proiect tehnologie2
Post on 14-Apr-2018
242 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
1/18
11
UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
Studiu de caz: REABILITAREA SI CONSOLIDAREA BISERICII
EVANGHELICE DIN PIATA HUET SIBIU
Masterand: ORBAN ANDREEA
PRC, anul II
2011-2012
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
2/18
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
3/18
3
Turnul este inconjurat de un spatiu denumit ferula, cu trei nave in prelungirea spre vest a
navelor bisericii. Aceste nave au inaltimi identice. Peretelui sudic al ferulei este adosat din
exterior un turn cu o scara in spirala care acceseaza podul si turnul.
Biserica are o volumetrie mai putin obisnuita. Turnul are o baza masiva la parter, fara
spatiu interior. Trei dintre cele sapte nivele ale turnului sunt deasupra coamei acoperisului.
Coiful turnului de plan octogonal, are forma piramidala alungita de dimensiuni impresionante.
La cele patru colturi ale turnului sunt amplasate patru turle octogonale mai mici, din
zidarie. Acoperisul in doua ape al navei principale foarte inalte se prelungeste si deasupra
corului. Nava principala a ferulei are un acoperis aproape identic cu acoperisul navei principale,
fiind tesita spre vest. Transeptul acoperit in doua ape cu coama la nivelul coamei principale,
prezinta frontoane ascutite. Nava laterala nordica si sacristia au acoperisuri intr-o apa.
Acoperisul navei laterale sudice este interesant. Fatada navei laterale sudice se incheie cu
un sir de cinci timpane inalte, inspirate din timpanul sudic al transeptului. Cele cinci timpane
definesc cinci acoperisuri in doua ape, cu coame perpendiculare pe acoperisul navei principale.
Turnul poligonal al scarii spiralate, alaturata fatadei sudice, are un coif inalt de forma piramidala,
sub cornisa careia se observa inscriptia de datare 1520.
Porticul nordic are un acoperis in doua ape, cu timpan spre nord. Acoperisurile sunt
invelite cu tigle smaltuite colorate, cu model in romburi.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
4/18
4
Dintre lucrarile de arta care se afla in biserica cele mai importante sunt cristelnita din
bronz realizata de mesterul Leonhardus in anul 1438. In 1445 pictorul Johannes de Rozenaw
(Risnov), originar din Austria a terminat monumentala pictura murala cu tema Rastignirea pe
peretele nordic al corului in tehnica al secco. Amvonul, realizat probabil de mesterul Andreas
Lapicida la sfarsitul sec. 15., actualmente se afla in ferula, dar baldachinul de pe al doilea stalp
din sirul nordic ne indica locul original. Altarul poliptic care actualmente se afla in transeptul
nordic s-a dateaza din anii 1480-1545, a fost decorat cu picturi inspirate din seria de xilogravuri a
lui Drer intitulata Patimile lui Isus. Clopotul cel mare, legat la orologiu, a fost turnat la sfarsitulsec. 14. si returnat in anul 1891. Clopotul care bate ora 8 seara dateaza din anul 1411. In
interiorul bisericii se afla cea mai bogata colectie de lespezi funerare din Transilvania secolelor
XV-XVII., respectiv altare si amvoane din diferite biserici sasesti parasite se afla in ferula
bisericii. In interiorul spatiului liturgic actual sunt monumente funerare mai moderne de o mare
calitate artistica. Dintre acestia se disting epitafurile in stuc, montate pe peretele nordic al navei
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
5/18
5
principale, din secolul al XVIII-lea.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
6/18
6
3. STAREA SIGURANTEI STRUCTURALE A CLADIRII
3. 1. Despre structura de rezistenta a cladirii
Ansamblul structural al cladirii bisericii este alcatuit din urmatoarele subansambluri:
sarpanta din lemn, plansee boltite, pereti de rezistenta (diafragme), stalpi, si fundatii.
3.1.1. Sarpantabisericii este realizata din lemn de esenta moale (brad, molid, si din lemn
de gorun pentru cuiele de lemn ce fixeaza imbinarile de tipul tesirilor sub forma de coada de
randunica), fiind alcatuita din mai multe subunitati, executate in etape diferite si suportand
nenumarate interventii de-a lungul istoriei mai mult sau mai putin ample.
