prof 2 ani/crr... · web viewdesenează scheme simple de centrale electrice corelează simbolurile...
Post on 27-Dec-2019
15 Views
Preview:
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ...... la OMEN nr. ............ din .....................
CURRICULUMpentru
CLASA a XI-a ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE
Domeniul de pregătire de bază:ELECTROMECANICĂ
Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTROMECANICĂ MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
AUTORI:
MARIANA MARICA prof. ing., grad didactic I, Colegiul Energetic, Râmnicu – Vâlcea
CAMELIA CARANAŞ prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic “Paul Dimo” Galaţi
ILEANA MARIA HRABAL prof. ing., grad didactic I, Colegiul “Ştefan Odobleja” Craiova
CLAUDIA NIŢU prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic Energetic Constanţa
COORDONARE C.N.D.I.P.T.:
CARMEN RĂILEANU – inspector de specialitate
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii
Calificarea: Operator în centrale hidroelectriceDomeniul de pregătire de bază: ELECTROMECANICĂDomeniul de pregătire profesională generală: ELECTROMECANICĂ MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII
I. Pregătire practică:Modulul I. Resurse energetice
Total ore: 175 din care Laborator tehnologic 70 Instruire practică 105
Modulul II. Turbine hidraulice Total ore: 420 din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 315
Modulul III. Întreţinerea agregatelor rotative Total ore: 140 din care Laborator tehnologic 35
Instruire practică 105
Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul IV. Întreţinerea centralelor hidraulice Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore/an
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE UTILIZAREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR ENERGETICE
URMĂRIREA CIRCULAŢIEI FLUIDELOR DE LUCRU
MANEVRAREA ECHIPAMENTELOR SPECIFICE DOMENIULUI
ENERGETIC
ÎNTREŢINEREA AGREGATELOR ROTATIVE
SUPRAVEGHEREA TURBINELOR HIDRAULICE
ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ANEXE ALE TURBINEI HIDRAULICE
ÎNTREŢINEREA CIRCUITELOR CENTRALELOR HIDRAULICE
AFERENTE TURBINEI
EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
AMENAJAREA RESURSELOR DE APĂ
4
ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR
Modulul I Modulul II Modulul IIIS1
Modulul I.
Resurse energetice
2 ore x 35 săpt. = 70 ore LT
3 ore x 35 săpt. = 105 ore IP
Modulul II.
Turbine hidraulice
3 ore x 35 săpt. = 105 ore LT
9 ore x 35 săpt. = 315 ore IP
Modulul III.
Întreţinerea agregatelor
rotative
1 ore x 35 săpt. = 35 ore LT
3 ore x 35 săpt. = 105 ore IP
S2S3S4S5S6S7S8S9S10S11S12S13S14S15S16S17S18S19S20S21S22S23S24S25S26S27S28S29S30S31S32S33S34S35S36 Modulul IV. Întreţinerea centralelor hidraulice
30 ore x 5 săpt. = 150 ore IPS37S38S39S40
5
Modulul I: RESURSE ENERGETICE
1. Notă introductivă
Modulul “Resurse energetice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Operator în centrale hidroelectrice”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:
70 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Resurse energetice” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Operator în centrale hidroelectrice”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul “Resurse energetice”
Utilizarea raţională a resurselor energetice Urmărirea circulaţiei fluidelor de lucru Amenajarea resurselor de apă
6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
RESURSE ENERGETICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Precizează tipurile de resurse energetice Resurse energetice: rezerve naturale Resurse energetice primare: epuizabile, inepuizabile Resurse energetice secundare: refolosibile Destinaţii ale resurselor: centrale electrice, mareo-motrice, eoliene, geotermală Forme de energie: după modul de manifestare în anumite condiţii Materii prime: combustibili naturali, minereuri, apa Resurse: combustibile(turbă, cărbuni, ţiţei, gaze), hidraulice(căderi de apă, mareele, valurile), nucleare (energia nucleară sau atomică), energia vântului, energia radiantă a soarelui, energia geotermică
Identifică destinaţia tipurilor de resurse energetice secundare
Clasificarea resurselor energetice Precizarea formelor de energie Specificarea materiilor prime
utilizate în procesele tehnologice din domeniul energetic
Rezultatul învăţării 2: Identifică tipurile de centrale electrice Scheme simple de transport şi distribuţie a energiei electrice Tipuri de centrale principale: hidroelectrice, termoelectrice Instalaţii şi echipamente:
- Hidroenergetice: (amenajare hidroenergetică, turbină hidraulică, instalaţiile turbinei, instalaţiile hidrogeneratorului, instalaţiile auxiliare ale hidrogeneratorului, instalaţia de aer comprimat, instalaţia de epuisment centrală-baraj, gospodărirea de ulei, instalaţiile electrice ale centralelor)
- Termoenergetice: (cazanul de abur, turbina de abur, instalaţia de condensare, pompele de condensat şi de apă de alimentare, generatorul electric, instalaţia de alimentare cu combustibil, ventilatoarele cu aer şi gaze de ardere)
Desenează scheme simple de centrale electrice
Corelează simbolurile din scheme cu instalaţiile şi echipamentele centralei
Citeşte scheme şi precizează tipul de centrală
Clasificarea centralelor electrice după natura resurselor
Parcurgerea pe schemă şi identificarea instalaţiilor şi echipamentelor unei centrale electrice
Explicarea rolului instalaţiilor şi echipamentelor din principalele tipuri de centrale precum şi funcţionarea sistemului energetic
7
