probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in regiunea turistica bucovina
Post on 31-Dec-2015
24 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Probleme de mediu generate de extinderea ariei
unitatilor de cazare in regiunea turistica
Bucovina
Cuprins:
I. Introducere
1
II. Obiectivele studiului
III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu
III.1. Prezentarea ariei de studiu
III.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei
III.1.2. Infrastructura de cazare
III.2. Prezentarea problematicii
IV. Metodologie
V. Prezentare rezultate
VI. Concluzii
Bibliografie
I.Introducere
Studiul de caz „ Probleme de mediu generate de extinderea ariei unitatilor de cazare in
regiunea turistica Bucovina” are ca scop identificarea problemelor de mediu aparute odata cu
dezvoltarea ariei ocupate de unitatile de cazare din Bucovina, dar si cele aparute datorita
2
dezvoltarii turismului in aceasta zona, si crearea solutii si a unor strategii de combatere a acestor
disfunctionalitati.
Potentialul turistic al Bucovinei a reprezentat intotdeauna un punct de atractie pentru turistii
romani dar si straini, acest lucru ducand la realizarea a numeroase cercetari asupra turismului din
aceasta zona. Acestea au încercat să surprindă nu numai importanţa economică ci şi varietatea şi
unicitatea potenţialului turistic. Concluziile studiilor au evidenţiat faptul că turismul reprezintă o
sursă inepuizabilă de venituri în măsura în care acest sector este administrat corespunzător. În
consecinţă, în ultimii ani s-au conceput o serie de strategii menite să dezvolte şi să
îmbunătăţească serviciile turistice. Deşi investiţiile au făcut ca nivelul serviciilor să crească
simţitor, turismul sucevean a resimţit influenţa unor factori care nu au implicat creşterea
numărului de turişti: infrastructura slab dezvoltată, nivel de trai scăzut, preţuri ridicate.
III. Prezentarea problematicii si a ariei de studiu
3.1. Prezentarea ariei de studiu
3.1.1. Potentialul natural si antropic al Bucovinei.
Pamant al legendelor, Judetul Suceava, cunoscut de turisti sub numele de Bucovina, este un
loc unde istoria este prezenta pretutindeni. Bucovina ca destinatie turistica este un adevarat
muzeu in aer liber.
3
Figure 1-Harta turistica Suceava
Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al regiunii se
caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, prin
rezervatii naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.
In mod deosebit remarcam manastirile pictate Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, Humor,
Slatina si Dragomirna; Biserica Bogdana din Radauti, precum si cele din localitatile Arbore,
Patrauti, Baia, Probota si Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul Suceava, Salina si Bazilica
Minor din Cacica; rezervatiile floristice Rachitisul Mare, Lucina si Ponoarele; padurea Valea
Putnei, Codrii seculari de la Slatioara, fanetele naturale de la Frumoasa s.a.
Aceste lăcaşuri reprezintă atracţia principală a Bucovinei, dar nu trebuie omise numeroasele
activităţi artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, încondeierea de ouă, meşteşugul lemnului,
olărit, sculptură, ţesut, măşti populare; muzee istorice şi etnografice, cetăţi medievale, case
memoriale, cadru natural propice relaxării, s.a.
4
Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe vestice
(oceanice, în vest), estice de ariditate (în est) şi influenţe scandinavo-baltice (în nord), având
un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor
anticiclonilor atlantic şi continental..
Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o
compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.
Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si
cerbul carpatin, capriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte,
cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.
Râurile de munte adapostesc specii rare de pesti – lostrita, pastravul curcubeu, lipanul,
mreana, cleanul, scobarul s.a.
3.1.2. Infrastructura de cazare din regiunea turistica Bucovina.
Potentialul turistic ridicat a impus regiunii obligatia de a avea dotari la nivelul cerintelor
tursmului modern. Astfel pe traseele turistice si în localităţile importante au fost amenajate
hoteluri, moteluri, campinguri, hanuri, restaurante, cabane şi pensiuni.
