prezentare - spusul povestilor si dezvoltarea trasaturilor de caracter la copii

Spusul poveștilor și dezvoltarea trăsăturilor de

caracter la copiiiunie 2015

Să facem cunoștință!

Nume Ce vă place să faceți cel mai mult (legat de profesie și nu

numai) Speranțele legate de acest curs „Pânza de păianjen”

Perspectiva dezvoltării

Dezvoltarea trăsăturilor de caracter

Feedbackul activ constructiv

Spusul poveștilor de către copii

Lim

baj în

acțiu

ne

Vânătoarea de povești!

spuneți o poveste personală–poate fi legată de o temă de pe fișă sau de orice altă temă

pot răspunde mai multe persoane la aceeași întrebare

Inspirație pentru povești personale

Ce este spusul poveștilor?

De ce ne plac poveștile?

De ce ne plac poveștile?

Înmagazinăm informaţia în creier sub formă de poveşti. Poveștile sunt cea mai veche formă de educaţie. Poveștile personale – 65% din conversațiile noastre.

Şşş...acum nu se spun poveşti!

Diferențele dintre spusul poveștilor și teatru

Diferențele dintre spusul poveștilor și teatru Recuzită, decoruri Transformarea într-un personaj Dialogul direct cu publicul Scenariu Regia

Alte diferențe

Spusul poveștilor vs. citit cu voce tare Spusul poveștilor vs.recitarea de poezii

„..până şi copiii nemotivaţi şi cu rezultate academice slabe sunt mult mai înclinaţi să asculte,

să citească, să scrie şi să muncească din greu în contextul spusului de poveşti”

(US Department of Education, 1986)

Renașterea spusului de poveștiSpusul poveștilor a renăscut în ultimii 30 de ani în SUA și Marea Britanie.Spusul poveștilor de către copii este introdus ca materie obligatorie în aprox. 50% din școlile americane

Situația din România – Copiii spun povești

Programul de spus povești

Un program de minim 8 ședințe, în care copiii învață să spună o poveste unui public ca niște povestitori adevărați

Se adresează copiilor din clasele II-IV. , dar poate fi adaptat pentru gimnaziu și liceu. Copiii trebuie să știe să citească și să scrie.

Structura unui program de spus povești Cum se alege o poveste Cum se învaţă o poveste Cum se spune & exersează o poveste Serbarea poveștilor!

Cum se alege o poveste

Minim 5 povești citite, ideal 10-15 Povești citite Fișa poveștii

Cum se alege o poveste

Alese de către copil (nu din oficiu) Fiecare cu povestea lui! (povești diferite) Povești scurte Povești adaptate într-o formă ușor de reprodus oral

Cum se învață o poveste

Harta poveștii

Croitorul

Croitorul

OCHIUL MINȚII Cum arăta croitorul? Cum arătau hainele pe care le purta? Câți ani credeți că avea? Cum i-ați descrie faţa? Ochii, părul? Ce ați mai văzut cu „ochiul minții” în timp ce se spunea

povestea?

Croitorul

Învățarea începuturilor și sfârșiturilorImportanţa lui:

“A fost odată ca niciodată”

şi

“Am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa”

Cum se învață - Exerciții de dezvoltare a: Imaginației Fluenței verbale Abilității de a improviza Abilității de a descrie Încrederii în a folosi propriile cuvinte

Întrerupătorul Din fericire, din nefericire Cuvinte cu legătură Scuze, scuze Monstrul cu 3 capete Fațetele povestirii Joacă-te cu povestea La fel, dar diferit

Comparația Cele cinci simțuri Trombonul poveștilor Povești sucite Povești „de ce” Alte și alte aventuri Desaga cu povești Ochiul minții Zborul rândunicii

Cum se învață – Activități

Cum se spune o poveste

Voce Expresii faciale Gesturi Dezvoltarea personajelor Contact vizual Gestionarea emoțiilor Feedback și autoevaluare

Cum se spune o poveste: Voce

Cum se spune o poveste: Voce Intonație versus monoton Volum: Tare versus încet Ritm: Rapid versus lent Pronunție Accentuare cuvinte Pauze Dialog Voci personaje

Cum se spune o poveste: Voce Intonație versus monoton Oh! Mi-am pierdut tema pentru acasă Ce faci acolo? Numărat de la 1 la 10

Cum se spune o poveste: Voce Variația vitezei vocii

Fără să-și dea seama, problema broaștelor era rezolvată.Dar acum satul era invadat de șerpi! Șerpii sâsâiau! Se târau, șerpuind, peste tot. Așteptând să se năpustească asupra prăzii.

Cum se spune o poveste: Voce Modularea vocii și reglarea respirației Exerciții de dicție Accentuare anumite cuvinte Importanța tăcerii

Cum se spune o poveste: Voce Folosirea vocilor pentru personaje: Tonalitate & emoții

Folosirea dialogului Recunoaște-mă după voce sau sunete!

Cum se spune o poveste: Expresii faciale Exprimarea non-verbală a emoțiilor Leapșa feței/ Dă masca mai departe

Cum se spune o poveste: Gesturi Sugerăm, nu arătăm (nu distragem, nu atragem atenția

asupra noastră). Gesturile timide Gesturile nervoase

Cum se spune o poveste: Gesturi Aruncarea în cerc & Improvizație Mima Mima & Improvizație – Ce faci aici? (2 variante) Plimbări în liniște Statuile

Cum se spune o poveste: Contact vizual Stabilește conexiunea emoțională Se folosește în funcție de necesitățile poveștii

Toate mâinile sus Toate mâinile jos

Cum se spune o poveste: Dezvoltarea personajelor

Cum se spune o poveste: Gestionarea emoțiilor Cât de mari sunt emoțiile mele? Normalizare Îmblânzirea dragonului Poziția cocoșului (poziția învingătorului) Să mă imaginez pe mine (cu entuziasm și încredere) Plimbări cu încredere Cum să faci față greșelilor și lapsusurilor

Cum se spune o poveste: Feedback și autoevaluare Stația rotitoare (3 grupe)

Cum ar fi util să dea învățătoarele feedback către copii (ce să încurajeze, ce să descurajeze, cum să „sune” etc.)