Rezultatul învăţării 3: Identifică fluidele de lucru Fluide de lucru: apă, abur, abur viu, condens, apă fierbinte, apă de răcire, combustibil, aer, ulei Centrale principale: hidroelectrice, termoelectrice Circuite: circuitul apei, circuit de ulei, circuitul aburului, circuitul de termoficare, circuitul apei de răcire, circuitul combustibil-cenuşă, circuitul aer-gaze de ardere Echipamente hidroenergetice specifice:
- pentru circuitul apei(grindă, batardou, grătare, vane, camera spirală, turbina hidraulică, conul aspirator, canal de fugă)
- pentru circuitul de răcire(priză de apă, pompe, clapeţi de sens, filtre de apă, electrovane,conducte magistrale, racorduri)
- pentru circuitul de ulei(rezervor de ulei, acumulator GUP, pompe, compresor, conducte, servomotoare, coloane de distribuţie, rezervor de colectare)
Echipamente termoenergetice specifice:- cazan de abur, turbină cu abur, cazan de apă fierbinte,
preîncălzitoare, turnuri de răcire, schimbătoare de căldură, ventilatoare, servomotoare, pompe, filtre, conducte, degazoare, rezervoare
Reprezintă fluidele de lucru pe o schemă
Identifică în teren echipamentele specifice circuitelor fluidelor de lucru
Enumerarea fluidelor de lucru Explicarea rolului funcţional al
echipamentelor specifice fluidelor de lucru
Identificarea corectă şi parcurgerea logică a circuitelor fluidelor de lucru
Rezultatul învăţării 4: Indică modurile de transmitere a căldurii în instalaţiile energetice în condiţii de siguranţă Metode de transmitere a căldurii: convecţie, conducţie, radiaţie, prin plasmă Echipamente energetice: schimbătoare de căldură, vaporizatoare, condensatoare, degazoare, focarul Procese de transformare a fluidelor: vaporizare, condensare, radiaţie, răcire, încălzire Tipuri de poluări în sector energetic: chimică, termică a apelor, radioactivă, electromagnetică Caracteristici principale ale substanţelor chimice: concentraţie minimă şi maximă, temperatura de fierbere, densitatea vaporilor în raport cu aerul, presiunea vaporilor
Urmăreşte procesele de transformare a fluidelor de lucru
Identifică echipamentele energetice corespunzătoare modurilor de transmitere a căldurii
Verifică caracteristicile substanţelor chimice
Indică şi aplică măsurile ce trebuie luate pentru evitarea producerii de substanţe toxice
Enumerarea metodelor de transmitere a căldurii
Precizarea caracteristicilor principale ale substanţelor chimice
Indicarea tipurilor de poluări din sectorul energetic
8
Măsuri de evitare a producerii de substanţe toxice: evitarea întreruperii fluxului tehnologic, etanşarea conductelor, automatizarea funcţionării instalaţiei, menţinerea unei depresiuni în instalaţie, utilizarea echipamentului de protecţie, ventilaţie localăRezultatul învăţării 5: Indică amenajările hidrotehnice şi impactul lor asupra mediului Elemente: caracterul limitat al resurselor de apă, distribuţia neuniformă, transportul limitat al apei, apa-resursă refolosibilă, influenţa omului asupra calităţii şi cantităţii apei Scopuri: necesităţi de apă ale activităţilor umane, combaterea efectelor dăunătoare ale apei, protecţia împotriva poluării Forme de energie hidraulică: energia potenţială şi cinetică a cursurilor de apă, a mareelor, a valurilor, a apei ploilor, a apei gheţarilor Tipuri de amenajări: amenajare centrală- baraj, amenajare de derivaţie, amenajare mixtă cu baraj şi derivaţie Amenajări hidroenergetice: amenajări pe Argeş, Olt, Lotru, Someş, Porţile de Fier, Stejaru-Bicaz Criterii de clasificare a barajelor: după scop, după structură, după materialul din care sunt realizate, după modul de preluare a solicitărilor, după modul de descărcare a apelor mari Forţe: de greutate proprie, de presiune hidrostatică, datorate suprapresiunii, seismice, datorate împingerii gheţii, datorate împingerii aluviunilor, datorate variaţiilor de temperatură Tip de impact: economic, social, geografic, asupra calităţii apei, asupra climatului, asupra florei şi faunei Măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului: privind alegerea optimă tehnico-economică a amenajării, ameliorarea impactului amenajărilor asupra elementelor de geografie fizică, ameliorarea calităţii apei, ameliorarea microclimatului, a faunei şi florei, măsuri pshiho-sociale compensatorii, aspecte financiare
Precizează şi localizează forţele care acţionează asupra barajelor
Prezintă şi aplică măsurile privind ameliorarea impactului produs de amenajările hidroenergetice asupra mediului înconjurător
Enumerarea scopurilor urmărite prin gospodărirea apelor
Indicarea elementelor necesare utilizării raţionale a resurselor de apă
Precizarea formelor de energie hidraulică
Enumerarea şi prezentarea principalelor amenajări hidroenergetice din ţara noastră
Clasificarea barajelor după mai multe criterii
Prezentarea tipurilor de impact provocate de amenajările hidroenergetice
9
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:Resurse energetice:
- Resurse energetice primare: epuizabile, inepuizabile- Resurse energetice secundare: refolosibile- Destinaţii ale resurselor: centrale electrice, mareo-motrice, eoliene, geotermală- Materii prime: combustibili naturali, minereuri, apa- Resurse: combustibile(turbă, cărbuni, ţiţei, gaze), hidraulice(căderi de apă, mareele,
valurile), nucleare (energia nucleară sau atomică), energia vântului, energia radiantă a soarelui, energia geotermică
Scheme sistem energetic: scheme simple de transport şi distribuţie a energiei electrice Forme de energie (după modul de manifestare în anumite condiţii)Instalaţii şi echipamente din centrale: Tipuri de centrale principale: hidroelectrice, termoelectrice Instalaţii şi echipamente din centrale:
- Hidroenergetice: (amenajare hidroenergetică, turbină hidraulică, instalaţiile turbinei, instalaţiile hidrogeneratorului, instalaţiile auxiliare ale hidrogeneratorului, instalaţia de aer comprimat, instalaţia de epuisment centrală-baraj, gospodărirea de ulei, instalaţiile electrice ale centralelor)
- Termoenergetice: (cazanul de abur, turbina cu abur, instalaţia de condensare, pompele de condensat şi de apă de alimentare, generatorul electric, instalaţia de alimentare cu combustibil, ventilatoarele de aer şi gaze de ardere)
Fluide de lucru: apă, abur, abur viu, condens, apă fierbinte, apă de răcire, combustibil, aer, ulei Circuite: circuitul apei, circuitul de ulei, circuitul aburului, circuitul de termoficare, circuitul apei de răcire, circuitul combustibil-cenuşă, circuitul aer-gaze de ardereEchipamente energetice specifice: Echipamente hidroenergetice specifice:
- pentru circuitul apei(grindă, batardou, grătare, vane, camera spirală, turbina hidraulică, conul aspirator, canal de fugă)
- pentru circuitul de răcire(priză de apă, pompe, clapeţi de sens, filtre de apă, electrovane, conducte magistrale, racorduri)
- pentru circuitul de ulei(rezervor de ulei, acumulator GUP, pompe, compresor, conducte, servomotoare, coloane de distribuţie, rezervor de colectare)
Echipamente termoenergetice specifice:- cazan de abur, turbină cu abur, cazan de apă fierbinte, preîncălzitoare, turnuri de răcire,
schimbătoare de căldură, ventilatoare, servomotoare, pompe, vaporizatoare, filtre, conducte, degazoare, focarul, rezervoare
Transmiterea căldurii în instalaţii energetice: Metode de transmitere a căldurii: convecţie, conducţie, radiaţie, prin plasmă Procese de transformare a fluidelor: vaporizare, condensare, radiaţie, răcire, încălzire Tipuri de poluări în sector energetic: chimică, termică a apelor, radioactivă, electromagnetică Caracteristici principale ale substanţelor chimice: concentraţie minimă şi maximă, temperatura de fierbere, densitatea vaporilor în raport cu aerul, presiunea vaporilor Măsuri de evitare a producerii de substanţe toxice: evitarea întreruperii fluxului tehnologic, etanşarea conductelor, automatizarea funcţionării instalaţiei, menţinerea unei depresiuni în instalaţie, utilizarea echipamentului de protecţie, ventilaţie localăAmenajări hidrotehnice: Elemente caracteristice resurselor de apă: caracterul limitat al resurselor de apă, distribuţia neuniformă, transportul limitat al apei, apa-resursă refolosibilă, influenţa omului asupra calităţii şi cantităţii apei
10
Scopuri: necesităţi de apă ale activităţilor umane, combaterea efectelor dăunătoare ale apei, protecţia împotriva poluării Forme de energie hidraulică: energia potenţială şi cinetică a cursurilor de apă, a mareelor, a valurilor, a apei ploilor, a apei gheţarilor Tipuri de amenajări: amenajare centrală- baraj, amenajare de derivaţie, amenajare mixtă cu baraj şi derivaţie Amenajări hidroenergetice: amenajări pe Argeş, Olt, Lotru, Someş, Porţile de Fier, Stejaru-Bicaz Criterii de clasificare a barajelor: după scop, după structură, după materialul din care sunt realizate, după modul de preluare a solicitărilor, după modul de descărcare a apelor mari Forţe care acţionează asupra barajelor: de greutate proprie, de presiune hidrostatică, datorate suprapresiunii, seismice, datorate împingerii gheţii, datorate împingerii aluviunilor, datorate variaţiilor de temperatură Tipuri de impact produs de amenajările hidroenergetice asupra mediului: economic, social, geografic, asupra calităţii apei, asupra climatului, asupra florei şi faunei Măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului: privind alegerea optimă tehnico-economică a amenajării, ameliorarea impactului amenajărilor asupra elementelor de geografie fizică, ameliorarea calităţii apei, ameliorarea microclimatului, a faunei şi florei, măsuri pshiho-sociale compensatorii, aspecte financiare
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Studii, documente, materiale video despre resurse energetice Planşe, machete cu instalaţii şi echipamente energetice Planşe, machete, materiale video cu amenajări hidroenergetice Studii, documentaţii de la agenţii economici (centrale electrice) Resursele materiale dintr-o centrală hidroelectrică
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Resurse energetice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Resurse energetice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoarele și în atelierele din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Resurse energetice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- Exerciţii de identificare/ precizare a resurselor energetice- Exerciţii aplicative de identificare şi descriere a tipurilor de centrale - Aplicaţii de identificare în teren a instalaţiilor şi echipamentelor dintr-o centrală
11
- Exerciţii de identificare/ precizare a fluidelor de lucru dintr-o centrală- Exerciţii aplicative de descriere a circuitelor dintr-o centrală- Aplicaţii de identificare în teren a componentelor principale din diferite circuite existente
într-o centrală- Exerciţii de precizare a metodelor de transmitere a căldurii- Analize, studii de caz privind tipurile de poluări din sectorul energetic- Activităţi de precizare/ prezentare a măsurilor de evitare a producerii de substanţe toxice- Exerciţii aplicative de descriere a amenajărilor hidroenergetice- Exerciţii de clasificare a barajelor în funcţie de anumite criterii- Exerciţii de prezentare a măsurilor de ameliorare a impactului asupra mediului
Observaţii:Prin consultarea cu agentul economic, în funcţie de baza materială şi disponibilitatea
acestuia, se pot propune şi alte teme practice/activităţi de învăţare, urmărindu-se rezultatele învăţării precizate anterior.