Comfom datelor Directiei Judetene de Statistica situatia unitatilor de cazare din judetul
Suceava pentru anul 2009 se prezinta in urmatorul grafic:
5
Figure 2-Tipologia strusturilor de cazare din jud.Suceava
Din
totalul
capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2009 hotelurile au detinut cea mai mare
pondere,de 42% urmate de pensiunile turistice rurale cu 23% si cele urbane cu 15%, in
continuare cu 7% vilele turistice, 3% hotelurile pentru tineret, campingurile si cabanele turistice
iar 1% motelurile.
3.2. Prezentarea problematicii
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei
regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată
astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială
reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.
In urma studiului privind problemele de mediu generate de extinderea unitatilor de cazare in
aceasta regiune s-a observat o deteriorare a echilibrulului ecologic in ariile protejeate in care se
practica turismul prin actiuni cum ar fi camparea şi focurile de tabără practicate în afara spaţiilor
destinate acestor activităţi, tăierea arborilor, depozitarea gunoaielor
Mai intalnim deteriorarea unor ecosisteme prin realizarea unor constructii turistice sau
sportive si pentru divertisment in zonele apropiate unor arii protejate si deschiderea de cai de
acces la acestea si deteriorarea estetică a peisajului prin executarea de construcţii neadecvate şi
prin dotările tehnice ale acestora.
6
42%
3%1%7%3%
3%
15%
23%
3%
Tipologia structurilor de cazare din judetul Suceava in anul 2009.
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Campinguri
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale
Popasuri turistice+Bungalouri+Hoteluri apartamente+Hosteluri
De asemenea s-au facut defrisari pentru realizarea unor partii de schi si a unor cladiri ce
servesc seviciilor auxiliare turismului.
În ultimii ani, urmare a fluxului în continuă creştere de turişti, în regiunea Bucovina a
crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice,
îndeosebi în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca
urmare a desfăşurării acestor activităţi.
Fig. 3- Interactiune dintre infrastructura de cazare si celelalte component ale turismului
Studiind schema feed-back-ului de mai sus putem observa problemele de mediu generate de
infrastructura de cazare asupra biosistemului din regiunea Bucovina. In primul rand, si poate una
7
Numarul de turisti
BiodiversitateaDefrisari
Infrastructura de cazare
Estetica peisajului Deseuri
dintre cele mai impunatoare probleme este defrisarea cauzata de extinderea ariei unitatilor de
cazare.Aceastaa duce la efecte grave asupra solului, erodandu-l. Distrugerea biodiversitatii este
cauzata atat de cresterea unitatilor de cazare cat si de cresterea numarului de turisti sositi in
regiune cat si de cresterea ariei defrisarilor. Cu cat activitatile turistice sunt mai dezvoltate,
turistii distrug, cu voie sau nu, habitatul unor specii de plante sau a al unor animale.
O legatura stransa se intalneste intre numarul de turisti si numarul unitatilor de cazare, ambele
in cazul in care sunt pozitive ducand la cresterea numarului de deseuri eliberate in natura.
Pentru o mai buna observare a problemelor de mediu din judetul Suceava am realizat o analiza
SWOT care nu se refera doar la problemele generate de extinderea arie unitatilor de cazare, dar
intr-o mare parte afecteaza chiar daca nu direct si turismul din aceasta regiune, deci implicit
infrastructura de cazare.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Poluarea scazuta a aerului in judet
datorita inchiderii unor agenti poluatori
- Poluarea atmosferica si fonica ridicata
datorita aglomeratiei si traficului rutier.
- Posibilitatea creerii unor capacitate de
productie care sa creeze si sa valorifice
produse ecologice.
- Colectarea neselectiva a deseurilor si
lipsa sistemelor de colectare a acestora
in zonele rurale.