Astfel se poate distinge sarpanta aferenta zonei A navei bisericii, zonei B corul
bisericii, zonei C
transeptului nordic, zonei D
transeptului sudic, zonei E-F-H-J-K
navei
laterale sudice, zonei Gporticului sudic, zonei Isacristiei, zonei Lferulei, zonei Mnavei
laterale nordice si zonei N porticului nordic. Realizarea concomitenta a sarpantelor este putin
probabila, existand trei tipuri de subansambluri de sarpanta bine conturate: zone cu caracter
romanic, gotic si eclectic.
Valoarea inedita a bisericii consta inclusiv in varietatea structurii acoperis si in elemente,
detalii structurale purtand amprentele specifice tehnicii si indemanarii dulgherilor medievali.
Zona A poseda numai ferme principale, astfel este considerata zona avand caracter
romanic. Exista in alcatuirea sarpantei din aceasta zona doi coltari de legatura dintre caprior si
traversa, doua bare de agatare legate cu cate doi coltari de coarda si traversa toate acestea fiind
dotari specifice sarpantelor avand character gotic. Existenta sistemului longitudinal de rigidizare
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
7/18
7
(chiar in aceasta forma incipienta) este de asemenea o caracteristica specifica sarpantelor avand
caracter gotic.
Prezenta concomitenta a semnalmentelor romanice si gotice indica o sarpanta avand
caracter romanic tarzie, respectiv o forma de trecere de la sarpante avand caracter romanic la cele
avand caracter gotic. Foarte posibil, ca este sarpanta originalafara calendar dendro-cronologic
nu exista certitudine si probabil realizata anterior etajarii navei laterale sudice, datata de expert
intre anii 1480 si 1520 (realizarea concomitenta a diferitelor zone ale sarpantei este putin
probabila, existand doua tipuri de subansambluri de sarpanta bine conturate: zonele A,B,D si L
cu caracter romanic tarzie respectiv zonele E, F, H, J si K cu caracter gotic, iar zonele romanice
normal se realizeaza anterior celor gotice).
Deoarece zonele A si D sunt cu imbinarea coarda-caprior tesite, sunt anterior realizate
zonelor B si L, unde imbinarile coarda-caprior sunt realizate prin cepuire. Este de mentionat, ca
la capatul spre turn in zona A sunt cateva ferme cu noduri coarda-caprior realizate prin cepuire.
In lipsa calendarului dendro-cronologic concluzie ferma nu se poate trage, probabil sunt niste
ferme refacute ulterior.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
8/18
8
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
9/18
9
3.1.2. Planseelebisericii prezinta o mare diversitate a boltilor utilizate, cu exceptia unei singure
incaperi unde s-a identificat planseu din grinzi de lemn distantate podite si tencuite la partea
inferioara. Astfel se pot identifica urmatoarele tipuri de bolti diferite pe zone si inaltimi: bolti in
cruce, bolti stelata, calote de bolti cilindrice.
Planseul acoperis din lemn este realizata din grinzi de lemn, a caror caracteristici nu au fost
posibil de identificat, din cauza existentei unor straturi suprapuse de izolatii termice. Deoarece
elementele din lemn trebuie verificate bucata cu bucata, investigatiile vor ramane pentru faza de
executie, cand se vor da si solutii de consolidare.
3.1.3. Structura portanta vertical
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
10/18
10
Elementele portante verticale ale bisericii sunt peretii portanti din zidarie si siruri de
stalpi. Diafragmele sunt dispuse dupa cele doua directii principalelongitudinale si transversale,
si oblic la inchiderea corului.
3.2. Deficiente semnalate la structura portanta
3.2.1. Probleme majore la nivelul relatiilor dintre structura planseelor si acoperisurilor
O mare parte din plansee boltite sunt legate de sarpanta prin tiranti, lucru totalmente
necorespunzatoare. Deoarece cateodata tirantii de legatura au rigiditate si la compresiune, iar
intinderea este preluata cu prisosinta, boltile zidite (inclusiv nervurile alipite boltilor fara tesere)
deosebit de sensibile la actiuni concentrate sunt deranjate in permanenta, fisurarea lor,
respectiv desprinderea fiind partial provocata de aceste legaturi nefiresti.
Aceste legaturi trebuie eliminateobligatoriu anterior interventiilor de consolidare a
boltilor prin umectare cu lapte de var si de refixarea nervurilordesigur cu luarea tuturor
masurilor de protectie a fenomenelor de transmitere a eforturilor in totalitate nasterii boltilor,
eliminand orice reazem intermediar creat prin suspendarea boltii de sarpanta.
