prim-ministru...- vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000 lei; - junci peste...
Post on 31-Jan-2021
9 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
(Proiect)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.___
din___________ 2020
Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe
per cap de animal
În temeiul art. 21, alin.(1) din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de
subvenționare a producătorilor agricoli (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2017, nr. 67-71, art. 93),
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind acordarea de plăți directe per cap de
animal, conform anexei.
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Ministru al finanțelor
Ministru al agriculturii,
dezvoltării regionale și
mediului
-
Anexa
la Hotărîrea Guvernului nr.__ din _________2020
REGULAMENTUL PRIVIND ACORDAREA DE PLĂȚI DIRECTE PER
CAP DE ANIMAL
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabileşte condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale.
2. Prin acordarea plăților directe per cap de animal din Fondul naţional de dezvoltare
a agriculturii şi mediului rural, se urmărește atingerea următoarelor obiective:
1) revitalizarea sectorului zootehnic;
2) sporirea productivității medii per exploatație agricolă;
3) creşterea, reproducerea, ameliorarea raselor şi exploatarea animalelor în
exploatațiile agricole;
4) îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural;
5) adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora asupra
producţiei agricole.
3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea
nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii şi
mediului rural și în Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de
repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului
Rural.
4. Plata directă pe cap de animal se acordă o singură dată pe an prin intermediul
Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (în continuare Agenția),
reprezentând un sprijin financiar pentru perioada trecută, în limitele și condițiile
stabilite de prezentul Regulament.
5. Plățile directe per cap de animal se acordă deținătorilor de animale din următoarele
specii:
1) bovine (Bos taurus); 2) ovine (Ovis aries); 3) caprine (Capra hircus).
6. Sunt pasibile pentru plata directă animalele înregistrate și exploatate în ferme
zootehnice amplasate în extravilan, femele cu vârsta de cel puțin 12 luni, întreținute
într-un efectiv de minim 10 capete vaci și juninci, 50 capete oi și mioare specializate
în producția de lapte, 30 capete oi și mioare specializate în producția de carne și 30
capete capre și căprițe;
Capitolul II
-
CRITERIILE GENERALE DE ELIGIBILITATE
7. Pentru a beneficia de plățile directe pe cap de animal, producătorul agricol trebuie
să respecte următoarele condiții:
1) deține și exploatează animale din speciile indicate la pct. 5, care:
a) sunt înregistrate în Registrul de Stat al Animalelor conform prevederilor Legii nr.
231/2006 privind identificarea și înregistrarea animalelor;
b) aparțin raselor incluse în Nomenclatorul raselor, tipurilor și crossurilor, inclusiv
metiși cu aceste rase;
c) sunt asigurate în condițiile Legii 243/2004 privind asigurarea subvenţionată a
riscurilor de producţie în agricultură;
2) exploatația agricolă este autorizată sanitar-veterinar, conform prevederilor Legii
221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
3) la momentul depunerii cererii de solicitare a plăților directe per cap de animal, nu
are restanţe la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional și la
bugetul local;
4) dispune de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil
ramural;
5) are înregistrată o formă juridică de organizare.
8. Nu sunt eligibili pentru alocarea plăților directe per cap de animal, producătorii
agricoli care dețin animale înregistrate și exploatate în orașele Chișinău și Bălți.
9. Beneficiarii de plăți directe, din momentul autorizării spre plată a cererii de
solicitare a plăților directe per cap de animal sunt obligați:
1) să asigure toate condiţiile pentru desfășurarea corespunzătoare a monitorizărilor
postachitare de către reprezentanţii împuterniciţi de Agenție, inclusiv accesul în
locurile şi spaţiile unde sunt întreținute animalele, la documentele juridice,
financiare, tehnice care au stat la baza autorizării cererii de plată;
2) să nu dea în folosinţă sau înstrăineze sub orice formă, inclusiv sacrificarea sau
admiterea pieririi animalelor pentru care a primit sprijinul financiar, pentru o
perioadă de 6 luni, cu excepția moștenirii/succesiunii în drepturi și obligații,
întocmite în modul stabilit.
10. În cazul încălcării obligațiilor invocate ori al intrării în proces de insolvabilitate
sau lichidare, deținătorul de animale urmează să restituie suma plăților directe
încasate pentru ultimul an de subvenționare, ținînd cont de coeficientul inflaţiei şi
dobînda de întîrziere, calculată în condiţiile legii, cu excepţia circumstanțelor care
justifică neexecutarea, confirmate în modul stabilit.
Capitolul III
-
DOCUMENTELE OBLIGATORII PENTRU OBȚINEREA PLĂȚILOR
DIRECTE PER CAP DE ANIMAL
11. Pentru obţinerea plăților directe per cap de animal sunt necesare următoarele
documente:
1) cererea de solicitare a plăților directe per cap de animal, cu anexarea listei
animalelor pentru care se solicită sprijinul financiar cu indicarea numărului de
identificare pentru fiecare animal;
2) copia de pe certificatul de înregistrare, pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier);
3) copia Autorizației sanitar-veterinare de funcționare;
4) copia poliței de asigurare a animalelor;
5) copia certificatului ce atestă faptul că producătorul agricol este membru al unei
asociaţii de profil ramural;
6) declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor şi a documentelor
prezentate;
7) copia Atestatului fermei zootehnice de prăsilă (după caz);
8) Certificatul sanitar–veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderoul de
evidentă a certificatelor sanitar–veterinare F2;
9) copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de
minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii
aferente laptelui / cărnii comercializate.
12. Cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar și modelul-declaraţiei pe propria
răspundere privind veridicitatea datelor se aprobă prin ordin al Ministerului
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
13. Încălcarea de către solicitant a condițiilor asumate prin declarația pe propria
răspundere depusă la dosarul de solicitare a plății directe per cap de animal, se
soldează cu includerea acestuia în lista de interdicție a beneficiarilor de subvenţii.
Capitolul IV
MĂSURILE DE SPRIJIN
14. Valoarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de
animal se stabilește în dependență de specia și categoria animalului, după cum
urmează:
- vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte – 7000 lei;
- vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000 lei;
- junci peste 12 luni – 5000 lei;
- oi din rase specializate pentru producția de lapte și mixte – 500 lei;
- oi din rase specializate pentru producția de carne – 500 lei;
- mioare peste 12 luni – 300 lei;
- capre – 500 lei;
- căprițe peste 12 luni – 300 lei.
-
15. Pentru animalele de rasă pură, exploatate în cadrul fermelor zootehnice de
prăsilă, valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%.
Capitolul V
DEPUNEREA ȘI EXAMINAREA CERERILOR. AUTORIZAREA
PLĂȚILOR
Secţiunea 1 Procedura de anunţare a apelului de depunere a cererilor
16. Depunerea dosarelor de solicitare a plăților directe are loc în cadrul apelurilor
anunţate de către Minister, în baza ordinului ministrului agriculturii, dezvoltării
regionale şi mediului.
17. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor va include speciile de animale
care fac obiectul apelului şi termenul-limită pentru depunerea cererilor. Perioada de
aplicare în baza fiecărui apel de depunere a cererilor nu poate fi mai mică de 45 de
zile lucrătoare.
18. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor este publicat pe paginile web ale
Ministerului şi Agenţiei.
Secţiunea a 2-a Procedura de depunere a cererilor de solicitare a plăților directe
pe cap de animal
19. Dosarul cu cererea de solicitare a plăților directe se depune la sediile
subdiviziunilor teritoriale ale Agenției, în limita teritorială a căreia are înregistrată
exploatația agricolă.
20. Orice cerere de solicitare a plăților directe poate fi retrasă în scris de către
solicitant în orice moment, cu excepția cazurilor în care Agenția a notificat deja
solicitantul asupra unor nereguli identificate în urma verificărilor administrative
efectuate, situație în care cererea depusă se va respinge.
21. După recepționare, cererile de acordare a plăților directe se supun înregistrării
imediate în registrul manual de intrări al subdiviziunii teritoriale respective a
Agenției și în baza de date a sistemului informațional de evidenţă a solicitanţilor şi
beneficiarilor de plăți directe.
22. Cererea de acordare a plăților directe se examinează în termen de cel mult 35
zile lucrătoare de la data încheierii apelului de recepționare a dosarelor.
23. Agenția verifică, conform procedurilor proprii, îndeplinirea condițiilor de
eligibilitate de către solicitanții de plăți directe.
24. Verificările se fac:
a) verificări în oficiu; b) verificări în teren.
25. În cadrul controlului la fața locului se verifică:
a) existența reală a efectivului de animale pentru care se solicită plata directă; b) corespunderea datelor dintre efectivul de animale înscris în cerere cu cel de la
fermă la data controlului;
-
c) corespunderea cu cerințele de identificare cu crotalii.
26. Dacă la momentul examinării dosarului se constată abateri ce conduc la
imposibilitatea examinării preliminare a cererii de finanţare, reprezentantul
secţiei/serviciului teritorial întocmește o notificare, care este adusă la cunoştinţa
solicitantului nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare de la data încheierii apelului de
recepționare a dosarelor, în care va indica motivele pentru care cererea respectivă nu
poate fi examinată. Solicitantul are la dispoziţie 5 zile lucrătoare pentru a se
conforma.
27. În cazul în care solicitantul de plăți directe nu se conformează cerinţelor din
notificare în termenele stabilite, specialistul oficiului teritorial întocmeşte un proces-
verbal de constatare a iregularităţilor, conform modelului aprobat prin ordin al
directorului Agenţiei, care se notifică solicitantului de plăți directe.
28. Procedura detaliată privind verificarea preliminară a dosarelor este descrisă în
manualul de proceduri aprobat de Minister.
29. În termen de 20 de zile lucrătoare de la data încheierii apelului de depunere a
cererilor, dosarele de aplicare se transmit, de către oficiile teritoriale ale Agenţiei,
subdiviziunii responsabile de administrarea şi aprobarea proiectelor din cadrul
Agenţiei, în baza unui act de predare-primire.
Secţiunea 3 - Autorizarea spre plată a plăților directe
30. Calcularea şi autorizarea plăţilor este efectuată de către subdiviziunea
responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei, în baza documentelor justificative
anexate în modul corespunzător la dosarele de solicitare a plăților directe.
31. Subdiviziunea responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei examinează şi
efectuează calculul plăților directe într-un termen ce nu depăşeşte 10 zile lucrătoare
de la data recepţionării dosarelor în cadrul acesteia.
32. În cazul în care, în procesul de examinare a dosarelor, au fost stabilite unele
neclarităţi în documentele justificative ce stau la baza calculelor plăților directe,
subdiviziunea responsabilă, în baza unei notificări, solicită din oficiu prezentarea, în
termen de 5 zile lucrătoare, a documentelor suplimentare explicative.
33. Notificarea şi actele prezentate suplimentar de către solicitantul de plăți directe
se anexează la dosar printr-un borderou al documentelor anexate la dosar.
34. Neprezentarea documentelor suplimentare în termenele stabilite la pct.33, poate
conduce la respingerea parţială sau totală a sumei solicitate în cadrul procedurii de
calcul.
35. În cazul stabilirii unor iregularităţi se întocmeşte un proces-verbal de constatare
a iregularităţilor, care se notifică solicitantului.
36. Pentru fiecare dosar de solicitare a plăților directe se întocmeşte o fişă de calcul,
care conţine informaţii despre numărul dosarului, denumirea solicitantului, suma
solicitată, numărul documentului justificativ, efectivul de animale, baza de calcul,
valoarea plăților directe calculate și suma plăților directe autorizate.
-
37. Fişa de calcul se ataşează la dosarul electronic din Sistemul Informațional
„Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS).
38. În baza proceselor-verbale de autorizare, conducerea Agenţiei aprobă, printr-un
ordin, lista beneficiarilor autorizaţi spre plată.
39. Procesul-verbal de autorizare a plăţilor directe, inclusiv ordinul Agenţiei privind
aprobarea listei beneficiarilor de plăți directe, servesc temei pentru perfectarea
documentelor de plată pentru fiecare beneficiar de plăți directe per cap de animal
inclus în actele menţionate.
40. În termen de pînă la 5 zile lucrătoare, Agenţia va perfecta documentele de plată,
cu prezentarea lor ulterioară Trezoreriei Teritoriale Chişinău, în ordinea
recepţionării acestora.
41. Plățile se efectuează în ordinea depunerii lor la Trezoreria Teritorială Chişinău,
în monedă naţională, prin virament bancar, însă nu mai tîrziu de 30 de zile lucrătoare
de la momentul depunerii ordinelor de plată.
42. Dacă solicitantul de plăți directe nu este de acord cu suma calculată sau achitată,
acesta poate depune o cerere motivată. Conducerea Agenţiei, printr-o rezoluţie,
dispune reexaminarea dosarului sau, după caz, respinge cererea depusă.
43. Dacă în urma re-calculului, suma plății directe a suferit modificări, subdiviziunea
responsabilă de autorizare întocmeşte un proces-verbal de re-calcul al plății directe,
prin care autorizează suma plăților suplimentare, modificînd totodată suma plăților
autorizate finale şi în SI ESBS.
