *aţă de scopurile +i dorinţele privind realizările de viitor,
mai mult sau mai puţin apropiat. Au loc modi*icări de caracter, a*ectivitate, -ărţuieli,
insensibilităţi, egoism etc.
;oate aceste lucruri se pot întmpla la persoanele în vrstă sănătoase, dar după cum +tim,
bătrneţea este marcată de multe ori de boală, slăbiciune, dezorientare, iar aceasta
înseamnă dependenţă de alţii. n unele cazuri dependenţa este mare (din cauza di*icultăţilor de deplasare), în sc-imb personalitatea î+i conservă identitatea +i continuitatea, conduita
devenind însă limitată.
'n ultimii ani s$au lărgit preocupările pentru bătrni, îmbogăţindu$se condiţiile culturale +i
ocupaţionale ale acestora, s$au e*ectuat progrese importante în geriatrie $ sanatorii de
tratament general pentru bătrni.
;otodată se *ac e*orturi pentru organizarea unui con*ort material +i psi-oa*ectiv mai bun în
casele de bătrni, de+i *amilia +i numai *amilia este cea care poate întreţine la bătrnicondiţia viabilă de identitate +i apartenenţă a con+tiinţa de sine
&e prin anii T#:, în ţările dezvoltate, con*runtate cu un proces tot mai accentuat de
îmbolnăvire demogra%ică, +i$au *ăcut loc noi orientări în politica *aţă de bătrneţe, ast*el, s$
a putut înregistra o evoluţie de la o concepţie bazată aproape exclusiv pe asistenţă, la o
concepţie bazată pe autonomie şi calitatea vieţii, pe menţinerea persoanei vrstnice în
cadrul său obi+nuit de viaţă. Această nouă orientare a avut mai multe raţiuniB mai înti
cre+terea continuă a numărului de persoane vrstnice +i în acest cadru, cre+terea proporţiei
marilor vrstnici. Aceasta a adus un contingent crescut de persoane vrstnice cu variate
grade de dependenţă, ceea ce înseamnă o cre+tere a nevoilor de îngri/iri, care depă+eau
capacităţile asistenţei pe paturi.
>ependenţa este un proces de mare compleitate, inclu#ând componente bio / medicale,
mor%o /%uncţionale, psihologice, sociale, socio /%amiliale şi socio $ culturale, economice?
acest proces include o orientare de grade de de%icite, de la de%icite uşoare sau
monode%icite până la dependenţa totală sau pierderea autonomiei. 6e va considera că un
#:
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 61/70
individ este dependent dacă prezintă una, mai multe, sau toate din următoarele
caracteristiciB
$ nu se poate deplasaC
$ nu bea singur, trebuie alimentat totalC este incapabil de a se spălaC nu se poate îmbrăcaC
$ are incontinenţă urinară simplă, permanentăC
$ prezintă dezorientare care poate antrena o conduită periculoasă.
&ependenţa este o caracteristică normală a omului trăind în societateC ea devine
JpatologicăJ numai atunci cnd obligă persoana dependentă să recurgă la o altă persoană
pentru a$+i putea realiza activităţile necesare vieţii zilnice. rin urmare, dependenţa este un
*enomen complex în cadrul căruia intervin *actori *iziologici, mentali +i de mediu social +i
economic. &e asemenea, dependenţa poate *i privită ca o noţiune complexă care traduceincapacitatea de a$+i administra propria viaţă, de a *ace opţiuni.
a o concluzie, cunoaşterea şi măsurarea dependenţei devin aul central al orientărilor
politice sociale în îmbătrânire.
n urma cercetărilor, s$au delimitat patru mari grupe de dezavanta/e (de dependenţă
descrescndă, dependenţă esenţial *izică +i di*icultăţi în e*ectuarea activităţilor cotidiene)C
de asemenea au *ost identi*icate +i proporţiile celor patru grupe, ast*elB
1. ersoane obligate să stea în pat sau *otoliu $ 2,=UC2. ersoane care nu sunt obligate să stea în pat sau *otoliu, dar a%u nevoie de a/utor
pentru toaletă sau îmbrăcat $ 3,1UC
3. ersoane care nu necesită a/utor pentru toaletă sau îmbrăcat, dar necesită a/utor
pentru a$+i putea părăsi domiciliul $ 12UC
=. Alte persoane $ E2U.