Cum ar fi util să-și dea copiii feedback între ei (ce ar ajuta să spună mai bine povestea, care ar putea fi interacțiunea între ei etc)

Cum ar trebui să se desfășoare evaluarea, auto-evaluarea și stabilirea de obiective

Auto-evaluare și stabilire obiective

Cum se exersează o poveste Spune către oglindă, perete, un public imaginar Spune către un partener -- grupuri mici --grupuri mari Înregistrează-te Mosorul poveştii Mosorul poveştii cu focus pe gestică Mosorul poveştii: „Cea mai bună și cea mai proastă masă”

Serbarea poveștilor

Toţi copiii vor spune o poveste Toată lumea va fi o stea! Încurajaţi cooperarea, nu competiţia

Spusul de poveşti de către copiiBeneficii educaționale cognitive: dezvoltarea celor 6 arte ale limbajului: Citit Ascultat Vorbit Scris Limbaj non-verbal Reprezentare vizuală

Perspectiva dezvoltării

Perspectiva asupra inteligențeiPerspectiva asupra inteligenței

Povestiți în perechi despre ceva:

despre care la început credeați / vi s-a spus că nu aveți talent/abilități

DAR

pe parcurs ați reușit să ajungeți buni/să aveți succes/să vă dezvoltați considerabil abilitățile

Ce îi stimulează pe elevii motivați?

Ce ne duce la reușită în activitățile pe care întreprindem?

Perspectiva dezvoltării

Perspectiva fixăCred că inteligența mea este înnăscută și statică. Fixă. Potențialul meu este determinat la naștere și nu se va mai schimba.

Atitudinea față de:

PROVOCĂRI EȘECURI, OBSTACOLE EFORT FEEDBACKUL CRITIC SUCCESUL CELORLAȚI SCHIMBARE sau ÎMBUNĂTĂȚIRE

Perspectiva dezvoltăriiCred că inteligența mea poate fi dezvoltată continuu. Este dinamică. Potențialul meu nu este determinat la naștere și va fi dezvăluit pe parcursul întregii mele vieți.

Atitudinea față de:

PROVOCĂRI EȘECURI, OBSTACOLE EFORT FEEDBACKUL CRITIC SUCCESUL CELORLAȚI SCHIMBARE sau ÎMBUNĂTĂȚIRE

Adaptare după Caror Dweck & Nigel Holmes.

Perspectiva fixăCred că inteligența mea este înnăscută și statică. Fixă. Potențialul meu este determinat la naștere și nu se va mai schimba.

Vreau să arăt inteligent/ă și am tendința să:

Evit PROVOCĂRILE sau EȘECURILE

Renunț ușor la primul OBSTACOL

Văd EFORTUL ca pe ceva inutil, care nu are cum să mă ajute.

Ignor feedbackul CRITIC sau negativ; îl iau personal

Mă simt amenințat/ă de SUCCESUL CELORLAȚI

Nu cred în SCHIMBARE sau ÎMBUNĂTĂȚIRE

Perspectiva dezvoltăriiCred că inteligența mea poate fi dezvoltată continuu. Este dinamică. Potențialul meu nu este determinat la naștere și va fi dezvăluit pe parcursul întregii mele vieți.Vreau să învăț și am tendința să:

Fiu încântat/ă de PROVOCĂRI

Nu renunț ușor la primul OBSTACOL și să nu mă tem de EȘECURI, pe care le văd ca pe oportunități de învățare

Văd EFORTUL ca fiind calea spre competență – ca pe ceva util, fără de care nu am cum să devin mai bun/ă

Învăț din feedbackul CRITIC sau negativ; nu îl iau personal

Găsesc inspirație și lecții bune de învățat în SUCCESUL CELORLAȚI

Cred în SCHIMBARE sau ÎMBUNĂTĂȚIRE

Rămân la ceea ce știu. Mă pot plafona repede și risc să nu mă mai dezvolt. Am o viziune pre-determinată asupra lumii.

Știu că este în puterea mea să mă dezvolt. Confrunt incertitudinea și cred că viitorul nu este încă scris.

Adaptare după Caror Dweck & Nigel Holmes.

PERSPECTIVA FIXĂ Aleg sarcini care să-i facă să arate că

sunt ”deștepți”, în detrimentul de a învăța ceva nou

Preferă să-și pună în pericol absolvirea facultății, decât să accepte că nu știu ceva (universitatea din hong kong, engleză)

Dacă ar primi o notă mică la un curs nou, aceasta ar însemna că nu sunt buni la materia respectivă (le măsoară abilitatea); ar încerca să renunțe la curs și să nu se mai înscrie la el niciodată

Se compară cu cei mai slabi decât ei

PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII Aleg sarcini care le dezvoltă

abilitățile și îi învață lucruri noi, nu cele care să-i facă să pară inteligenți

Au considerat că un efort sporit le îmbunătățește abilitatea

Pot fi foarte dezamăgiți de o performanță slabă, dar se confruntă cu ea direct; după ce ar lua o notă slabă la un test, ar studia și mai serios și ar încerca alte strategii de studiu data viitoare

Comportamente specifice

PERSPECTIVA FIXĂ Munca grea dovedește o inteligență

scăzută: nu contează dacă sarcinile școlare sunt noi sau dificile; efortul este un semn al unei abilități limitate.

În cazul în care s-ar descurca prost la un test, ar studia mai puțin data următoare și ar lua serios în considerare copiatul

EEG: extrem de interesați să afle dacă au dat un răspuns corect sau greșit, dar că acordau puțină atenție răspunsului corect atunci când greșeau.