-
Analiză a impactului
la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului
privind acordarea de plăți directe per cap de animal Titlul analizei impactului
(poate conține titlul propunerii de act
normativ):
Proiectul hotărîrii Guvernului cu privire
la aprobarea Regulamentului privind
acordarea de plăți directe per cap de
animal Data:
Autoritatea administrației publice
(autor):
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului
Subdiviziunea: Direcția politici de producție, procesare
și reglementarea calității produselor de
origine animalieră
Persoana responsabilă şi datele de
contact:
Roșca Valentin tel.022-204-506
valentin.rosca@madrm.gov.md
Compartimentele analizei impactului
1. Definirea problemei
a) Determinați clar şi concis problema şi/sau problemele care urmează să fie soluționate
Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a productivității acestora,
precum și creșterea riscului de asigurare a securității alimentare a țării.
b) Descrieți problema, persoanele/entităţile afectate și cele care contribuie la apariția
problemei, cu justificarea necesității schimbării situaţiei curente şi viitoare, în baza dovezilor şi
datelor colectate și examinate
Sectorul zootehnic actualmente trece printr-o criză accentuată, care se
manifestă atât prin diminuarea efectivului de animale, cât și prin reducerea
cantităților de producție animalieră obținută în republică. Cauzele care
influențează această situație sunt diverse, principalele fiind: competitivitatea
joasă a produselor obținute, desconcentrarea animalelor în sectorul casnic,
aplicarea în producere a tehnologiilor învechite, lipsa mijloacelor financiare
pentru dezvoltare și accesul limitat la finanțe (credite), etc. În ultimii ani s-a
atestat o descreștere a șeptelului de animale de toate speciile, în special a
bovinelor de la 191,2 mii capete în anul 2014 până la 123,7 mii capete în 2020,
dar și a celui de ovine și caprine, de la 824,0 mii capete în anul 2014 până la
676,8 mii capete în 2020. Evoluția efectivului de animale este redată în tabel.
mii capete
Indicatorii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bovine 191,2 188,9 186,1 182,3 167,4 144,8 123,7
inclusiv vaci 134,4 130,7 127,6 122,9 112,8 97,2 81,0
Ovine și caprine 824,0 849,2 868,6 869,8 842,4 769,9 676,8
Această situație persistă chiar în pofida faptului că sectorul zootehnic este
sprijinit atât prin intermediul Agenției de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură
din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, cât și prin
intermediul partenerilor de dezvoltare și donatorilor (MAC-P, IFAD, USAID,
etc.). Sprijinul menționat este resimțit într-o măsură foarte mică deoarece de
mailto:valentin.rosca@madrm.gov.md
-
subvenții pot beneficia doar producătorii agricoli, care prin definiție sunt
persoane juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, însă aceștia
dețin doar 4-7 % din efectivul de animale existent în republică, așa încât
dezvoltarea întregului sector zootehnic rămâne sub semnul întrebării.
Potrivit informației livrate de Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentelor, la sfârșitul anului 2019, în țară activau 203 ferme de bovine (care au
înregistrată o formă juridică de organizare G.Ț., S.R.L., C.A.P., altele) în care
sunt întreținute circa 28,5 mii capete de animale, iar altele aproape 100 mii capete
sunt întreținute în gospodăriile casnice, unde sunt implicați peste 25 mii
deținători de animale. În cazul fermelor de ovine și caprine, numărul acestora în
aceiași perioadă era de 187 unități, în care se exploatează circa 53,8 mii capete de
animale, celelalte circa 632 mii capete fiind întreținute în gospodăriile casnice,
unde numărul de deținători de animale se estimează la peste 50 mii.
Este de menționat că, pe lângă faptul imposibilității de a supraveghea
gospodăriile casnice din punct de vedere sanitar-veterinar și prin prisma evidenței
și a productivității, acestor gospodării nu li se poate acorda sprijin pentru
dezvoltarea sau menținerea activității, ceia ce determină dotarea lor tehnologică
slabă și calitatea dubioasă a producției obținute.
În aceste condiții, este necesară stimularea trecerii animalelor din
gospodăriile casnice în fermele zootehnice autorizate.
c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariţia problemei
În urma desființării Uniunii Sovietice și privatizării bunurilor statului, toate
animalele au fost transferate în gospodăriile casnice ale populației, unde până în
prezent infrastructura existentă este una învechită, fără aplicarea tehnologiilor
moderne de creștere și întreținere a animalelor.
Creșterea animalelor în gospodăriile casnice este bazată pe tradiții
(deprinderea oamenilor de la sate de a crește animale) și pe încercarea
locuitorilor de a combina mai multe activități pentru a supraviețui în condițiile
actuale. Această îndeletnicire însă nu este una profitabilă ca rezultat al obținerii
unor prețuri reduse pentru produsul livrat către unitățile de procesare, fapt care
complică și mai mult situația social-economică a celor ce o practică.
Unitățile de procesare a laptelui achiziționează materia primă atât direct de la
fermele zootehnice, cât și prin intermediul punctelor de colectare a laptelui.
Reieșind din calitatea laptelui (materie primă) reglementată prin actele
normative (aciditatea, încărcarea bacteriologică, numărul de celule somatice,
etc.), produsul colectat de la gospodăriile casnice nu întotdeauna corespunde
cerințelor minime, ceia ce deseori provoacă pierderi economice unităților de
procesare. Acest fapt îi determină să achite un preț foarte mic de achiziție, care
bineînțeles îi nemulțumește pe crescătorii de animale.
Rentabilitatea afacerii în zootehnie este într-o strânsă legătură cu cantitatea
de produse obținute, dar și cu calitatea acestora. Acestea la rândul lor depind de
tehnologiile aplicate la creșterea și întreținerea animalelor (modul de furajare,
condițiile de microclimă, tehnologia de muls și păstrare a laptelui, tehnologia de
îngrășare și sacrificare, etc.), tehnologii care pot fi implementate/aplicate în
cadrul fermelor zootehnice și aproape imposibil în condiții de casă.
d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o intervenție
-
În cazul în care statul nu va interveni, efectivele de animale din speciile
menționate vor continua să se diminueze până la valori irecuperabile (30 mii cap
de vaci de reproducție, 300 mii cap de ovine/caprine), efective de animale care nu
vor permite asigurarea cu produse de origine animală nici măcar a populației din
zonele rurale, nemaivorbind de asigurarea securității alimentare a țării.
Totodată, se va reduce și numărul de exploatații de producere autorizate, o
mare parte din ele, în condițiile actuale, fiind sub riscul de a sista activitatea de
producere.
e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate şi identificați carenţele
prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de politici şi reglementările
existente care condiţionează intervenţia statului
Legislația actuală în domeniu este Legea 276/2016 cu privire la principiile
de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, unde la articolul 21.
Plățile directe, alin.(1) este menționat că în vederea menţinerii unui nivel cît mai
înalt al venitului producătorilor agricoli, compensării parțiale a cheltuielilor
suportate, statul efectuează plăţi directe.
Totodată, cadrul normativ relevant îl constituie Legea zootehniei 412/1999
şi Legea 371/1995 privind selecţia şi reproducţia în zootehnie.
Documentele de politici care condiționează intervenția statului sunt
Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020,
aprobate prin Hotărîrile Guvernului nr. 409 din 04.06.2014, Planul de acțiuni
pentru implementarea acesteia aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 742 din
21.10.2015.
2. Stabilirea obiectivelor
a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă și cauzele
acesteia, formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și realist)
Prin intermediul intervenției propuse, statul va atinge următoarele obiective:
1. Atragerea deținătorilor de animale să înregistreze forme juridice de organizare a
gospodăriilor (GȚ, SRL, etc.):
- înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe an, în primii 5 ani de
implementare a proiectului (25 ferme total per perioadă);
- înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a ovinelor/caprinelor pe an, în primii
5 ani de implementare a proiectului (75 ferme total per perioadă).
2. Majorarea efectivului de animale (bovine/ovine/caprine) în fermele zootehnice
autorizate sanitar-veterinar:
- majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per perioadă);
- majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel puțin 10 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (50 % total per perioadă);
- majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per perioadă);.