@n grad mai avansat de restrngere a capacităţii de a$+i realiza di*eritele activităţi
domestice care să permită unei persoane să rămnă la domiciliul său c-iar singură, pune
problema instituţionalizării persoanei a*ectate de un asemenea grad de dependenţă.
rivind repartiţia persoanelor vrstnice cu dependenţe severe între domiciliu +i instituţii,
studiile realizate în di*erite ţări, o*eră următoarele dateB circa trei pătrimi se a%lă la
domiciliu şi o pătrime în instituţii (xxx geriatrie, p. =::$=:%).
In-l"en#a -ailiei as"(ra 3rstnic"l"i
#1
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 62/70
entru bătrn, *amilia reprezintă un *actor un *actor vital esenţial, conduita acesteia
in*luenţndu$i în mod apreciabil starea de sănătate, calitatea acesteia, starea de sănătate.
@amilia şi numai %amilia întreţine la bătrâni condiţia viabilă de identitate şi apartenenţa
la condiţia de sine.
Retragerea persoanei vrstnice din activitatea pro*esională, din circuitele sociale a*erente
acesteia, îi impune retragerea +i pierderea de responsabilităţi pro*esionale +i sociale, ceea
ce îl determină la o centrare accentuată pe relaţiile de *amilie, unde găse+te de multe ori o
insu*icientă înţelegere.
6$a stabilit pe baza experienţei +i a cercetărilor că sistemul de relaţii în cadrul *amiliei,
climatul psi-ologic +i a*ectiv in*luenţează dezvoltarea +i *ormarea organizaţiilor tinere,
sănătatea generaţiei de mi/loc +i cu deosebire a celei vrstnice.F serie de mutaţii impuse *amiliei de corelaţia societăţii contemporane a determinat
sc-imbarea statului *amilial al persoanei +i a rolurilor derivate din acest statut$
responsabilităţii, drepturi, autoritate, grade de autonomie. 6e produc sc-imbări în
atitudinea membrilor nevrstnici ai *amiliei, care nu mai respectă statutul anterior al
vrstnicului +i acest lucru n$ar *i încă att de ne*avorabil vrstnicului , ct este brusc-eţea,
lipsa de tact +i de pregătire cu care se *ace această sc-imbare. 6$a stabilit deci, clar, că
%amilia in%luenţea#ă prin comportamentul ei şi prin po#iţia ei %aţă de vârstnic, sănătateaacestuia, însă in%luenţele pot%î po#itive sau negative.
ercetările psi-o$sociologice au constatat că există o mai bună stare de sănătate a
bătrnului care î+i petrece duminicile în mi/locul unei *amilii compusă din trei generaţii,
dect a aceluia+i care trăie+te departe de ai săi (la propriu +i la *igurat), singur. i totu+i,
cercetările sociologice e*ectuate într$o ţară vest$europeană constată că dintre persoanele
vârstnice trăind singure, numai BC păstrea#ă contacte cu %amilia. @amilia
multigeneraţională de astăzi seamănă tot mai puţin cu cea din trecut, ea su*eră mutaţii cu
un determinism complex, ast*el, *amilia$alianţă tradiţională +i c-iar legăturile de snge se
trans*ormă evolund spre J*amilia$*uziuneJ +i *amilia monoparentală, tipuri care devin tot
mai *recvente coabitarea scade, asistenţa publică, preiau o parte din obligaţiile tradiţionale
care reveneau *amiliei.