Nu au încercat să-și corecteze erorile: când au fost ulterior retestați cu același material, s-au descurcat mult mai slab decât elevii cu o perspectivă a învățării.

PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII Munca grea dovedește dorința de a

învăța

Au considerat că un efort sporit le îmbunătățește abilitatea

EEG: extrem de interesați să își corecteze greșeală și să învețe din ea

Comportamente specifice

• Efort • Strategii bune de învățare• Căutarea pro-activă a ajutorului

Perspectiva dezvoltării

Perspectiva dezvoltării

Acceptă provocarea!

Alegeți-vă două activități pe care nu știți să le faceți, ÎNCĂ , dar care vă intrigă sau vi se pare interesante (nu neapărat din exemplele de mai jos). Practicați-le, zilnic, pe parcursul următoarelor 5 zile. Cum să faci un nod la cravată. Cum să faci un nod marinăresc. Cum să dansezi…un dans pe care v-ați dorit dintotdeauna să-l știți. Cum să fluieri. Cum să scrii o scrisoare scurtă cu mâna nedominantă. Învață o nouă funcție în Excel, ppt sau Word. Cum să faci codițe împletite. Cum să croiești o bluză, fustă rochie etc.

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Laudă și recompense: ajutor sau piedică?Toți copiii sunt încântați când li se laudă inteligența, zâmbesc larg și par să se simtă mândri de ei.Cei care împart laudele și recompensele simt că dăruiesc ceva extrem de valoros copiilor…

Lăudată inteligența

• au adoptat o perspectivă fixă

• au respins o sarcină dificilă din care puteau învăța, selectând în schimb sarcina care îi făcea să arate că sunt inteligenți

• atunci când au dat de greu și au făcut greșeli, și-au pierdut încrederea în capacitatea lor - acum nu mai credeau că sunt inteligenți - și au sfârșit prin a avea performanțe slabe

• au mințit mai târziu cu privire la scorurile obținute (erorile au fost atât de umilitoare încât nu le-au putut accepta)

Lăudate efortul și strategiile• au adoptat o perspectivă a învățării

• au ales provocarea

• și-au menținut încrederea în ei și plăcerea de a lucra în fața dificultăților și au sfârșit prin a avea performanțe mult mai bune, chiar și atunci când sarcina a fost un test de IQ.

Ce mesaje îi motivează cu adevărat pe copii să învețe mai bine?

Pentru a le da încredere, simțim adesea nevoia să le spunem cât sunt de inteligenți sau de talentați… Ce alte mesaje am putea folosi în contextul perspectivei

dezvoltării?

un elev strălucit, care intră într-o nouă școală și brusc începe să ia note proasteun copil care se luptă cu învățatul și care are nevoie de încurajareun copil căruia îi lipsește încrederea în sineun copil ce se mulțumește să facă doar ce știe

Trăsăturile de caracter & Perspectiva dezvoltării: Limbaj în acțiuneÎi ajută: să își dezvolte auto-controlul să devină din ce în ce mai perseverenți să devină rezilienți

să își evalueze nivelul actual să își stabilească obiective să își poată monitoriza progresul și rezultatele.

Focusul este pe procesul de învățare, nu numai pe rezultat.

Trăsăturile de caracter & Perspectiva dezvoltării: Limbaj în acțiuneSe verifică: Înțeleg copiii ce au făcut? Pot repeta sau modifica anumite comportamente? (Identificare

comportamente repetabile) ”Dețin”, internalizează feedbackul pe care noi îl oferim?

Trăsăturile de caracter & Perspectiva dezvoltării: Limbaj în acțiunePunctați comportamentele repetabile specifice Nu e ușor/ Te-ai chinuit, ai depus efort/ Ai continuat/ Te-ai

concentrat/ Ai folosit strategia X/ Ai cerut ajutorul - nu: ”Ai o perspectivă a dezvoltării”

Excelent, ai terminat ceea ce ai început– asta este perseverență!

Ai arătat auto-control pentru că…….. Ce ai făcut pentru a obține acest rezultat?

Fără ”dar”

Nu vă subminați comentariile pozitive urmându-le cu un ”DAR”. „Dar” poate anula gândurile și sentimentele (bune) care îl preced. Așa că renunțați la ”dar”. Pentru o zi întreagă înlocuiți ”dar” cu ”punct” (pentru început simpla conștientizare a folosirii lui ”dar” poate ajuta). În loc de a spune: ” A fost bine, dar poate ai fi putut să…”, spuneți ”A fost bine. Ai fi putut poate să…”

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Perspectiva dezvoltării:Feedback -Limbaj în acțiune

Vezi Fișa: Feedback - Limbaj în acțiune (perspectiva dezvoltării)

Perspectiva dezvoltării: Feedback -Limbaj în acțiuneAtunci când copiii au dificultăți, în ciuda depunerii unui efort susținut: Nu încă… Normalizarea greșelilor Sublinierea progresului/ evoluției Normalizarea dificultăților/ încurajarea repetiției (exersarea nu este neapărat

distractivă) Recunoașterea oboselii

Perspectiva dezvoltării: Feedback -Limbaj în acțiuneAtunci când copiii au dificultăți și au nevoie de strategii noi: Oferirea de informații sau strategii/ reformularea Oferirea ajutorului/ înțelegerea procesului Încurajarea solicitării de ajutor de la ceilalți

Perspectiva dezvoltării: Feedback -Limbaj în acțiuneAtunci când copiii progresează/reușesc, în urma depunerii unui efort susținut:

Subliniem ceea ce funcționează/a funcționat (efort, strategii, suportul celorlalți)

Perspectiva dezvoltării: Feedback -Limbaj în acțiuneAtunci când reușesc ușor, fără nici un efort:

E foarte bine că i-ai dat de cap. Acum trebuie să găsim ceva mai complicat pentru a putea crește/ a evolua/ a învăța cu adevărat.