-
3. Ameliorarea productivității de lapte și carne la animalele întreținute în fermele
zootehnice:
- sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an în primii 5 ani de implementare a
proiectului (10% total per perioadă);
- sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an în primii 5 ani de
implementare a proiectului (15% total per perioadă);
- sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4 %/an în primii 5 ani de
implementare a proiectului (20% total per perioadă);
- sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2 %/an în primii 5 ani de
implementare a proiectului (10% total per perioadă).
3. Identificarea opţiunilor
a) Expuneți succint opțiunea „a nu face nimic”, care presupune lipsa de
intervenție
Lipsa intervenții prin obțiunea „a nu face nimic” va determina posibile:
✓ Avantaje: 1. Lipsa cheltuielilor administrative pentru elaborarea şi promovarea
proiectului de Hotărîre a Guvernului.
✓ Dezavantaje: 1. Adâncirea crizei în sectorul zootehnic;
2. Continuarea diminuării efectivelor de animale;
3. Diminuarea bruscă a volumelor de producție animalieră;
4. Sistarea activității economice a majorității exploatațiilor zootehnice;
5. Înrăutățirea nivelului de trai în zonele rurale ale țării;
6. Exodul populației din zonele rurale ale țării;
7. Neasigurarea implementării Legii cu privire la principiile de subvenționare
în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.
b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicînd cum
acestea țintesc cauzele problemei, cu indicarea novațiilor și întregului spectru de
soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie aprobate
Principalele prevederi ale proiectului constau în:
- Susținerea crescătorilor de animale prin acordarea plăților directe per cap de
animal;
- Distribuirea sprijinului în baza unor criterii clare, care condiționează atât o
activitate legală și transparentă, cât și o dezvoltare a activității vizate;
- Stabilirea mărimii sprijinului în dependență de valoarea genetică a animalului
exploatat, dar și nivelul lui de productivitate.
Impactul intervenției statului va fi resimțit prin:
- creșterea numărului de exploatații zootehnice autorizate, ca urmare a
înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;
- creșterea numărului de animale exploatate, ca urmare a stopării sacrificării
animalelor și a interesului de a deține un număr mai mare de animale;
- creșterea productivității medii a șeptelului de animale, ca urmare a interesului
-
de a deține animale mai productive pentru care sprijinul statului este mai mare;
- creșterea volumelor de producție animalieră, ca urmare a indicatorilor expuși
anterior;
- unitățile de procesare vor fi asigurate cu materie primă de origine autohtonă.
c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu
au fost luate în considerare
O opțiune alternativă ar fi acordarea plăților directe per litru de lapte. Această
opțiune însă, pe de o parte, poate genera situații de fraudare, atunci când laptele
este falsificat sau achiziționat cu un preț mai mic de la gospodăriile casnice și livrat
unităților de procesare, iar pe de altă parte, apare dilema stimulării creșterii
animalelor din rasele specializate în producția de carne, care de asemenea necesită
o atenție deosebită.
Totodată, Legea 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea
agriculturii și mediului rural nu prevede acest tip de stimulare a deținătorilor de
animale.
4. Analiza impacturilor opțiunilor
a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în
viitor, care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate
Efectele pozitive ale stării actuale sunt umbrite de problemele existente în sector.
De fapt, ținând cont de problemele expuse în capitolele anterioare, nici nu putem
vorbi de oarecare efecte pozitive ale stării actuale.
Pe cealaltă parte, efectele negative ale situației actuale sunt:
- lipsa motivării de a crește și exploata animale;
- insuficiență de materie primă calitativă pentru unitățile de procesare;
- neutilizarea resurselor existente (umane, naturale, intelectuale, de mediu, etc.);
- pierderea tradițiilor străvechi;
- riscul neasigurării securității alimentare a țării.
b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completînd tabelul din
anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri
sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ
de acestea
Impactul Economic - implementarea proiectului va avea impact minor
asupra bugetului de stat, deoarece pentru implementarea intervenției propuse se vor
utiliza mijloace financiare prevăzute în Fondul național de dezvoltare a agriculturii
și mediului rural.
Totodată, conștientizând situația care se repetă de la an la an, pentru a putea
implementa proiectele deja existente, acest Fond urmează a fi majorat cu 300-400
milioane lei, iar pentru a interveni cu măsuri noi care sunt acceptate prin Legea
276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și
mediului rural (plățile directe per hectar sau cap de animal), Fondul trebuie majorat
substanțial.
Potrivit calculelor, impactul financiar al plăților directe per cap de animal, va
constitui circa 60-62 milioane lei, dintre care 33-35 milioane lei pentru fermele de
-
bovine și 25-27 milioane lei pentru fermele de ovine și caprine.
În același timp, proiectul va avea impact considerabil asupra activității
economice a agenților economici din sectorul zootehnic, prin aplicarea
tehnologiilor moderne de creștere și exploatare a animalelor, cu utilizarea
materialului genetic performant, selecționat și omologat.
Acordarea plăților directe exclusiv pentru animalele exploatate în
întreprinderile agricole, îi vor determina pe crescătorii de animale să treacă la o
activitatea în cadrul unei forme juridice de organizare, ceia ce pe lângă alte efecte
pozitive expuse anterior, va contribui la majorarea vărsărilor la buget prin impozite
și taxe achitate de agenți economici. Doar în primii ani de intervenție, numărul de
ferme va crește cu cel puțin 5 exploatații înregistrate pe an de creștere a bovinelor
și cel puțin 15 exploatații înregistrate pe an de creștere a ovinelor/caprinelor.
Astfel, în 5-7 ani de intervenție, numărul de ferme zootehnice practic se va dubla,
iar dimensiunile acestora vor crește considerabil.
Impactul Social - implementarea proiectului va înlesni majorarea numărului
de locuri de muncă, va contribui la creșterea veniturilor angajatorilor sau
angajaților și respectiv va conduce la reducerea sărăciei în zonele rurale ale țării.
Impactul de mediu - implementarea proiectului nu va afecta nici într-un fel
mediul înconjurător și nu va încuraja încălcarea normelor de protecție a mediului.
b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completînd
tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă
de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv
și negativ de acestea
Opțiunea alternativă identificată, acordarea plăților directe per litru de lapte,
prezintă un impact mai puțin pozitiv. Această opțiune, pe de o parte, poate genera
situații de fraudare, atunci când laptele este falsificat sau achiziționat cu un preț
mai mic de la gospodăriile casnice și livrat unităților de procesare, iar pe de altă
parte, apare dilema stimulării creșterii animalelor din rasele specializate în
producția de carne, care de asemenea necesită o atenție deosebită.
Totodată, această opțiune nu va stimula tendința deținătorilor de animale de a
ameliora valoarea genetică a animalelor, deoarece laptele pentru care s-ar obține
sprijinul din partea statului se poate obține atât de la animale înalt productive, cât și
de la animale mai puțin productive.