De asemenea, numărul de ore alocat fiecărei lucrări practice va putea fi adaptat condiţiilor reale de la locul de instruire practică/laboratorul tehnologic, cu condiţia respectării numărului total de ore aferent modulului.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
12
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie1. Stematiu D., Amenajări hidroenergetice, Vol. I şi II, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 20082. Popovici A., Popescu C., Baraje pentru acumulări de apă, Vol I şi II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1992, 20023. Prişcu R, Construcţii hidrotehnice, EDP Bucureşti 19794. V. Nistreanu, Amenajarea resurselor de apă şi impactul asupra mediului, Editura BREN,
19995. Al. Cogălniceanu, Bazele tehnice şi economice ale hidroenergeticii, Editura tehnică, 19966. C. Pîrvulescu, Economisirea şi valorificarea intensivă a apelor, EDP, 19867. Anton L, Baya A, Maşini şi echipamente hidromecanice, Ed Orizonturi universale,
Timişoara 20018. Anton I, Turbine hidraulice, Ed. Facla Timişoara 19799. Preda I, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Institutul Politehnic Timişoara, 197810. D Pavel, Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice, EDP Bucureşti, 197811. Preda I, Baciu I, Veleşescu C, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Lito UPT, 199312. Baya A, Hidroenergetica, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999
13
Modulul II: TURBINE HIDRAULICE
1. Notă introductivă
Modulul “Turbine hidraulice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Operator în centrale hidroelectrice”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 420 ore conform planului de învăţământ, din care:
105 ore – laborator tehnologic 315 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Turbine hidraulice” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Operator în centrale hidroelectrice”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Supravegherea turbinei hidraulice Exploatarea turbinei hidraulice
14
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
TURBINE HIDRAULICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Precizează tipurile de turbine hidraulice
Turbine hidraulice: turbina Pelton, turbina Francis, turbina Kaplan, turbina bulb, turbina Deriaz-Elemente componente ale turbinelor: sistemul de aducţiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare- Parametrii fundamentali: debitul, căderea, puterea, rotaţia, randamentul, înălţimea geometrică de aspiraţie, coeficientul de cavitaţie – notaţii (Q, H, P, n, , hs, ); unităţi de măsură- Principiul de funcţionare: transmiterea energiei de la apă la rotorul turbinei- Deosebiri funcţionale între principalele tipuri de turbine: derivă din particularităţile constructive ale turbinelor hidraulice
Scheme simple hidroelectrice: amenajări hidroenergetice, schiţe şi scheme simple cu turbine hidraulice (citire, recunoaştere simboluri, interpretare)
Etapele de montaj: execuţia camerei rotorului, montarea statorului (particularităţi de montaj, scule şi dispozitive)
Identifică elementele componente ale turbinelor hidraulice
Notează parametrii fundamentali ai turbinelor hidraulice
Corelează unităţile de măsură pentru parametrii fundamentali ai turbinelor
Utilizează simbolurile specifice schemelor hidroelectrice
Citeşte scheme hidroelectrice simple, date
Corelează componentele schemei
Definirea şi clasificarea turbinelor hidraulice
Enumerarea parametrilor fundamentali ai turbinelor hidraulice
Definirea şi exprimarea parametrilor fundamentali ai turbinelor hidraulice
Identificarea particularităţilor constructive ale turbinelor hidraulice
Stabilirea deosebirilor funcţionale între principale tipuri de turbine
Prezentarea principiului de funcţionare al turbinei hidraulice
Identificarea elementelor pe o schemă simplă dată
Menţionarea etapelor în montajul turbinei hidraulice
Rezultatul învăţării 2: Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Parametrii nominali, parametrii de funcţionare Abateri de la funcţionare
Starea generală a instalaţiilor turbinei : etanşări, starea uleiului, parametri nominali, etc. Manevre (tip, succesiune operaţii, documente)
Citeşte parametrii de funcţionare ai turbinei hidraulice.
Urmăreşte parametrii de funcţionare ai turbinei hidraulice
Constată abaterile parametrilor de la valoarea nominală
Urmăreşte starea generală a
Supravegherea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice
Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor
Menţionarea succesiunii operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidraulice
15
Modalităţi de pornire: pornirea turbinei în regim manual, pornirea turbinei în regim automat
Norme generale de protecţie a muncii: reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
instalaţiei Întocmeşte foaia de manevră pentru
menţinerea turbinei în funcţionare Întocmeşte foaia de manevră
necesară pornirii sau opririi turbinei Monitorizează modificarea
parametrilor în timpul pornirii sau opririi turbinei
Respectă normele generale de protecţie a muncii
Rezultatul învăţării 3: Identifică tipurile de avarii şi incidente în exploatare Tipuri avarii: avarii la palete, arbori, diafragme, ajutaje, lagăre, pompe de ulei, etc. Cauze principale care pot duce la avarii: îmbătrânirea etanşărilor, pătrunderea apei în ulei, calitatea materialelor folosite, suduri necorespunzătoare, uzuri mecanice, etc.