3.2.2. Insuficiente la nivelul sarpantelor
Neinlocuirea la timp a tiglelor sparte, dislocate permit apelor pluviale sa distruga
materialul lemnos al sarpantei, facilitand degradari biologice, astfel in special nodurile din zona
cornisei sunt degradate biologic si dislocate. Nodurile cedate rezultata pierderea locala a
stabilitatii structurii fermelor, si reorganizarea eforturilor. Corzile fermelor incovoiate datorita
cedarii nodurilor, sau a neconformarii structurale actioneaza astfel asupra boltii in linia cheii.
Solutia sistemului de acoperire al navei laterale sudice prin 5 acoperisuri alaturate in doua ape, a
condus la incovoierea excesiva a grinzilor de dolie care reazema doar la capete. Sarpanta si
planseul de lemn al sacristiei sunt compromise datorita demolarii sistemului gotic initial (s-au
pastrat doar corzile si capriorii, restul elementelor au disparut) si introducerii haotice a
elementelor noi de sustinere atat in sarpanta, cat si pentru planseu. Acoperisul intr-o apa, are
deschiderea de 10m, iar capriorii au lungimea de peste 13m. Acest acoperis, cat si planseul
prezinta pericol iminent de prabusire.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
11/18
11
3.2.3. Probleme majore la nivelul planseelor
Boltile de caramida au nervuri de piatra care conlucreaza cu zidaria de caramida doar prin
intermediul legaturii cu mortarul. Imbatranirea mortarului a provocat desprinderea segmentelor
de nervuri. Unele nervure fisurate, dislocate s-au desprins de bolta si prezinta pericol de cadere.
Uzura fizica a mortarului din zidarie, se datoreaza pe o parte vechimii constructiei, pe alta parte
apei infiltrate prin acoperisul neetans care reduce semnificativ rezistenta mortarului de var. Pe
parcurs s-au efectuat consolidari locale cu prinderi metalice artizanale, car insa nu sunt nici
estetice nici nu rezolva stabilitatea nervurilor. Situatia cea mai nefavorabila din acest punct de
vedere se prezinta in cazul boltii stelate a tribunei navei laterale sudice, care este prea pleostita
si are nervurile foarte dese si desprinse, deci pericol de accidentare mult ridicat.
3.4. Interventii la structuri portante
3.4.1. Interventii urgente
Situatia prezentata indica necesitatea interventiilor urgente pentru asigurarea sigurantei in
exploatare a bisericii evanghelice, pentru care se vor realiza urmatoarele lucrari in regim de
prima necesitate:
protejarea spatiilor interioare prin realizarea unui esafodaj, care va fi folosita inclusiv
consolidarii si finisajului planseelor boltite;
consolidarea planseului de lemn si a sarpantei sacristiei, tratarea antiseptica si ignifuga
a materialului lemnos, inlocuirea invelitorii;
consolidarea nervurilor boltii stelate deasupra tribunei navei laterale sudice;
Interventiile urgente trebuie urmate obligatoriu de fazele de cercetare si proiectare
vizand:
consolidarea generala a sarpantei - in locurile cu noduri dislocate, elemente de sarpanta
incovoiata, consolidari metalice suplimentare, inlocuirea elementelor biologic degradate;
descarcarea boltilor prin revenirea la geometria initiala a sarpantei;
inlocuirea invelitorii si tinichigeriei generale;
consolidarea generala a nervurilor, injectarea fisurilor existente, etc.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
12/18
12
3.4.2. Interventii la nivelul sarpantei
Se consolideaza elementele de sarpanta din lemn, ale caror cauza sunt multiple
degradari biologice, degradari mecanice, cedari de reazeme si chiar sub-dimensionari.
Astfel se trateaza consolidarile sarpantei pe zone. Interventiile propuse sunt de natura de (i)
conservare, (ii) restaurare, sau (iii) consolidare si vor fi detaliate in proiectul de interventii.
Mentionam, ca vor fi pastrate acele interventii anterioare la subansamblurile de structura portanta
initiale, care sunt compatibile cu sistemul original de structura portanta, sunt profesional
executate, nu diminueaza capacitatea portanta a sarpantei si sau a planseului acoperis si
constituie valoare de patrimoniu. O remarca generala este consolidarea si repunerea nodurilor
deteriorateprin repunerea sau inlocuirea cuielor de lemn din imbinari.