Costurile de implementare a opțiunii alternative ar fi similare celor de la
intervenția propusă (circa 60 milioane lei), însă efectele pozitive sunt net
superioare în favoarea intervenției propuse.
c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care
pot duce la eșecul intervenției și/sau schimba substanțial valoarea beneficiilor și
costurilor estimate și prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu
prevederile proiectului a celor vizați în acesta
Pentru opțiunea analizată au fost identificate următoarele riscuri:
- Lipsa alocațiilor bugetare pentru suplinirea Fondului național de dezvoltare
a agriculturii și mediului rural;
- Lipsa specialiștilor în zootehnie, care să efectueze bonitarea animalelor,
ceia ce va diminua mărimea sprijinului acordat.
-
d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de
conformare pentru întreprinderi, dacă există impact disproporționat care poate
distorsiona concurența și ce impact are opțiunea asupra întreprinderilor mici și
mijlocii. Se explică dacă sînt propuse măsuri de diminuare a acestor impacturi
Nu au fost identificate impacturi negative asupra întreprinderilor mici și mijlocii în
ceia ce ține atât de costurile de conformare, cât și de concurența în domeniul de
activitate.
Concluzie
e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor
și costurilor, precum și a asigurării celui mai mic impact negativ asupra celor
afectați
Opțiunea selectată (acordarea plăților directe per cap de animal) va permite
atingerea obiectivelor trasate, precum și va permite realizarea politicilor statului în
domeniul zootehniei.
Un alt avantaj al intervenției propuse față de opțiunea alternativă este că plata
directă per cap de animal, se va efectua pentru animalele cu vârsta de la 12 luni, iar
plata per litrul de lapte s-ar acorda doar pentru animalele deja productive. Este de
menționat faptul că fermierii întâmpină mari dificultăți cu creșterea tineretului
pentru reproducere, costurile de întreținere a lui fiind destul de mari.
Alegerea opțiunii date a fost determinată de beneficiile maximale și costurile
minime posibile. Menționăm, că implementarea opțiunii alese nu va afecta nici
într-un fel activitatea vreunei categorii de întreprinderi.
5. Implementarea şi monitorizarea
a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru
juridic necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce schimbări
instituționale sînt necesare
Prezentul proiect va fi implementat și monitorizat de către Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului prin intermediul Agenției de Intervenţie şi Plăţi
pentru Agricultură.
Pentru implementarea opțiunii recomandate este necesară elaborarea şi promovarea
proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului
privind acordarea de plăți directe per cap de animal.
Pentru implementarea opțiunii recomandate nu sunt necesare schimbări
instituționale.
b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua
monitorizarea
Indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea sunt:
- înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe an;
- înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a ovinelor/caprinelor pe an;
- majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an;
- majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel puțin 10 %/an;
- majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an;
- sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an;
- sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an;
- sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4 %/an;
- sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2 %/an.
-
c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară
evaluarea performanței actului normativ propus. Explicați cum va fi monitorizată
şi evaluată opţiunea
Impacturile pozitive vor fi resimțite imediat după aprobarea de către Guvern a
actului normativ propus. Urmare a mediatizării informației privind aprobarea
Regulamentului și condițiilor de obținere a sprijinului financiar din partea statului,
deținătorii de animale vor conștientiza avantajele desfășurării unei activități legale
de creștere a animalelor. Totodată, obiectivele propuse la punctul 2, vor fi atinse
deja către anul 2025.
În același timp, impactul negativ în urma neaprobării de către Guvern a actului
normativ propus, se va resimți într-o perioadă destul de scurtă (6 luni – un an), ca
rezultat al diminuării drastice a efectivelor de animale și reducerii simțitoare a
volumelor de producție agroalimentară autohtonă.
6. Consultarea
a) Identificați principalele părţi (grupuri) interesate în intervenţia propusă
Grupurile interesate de intervenția propusă sunt:
Grupul I, circa 390 ferme de creștere a bovinelor, ovinelor și caprinelor pentru
producția de lapte și carne;
Grupul II, circa 25 fermele zootehnice de prăsilă;
Grupul III, deținătorii de animale, care în prezent încă nu au înregistrat o formă
juridică de organizare, însă urmează să o facă urmare a conștientizării avantajului
și beneficiilor propuse.
b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat consultarea adecvată a
părţilor
Consultarea s-a efectuat prin expunerea/publicarea a Analizei impactului de
reglementare pe pagina web a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi
Mediului, la compartimentul ”Transparența decizională”, rubrica ”Proiecte de
documente” și pe http://www.particip.gov.md.
Totodată, conform pct.11, subpct 21), lit.b) din Metodologia de analiză a
impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului 23/2019, până la înregistrarea proiectului de act
normativ de Cancelaria de Stat, varianta inițială Analizei impactului de
reglementare urmează a fost consultată cu Ministerul Finanțelor.
c) Expuneți succint poziţia fiecărei entităţi consultate față de documentul de
analiză a impactului şi/sau intervenţia propusă (se expune poziția a cel puțin unui
exponent din fiecare grup de interese identificat)
Ministerul Finanțelor a avizat pozitiv Analiza impactului de reglementare.
Asociaţia Fermierilor – Producători de Lapte a avizat pozitiv atât Analiza
impactului de reglementare, cât și proiectul Regulamentului privind acordarea de
plăți directe per cap de animal.
Anexă
Tabel pentru identificarea impacturilor
Categorii de impact Punctaj atribuit
-
Opțiunea propusă
Opțiunea
alterativă 1
Opțiunea
alterativă 2
Economic
costurile desfășurării afacerilor 2
povara administrativă 1
fluxurile comerciale și investiționale 2
competitivitatea afacerilor 3
activitatea diferitor categorii de întreprinderi
mici și mijlocii
3
concurența pe piață 3
activitatea de inovare și cercetare 3
veniturile și cheltuielile publice -1
cadrul instituțional al autorităților publice 0
alegerea, calitatea și prețurile pentru
consumatori
3
bunăstarea gospodăriilor casnice și a
cetățenilor
1
situația social-economică în anumite regiuni 2
situația macroeconomică 2
alte aspecte economice 2
Social
gradul de ocupare a forței de muncă 3
nivelul de salarizare 3
condițiile și organizarea muncii 2
sănătatea și securitatea muncii 1
formarea profesională 2
inegalitatea și distribuția veniturilor 0
nivelul veniturilor populației 3
nivelul sărăciei 3
accesul la bunuri și servicii de bază, în
special pentru persoanele social-vulnerabile
3
diversitatea culturală și lingvistică 0
partidele politice și organizațiile civice 0
sănătatea publică, inclusiv mortalitatea și
morbiditatea
1
modul sănătos de viață al populației 2
nivelul criminalității și securității publice 0
accesul și calitatea serviciilor de protecție
socială
0
accesul și calitatea serviciilor educaționale 0
accesul și calitatea serviciilor medicale 0
accesul și calitatea serviciilor publice
administrative
1
nivelul și calitatea educației populației 0
-
conservarea patrimoniului cultural 1
accesul populației la resurse culturale și
participarea în manifestații culturale
1
accesul și participarea populației în activități
sportive
0
discriminarea 0
alte aspecte sociale 0
De mediu
clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de
seră și celor care afectează stratul de ozon
1
calitatea aerului 0
calitatea și cantitatea apei și resurselor
acvatice, inclusiv a apei potabile și de alt gen
0
biodiversitatea 2
flora 2
fauna 3
peisajele naturale 0
starea și resursele solului 2
producerea și reciclarea deșeurilor 2
utilizarea eficientă a resurselor regenerabile
și neregenerabile
0
consumul și producția durabilă 3
intensitatea energetică 0
eficiența și performanța energetică 0
bunăstarea animalelor 3
riscuri majore pentru mediu (incendii,
explozii, accidente etc.)