Indică tipurile de avarii mai des întâlnite
Enumerarea principalelor cauze care pot duce la avarii
Enumerarea avariilor care se pot instala
16
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:Turbine hidraulice: turbina Pelton, turbina Francis, turbina Kaplan, turbina bulb, turbina Deriaz
- Elemente componente ale turbinelor: sistemul de aducţiune a apei, statorul, rotorul, tubul de evacuare, sistemul de reglare
- Parametrii fundamentali: debitul, căderea, puterea, rotaţia, randamentul, înălţimea geometrică de aspiraţie, coeficientul de cavitaţie – notaţii (Q, H, P, n, , hs, ); unităţi de măsură
- Principiul de funcţionare (transmiterea energiei de la apă la rotorul turbinei)- Deosebiri funcţionale între principalele tipuri de turbine: derivă din particularităţile
constructive ale turbinelor hidraulice
Scheme simple hidroelectrice: amenajări hidroenergetice, schiţe şi scheme simple cu turbine hidraulice (citire, recunoaştere simboluri, interpretare)
Etapele de montaj: execuţia camerei rotorului, montarea statorului (particularităţi de montaj, scule şi dispozitive)
Funcţionarea turbinei hidraulice: Parametrii nominali, parametrii de funcţionare Abateri de la funcţionare Stare generală a instalaţiilor turbinei : etanşări, starea uleiului, parametri nominali, etc. Manevre (tip, succesiune operaţii, documente specifice) Modalităţi de pornire: pornirea turbinei în regim manual, pornirea turbinei în regim automat Norme generale de sănătate şi securitate a muncii: reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
Tipuri de avarii şi incidente în exploatare Tipuri avarii: avarii la palete, arbori, diafragme, ajutaje, lagăre, pompe de ulei, etc. Cauze principale care pot duce la avarii: îmbătrânirea etanşărilor, pătrunderea apei în ulei, calitatea materialelor folosite, suduri necorespunzătoare, uzuri mecanice, etc.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică. Specializarea „Operator în centrale hidroelectrice” impune desfăşurarea anumitor teme strict într-o centrală hidroelectrică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Planşe, machete cu instalaţii şi echipamente energetice materiale video (casete video, CD – uri); Planşe, machete, materiale video cu turbine hidraulice Studii, documentaţii de la agenţii economici (centrale hidroelectrice), documente specifice Instalaţii turbine hidraulice din centrale hidroelectrice
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Turbine hidraulice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
17
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Turbine hidraulice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unitățile de competențe menționate mai sus.
Se recomandă aplicarea metodelor de învăţare prin descoperire şi experimente (lucrări practice) pentru dobândirea competenţelor de specialitate.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Turbine hidraulice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- Exerciţii de identificare a particularităţilor constructive ale turbinelor hidraulice- Exerciţii aplicative de precizare a componentelor pentru diferitele tipuri de turbine
hidraulice- Aplicaţii de identificare a parametrilor fundamentali ai turbinelor hidraulice- Exerciţii de identificare/ precizare a unităţilor de măsură pentru parametrii fundamentali
ai turbinelor hidraulice- Exerciţii de comparare a parametrilor de funcţionare pentru turbinele hidraulice- Exercitii de citire/înregistrare a parametrilor de funcţionare pentru turbinele hidraulice- Exercitii de urmărire/supraveghere a stării generale a instalaţiilor aferente turbinei- Activităţi de recunoaştere a abaterilor parametrilor de la valorile nominale- Activităţi de monitorizare a parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii
normale- Activităţi de simulare a pornirii/opririi unei turbine hidraulice- Activităţi de recunoaştere în teren a indicatoarelor/panourilor de avertizare- Exerciţii de precizare a tipurilor de avarii- Exerciţii de indicare a cauzelor care pot duce la avarii
Observaţii:Prin consultarea cu agentul economic, în funcţie de baza materială şi disponibilitatea
acestuia, se pot propune şi alte teme practice/activităţi de învăţare, urmărindu-se rezultatele învăţării precizate anterior.
De asemenea, numărul de ore alocat fiecărei lucrări practice va putea fi adaptat condiţiilor reale de la locul de instruire practică/laboratorul tehnologic, cu condiţia respectării numărului total de ore aferent modulului.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
18
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie1. Anton I, Turbine hidraulice, Ed. Facla Timişoara 19792. Anton L, Baya A, Maşini şi echipamente hidromecanice, Ed Orizonturi universale,
Timişoara 20013. Preda I, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Institutul Politehnic Timişoara,
19784. D Pavel, Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice, EDP Bucureşti, 19785. Preda I, Baciu I, Veleşescu C, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Lito
UPT, 19936. Baya A, Hidroenergetica, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 19997. Instrucţiuni Tehnice Interne (ITI), specifice centralelor hidroelectrice
19
Modulul III: ÎNTREŢINEREA AGREGATELOR ROTATIVE
1. Notă introductivă
Modulul “Întreţinerea agregatelor rotative” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Operator în centrale hidroelectrice”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:
35 ore – laborator tehnologic 105 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Întreţinerea agregatelor rotative” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Operator în centrale hidroelectrice”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Manevrarea echipamentelor specifice domeniului energetic Întreţinerea agregatelor rotative
20
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
ÎNTREŢINEREA AGREGATELOR ROTATIVECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Manevrează dispozitivele şi echipamentele specifice domeniului energetic Componentele instalaţiilor energetice : armături, pompe, ventilatoare, schimbătoare de căldură, cazane de abur, turbine, compresoare, etc.(identificare, funcţionare) Scheme de instalaţie : funcţionale, constructive, circulaţie apă, circulaţie abur (citire, interpretare) Tipuri de scheme: de principiu, constructivă Componente ale schemelor: aparate de măsură şi control, instalaţii cazan, instalaţii turbină şi circuitele aferente, etc. Documente: foaia de manevră, registre(citire instrucţiuni, interpretare, completare)
Corelează componentele instalaţiei energetice
Identifică în teren componentele instalaţiei
Identifică fiecare componentă a schemei de instalaţie
Reprezintă circulaţia energetică într-o schemă de instalaţie dată
Aplică instrucţiunile de serviciu din foaia de manevre
Execută manevre după instrucţiunile din foaia de manevră
Enumerarea componentelor unei instalaţii , dându-se o schemă a acesteia
Explicarea funcţionării fiecărui element din schemă
Stabilirea corespondenţelor între componentele instalaţiei din teren şi schema acesteia