0amilia care î+i izolează cu u+urinţă +i *ără /usti*icare bătrnul comite nu numai un act de
nerecuno+tinţa, ci îi subminează acestuia sănătatea, grăbindu$i regresia, *avoriznd
îmbolnăvirile. 6$a stabilit că i#olarea sa %i#ică şi a%ectivă constituie un %actor cau#ator sau
#2
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 63/70
precipitant al involuţiei. Rămnerea bătrnului pe ct este posibil în *amilie sau ct mai
aproape de aceasta, cu contacte strnse este o premisă de bază pentru menţinerea sănătăţii
sale. edicul, comunitatea, grupurile asociative de benevoli, serviciile de a/utor a
domiciliu sunt prg-iile punerii în practică a acestei cerinţe esenţiale pentru sănătatea +i
calitatea vieţii unui bătrn.
F *amilie în care relaţiile au *ost construite pe temeliile *ire+ti ale dragostei +i
stimei, ale respectului reciproc +i întra/utorării, ale compre-ensiunii, trebuie să găsească
antidoturile mutaţiilor ne*avorabile bătrnului, pentru ca acesta să li se adapteze treptat,
*ără +ocuri +i seisme.
6tudii psi-o$sociologice în di*erite ţări vest$europene asupra suportului *amilial ai
vrstnicului de*icient, arată că acest suport este (poate *i) realizat *ie de către partenerul deviaţă (3#U din cazuri) *ie de către copii sau *raţi D surori. 6arcina îngri/irii este preluată mai
*recvent de *emei +i de un singur membru al *amiliei +i mai rar de către un sistem *amilial.
odi*icările demogra*ice determinate de îmbătrânirea populaţiei au determinat apariţia
vrstnicilor în mai multe generaţii $ părinţi, bunici, străbunici, vrstnicul a*lat la s*r+itul
vieţii avnd adesea un descendent direct ale cărui calităţi *izice sunt în declin (copii unei
persoane de E:$<: de ani au +i ei vrste între #:$%: de ani). Ast*el, străbunica de <: de ani
a/unge în îngri/irea unei nepoate de ?? de ani, care se împarte între îngri/irea proprieimame de %? de ani +i a nepoatei de 1? ani.
&e aceea, înainte de a /udeca posibilitatea rămnerii în *amilie a unui vrstnic dependent,
trebuie identi*icate di*icultăţile reale ale *amiliei în a$+i asuma supraveg-erea, îngri/irile,
suportul moral. 0ie că mediul bătrnului dependent este *amilia, *ie că este instituţia de
long se/our, nevoile sale se cer satis*ăcute în toate componentele lor, corporale +i de igienă,
autonomie +i mobilitate, securitate, comunicare, ata+ament valorizare.
0amilia este locul de învăţare a a*ectelor, a înţelegerii mutuale a sentimentelor ca ascultare
a celuilalt, a dăruirii de sine, dar +i a contrariilor acestoraB agresivitatea, dispreţul,
nesocotinţa, distractivitatea. &umai un climat călduros psiho/%amilial poate %i garanţia
unei vieţi pline şi a %ericiri pentru sine însuşi şi pentru alţii. 7ste di*icil totu+i de a evalua
armonia *amilială +i violenţa psi-ologică precum +i apariţia acestora ca e*ect al unui
dezec-ilibru al structurii *amiliale. >e multe ori o realitate con%lictuală stă la ba#a unui
plasament instituţional al vârstnicului, %amilia ascun#ând în acest ca# motivele reale ale
plasamentului.
#3
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 64/70
Instit"#i!nali%area
&e+i tendinţa din prezent este de a trans*era îngri/irile din instituţii în comunitate, în
*amilie, reţeaua de instituţii ca internare pe termen lung ori rămne ca o soluţie necesară
impusă de evoluţia îmbătrnirii demogra*ice +i de cre+terea numărului de persoane cu
grade mari de dependenţă, cu -andicapuri severe.