0
utilizarea terenurilor 2
alte aspecte de mediu 0
Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu fiecare categorie de
impact, pentru fiecare opțiune analizată, unde variația între -3 și -1 reprezintă
impacturi negative (costuri), iar variația între 1 și 3 – impacturi pozitive
(beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota 0 reprezintă lipsa
impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea impactului (1 – minor,
2 – mediu, 3 – major) față de situația din opțiunea „a nu face nimic”, în
comparație cu situația din alte opțiuni și alte categorii de impact. Impacturile
identificate prin acest tabel se descriu pe larg, cu argumentarea punctajului
acordat, inclusiv prin date cuantificate, în compartimentul 4 din Formular, lit. b1)
și, după caz, b2), privind analiza impacturilor opțiunilor.
Anexe
Proiectul de act normativ
-
CANCELARIA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
GRUPUL DE LUCRU
AL COMISIEI DE STAT PENTRU REGLEMENTAREA
ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR
Nr. 38-02-8418
Chişinău
14 septembrie 2020
Casa Guvernului, of. 625 MD-2033, Chișinău, Republica Moldova
Telefon: + 373 22 250 442
E-mail: secretariat.gl.air@gov.md
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului
În temeiul prevederilor art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, art.19 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, precum și atribuțiile stabilite în pct.34 din Regulamentul Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1429/2008, se remite Expertiza Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal.
Anexă: 1 filă
Secretar general adjunct al Guvernului,
Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător Roman CAZAN
Digitally signed by Cazan RomanDate: 2020.09.15 09:37:23 EESTReason: MoldSign SignatureLocation: Moldova
mailto:secretariat.gl.air@gov.md
-
EXPERTIZA
Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător Prezenta expertiză este acordată în temeiul art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în conformitate cu prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, Hotărârii Guvernului nr.1429/2008 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător și Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 23/2019.
Titlul actului examinat: Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea
Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal Autorul (autoritatea),
persoana responsabilă: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Direcția politici de producție, procesare şi reglementarea calităţii produselor de origine animalieră, Roşca Valentin, Şef interimar
Evaluarea documentului de analiza a impactului
Examinat în ședința Grupului de lucru la data: 04.08.2020 Concluzia: Analiza de impact se susține.
Evaluarea proiectului de act normativ
Examinat în ședința Grupului de lucru la data 08.09. 2020 Concluzia: proiectul se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi
recomandărilor expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare şi ale membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător Comentarii, obiecții, recomandări:
Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost examinat în ședința Grupului de lucru din 4 august anul curent şi nu a fost susținut. Proiectul Regulamentului a fost modificat, fiind luate în considerare unele obiecții şi recomandări expuse în opinia prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020. Totodată, unele obiecții şi recomandări nu au fost luate în considerare.
Prevederile p. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele prevăzute în proiectul Regulamentului.
Prevederile p. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de producători agricoli în condiţiile în care mijloacele financiare sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul respectiv necesită a fi revizuită.
Prevederile p. 18 necesită a fi concretizate şi detaliate, fiind indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al Ministerului şi Agenției, astfel fiind ridicat gradul de transparență al reglementării şi de accesibilitate la informație.
Extrasul din Procesul-verbal nr.30 al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din data de 8 septembrie 2020 se anexează.
Secretar general al Guvernului,
Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător Roman CAZAN
-
EXTRAS
din PROCESUL-VERBAL nr.30
al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător
(Ședință prin corespondență)
8 septembrie 2020
Au participat :
Membrii Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător:
Eugen Dațco - director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova
Marina Bzovîi - director executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC
Ana Groza - director executiv al Asociației Investitorilor Străini (FIA)
Carolina Linte -
director executiv al Asociației Patronale Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”
Alexandra Popa - Asociația Businessului European din Moldova (EBA)
Diana Russu - șef al Direcției susținere și promovare a membrilor CCI a Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie
Elena Bejenaru - director executiv al Federației Patronale a Constructorilor, Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcție „CONDRUMAT”
Victor Baciu
- consultant de politici, Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova”
Valentina Chiper - șef al Secției reglementarea mediului de afaceri și întreprinderi mici și mijlocii, Direcția politici economice și mediul de afaceri, Ministerul Economiei și Infrastructurii
Roman Gapeev - șef al Serviciului transport feroviar, Direcția transport, Ministerul Economiei și Infrastructurii
Alexandru Leonte - consultant principal în Direcția urbanism, construcții și locuințe, Ministerul Economiei și Infrastructurii
Vitalie Dragan
- șef al Direcției politici în domeniul medicină veterinară și siguranța alimentelor de origine animalieră, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Victoria Ciorbă - consultant principal în Direcția avizarea acte normative, Ministerul Justiției
Svetlana Nunu - consultant principal în Direcția acte guvernamentale, Cancelaria de Stat, secretarul Grupului de lucru
-
Responsabili din cadrul autorităților publice centrale:
Valentin Roșca - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Direcția politici de producție, procesare și reglementare calității produselor de origine animalieră
Dionisie Ceban - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări
Veaceslav Țurcanu - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări
Daniel Chiviriga - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări
Elena Ilescu - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Departamentul gaze naturale și energie termică, Secția reglementări
Ana Miron - Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul transport aerian
Anatolie Silitrari - Ministerul Economiei și Infrastructurii, Direcția infrastructura calității și securitate industrială
Liudmila Marduhaeva - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice
Lilian Mindov - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția cadastrul bunurilor imobile
Maria Ovdii - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția geodezie, cartografie și geoinformatică
Olga Buzu - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Serviciul evaluarea bunurilor imobile
Cornelia Eremia - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția cadastrul bunurilor imobile
Experți al Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare: dl Oleg Chelaru, dl Victor Ermurachi, dna Natalia Crețu, dna Tatiana Iovv, dl Eduard Sîrbu
1. Examinarea proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe
per cap de animal (repetat)
Autor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului _________________________________________________________________
Opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, dl Victor Ermurachi
Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost prezentat repetat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul Regulamentului a fost examinat în ședința Grupului de lucru din 4 august anul curent şi nu a fost susținut. Proiectul Regulamentului a fost modificat, fiind luate în considerare unele obiecții şi recomandări expuse în opinia prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020.