Se pare că nu prea ți-au fost solicitate abilitățile cu această sarcină. Îmi pare rău că ți-am irosit timpul.

Nu aș vrea să te plictisești pentru că activitățile nu te solicită suficient. Trebuie să ridici ștacheta pentru tine acum. Ești pregătit pentru ceva mai dificil. La ce abilitate ai vrea să lucrezi în continuare? Despre ce ai vrea să înveți mai multe?

Perspectiva dezvoltării: Feedback - ÎncadrareComunicarea unui obiectiv de învățare Oportunitate de a ne lărgi cunoștințele

și abilitățile. Creierul va deveni mai puternic. E normal să facem și să împărtășim

greșeli sau neclarități – așa învățăm Este normal ca lucrurile noi să fie mai

complicate Nu mă aștept să știți de la început Încercările repetate - șanse de a deveni

mai buni Sper că nu știți deja ceea ce vom învăța

azi; nu aș vrea să vă fac să vă pierdeți timpul.

Știu că aveți cu toții abilitatea de a face asta (am văzut deja), așa că am ridicat ștacheta sus

Nu va fi ușor să învățăm acest concept, dar absolut toți o puteți face.

Comunicați-mi progresul/ evoluția pentru a vă putea sprijini

Am să vă „împing”/ să vă solicit pe toți pentru că știu că așa veți face o muncă formidabilă.

Putem cu toții învăța Putem cu toții face față situațiilor mai

dificile Este dificil, dar ceea ce învățâm aici vă

va ajuta în viață Când veți reuși să fiți buni la acest

subiect, veți putea fi mândri de voi pentru că nu este ceva ușor.

Comunicarea așteptările înalte

Perspectiva dezvoltării – Poate fi predată? Creșterea motivației & implicării Note mai bune la clasă și la testele standardizate Diminuarea efectelor stereotipurilor negative (ex: fetele nu sunt așa bune la

matematică)

+EfortStrategii buneSolicitare ajutor & feedback

Adaptare după Brainology

Creierele calme învață!

Folosește- ti strategii le...

Evită sindromul Luptă sau Fugi!

Dacă voi continua să exersez, voi reuși!

Adaptare după Brainology

Perspectiva dezvoltării – Exemple activități Provocări, situații dificile, eșecuri și reușite – discuții Cele două perspective (focus pe efort, strategii bune & solicitare ajutor) Greșeli – oportunitatea de a învăța – discuții Putem avea două perspective în același timp? Cercetări care sprijină perspectiva dezvoltării Ce ne poate împiedica să învățăm Creierul ca un mușchi

The power of yet | Carol S Dweck

Sunt aceste rezultate adevărate și în cazul dumneavoastră? Credeți că efortul, perseverența și alte trăsături de caracter sunt mai importante

decât inteligența brută? Credeți că inteligența poate fi cultivată? Încercați și practicați mai mult atunci când credeți că prin efort și perseverență veți

ajunge să aveți succes? Cum vă afectează propria atitudine succesul? Ce se întâmplă cu propriul nostru creier atunci când învățăm continuu și depunem

efort?

Scor Descriere

8--16

Crezi cu tărie că inteligenţa ta este fixă, că nu se schimbă aproape deloc. Dacă nu poţi îndeplini perfect o sarcină, mai degrabă nu o faci deloc. Crezi că oamenii deştepţi nu trebuie să muncească din greu.

17-24

Tinzi să crezi că inteligenţa ta nu se schimbă prea mult. Dacă se poate, preferi să nu faci greşeli şi nu-ţi place să depui prea mult efort. Tinzi să crezi că învăţatul ar trebui să fie uşor.

25-32

Nu te-ai hotărât încă dacă îţi poţi schimba inteligenţa. Îţi pasă de performanţa ta şi doreşti şi să înveţi, numai că nu prea vrei să fie nevoie să depui prea mult efort pentru asta.

33-40

Crezi că îţi poţi creşte inteligenţa. Doreşti să înveţi şi eşti dispus să depui efort pentru asta. Vrei să te descurci bine, dar crezi că este mai important să înveţi, decât să nu greşeşti niciodată.

41-48

Eşti convins(ă) că îţi poţi creşte inteligenţa învăţând şi îţi plac provocările. Crezi că cel mai bun mod de a învăţa este să munceşti din greu şi nu te deranjează să greşeşti pe parcurs.

Dezvoltarea trăsăturilor de caracter

Caracterul este cel puțin la fel de important ca intelectulInteligența cognitivă:

ingredient important al succesului în viață, DARnu este suficientă: dovezile acumulate în ultimele decenii arată

că factorii non-cognitivi, printre care „caracterul” sau „trăsăturile de caracter”, ar putea fi un predictor pentru performanța academică și succesul în viață mai mare decât excelența cognitivă

Caracterul…

Ce înțelegem prin caracter? Poate fi educat? Cine ar trebui să se ocupe de asta?

Părinții? Profesorii? Școala? Sistemul?

Ce copii au nevoie în mod special să-și dezvolte anumite trăsături de caracter?