>imensiunea acestor instituţii re#ultă din echilibrarea a doi %actori de presiune- pe de o
parte, presiunea %amiliilor de a *orţa un trans*er al persoanei vrstnice către instituţiile
publice, pe de alta, opo#iţia autorităţilor, a celor ce *inanţează, de a limita dezvoltare
instituţiilor cu puteri în *avoarea unui trans*er al îngri/irilor în comunitate, în *amilie, ladomiciliul persoanei, soluţiei nu numai umană, dar +i mai economică +i avnd avanta/ul
mobilizării de resurse multiple.
Analiznd tendinţele *amiliei de a *orţa instituţionalizarea, se constată următoarele
motivaţii-
/ de ordin obiectiv, di*icultatea *amiliei adulte de a se ocupa de îngri/irea a 2$3 generaţii,
copiii proprii, bunici +i uneori străbuniciC restrngerea condiţiilor de locuit în noile medii
urbane, deteriorarea psi-ică +i *izică a vrstnicilor care necesită îngri/iri +i supraveg-ere permanentăC
$ de ordin subiectiv- relaxarea legăturilor parentaleC tendinţa tinerilor de a uita gri/a +i
datoriile pe care le au *aţă de vrstnicii lorC o anumită psi-ologie individualistă,
pragmatică, care respinge aspectele triste ale vieţii, ca bătrneţea, moartea, omiţnd că +i
acestea *ac parte din viaţă, c-iar cnd privesc pe proprii lor membrii vrstnici ai *amiliei.
!lasamentul este considerat şi ca o deresponsabili#are a %amiliei? un plasament corect
trebuie să se %acă potrivit nevoilor persoanei şi la dorinţa acesteia. Această separare a
motivaţiilor obiective +i subiective devine utilă, *iindcă a/ută la orientarea acţiunilor pentru
atenuarea sau eliminarea *actorilor subiectivi.
&ecizia de instituţionalizare este un act de mare răspundere, de aceea există o omisie
entrală de 7tică edicală ce stabile+te că B
$ lasamentul unei persoane vrstnice într$o instituţie este o decizie de viaţă, importantă
care anga/ează viitorul persoanei +i are repercusiuni, a*ective +i *inanciare.
#=
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 65/70
$ ersoana vrstnică este o persoană matură +i responsabilă (trebuie tratată ca atare). 7a are
dreptul de a decide liber modul său de viaţă +i locul de trai. ntrarea în instituţie ca +i
alegerea acesteia trebuie în principiu să rezulte totdeauna din propria sa decizie.
$ nd decizia de plasament nu poate emana de la persoana vrstnică, ea trebuie să *ie
obiectul unui studiu apro*undat +i să rezulte dintr$un consens între antura/ +i ec-ipa
medico$socială.
@amilia, medicul, asistenţii sociali sunt cei care decid instituţionali#area? această decizie
va *i totdeauna urmarea unei re*lexii etice. 7a va privi persoanele vrstnice cărora le vom
zice JinstituţionalizabileJ, adică avnd indicaţii pentru această *ormă de asistenţă +i
ocrotire. n ordinea Jurgenţei socialeJ aceste categorii de vârstnici locuind singuri, %ără
%amilie, din momentul reducerii, pierderii autonomiei +i în lipsa altor *orme de a/utor, rudeîndepărtate, prieteni, vecini, persoane anga/ate contra cost, reţelele de îngri/iri la domiciliuC
vârstnici trăind singuri sau în %amilie, cu tulburări psihice importante (de tipul
demenţelor), cu comportament ce generează riscuri pentru persoana însă+i +i pentru
antura/, cu mani*estări de agitaţie, agresivitate, stări grave deliranteC vârstnicii ţinuţi la pat,
cu incontinenţe ano$vezicale, *ără condiţii de îngri/ire în mediul *amilial.