-
Analiza proiectului din punct de vedere a corespunderii principiilor şi criteriilor Legii nr.424/2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător si ale Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător
Prevederile subpunctului 4) al pct.7 stabilesc condiția ca producătorul agricol să dispună de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil ramural. Această condiție este discutabilă din considerentele, că o astfel de apartenență poartă caracter benevol. Totodată, apartenența la asociații poate genera costuri pentru producătorii agricoli. Astfel, analiza de impact trebuie să argumenteze așa condiție. Obiecție valabilă şi pentru subpunctul 5) al pct.11.
Prevederile pct.11 din proiectul Regulamentului stabilesc un set de documente obligatorii pentru obținerea plăților directe per cap de animal. În opinia noastră, este discutabilă obligativitatea prezentării copiei de pe extrasul din registrul persoanelor juridice sau a certificatului de înregistrare, pentru gospodăriei țărănești (de fermier) stabilită conform subpunctului 2). E suficient doar de indicat în cerere informațiile de care dispune solicitantul (denumirea, adresa, numărul de înregistrare, etc.) – o autoritate publică nu trebuie să solicite informație, care este deținută de o altă autoritate publică. Agenția va verifica informația prezentată colaborând cu alte autorități.
Prevederile pct. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele prevăzute în proiectul Regulamentului.
Prevederile pct. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de producători agricoli în condițiile în care mijloacele financiare sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul respectiv necesită a fi revizuită.
Prevederile pct.18 necesită a fi concretizate şi detaliate, fiind indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al Agenției, astfel fiind ridicat gradul de transparență al reglementării şi de accesibilitate la informație.
Concluzii și recomandări: Proiectul poate fi avizat, fiind luate în considerare recomandările expuse.
Notă: În rezultatul examinării opiniei, autorii au modificat proiectul. Proiectul modificat a fost remis membrilor Grupului de lucru.
Opiniile membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător și argumentele prezentate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Dl Eugen Dațco Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Dna Marina Bzovîi
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi recomandărilor atât a expertului, cât și a propunerilor Asociația Națională ANPLPL LAPTE.
-
Dna Ana Groza
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi recomandărilor Asociației Naționale ANPLPL LAPTE.
Dna Carolina Linte
Propunerile înaintate de Asociație au fost acceptate parțial. Proiectul a fost simplificat din punct de vedere al accesibilității subvenționării de către
fermierii mici, în schimb nu s-a diminuat plafonul de la 10 capete de la 5, ceia ce face accesul la finanțare pentru producătorii mici să rămână inadmisibil. Autorul nu oferă date statistice despre cum și câte animale sunt întreținute în exploatații (numărul de animale indicat doar că 95% din animale sunt întreținute în gospodării individuale).
Principiile de subvenționare sunt prevăzute în art.21 din Legea nr.276/2017 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Astfel, conform alin.(4) lit.b) al articolului menționat solicitanți ai plăților directe pot fi producătorii agricoli deținători de animale care demonstrează obținerea unei cantități minime de producție pe cap de animal, stabilită anual de organul central de specialitate, după consultarea cu asociațiile de profil ale producătorilor agricoli.
Considerăm oportun de a introduce cel puțin un certificat, factură, care atestă faptul că animalul subvenționat sau suportul acordat va avea un impact economic asupra dezvoltării sectorului fie lapte sau carne:
Menționează că se admite acordarea plăților directe pe cap de animal pentru speciile de animale înscrise în Registrul de stat al animalelor, ținut conform prevederilor Legii nr.231-XVI din 20 iulie 2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor.
Se propune completarea listei documentelor pentru obținerea plăților directe per cap de animal cu următoarele documente: certificat sanitar –veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2 pentru livrarea laptelui/cărnii produse procesate din lapte /carne (certificatul sanitar-veterinar este prevăzut în Nomenclatorul actelor permisive, eliberate de către autoritățile emitente persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător); copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoțite de copii de pe facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii aferente laptelui și produselor lactate/carne și produse din carne comercializate ( în cazul când deține autorizația sanitar- veterinară pentru fabricarea produselor lactate din lapte de vaci / din lapte de oi, din lapte de capră, carne /preparate și produse din carne ) pentru producătorul care efectuează vânzarea.
Cu referire la estimarea cantitativă a indicatorilor de performanță ce urmează a fi atinși: 1) creșterea cantității, calității produsului primar și profitabilității operatorilor din domeniu alimentar, precum și perfecționarea continuă a capacității operatoriului din domeniu agroalimentar; 2) creșterea responsabilității operatorului în momentul tranzacției de vânzare -cumpărare, fie cu destinație a pieței interne si a celor externe, siguranța produselor alimentare de origine animală , sănătatea și bunăstarea populației menționează următoarele.
Subvenționarea prin plăți directe în cazul tranzacțiilor oficiale (comerț legal, cu achitarea taxelor la bugetul de stat) , va diminua preturile produselor finite în mediu cu 3%, va asigura sectorul de procesare cu materie primă autohtonă, va exclude concurența neloială a produselor autohtone comercializate în piață, prin patentă, comerț neautorizat stradal, ambulant cu cele din magazine specializate și autorizate. Certificarea produselor alimentarea de origine animală în conformitate cu standardele internaționale prevăzute deja în Cerințele naționale de calitate și plasare pe raft va permite din cantitatea totala de produse fabricate, autorizarea întreprinderilor și a R. Moldova ca țară exportatoare. Totodată monitorizarea calității si siguranței alimentelor de origine animala poate deminau cheltuielile pentru sănătatea publică, in jur de 3% pentru bolile infecțioase intestinale.
Este clar ca anul este foarte complicat și nu o dată am insistat pentru un suport pentru crescătorii de bovine, ovine, caprine de lapte , dar nici într-un caz seceta, și deciziile MADRM nu ar trebuie să compromită atingerea criteriilor și obiectivelor de siguranță a produselor alimentare, în special de origine animală. Să nu uităm de unde vine COVID19.
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.
lex:LPLP20060720231lex:LPLP20060720231
-
Dl Valentin Roșca Cu referire la opinia dnei Carolina Linte menționează că proiectul vine să implementeze
prevederile Legii nr.276/2017 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, în speță art.21 Plățile directe. Astfel, potrivit legii prenotate, noțiunea de producător agricol mic înseamnă producător agricol care deține cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă ... de la 21 până la 40 de capete de bovine sau de la 51 până la 100 de capete de porcine, ovine/caprine... În acest sens, la pct. 6 al Regulamentului au fost stabilite efectivele de animale reieșind din structura normală a șeptelurilor întreținute în fermele zootehnice (adică de obicei într-un efectiv total de 20 bovine se regăsesc 10 capete vaci mulgătoare, sau într-un efectiv total de 50 ovine/caprine se regăsesc 30 capete oi/capre), iar diminuarea acestui plafon ar însemna o deviere de la prevederile legale.