Explicarea funcţionării schemelor Executarea unei manevre simple
după instrucţiunile din foaia de manevră corespunzătoare
Rezultatul învăţării 2: Verifică periodic starea de funcţionare a agregatelor rotative Agregate rotative: pompe, compresoare, ventilatoare(construcţie, funcţionare, utilizare) Părţi componente: motor, rotor, garnituri, vane, carcasă Scheme cu agregate: funcţionale, circuitul hidraulic, circuitul aer gaze de ardere, circuitul de alimentare cu combustibil(citire, interpretare) Parametrii de funcţionare: presiune, debit, turaţie(definire, citire, valori nominale) Intervenţie în cazul depăşirii valorilor normale de funcţionare: oprire, reglare, demontare
Identifică în teren agregatele rotative Identifică părţile componente ale
agregatelor rotative Citeşte scheme cu agregate rotative Urmăreşte parametrii de funcţionare
prin citirea acestora Depistează abaterile parametrilor de
la valorile normale de funcţionare Intervine în cazul abaterilor de la
valorile normale de funcţionare
Precizarea părţilor componente ale agregatelor rotative
Citirea corectă a parametrilor de funcţionare
Verificarea stării de funcţionare a agregatelor rotative
Aplicarea corectă a măsurii de intervenţie
Rezultatul învăţării 3: Execută lucrări de întreţinere curentă a agregatelor rotative
Defecţiuni: griparea motorului, admisia unor corpuri străine în agregat, ruperea paletelor, deteriorarea transmisiilor, lipsa
Determină (constată, stabileşte) defecţiunea agregatului rotativ
Enumerarea defecţiunilor posibile la agregatele rotative
21
ungerii, uzura, etc. Materiale: garnituri, palete, ulei, vaselină Întreţinere: revizii curente, revizii programate, reparaţii-Lucrări de întreţinere curentă: verificări profilactice conform programărilor zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale, anuale-Lucrări de întreţinere planificată: revizii tehnice(RT), revizii
curente(RC1, RC2)
Pregăteşte materialele pentru executarea lucrării de întreţinere
Execută lucrarea de întreţinere Verifică funcţionarea corectă a
agregatului rotativ
Precizarea materialelor utilizate pentru întreţinerea agregatelor
Executarea unei lucrări de întreţinere
22
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Componentele instalaţiilor energetice: armături, pompe, ventilatoare, schimbătoare de căldură, instalaţii cazane de abur, instalaţii turbine, compresoare ( identificare, funcţionare), aparate de măsură şi control . -Scheme de instalaţie : funcţionale, constructive, circulaţie apă, circulaţie abur (citire, interpretare)-Tipuri de scheme: de principiu, constructivă2. Documente specifice: foaia de manevră, registre(citire instrucţiuni, interpretare, completare)3. Agregate rotative: pompe, compresoare, ventilatoare(construcţie, funcţionare, utilizare)-Părţi componente: motor, rotor, garnituri, vane, carcasă-Scheme cu agregate: funcţionale, circuitul hidraulic, circuitul aer gaze de ardere, circuitul de alimentare cu combustibil (citire, interpretare)-Parametrii de funcţionare: presiune, debit, turaţie (definire, citire, valori nominale)4.Tipuri de defecţiuni: griparea motorului, admisia unor corpuri străine în agregat, ruperea paletelor, deteriorarea transmisiilor, lipsa ungerii, uzura, etc.5.Tipuri de intervenţii: oprire, reglare, demontare, revizii, reparaţii6.Lucrări de întreţinere şi reparaţii respectând normele de calitate din domeniu (instrucţiuni de lucru, caiet de sarcini, indicatori, legislatie, norme interne, revizii curente, revizii programate, reparaţii ):înlocuirea garniturilor, completarea cu ulei la pompe, ungere la lagăre, strângerea presetupelor, montarea şi demontarea armăturilor, curăţarea sticlelor de nivel.7. Materiale de întreţinere : garnituri, palete, ulei, vaselină
Norme generale de sănătate şi securitate a muncii: reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică. Specializarea „Operator în centrale hidroelectrice” impune desfăşurarea anumitor teme strict într-o centrală hidroelectrică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Planşe, machete cu instalaţii şi echipamente energetice, turbine hidraulice materiale video (casete video, CD – uri); Studii, documentaţii de la agenţii economici (centrale electrice), documente specifice legate
de întreţinerea echipamentelor energetice Agregate rotative: pompe, compresoare, ventilatoare Motoare electrice, garnituri, armături, carcase Mijloace de măsurare pentru: presiune, debit, turaţie Scule: chei(fixe, reglabile), şurubelniţe, imbusuri, dălţi, ciocane, piese magnetice, etc Materiale: garnituri, palete, ulei, vaselină Scheme cu agregate: funcţionale, circuitul hidraulic, circuitul aer gaze de ardere, circuitul
de alimentare cu combustibil Instalaţii energetice dintr-o centrală electrică
23
6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului „Întreţinerea agregatelor rotative” trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Întreţinerea agregatelor rotative” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unitățile de competențe menționate mai sus.
Activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactrice trebuie să aibă un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile practice.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulelor se recomandă ca, în acest proces formativ, să se utilizeze metode : bazate pe acţiune, cum ar fi :
- efectuarea de lucrări practice;- jocul de rol; - simularea etc.
explorative, cum ar fi : - observarea directă;- observarea independentă- vizite etc.;
expozitive, cum ar fi :- explicaţia;- descrierea;- exemplificarea etc. ş.a.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Întreţinerea agregatelor rotative”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a elementelor componente ale agregatelor rotative- exerciţii de identificare în teren a componentelor unei instalaţii- activităţi de analiză a modului de funcţionare al pompelor- activităţi de analiză a modului de funcţionare al compresoarelor- activităţi de analiză a modului de funcţionare al ventilatoarelor- activităţi practice de citire a schemelor cu agregate rotative - activităţi de identificare în teren a agregatelor, utilizînd scheme- activităţi de stabilire a corespondenţelor între componentele instalaţiilor- activităţi practice de citire a parametrilor de funcţionare ai agregatelor rotative- aplicaţii de identificare a defecţiunilor apărute în timpul funcţionării- activităţi de identificare a cauzelor ce au produs defecţiunile agregatelor rotative- activităţi practice de efectuare de lucrări de întreţinere a echipamentelor- activităţi practice de remediere a defectelor agregatelor rotative- activităţi de precizare a sculelor necesare în întreţinerea agregatelor rotative- exerciţii de precizare a normelor de protecţie a muncii în lucrările de întreţinere- exerciţii de indicare a panourilor de avertizare dintr-o centrală
24
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea competenţelor profesionale este procesul de colectare a informaţiilor necesare pentru stabilirea competenţei şi judecarea lor în raport cu cerinţele standardului de pregătire profesională.