(i) Masurile de conservare privesc tratamentele contra incendiilor si unele mici interventii
legate ajustari de imbinari (fixari de cuie de lemn etc).
(ii) Lucrarile de restaurare presupun:
(1) completari de elemente lipsa, aferente fermelor transversal
(2) eliminari de elemente sau dispozitive ulterior realizate, daunatoare din punct de
vedere al mecanicii, biologiei sau fizicii constructiilor (de exemplu elementele care leaga
planseele boltite de sarpanta), inutile, sau degradate,
(3) inlocuiri locale de material lemnos in zonele degradate mecanic sau biologic, pastrand
caracteristicile geometrice, mecanice si biologice ale elementelor la care se intervine.
(iii) Se vor consolida elemente sau subansambluri de structura portante, care (1) prin
conceptia lor initiala nu corespund cerintelor minime de rezistenta si stabilitate (de exemplu
interventiile la sistemele planare longitudinale de rigidizare, local, in zonele prea flexibile),
respectiv in cazul in care (2) prin inglobarea unor elemente sau subansambluri suplimentare sunt
pastrate intr-o masura mai mare valori de patrimoniu (de exemplu interventiile la doliile
sarpantei renascentiste).
3.4.3. Problema specialaconsolidarea acoperisului renascentist
Acoperisul renascentist constituie o valoare de patrimoniu de exceptie. Alcatuita din cinci
subansambluri gotice (asamblate fiecare din sapte ferme, din care cele marginale si cea din
mijloc sunt principale, iar celelalte secundare, fiind legate intre ele de doua sisteme planare
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
13/18
13
longitudinale de rigidizare), este unica in tara. Deoarece din motive necunoscute, doliile nu au
fort corect concepute si alcatuite, lipsa de capacitate portanta a reazemelor intermediare din
dreptul doliilor a provocat tasari inadmisibile, solicitand masuri de consolidare de-a lungul
secolelor. Aceste masuri au fost intelese in multe feluri de generatii de dulgheri, care au asigurat
lucrarile de intretinere si reparatii, rezultand o structura portanta ne-controlabila, cu pericol de
colaps iminent si cu sisteme de descarcare si rezemare instabile. Se impune restaurarea
subansamblurilor gotice ale structurii initiale, asigurand sistemul de rezemare in dreptul doliilor
prin perechi de ferme metalice usor accesibile, controlabile si de intretinut.
In acest fel se pot elimina diferite subansambluri ulterior introduse in structurile gotice de
sarpanta, total ineficiente si realizate cu grad scazut de profesionalitate si degradate cateodata la
limita colapsului. Vor fi inlocuiteconfectionate in baza detaliilor tehnologice gotice, existente
utilizand material lemnos de calitatea I-a, comanda speciala din paduri naturale (si nu plantate)
de dimensiuni conform celor existente, prelucrate manual prin despicare si solidarizate cu cuie
din lemn, utilizand tesire, cepuire sau chertare de la caz la caz intocmai conform tehnologiei
adoptate in urma cu aproximativ 500 de ani.
Perechile de ferme metalice, de aproximativ 6 m deschidere (avand astfel inaltimea de
60-80 cm, si dispunandu-se la distanta inter-ax de 6090 cm) vor fi introduse pe inaltimea
subansamblurilor de format doliein spatiile fermelor adiacente formate de corzi si capriori.
Fermele perechi se vor lega in planurile talpilor inferioare si superioare, prin contravantuiri fixate
in noduri.