Atât legea, cât și Regulamentul propus pentru examinare, au scopul de a sprijini crescătorii de animale să-și dezvolte capacitățile și să treacă la o formă legală de activitate, astfel majorându-și veniturile și obținând încrederea în potențialul afacerii pe care au ales-o. În prezent, creșterea animalelor este una din activitățile care se bucură de cea mai mică atractivitate din partea cetățenilor, ceea ce se datorează unui lanț de factori precum: exploatarea unor animale cu performanțe slabe → condiții de întreținere mediocre → baza furajeră modestă → producții slabe → prețuri de achiziție mizere → venituri „la limită” (sau sub limită) → atractivitate „zero”. În aceste condiții este foarte greu de convins pe cineva să investească în acest sector al economiei, iar efectivele de bovine și ovine/caprine vor continua să se diminueze. Prin urmare, la art.21 al Legii nr.276/2017 este specificat că „(1) În vederea menținerii unui nivel cât mai înalt al venitului producătorilor agricoli, compensării parțiale a cheltuielilor suportate, statul efectuează plăți directe”. Totodată, în lege este prevăzut și cine poate beneficia de aceste plăți directe, și anume „producătorii agricoli deținători de animale care demonstrează obținerea unei cantități minime de producție pe cap de animal”. În opinia noastră, stabilirea unor cerințe de prezentare a „certificatelor sanitar –veterinare Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2, sau copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii aferente laptelui și produselor lactate/carne și produse din carne comercializate”, etc., nici într-un fel nu vor contribui la implementarea intențiilor legiuitorului de a sprijini dezvoltarea producătorilor agricoli crescători de animale. Mai mult ca atât, Grupul de lucru dintotdeauna a pledat pentru micșorarea poverii administrative exercitate asupra mediului de afaceri, din acest motiv solicitarea de a stabili aceste prevederi, parvenită din partea unui reprezentant al mediului de afaceri, este oarecum neclară.
Suplimentar, a menționat că AO Asociația Fermierilor Producători de Lapte, care reprezintă cea mai mare formă asociativă a crescătorilor de bovine din țară (peste 35 producători agricoli - preponderent mari), au avizat pozitiv varianta actuală a Regulamentului și au solicitat urgentarea promovării acesteia, pentru a putea interveni cât mai urgent către producătorii agricoli.
În această ordine de idei, solicită sprijinul și susținerea proiectului Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal.
Dna Carolina Linte
Remarcă că explicațiile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nu se încadrează în cadrul legal și politicile adoptate de către ministere. În acest sens menționează Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Hotărîrea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală.
Remarcă că lipsa unei politici clare pentru subvenționare în sectorul zootehnic va crea distorsiuni pe piață, prețul la carne va cădea brusc, deoarece oferta va fi mai mare decât poate consuma piața internă, iar operatorii din domeniul alimentar din R. Moldova nu dețin dreptul de export pentru C.S.I și UE, în schimb pot fi exportate în masa vie la plus valoare foarte mică.
Conform Procesului-verbal al Adunării generale a Asociației (pct.4) s-a discutat subiectul: a) Politica de dezvoltare a sectorului de producere și procesare a laptelui ”de la furca la
furculița” indicii de performanță; b) Reglementarea practicilor comerciale neloiale dintre operatorii din cadrul lanțului de
aprovizionare agricol și alimentar (Legea nr. 231/2010 privind comerțului intern).
-
Pentru subiectul ce ține de politica de dezvoltare a sectorului de producere și procesare a laptelui ”de la furca la furculița” indicii de performanță, în cadrul discuției a fost prezentat un model: profitabilitatea fermelor zootehnice, depinde de managementul eficient de dezvoltare bazat pe bunele practici la producere (creșterea, sănătatea și bunăstarea animalelor, igiena mulsului, rația alimentară, baza furajeră ș. a , rezultatul economic fiind lapte Brut și produsele derivate pentru fermele de bovină de lapte, pentru fermele de bovine de carne este carnea și produse derivate. Un kg de carne în masa vie este comercializat la preț de 21-22 lei/kg pentru o bovina cu o greutate de 700 kg/cap X22lei/kg =15400 lei (venit din vânzări), iar în cazul bovinelor de lapte cu o greutate de 600kg cu 4 alăptații a cate 6000kg/205 zile X6,5/lei/kg =156000lei (venit din vânzări). Este evident că investițiile și subvențiile trebuie să fie direcționate per litru de lapte. S-a decis de a înainta demers către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Comisia parlamentară agricultură și industria alimentară cu privire la modificarea Legii nr. 276/2017 privind subvențiile în agricultură în vederea acordării subvențiilor per lit./lapte. Este inexplicabil faptul ca Asociația solicită implementarea cadrului legal al R. Moldova și legalitatea tranzacțiilor comerciale, iar autorul proiectului insistă pe risipa banilor publici achitați din buget.
Dna Alexandra Popa
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Proiectul urmează a fi ajustat la recomandările expertului Secretariatului Evaluării
Impactului de Reglementare și propunerile membrilor Grupului de lucru.
Dna Diana Russu
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Se susține opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare de
ajustare a proiectului hotărârii de Guvern.
Dna Elena Bejenaru
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Deși a fost expediat proiectul Regulamentului puțin modificat, totuși obiecțiile și
recomandările expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare nu au fost luate în considerație și incluse în proiectul modificat. Este vorba de documentele-tip ce urmează a fi eliberate de MADRM și anexate la proiect.
Dl Victor Baciu
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.
Dna Valentina Chiper
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.
Dl Roman Gapeev
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Dl Alexandru Leonte
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.
Dl Vitalie Dragan
Se susține.
Dna Victoria Ciorbă Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. 1. Pct. 9 sbp. 2) necesită a fi revizuit, or pierea animalelor poate avea loc chiar dacă
beneficiarul plății directe a exercitat diligența cuvenită unui bun gospodar. La fel, pct. 10 se va revedea, în partea ce ține de circumstanțele care justifică neexecutarea, confirmate în modul stabilit, pentru precizia reglementării. Alte obiecții de ordin tehnico-juridic vor fi formulate la etapa expertizei juridice a proiectului.
-
2. Referitor la obiecțiile din opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare.
Criteriul de eligibilitate pentru obținerea subvenției apartenența la una din asociațiile de profil ale producătorilor agricoli este prevăzut în art. 24 lit. f) din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.
Conform art. 16 alin. (7) din Legea nr. 276/2016 „Entitățile, indiferent de forma juridică de organizare, deținătoare de registre de stat și de alte informații necesare pentru îndeplinirea eficientă a funcțiilor Agenției acordă acces gratuit la acestea prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern, cu stabilirea condițiilor de acces și utilizare a registrelor respective, a altor informații pentru a asigura păstrarea integrității lor.”
Potrivit Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) „Gospodăria țărănească se înregistrează de către fondatorul ei la primăria unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi în a cărei hotare el deține teren. Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) este ținut de primărie„.
Astfel, norma de la pct. 11 sbp. 2), privind prezentarea copiei certificatului de înregistrare a gospodăriei țărănești, este justificată în cazul în care datele privind gospodăriile țărănești înregistrate nu sunt furnizate de primării prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).
S-a decis: proiectul se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare și ale membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător (1 – se susține; 12 –se susține condiționat).
Președintele Grupului de lucru Roman CAZAN
-
Proiectul 729Proiectul 729H.G. plati directe IIProiectul 729-Regulament Plati directe redactat dupa GLRAI 09.09.2020 (1)Nota Info HG Plati directe.semnatAIR plati directe
1_Expertiza_17400_MADRM.semnat 729 (1)
a.f
top related