n deciderea plasamentului, ori de cte ori persoana vrstnică poate participa la decizie, în
ma/oritatea cazurilor, dorinţa cea mai pro*undă a acesteia este de a se întoarce la domiciliuCuneori trebuie să se ţină seamă de această dorinţă, mai ales în cazurile în care condiţiile de
la domiciliu sunt ct de ct corespunzătoare +i se poate institui o *ormă de a/utor +i
supraveg-ere.
e de altă parte, se poate trece peste această dorinţă, numai dacă anc-eta socială
evidenţiază lipsa condiţiilor care să asigure securitatea medicală +i socială a persoanei în
cauză. @n *actor de in*luenţă a deciziei îl constituie, în a*ara *amiliei, existenţa serviciilor
de asistenţă a domiciliu. 7xperienţa arată însă, că este mai bine să se autorizeze o
întoarcere la domiciliu, c-iar într$o situaţie mediocră, dect să se impună un plasament cu
consecinţe uneori catastro*ale,
2chimbarea bruscă de mediu poate determina o degradare, bătrnul neavnd în unele
cazuri, mi/loacele necesare unei readaptări prompte. @neori el nu supravieţuie+te acestei
sc-imbări (Jmoartea *amilialăJ).
7voluţia ne*avorabilă a bătrnului imediat după întoarcerea într$un cămin, duce uneori la
nedumerirea +i nemulţumirea *amiliei care se simte într$un *el vinovată, dar proiectează
#?
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 66/70
această vinovăţie asupra personalului de îngri/ire, considernd că nu î+i *ace datoria cum
trebuie +i pot să o*ere con*licte serioase.
n privinţa bătrnului, asistăm la decompensări cardiace rapide, la instalarea de depresii
grave ce pot duce c-iar la suicid, negativism alimentar, stări con*uzionale, pierderi
ponderale, alterări ale constantelor bio$amorale, lipsă de răspuns terapeutic.
auzele pot *i multipleC a *ragilitatea psi-ologică +i biologică a organismului vrstnic
(diminuarea capacităţilor de adaptare, epuizarea rezervelor *uncţionale, con+tientizarea
îmbătrnirii, a regresiei +i perspectiva s*r+itului) se adaugă Jstresul sc-imbării mediului
ambiantJ precum +i unele condiţii ce ţin de căminB privarea de obi+nuinţe, limitarea
contactelor cu cei apropiaţi, impunerea unei alimentaţii cu care nu este obi+nuit,
con*runtarea cu personalul de îngri/ire, care îi apare străin, mai ales cnd se comportă rece+i distantC toate acestea perturbă brutal psi-icul persoanei vrstnice, dereglndu$i
*uncţionalitatea unor verigi somatice.
:ste, deci, de evitat întotdeauna 6amplasamentul inadecvat6 sau 6neconsimţit6. e de altă
parte, trebuie, ca mediul de *amilie să respecte unele principii în situaţiile în care, vrnd
$nevrnd, îl con*runtă adesea cu decizia de instituţionalizare a unui vrstnic a*lat în
supraveg-erea sa. &acă plasamentul instituţional este indicat, medicul va insista pentru
pregătirea pacientului din punct de vedere psi-ologic, spre a se evita sau atenua tulburărilede adaptare.
E!l"#ia a-ectiit'#ii la 3rsta a IIIa
7xistă o anumită dezvoltare sau evoluţie a a*ectivităţii pe parcursul vieţii , ast*el, pe
măsură ce ne maturizăm, în urma diverselor experienţe plăcute sau neplăcute asistăm la
conturarea unor *orme a*ective tot mai complexe.
La bătrneţe, însă, lucrurile stau puţin di*erit. Ast*el s$a observat că are loc o anumită
involuţie a proceselor psi-ice, iar a*ectivitatea nu este ocolită de acest *enomen,
dimpotrivă, tulburările ei *iind dominante î+i pun pecetea pe întregul comportament al
persoanelor mai în vrstă. 6e poate spune că emoţiile devin mai primitive, iar dintre
tulburările a%ectivităţii, stările depresive sunt întâlnite cel mai %recvent, ele determinnd un
dezec-ilibru att în plan intern, ct +i extern prin perturbarea relaţiilor individului cu cei
din /urul său, crendu$se *enomene de dezadaptare.