Știința caracterului

VIA 24 (Valori în acțiune)

Domeniul„ÎNȚELEPCIUNE ȘI CUNOAȘTERE”

Trăsături de caracter cognitive care implică achiziția și utilizarea de cunoștințe Domeniul „CURAJ”

Trăsături de caracter emoționale care implică exercitarea voinței pentru a-ți realiza obiectivele în fața opoziției externe sau interne Domeniul „UMANITATE”

Trăsături de caracter emoționale care implică să ai grijă de alții și să te împrietenești cu alții Domeniul „JUSTIȚIE”

Trăsături de caracter civice care stau la baza unei vieți comunitare sănătoase Domeniul „TEMPERANȚĂ”

Trăsături de caracter care protejează împotriva excesului Domeniul „TRANSCENDENȚĂ”

Trăsături de caracter care fac conexiuni cu universul larg și oferă un sens

80

VIA: adulți îndrumători și copiii

”Copiii nu au fost niciodată buni la ascultarea celor mai în vârstă, dar nu au încetat niciodată să îi

imite.” (James Baldwin)

Care sunt cele mai importante trăsături de caracter pentru succesul academic și în viață al copiilor? - Clasament

Care sunt cele mai importante trăsături de caracter pentru dumneavoastră?

VIA copii vs VIA adulțiexemplu

VIA - ce important pentru copii Rezultate VIA adulți 1. Perseverență 1. Dragoste 2. Integritate 2. Deschidere 3. Speranță 3. Curiozitate 4. Auto-control 4. Echitate 5. Munca în echipă 5. Integritate 6. Curiozitate 6. Recunoștință 7. Plăcerea de a învăța 7. Speranță 8. Deschidere 8. Munca în echipă 9. Dragoste 9. Perseverență 10. Inteligență socială 10. Bunătate 11. Recunoștință 11. Umor 12. Entuziasm 12. Entuziasm 13. Bunătate 13. Plăcerea de a învăța 14. Creativitate 14. Iertarea 15. Echitate 15. Leadership 16. Leadership (conducere) 16. Inteligența socială 17. Iertarea 17. Perspectiva 18. Curaj 18. Prudența 19. Modestie 19. Curaj 20. Spiritualitate 20. Creativitate 21. Perspectivă 21. Spiritualitate 22. Umor 22. Modestie 23. Prudență 23. Aprecierea frumosului 24. Aprecierea frumosului 24. Auto-control

Cele 7 trăsături de caracter cu capacitate înalt predictivă pentru succesul la școală și în viață

?

7 trăsături de caracter cu capacitate înalt predictivă pentru succesul la școală și în viață

Autocontrol

Perseverență Optimism

Recunoștință

Curiozitate

Inteligența socială

Entuziasm

Dragoste

Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracterului Introducerea & definirea trăsăturii de caracter, cu exemple

personale din viața facilitatorului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale trăsăturii de caracter în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Se fac 1-2 activități având ca temă trăsătura de caracter. Discuție: ce putem face ca să o dezvoltăm?

Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracteruluiFacilitatorul spune o poveste din folclorul lumii pe tema

trăsăturii de caracter

Se discută povestea. Se evidențiază, în afară de trăsătura de caracter respectivă, și alte trăsături de caracter deja studiate (dacă este cazul) sau pe care dorim să le introducem în curând.

Structura unei sesiuni de dezvoltare a caracteruluiCopiii au ca temă să exerseze trăsătura de caracter în viaţa

reală și să vină la ședința următoare cu povești personale pe această temă

Se reia structura de mai sus în ședințele următoare, cu noi povești și activități, sau se pot repeta anumite activități

Dezvoltarea autocontrolului

Autocontrol

„Nimeni nu poate fi considerat educat dacă nu face ceva ce ar prefera să nu facă, în momentul în care

este necesar să fie făcut”.Nicholas Murray Butler, fondator al Columbia Teacher’s College

Dezvoltarea autocontrolului

Introducerea & definirea autocontrolului, cu exemple personale din viața facilitatorului

Autoreglare (autocontrol): A regla ceea ce simți și ceea ce faci; a fi disciplinat; a-ți controla apetitul și emoțiile.

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale autocontrolului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale autocontrolului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Autocontrol

În activitatea școlară:• Vine la oră pregătit; • Își amintește și urmează

instrucțiunile;• Se apucă de lucru imediat în

loc să aștepte până în ultimul moment;

• E atent și rezistă la distrageri;• Lucrează independent,

concentrat

În relația cu ceilalți:• Rămâne calm chiar și atunci

când e criticat sau provocat în alt mod;

• Permite altora să vorbească fără a-i întrerupe;

• Este politicos cu adulții și colegii;

• Își gestionează starea emoțională.

Dezvoltarea autocontrolului

Se fac 1-2 activități având ca temă autocontrolul.

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Se fac 1-2 activități având ca temă autocontrolul.

Cine m-a făcut să mă mișc?, Timpul autocontrolului, Samuraiul, Stop și start, Provocarea baloanelor de săpun, Ascultare activă – concentrarea asupra sunetelor

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?

Autocontrol

Autocontrol

Tipul strategiei

Aplicații la copiii de vârstă școlară

Selecția situației

Studiul in bibliotecă mai degrabă decât acasă, pentru a evita distragerea atenției

Petrecerea timpului cu colegi cu mai mult autocontrol (vs. colegi mai impulsivi)

Înscrierea într-o echipă sportivă cu un antrenor strict și exigent

Alegerea unui traseu de mers acasă care ocolește mall-ul sau alte locuri care declanșează comportamente impulsive

Autocontrol

Tipul strategiei

Aplicații la copiii de vârstă școlară

Modificarea situației

Statul mai aproape de profesor și mai departe de elevii mai vorbăreți

Plasarea telefonului mobil într-un loc care nu este la îndemână sau la vedere (de exemplu, într-un sertar de birou)

Scoaterea bateriilor din telecomanda tvAlegerea de date-limită pentru proiecte

plasate uniform în timp Dezactivarea conexiunii wireless dacă

folosesc laptop-ul în clasaFolosirea unei aplicații care limitează

utilizarea Internet-ului sau blochează site-uri tentante

Autocontrol

Tipul strategiei

Aplicații la copiii de vârstă școlară

Utilizarea strategică a atenției

Urmărirea vorbitorului (de exemplu, a privi direct la profesor sau la elevul care vorbește)