3.4.4. Consolidarea boltilor
Propunerile de interventii sunt necesare urmatoarele etape majore de consolidare si
finisaj, in ordinea prezentata:
(1) realizarea unui esafodaj, sustinand platforme de lucru necesare:
(i) verificarii nasterii boltilor in vederea efectuarii transferului solicitarilor prin eliminarea
legaturilor sarpanta-bolta,
(ii) efectuarii re-fixarii nervurilor de bolti in urma efectuarii transferului,
(iii) impanarii si injectarii matarii ale fisurilor existente in bolti si create inclusiv de
primele doua faze,
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
14/18
14
(iv) efectuarii lucrarilor de finisaj;
(2) verificarea nasterii boltilor in vederea efectuarii transferului solicitarilor prin eliminarea
legaturilor sarpanta-bolta;
(3) transferul solicitarilor nasterilor boltilor prin eliminarea legaturilor sarpanta-bolta;
(4) efectuarea re-fixarii nervurilor de bolti prin conectori metalici, concomitent cu desfacerea
tencuielilor in zonele fisurate;
(5) impanarea si injectarea matarea fisurilor existente in bolti, concomitent cu rostuirea de sus
a zidariei boltilor;
(6) umectarea cu lapte de var a boltilor, imbibarea cu var a mortarului zidariei boltilor;
(7) acoperirea boltilor la extrados cu mortar de var de grosime 2 cm;
(8) completarea tencuielilor pe intradosul boltilor;
(9) efectuarea lucrarilor de zugraveli;
(10) desfacerea esafodajului.
4. Concluzii generale
4.1. Starea actuala de prezervare a ansamblului bisericii indica o abordare de ansamblu al
intregului bazata pe un plan de cercetare si proiectare de ansamblu. Interventiile efectuate pana
prezenta faza sunt artizanale si facute local fara a lua in considerare comportarea de ansamblu, au
vizat doar solutionarea partiala fara inlaturarea cauzei degradarii.
4.2. Ansamblul bisericii evanghelice este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din
tara, avand caracter de unicat datorita conceptiei spatialeo mixtura interesanta intre bazilica si
biserica de tip hala, cu subansambluri de structuri portante unice. Pastrarea acestor valori de
patrimoniu si de unicat ca si conceptie, tehnici si tehnologii utilizate este obligatoriu:
4.2.1. Astfel, sarpanta romanica tarzie, datata cel tarziu din secolul al XV-lea (peste nava
centrala, transept, cor si ferula) este subansamblu de sarpanta cel mai vechi cunoscut din tara;
4.2.2. Ansamblul renascentist de acoperis, deasupra navei sudice este unic in sud-estul Europei,
datand foarte probabil la inceputul secolului al XVI-lea;
4.3. Planseul acoperis, datorita tasarilor sarpantei este in stare limita de rezistenta si stabilitate,
semnalata inclusiv de zone puternic fisurate, vizibile si pe intrados, interventia imediata fiind
obligatorie; ferma care reazema direct pe bolta, care la randul ei este suspendata local de celelalte
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
15/18
15
ferme este o anomalie tehnica, colapsul putandu-se declansa la orice activitate seismica cat de
redusa;
4.4. Deformatiile reologice ale mortarului de var din zidaria boltilor si ale nervurilor de piatra,
conducand la desprinderea nervurilor de bolta pot provoca accidente prin desprinderi in orice
moment; consolidarea planseului acoperis este o alta interventie, care nu se poate amana;
4.5. Sarpanta deasupra sacristiei este in stare limita de rezistenta, interventia imediata fiind
obligatorie; interventia se va realiza concomitent cu consolidarea planseului acoperis din lemn
adiacent;
4.6. Sunt o serie de mici defectiuni inclusiv pe invelitoare, umectand neintrerupt sarpanta si
planseul boltit, conducand la degradari iremediabile si cu pericol iminent de colaps;
4.7. Lipsa accesului corespunzator reduce simtitor eficienta activitatii de intretinere a sarpantei si
a invelitorii, fiind necesara interventii si in acest sens.
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
16/18
16
Lista ilustraiilor:
1. Faada sudic a bisericii evanghelice
2. Porticul sudic dinspre est
3. Portalul ferulei pe faada vestic
4. Latura nordic a bisericii: se deosebesc transeptul, porticul nordic, nava lateral nordic inavaprincipal
5. Corul bisericii dinspre est
6. Peretele nordic al navei principale cu monumente funerare din perioada baroc
7.Traveea estic a bolii navei principale: se observ o inflexiune la pornirea nervurilor
8. Bolta gotic trzie al tribunei nordice
9. Fereastr circular nzidit din podul sacristiei
10. Bolta gotic trzie al capelei deasupra porticului sudic
11. Stlp dintre colateralul nordic i nava principal: se observ extinderea stlpului spre navacentral cu fasciculele care susin bolta mai nou
12. Detaliu din spaiul interior al ferulei
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
17/18
17
-
7/27/2019 PROIECT TEHNOLOGIE2
18/18
18
top related