##
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 67/70
;otodată, avnd în vedere că la bătrneţe ne con*runtăm cu boala, cu apropierea morţii, se
pare că la ma9oritatea persoanelor în vârstă starea de depresie este însoţită şi de o stare
de teamă %aţă de ideea morţii regretând perioadele %ericite din viaţa individuală, iar aceste
stări se pot accentua după pierderea partenerului sau a cuno+tinţelor de vrstă apropiată.
&e multe ori se întmplă ca bătrnii să *ie marginalizaţi, izolaţi sau neluaţi în seamă, poate
c-iar bruscaţi tocmai de acele persoane ce e sunt apropiate +i dragi, acest lucru
îndurerndu$i pro*und, crendu$îe sentimente de *rustrare +i inutilitate.
n general, persoanele depresive se mani*estă prin pesimism +i in-ibiţie, ne*ericire +i
nelini+te, negativism *aţă de conversaţii +i greutăţi în activitatea de concentrare. 8ătrnul
preocupat cu precădere de propria persoană trăie+te o tensiune neplăcută +i devine iritabil
la situaţii nesemni*icative. 6e pot întlnii două categorii de depresiviB agitaţii +i retardaţii.rimii sunt nervo+i, acuză *recvent ce*alee, insomnie, nemulţumire, iar ultimii sunt lenţi,
vorbesc încet sau rar, au mi+cări stngace, nu au po*tă de mncare +i trăiesc sentimentul de
abandon. Alt %enomen care se mani%estă în cadrul tulburărilor a%ective la vârsta a treia
este cel puţin de hipertro%iere a 2inelui, ca urmare a reportării la propria persoană a tuturor
*aptelor, +i de /usti*icare a comportamentului prin dilatarea drepturilor personale +i
atro*ierea sensibilităţii. ersoana în cauză se comportă ca +i cnd nu$+i aparţine sie+i,
emoţiile sunt reci +i lipsite de vioiciune, lucrurile se des*ă+oară Jca în visJ +i este in-ibatălatura comunicaţională. Acestea se întmplă mai ales în cazuri mai grave cnd intervine
sindromul de depersonalizare ce se exprimă
printr$o pierdere a identităţii personale. Acesta se poate accentua după stresuri prelungite
mani*estndu$se asociat cu alte dezordini psi-otice cum ar *i ipo-ondria, isteria etc.
ani*estările personalizării sunt mai *recvente la *emei, dar se pare că *enomenele nu sunt
att de violente ca la bărbaţi. n situaţii mai di*icile, toate aceste tulburări pot degenera +i
mai mult determinnd la nivelul comportamentului mani*estări aberante, precumB părăsirea
temporară a domiciliului, vagabonda/, *uga de colectiv sau se pot asocia cu, consumul de
alcool, c-iar tentative de viol asupra persoanelor mai tinere, de pre*erinţă minore. ;oate
aceste abateri de la conduita (morală) normală semni*ică o proastă adaptare +i integrare în
colectiv, o lipsă de cooperare +i un pronunţat egocentrism. La această vrstă pot să aibă loc
omucideri, automutilări +i c-iar sinucideri, prin îndreptarea unei agresivităţi asupra
propriei persoane sau asupra altor persoane.
#%
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 68/70
n urma unor studii de specialitate, s$a evidenţiat *aptul că sinuciderile au o *recvenţă mai
mare la bărbaţii trecuţi de vrsta de ?? de ani, în sc-imb la *emei se remarcă o scădere netă
a acestui *enomen după vrsta de #? de ani.