Număratul descrescător de la 100 în timpul conflictelor aprinse (de ex. după ce au fost împinși pe terenul de joacă sau în hol)

Imaginarea consecințelor cedării la tentații (de exemplu chemarea părinților la școală)

Autocontrol

Tipul strategiei

Aplicații la copiii de vârstă școlară

Reevaluarea cognitivă

Evaluarea excitației fiziologice (ex. ritmul cardiac ridicat) ca entuziasm mai degrabă decât ca anxietate în timpul unui test

Aprecierea greșelilor ca surse de informații, mai degrabă decât ca motive a se simți vinovați

Evaluarea efortului mental ca o oportunitate de a-și exercita voința

Spargerea unui proiect mare, aparent insurmontabil în bucăți, mai mici, mai fezabile

Reevaluarea unei reacții a altui copil ca nefiind ostilă

Modularea răspunsului

Angajarea în comportamente planificate anterior

Respirație profundă

Dezvoltarea autocontrolului

Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?

Experimentul Mischel– Marschmallow testDistanțarea psihologicăPlanurile de implementare „dacă/atunci” și contrastarea mentală

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Facilitatorul spune o poveste din folclorul lumii pe tema

trăsăturii de caracter: Câmpurile de orez în flăcări

Se discută povestea. Se evidențiază, în afară de autocontrol, și alte trăsături de caracter deja studiate (dacă este cazul) sau pe care dorim să le introducem în curând.

Autocontrol

Dezvoltarea autocontrolului

Copiii au ca temă să exerseze autocontrolul în viaţa reală și să vină la ședința următoare cu povești personale pe această temă

Se reia structura de mai sus în ședințele următoare, cu noi povești și activități, sau se pot repeta anumite activități

Autocontrol

Dezvoltarea optimismului

Introducerea & definirea optimismului, cu exemple personale din viața facilitatorului

Optimism (speranță, orientare către viitor): a aștepta ce e mai bun de la viitor și a munci pentru ca asta să se întâmple; a crede că un viitor bun este ceva ce poate fi construit.

Optimism

Dezvoltarea optimismului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale optimismului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Optimism

Dezvoltarea optimismului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale optimismului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Optimism

Crede că eforturile îi vor îmbunătăți viitorul/ crede că ar putea îmbunătăți lucrurile la care nu a fost bun

Când se întâmplă evenimente neplăcute, se gândește la lucrurile pe care le-ar putea face mai bine data viitoare

Rămâne motivat, chiar și atunci când lucrurile nu merg bine

Dezvoltarea optimismului

Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?

Imaginează-ți un film în care este vorba de unul dintre obiectivele tale. Imaginează-ți depășirea obstacolelor, dezvoltarea de căi în jurul și prin probleme, pentru a-ți atinge scopul.

Scrie despre un eveniment pozitiv și de ce va dura și își va multiplica efectele. Cum este acest eveniment legat de acțiunile tale?

Scrie despre un eveniment negativ și despre cum el va trece repede. Detaliază modul în care efectul evenimentului va fi limitat și că nu ești complet vinovat pentru toate aspectele lui.

Optimism

Dezvoltarea curiozității

Introducerea & definirea curiozității, cu exemple personale din viața facilitatorului

Curiozitate (interes, căutarea noului, deschiderea de a experimenta): a avea un interes în experiența în curs de desfășurare de dragul experienței; a găsi fascinante diverse subiecte și teme; a explora și a descoperi.

Curiozitate

Dezvoltarea curiozității

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale curiozității în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Curiozitate

Dezvoltarea curiozității

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale curiozității în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Curiozitate

E dornic să exploreze lucruri noiPune întrebări ca să poată învăța

mai bineManifestă un interes activ în

procesul de învățare

Dezvoltarea curiozității

Discuție: ce putem face ca să o dezvoltăm?

Alege o activitate care nu îți place. În timp ce o faci, observă 3 aspecte noi ale acestei activități.

Practică curiozitatea activă și explorează mediul în care te afli, atent la tot ceea ce de multe ori ignori sau iei ca atare.

Alege un subiect favorit și fă o cercetare amplă legat de el. Descoperă cel puțin un lucru nou pe care nu îl știai înainte.

Curiozitate

Dezvoltarea entuziasmului

Introducerea & definirea entuziasmului, cu exemple personale din viața facilitatorului

Entuziasm (vitalitate, ardoare, energie, pasiune): A aborda viața cu entuziasm și energie; a nu face lucrurile pe jumătate sau cu jumătate de inimă; a trăi viața ca pe o aventură; a te simți viu și stimulat.

Entuziasm

Dezvoltarea entuziasmului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale entuziasmului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Entuziasm

Dezvoltarea entuziasmului

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale entuziasmului în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Entuziasm

participă în mod activ e încântat de activități abordează noi situații cu energie

Dezvoltarea entuziasmului

Discuție: ce putem face ca să îl dezvoltăm?

Îmbunătățește-ți igiena somnului prin stabilirea unui timp regulat de somn, mănâncă cu 3-4 ore înainte de culcare, evită să înveți în pat, nu consuma ciocolată /cola seara târziu, etc. Observă modificări în nivelul tău de energie.

Fă o activitate fizică riguroasă (mers cu bicicleta, alergat, alte sporturi, cântat din voce sau la instrumente) pe care ai dorit mereu să le faci, dar nu le-ai făcut încă.

Povestește cu un prieten bun despre momente în care v-ați distrat foarte bine împreună. Entuzias

m

Dezvoltarea perseverenței

Introducerea & definirea perseverenței, cu exemple personale din viața facilitatorului

Perseverență (persistență, hărnicie): a termina ceea ce ai început; a persista într-un curs de acțiune, în ciuda obstacolelor; „a livra”; a simți plăcere în a-ți îndeplini sarcinile.