Metodele folosite în evaluare trebuie să evidenţieze faptul că un absolvent are cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării activităţilor de muncă şi, mai ales, are capacitatea de a obţine rezultatele învăţării în urma efectuării acestor activităţi.
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării care va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. finală care va fi realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui eveniment ce se referă la un anumit proces tehnologic din cadrul unei centrale electrice.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
25
8. Bibliografie1. Anton L, Baya A, Maşini şi echipamente hidromecanice, Ed Orizonturi universale,
Timişoara 20012. Baya A, Hidroenergetica, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 19993. Preda I, Baciu I, Veleşescu C, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Lito
UPT, 19934. Anton I, Turbine hidraulice, Ed. Facla Timişoara 19795. Preda I, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Institutul Politehnic Timişoara,
19786. D Pavel, Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice, EDP Bucureşti, 19787. V Anton, M Popoviciu, Hidraulică şi maşini hidraulice, EDP Bucureşti, 19788. Emil Mârzan, Mihaela Gavrilaş, Documentaţia tehnică de exploatare echipament
specifică centralelor hidroelectrice, Ed RENEL-GSCI 19989. Emil Mârzan, Hidrocentrale verticale 7-35 MW Instrucţiuni de echipament, Ed
RENEL-GSCI 199810. Instrucţiuni Tehnice Interne (ITI), specifice centralelor electrice.
26
Stagiu de pregătire practică – CDL
Modulul IV: ÎNTREŢINEREA CENTRALELOR HIDRAULICE
1. Notă introductivă
Modulul “Întreţinerea centralelor hidraulice” face parte din stagiul de pregătire practică necesar dobândirii calificării profesionale ,,Operator în centrale hidroelectrice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ
150 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Întreţinerea centralelor hidraulice” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Operator în centrale hidroelectrice”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Întreţinerea instalaţiilor anexe ale turbinei hidraulice Întreţinerea circuitelor centralelor hidraulice aferente turbinei
27
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
ÎNTREŢINEREA CENTRALELOR HIDRAULICE Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Asigură funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei anexe Instalaţii anexe: instalaţia de etanşare, circuitul de ulei, instalaţia de comprimare-Părţi componente din instalaţiile anexe ale turbinelor hidraulice:
instalaţia de epuisment, regulator automat de viteză, instalaţia de etanşare, instalaţia apă de răcire
-Elemente componente: pompe, compresoare, filtre, vane, hidrofor, manometre, etc.
Scheme normale de funcţionare aferente instalaţiilor anexe (scheme hidraulice în care simbolurile indică funcţionarea instalaţiei) – citire, interpretare Condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor anexe: încadrarea parametrilor în limite normale indicate în procedurile operaţionale (traseul de rond)
Citeşte schema normală de funcţionare aferentă instalaţiei anexe
Identifică şi localizează părţile componente din instalaţiile anexe ale turbinelor hidraulice
Efectuează traseul de rond Urmăreşte funcţionarea în condiţii
normale a instalaţiei anexe Supraveghează parametrii de
funcţionare din instalaţiile turbinei şi încadrarea acestora în limitele normale
Precizarea instalaţiilor anexe ale turbinelor hidraulice
Indicarea rolului funcţional al elementelor componente din instalaţiile anexe
Explicarea interdependenţelor dintre componentele instalaţiilor anexe
Explicarea funcţionării instalaţiilor anexe
Rezultatul învăţării 2: Execută lucrări de întreţinere în circuitele centralelor hidroelectrice Circuitele centralelor: circuitul apei, circuitul de răcire, circuitul de ulei)
- circuitul apei (grindă, batardou, grătare, vane, camera spirală, turbina hidraulică, conul aspirator, canal de fugă)
- circuitul de răcire (priză de apă, pompe, clapeţi de sens, filtre de apă, electrovane, conducte magistrale, racorduri)
- circuitul de ulei(rezervor de ulei, acumulator GUP, pompe, compresor, conducte, servomotoare, coloane de distribuţie, rezervor de colectare)
(identificare, descriere, citire scheme simple) Componente:(vane, pompe, compresoare, manometre, filtre)
(identificare componente, descriere, citire scheme simple) Scule: chei(fixe, reglabile), şurubelniţe, imbusuri, dălţi,
ciocane, piese magnetice, etc Tipuri de intervenţii: intervenţii curente, intervenţii
Citeşte schema normală de funcţionare aferentă circuitelor centralelor hidraulice
Identifică în teren componentele din circuitele centralelor hidroelectrice
Localizează interdependenţele dintre componentele circuitelor centralelor
Execută lucrări simple de întreţinere în cadrul lucrărilor de intervenţii accidentale şi de prevenire a avariilor
Respectă normele generale de protecţie a muncii specifice lucrărilor de întreţinere în circuitele
Precizarea circuitelelor centralelor hidraulice
Indicarea rolului funcţional al componentelor circuitelor centralelor
Identificarea operaţiilor din cadrul lucrărilor de intreţinere
Precizarea sculelor necesare în întreţinerea circuitelor centralelor hidroelectrice
28
planificate, intervenţii accidentale Prevenirea avariilor (tip avarii, anticiparea unor posibile
defecţiuni cu puţin timp înainte de a se produce)
centralei
Rezultatul învăţării 3: Execută lucrări de întreţinere într-o instalaţie anexă
Tipuri de intervenţii: intervenţii curente, intervenţii planificate, intervenţii accidentale (descriere, documente)
Lucrări de întreţinere:-Lucrări de întreţinere curentă: verificări profilactice conform programărilor zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale, anuale-Lucrări de întreţinere planificată: revizii tehnice(RT), revizii
curente(RC1, RC2)
Operaţii în cadrul lucrărilor de întreţinere: izolare circuite, înlocuirea elementelor defecte, probe de funcţionare
Norme generale de sănătate şi securitate a muncii: reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
Execută lucrări simple de întreţinere curentă şi planificată
Respectă normele generale de sănătate şi securitate a muncii specifice lucrărilor de întreţinere a instalaţiilor anexe
Precizarea tipurilor de intervenţii într-o instalaţie anexă
Identificarea operaţiilor din cadrul lucrărilor de întreţinere într-o instalaţie anexă
29
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
Instalaţii anexe: instalaţia de etanşare, circuitul de ulei, instalaţia de comprimare-Părţi componente din instalaţiile anexe ale turbinelor hidraulice: instalaţia de epuisment, regulator
automat de viteză, instalaţia de etanşare, instalaţia apă de răcire-Elemente componente: pompe, compresoare, filtre, vane, hidrofor, manometre, etc.