Revizuind tabloul acestor mani*estări la vrsta senectuţii, în cazul nostru privind mai ales
a*ectivitatea, nu ne rămne dect un sentiment sumbru *aţă de această etapă *inală din viaţa
noastră, /usti*icnd parcă sentimentul nostru de teamă *aţă de această vrstă +i c-iar dorinţa
de a nu o atinge niciodată. &incolo, însă, de toate aceste nea/unsuri, *iecare vrstă, inclusiv
a treia, are *armecul +i *rumuseţea sa, avanta/ele +i dezavanta/ele sale. La bătrneţe putem
*i în acela+i timp mult mai deta+aţi de mărunţi+urile vieţii, încununaţi de mai multă
înţelepciune +i o mare capacitate de a ierta, lucru destul de di*icil în etapele mai timpurii
ale vieţii.
#E
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 69/70
4i&li!gra-ie
• Adams, R.,K., 8erzons5, 2::<, si-ologia adolescenţei, 7d.olirom, a+i
• Aniţei, ., 2:1:, 0undamentele psi-ologiei, 7d.@niversitară, 8ucure+ti
• At5inson, L.R., At5inson, .R., 6mit-, 7.7., 8em, 9.&., 2::2, ntroducere în
psi-ologie, 7d.;e-nică, 8ucure+ti
• 8ăban, A., 2::1, onsiliere educaţională, 7d. Ardealul, lu/$>apoca
• lerget, 6., 2::E, riza adolescenţei, 7d.;rei, 8ucure+ti
•
reţu, ;., 2::<, si-ologia vrstelor, 7d. a $a revizuită +i adăugită, 7d. olirom• Klava, A., Klava, ., 2::2, ntroducere în psi-ologia pre+colară
• Kolu, 0., 2:1:, si-ologia dezvoltării umane, 7d. @niversitară, 8ucure+ti
• 9igău, ., 2::1, onsolierea carierei, 7d. 6igma, 8ucure+ti
• 9oiţa, 7., 2:::, anagement educaţional, 7d. olirom, a+i
• 9urcău, >., eg-ie+an, K.., 2::1, si-ologie generală
•
Lemeni, K., iclea, ., 2:1:, onsiliere +i orientare, 7d. A6R, lu/$>apoca• itro*an, . (coord.), 2::1, si-opatologia, psi-oterapia +i consilierea copilului.
Abordare experienţială, 7d. 67R, 8ucure+ti
• ocanu, L., Leancă, A., 2::<, si-ologia comunicării, 7ditura Romived
ublis-ers, 8acău• odrea, ., 2::#, maginea de sine +i personalitate în adolescenţă, 7d. Aliter,
0oc+ani
• untean, A., 2::#, si-ologia dezvoltării umane, 7d.olirom, a+i
#<
7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd
http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 70/70
• iaget, 9., n-elder, 8., 2::?, si-ologia copilului, 7d. artier
• losca, ., ois, A., 2::1, onsiliere privind cariera, 7d. &acia, lu/$>apoca
• odar, ;., 6tanciu, ., otru+, A., 2::<, onsiliere educaţională +i vocaţională, 7d.
&imitrie antemir, ;rgu ure+• Radu, >.,1<<?, si-ologia vrstelor, 7d. ;ipogra*ia 0undaţiei !Romnia de
mine", 8ucure+ti
• 6ălăvăstru, &., 2::=, si-ologia educaţiei, 7d. olirom, a+i
• c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura
&idactică +i edagogică, R. A$ 8ucure+ti
• c-iopu, @., 1<<%, &icţionar de psi-ologie, 7d. 8abel, 8ucure+ti
• ;urcu, 0. ;urcu, A., 1<<<, 0undamente ale psi-ologie +colare, 7d. ALL
• erza, 7., erza, 7.0., 2:::, si-ologia vrstelor, 7d. ro Mumanitate, 8ucure+ti
• I-ite, 7., 2:11, inte, caracter, personalitate, 7d.!iaţă +i sănătate" , 8ucure+ti
• Hlate, ., 2::E, ;ratat de psi-ologie organizaţional$managerială, 7d. olirom, a+i
top related