Perseverență

Cât de perseverent ești?

Dezvoltarea perseverenței

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale perseverenței în comportamentul elevilor în mediul școlar (puteți crea un poster cu ele)

Perseverență

Dezvoltarea perseverenței

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale perseverenței în comportamentul elevilor în mediul școlar (puteți crea un poster cu ele)

Perseverență

Termină tot ce a începutSe implică într-un proiect sau într-o activitate

pentru mai mult de câteva săptămâni Încearcă din greu chiar dacă se confruntă cu un

eșecRămâne fidel obiectivelorContinuă să lucreze din greu, chiar și când simte

că ar vrea să renunțeÎși dă silința și lucrează independent

vs.

Pasiunea pentru obiective de lungă duratăEfort + Interes, în ciuda….Focus

Perseverență

Autocontrol

Îndeplinire obligații pe termen scurtEvitare comportamente impulsiveRezistare tentații

Dezvoltarea perseverenței

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Perseverență

Dezvoltarea perseverenței

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Perseverență

Creștere toleranță la frustrare

Consecvență interese – dezvoltare auto- eficacitate

Repetatul nu este întotdeauna distractiv

Importanța feedback-ului

Ceva greu, ceva nou – să iasă din zona de confort

Nu renunți niciodată în zilele proaste

Apreciere efort

Dezvoltarea perseverenței

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Perseverență

Stabilește cinci obiective mici în fiecare săptămână. Împarte-i în pași concreți, realizează-i la timp și monitorizează progresul de la o săptămână la alta.

Păstrează o listă cu lucruri de făcut și actualizeaz-o periodic.

Alege un model de persoană care exemplifică perseverența și determină modul în care poți să-i calci pe urme.

Cheia succesului? – Perseverența

Dezvoltarea recunoștinței

Introducerea & definirea recunoștinței, cu exemple personale din viața facilitatorului

Recunoștință: A fi conștient și recunoscător pentru lucrurile bune care se întâmplă; a-ți face timp pentru a-ți exprima recunoștința.

Recunoștință

Dezvoltarea recunoștinței

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale recunoștinței în comportamentul elevilor în mediul școlar (puteți crea un poster cu ele)

Recunoștință

Răspunde la/ Răsplătește bunăvoința și amabilitatea arătate de către colegi, profesori sau familie: știe să își exprime aprecierea, să mulțumească

Recunoaște meritele și arată apreciere pentru ceilalțiRecunoaște și arată apreciere pentru propriile

oportunități – este conștient/ă de lucrurile bune care i se întâmplă și nu le ia ”de-a gata”

Dezvoltarea recunoștinței

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale recunoștinței în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Recunoștință

Gândiți-vă la cinci lucruri care vi s-au întâmplat în ultima săptămână și pentru care sunteți recunoscători/ sau mulțumiți.

Dezvoltarea recunoștinței

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Recunoștință

3 lucruri bune

În fiecare zi, pentru minim o săptămână, ideal seara înainte de culcare, scrieți sau gândiți-vă la 3 lucruri bune care vi s-au întâmplat în timpul zilei (mari sau mici). Gândiți-vă și la motivele pentru care credeți că acestea s-au întâmplat.

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Scrisoarea de mulțumire

Scrieți o scrisoare de mulțumire unei persoane din viața dumneavoastră căreia simțiți că nu i-ați mulțumit niciodată suficient. Încercați să fiți cât mai specifici cu privire la motivele pentru care îi mulțumiți și impactul pe care l-a avut asupra dumneavoastră. Dacă este posibil oferiți-le scrisoarea personal și (eventual) citiți-le-o (sau folosiți telefonul, Skype-ul etc). Dacă nu, folosiți poșta.

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Recunoaște meritele celorlalți!

Pe parcursul următoarei săptămâni faceți un efort cu familia, prietenii sau colegii și recunoașteți-le meritele sau eforturile. Când spuneți mulțumesc încercați să elaborați și să spuneți pentru ce le mulțumiți. Gândiți-vă la sfârșitul acestei săptămâni la impactul acestei activități asupra dumneavoastră și a celorlalți.

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Timp pentru mine

Oferiți-vă în fiecare zi minim 10 minute în care să savurați o experiență plăcută.

Povestiți-ne despre experiența dumneavoastră în cadrul sesiunilor de follow up.

Încearcă

Dezvoltarea inteligenței sociale

Introducerea & definirea inteligenței sociale, cu exemple personale din viața facilitatorului

Inteligență socială (inteligență emoțională, inteligență personală):

A fi conștient de motivele și sentimentele tale și ale altor persoane.

A ști ce să faci pentru a te integra în diferite situații sociale.A ști ce îi motivează pe ceilalți.

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale inteligenței sociale în comportamentul elevilor în mediul școlar (puteți crea un poster cu ele)

Inteligența socială

E capabil să găsească soluții în conflictele cu ceilalți

Arată că îi pasă de sentimentele altoraSe adaptează eficient la diferite situații socialeȘtie când și cum să îi includă pe ceilalți

Dezvoltarea inteligenței sociale

Se îndreaptă discuția către principalele manifestări ale inteligenței sociale în comportamentul elevilor în mediul școlar – puteți apoi afișa un poster cu ele

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Fluența verbală și abilitățile conversaționale Înțelegerea rolurilor sociale, a regulilor și a

”scenariilor sociale” Abilități de ascultare – ascultarea activă Roluri sociale și auto-eficacitatea socială Abilități de gestionare a impresiilor pe care le

lăsăm asupra celorlalți

Dezvoltarea inteligenței sociale

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Observarea, etichetarea și exprimarea emoțiilor (ale noastre și ale altora); Dezvoltarea personajelor – Activități

Scrieți sau gândiți-vă zilnic la cinci emoții personale, pentru câteva săptămâni, și monitorizați tipare

Uitați-vă la un film mut și observați emoțiile exprimate

Studiate situații sociale & comportamentele noastre și ale celorlalți

Dezvoltarea inteligenței sociale: Responsabilitatea și consecințele Introducerea & definirea responsabilității și consecințelor, cu exemple

personale din viața facilitatorului

Responsabilitatea și consecințele:Să fiu capabil/ă să am grijă de mine și să mă pot baza pe mine.Consecința este rezultatul a ceea ce fac sau ceea ce spun. Sunt responsabil/ă pentru consecințele rezultate ca urmare a

acțiunilor mele.