- Utilizarea la o scara redusa a
pesticidelor si a ingrasamintelor
chimice ceea ce favorizeaza practicarea
unei agriculture ecologice
- Poluarea apelor de suprafara si
subterane datorita insuficientei
capacitate de epurare a apei reziduale in
statiile de epurare.
OPORTUNITATI RISCURI
- Desfasurarea diferitelor proiecte pentru
imbunatatirea starii mediului
- Continuarea defrisarilor necontrolate cu
efecte asupra eroziunii solului si a
poluarii aerului
- Elaborarea şi respectarea
măsurilor cuprinse în Planul Local de
Acţiune oentru protectia mediului in
judetul Suceava,
- Depozitarea necontrolata a deseurilor in
zonele rurale.
8
- Posibilitatea finantarii de catre
Ministerul Mediului a unor proiecte
prioritate pentru mediu.
- Lipsa hartilor de risc a localitatilor si
existenta unor zone predispuse la
dezastre naturale( alunecari de teren,
inundatii)
IV. Metodologie.
In cadrul acestui proiect am folosit metoda sintezei, metoda analizei (analiza SWOT) si metoda
cartografica in realizarea hartii si graficului si metoda feed-back-ului pentru o mai buna
evidentiere a relatiilor dintre factorii studiati.
V. Prezentare rezultate; aplicarea metodologiei.
Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii asupra mediului, în special asupra
habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de apă şi
energie, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, mai ales în
perioadele cu cerere maximă (în sezon). Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca
urmare a dezvoltării turismului sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest
sector.
Planurile de management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre
turism şi mediu şi se referă la:
- Stabilirea unor reguli stricte privind constructiile ilegale si noile constructii;
- Managementul fluxurilor de intrari si iesiri din zonele turistice
- Aplicarea strictă a standardelor referitoare la zgomot, apa de băut, apa de îmbăiere,
apele uzate, emisiile de noxe în aer;
- Crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile;
- Educaţia şi pregătirea profesională a personalului implicat în activităţile din zonele
turistice.
9
De asemenea pentru rezolvarea problemelor de mediu au fost sau sunt in desfasurare mai
multe proiecte cum ar fi :
- “Bucovina Albastra” - Proiect pentru educatia si constientizarea populatiei rurale privind
prevenirea poluarii apelor [finalizat]
- “Sa ocrotim arborii Bucovinei” [finalizat]
- "PULSATILLA - Conservarea biodiversitatii printr-un management integrat al ariilor
naturale protejate "Fânetele seculare Ponoare" si "Fânetele seculare Frumoasa" [ in
desfasurare]
- Numeroase proiecte re reinpadurire a spatiilor forestiere de pe teriroriul Bucovinei;
VI.Concluzii:
Turismul durabil, bazat pe respectul faţă de mediu, poate aduce o contribuţie
importantă nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar şi a zonelor înconjurătoare,
asigurând coeziunea socială şi economică a zonelor periferice. Factorii decizionali în
dezvoltarea turismului trebuie să aibă în vedere evoluţia durabilă a acestuia sub aspect
ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi
social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul
natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
Pentru ca potentialul turistic al Bucovinei sa ramana atractiv, institutiile publice si private din
aceasta regiune trebuie sa fie mereu in conformitate cu legile pentru conservarea mediului,
pentru a nu pierde bogatiile natural si antropice ale zonei.
Bibliografie:
- Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina – Codruta Petronela Bouaru
- Grupul ecologic de colaborare Bucovina: http://www.gecbucovina.ro
- Agentia pentru Protectia Mediului Suceava : http://apmsv.anpm.ro/
- In Bucovina : http://www.inbucovina.ro
10
- Directia judeteana de statistica Suceava : http://www.suceava.insse.ro
- Consiliul judetean Suceava : http://www.cjsuceava.ro
- Asociatia pentru turism Bucovineana : http://bucovinaturism.ro
- Eco-Transparenta: http://www.eco-transparenta.ro
-
11
top related