-Scheme normale de funcţionare aferente instalaţiilor anexe (scheme hidraulice în care simbolurile indică funcţionarea instalaţiei) – citire, interpretare
-Condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor anexe: încadrarea parametrilor în limite normale indicate în procedurile operaţionale (traseul de rond)
Circuitele centralelor: circuitul apei, circuitul de răcire, circuitul de ulei)- circuitul apei (grindă, batardou, grătare, vane, camera spirală, turbina hidraulică, conul
aspirator, canal de fugă)- circuitul de răcire (priză de apă, pompe, clapeţi de sens, filtre de apă, electrovane, conducte
magistrale, racorduri)- circuitul de ulei (rezervor de ulei, acumulator GUP, pompe, compresor, conducte,
servomotoare, coloane de distribuţie, rezervor de colectare)(identificare, descriere, citire scheme simple)
- Componente:(vane, pompe, compresoare, manometre, filtre, etc.)(identificare componente, descriere, citire scheme simple)Scule: chei(fixe, reglabile), şurubelniţe, imbusuri, dălţi, ciocane, piese magnetice, etc
Tipuri de intervenţii: intervenţii curente, intervenţii planificate, intervenţii accidentale (descriere, documente)
Prevenirea avariilor (tip avarii, anticiparea unor posibile defecţiuni cu puţin timp înainte de a se produce)
Lucrări de întreţinere:-Lucrări de întreţinere curentă: verificări profilactice conform programărilor zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale, anuale-Lucrări de întreţinere planificată: revizii tehnice(RT), revizii curente(RC1, RC2)
Operaţii în cadrul lucrărilor de întreţinere: izolare circuite, înlocuirea elementelor defecte, probe de funcţionare
Scule: chei(fixe, reglabile), şurubelniţe, imbusuri, dălţi, ciocane, piese magnetice,truse electrician, etc
Norme generale de sănătate şi securitate a muncii: reguli, principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.
30
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: Planşe, machete cu instalaţii şi echipamente energetice materiale video (casete video, CD – uri); Planşe, machete, materiale video cu turbine hidraulice Studii, documentaţii de la agenţii economici (centrale hidroelectrice), documente specifice Documente specifice legate de întreţinerea centralelor hidraulice Scule: chei(fixe, reglabile), şurubelniţe, imbusuri, dălţi, ciocane, piese magnetice, etc Instalaţii şi echipamente din centrala hidroelectrică
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului “Întreţinerea centralelor hidraulice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul “Întreţinerea centralelor hidraulice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Stagiul de pregătire practică CDL*, corespunzător acestui modul, se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM. Stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform Metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de 2 ani, aprobată prin OMECTS nr.3168 din 03.02.2012.
Se recomandă aplicarea metodelor de învăţare prin descoperire şi experimente (lucrări practice) pentru dobândirea competenţelor de specialitate.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Întreţinerea centralelor hidraulice” se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- Exerciţii de identificare a componentelor din circuitele centralelor hidroelectrice- Exerciţii aplicative de recunoaştere în teren a circuitelor centralelor hidroelectrice- Aplicaţii de identificare a operaţiilor din cadrul lucrărilor de întreţinere- Exerciţii de identificare/ precizare a unităţilor de măsură pentru parametrii fundamentali
ai turbinelor hidraulice- Activităţi de precizare a sculelor necesare în întreţinerea centralelor hidroelectrice- Activităţi de monitorizare a parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii
normale- Activităţi practice de citire a unor scheme cu circuite simple dintr-o centrală- Activităţi de recunoaştere în teren a indicatoarelor/panourilor de avertizare- Activitaţi de participare la lucrări simple de întreţinere- Exerciţii de precizare a normelor de protecţie a muncii în lucrările de întreţinere
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
31
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unei lucrări care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie1.Anton L, Baya A, Maşini şi echipamente hidromecanice, Ed Orizonturi universale, Timişoara
20012.Preda I, Baciu I, Veleşescu C, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Lito UPT, 19933.Baya A, Hidroenergetica, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 19994.Emil Mârzan, Mihaela Gavrilaş, Documentaţia tehnică de exploatare echipament specifică
centralelor hidroelectrice, Ed RENEL-GSCI 19985.Emil Mârzan, Hidrocentrale verticale 7-35 MW Instrucţiuni de echipament, Ed RENEL-GSCI
19986.Anton I, Turbine hidraulice, Ed. Facla, Timişoara, 19797.Preda I, Centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, Institutul Politehnic Timişoara, 19788.D Pavel, Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice, EDP Bucureşti, 19789.Instrucţiuni Tehnice Interne (ITI), specifice centralelor hidroelectrice.
32
top related