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale:Responsabilitatea și consecințeleCe putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale:Responsabilitatea și consecințeleCe putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Care-i responsabilitatea mea? (ex: meserii, personaje povești)

Provocare: Asumă-ți responsabilitatea (și demonstrează auto-control)!

Dezvoltarea inteligenței sociale: Cooperare Introducerea & definirea cooperării, cu exemple personale din viața

facilitatorului

Cooperare: Cooperare înseamnă să lucrez bine cu ceilalți. Cooperez pentru a rezolva probleme sau conflicte. Cooperarea presupune să am inteligență socială

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale: CooperareCe putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale: CooperareCe putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Rezolvare de ”dileme” sociale: Suntem împreună Puncte de vedere: păreri diferite

Dezvoltarea inteligenței sociale: Empatie

Introducerea & definirea cooperării, cu exemple personale din viața facilitatorului

Empatie: Învățăm să vedem lumea prin ochii altcuiva. Suntem dispuși ”să ne punem în pielea altcuiva.”

Inteligența socială

Puterea empatiei

Dezvoltarea inteligenței sociale: Empatie

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Dezvoltarea inteligenței sociale: Empatie

Ce putem face ca să o dezvoltăm?

Inteligența socială

Cultivăm curiozitatea pentru străiniConfruntăm prejudecățile și descoperim ceea ce

este comun Încercăm viața altcuivaAscultăm bine și ne deschidemInspirăm acțiuni în masă și schimbarea socialăDezvoltăm o imaginație ambițioasă - empatizăm

cu persoane care nu ne împărtășesc opiniile

Ce înseamnă prea mult?A avea prea mult poate fi la fel de rău cu a avea prea puțin: Autocontrol Perseverență Optimism Recunoștință Inteligență socială Curiozitate Entuziasm

Pentru următoarele șapte zile, alegeți o trăsătură de caracter pe care să vă concentrați zilnic.Gândiți-vă care sunt comportamentele specifice acelei trăsături. Apoi ”ieșiți în lume” și urmăriți aceste comportamente în relațiile cu ceilalți (elevi, colegi, familie). Construiți-vă ”mușchiul memoriei”!

Încearcă

Feedback activ-constructiv

Tipuri de feedback Implicare: activ sau pasiv Impact: pozitiv sau negativ

Energie mare, entuziasm, comentarii elaborate, pozitive

Energie mică, detașareComentariu pozitiv laconic

Energie mică, focus pe sine, schimbarea subiectului

Energie mare, comentarii elaborate negative

ACTIV PASIV

DES

TR

UC

TIV

CO

NS

TR

UC

TIV

Feedback activ-constructiv

Răspunsurile active-constructive (AC) la evenimentele pozitive ale celorlalți transmit interes și entuziasm în ceea ce privește evenimentul și o apreciere pozitivă la adresa persoanei.

Energie mare, entuziasm, comentarii elaborate pozitive

Energie mică, detașareComentariu pozitiv laconic

Energie mică, focus pe sine, schimbarea subiectului

Energie mare, comentarii elaborate negative

ACTIV PASIV

DES

TR

UC

TIV

CO

NS

TR

UC

TIV

Feedback pasiv-constructiv

Răspunsurile pasive-constructive (PC) pot părea la suprafață pozitive sau că oferă sprijin, dar sunt rezervate și subtile.

Energie mare, entuziasm, comentarii elaborate pozitive

Energie mică, detașareComentariu pozitiv laconic

Energie mică, focus pe sine, schimbarea subiectului

Energie mare, comentarii elaborate negative

ACTIV PASIV

DES

TR

UC

TIVC

ON

STR

UC

TIV

Feedback activ-distructiv

Răspunsurile active-distructive (AD) sunt cele în care respondentul este foarte implicat în discuție, dar acest răspuns implică o minimizare a importanței evenimentului pozitiv, un accent pe potențialele dezavantajele ale evenimentului, sau ambele.

Energie mare, entuziasm, comentarii elaborate pozitive

Energie mică, detașareComentariu pozitiv laconic

Energie mică, focus pe sine, schimbarea subiectului

Energie mare, comentarii elaborate negative

ACTIV PASIVD

ES

TR

UC

TIV

CO

NS

TR

UC

TIV

Feedback pasiv-distructiv

Răspunsurile pasive—distructive (PD) sunt cele în care ascultătorul (respondentul) manifestă un interes scăzut sau chiar nici un interes în evenimentul pozitiv.

Energie mare, entuziasm, comentarii elaborate pozitive

Energie mică, detașareComentariu pozitiv laconic

Energie mică, focus pe sine, schimbarea subiectului

Energie mare, comentarii elaborate negative

ACTIV PASIV

DES

TR

UC

TIV

CO

NS

TR

UC

TIV

Exemplu:

Elevul a folosit multe gesturi când și-a spus povestea FEEDBACK ACTIV CONSTRUCTIV Bravo, e grozav cum ți-ai folosit gesturile ca să dai viață poveștii, de exemplu atunci când ai arătat cum mama lui Jack și-a pus mâinile în cap de necaz, când Jack a tras după el bucata de carne, când Jack a ridicat măgarul pe umeri....

FEEDBACK PASIV CONSTRUCTIV Foarte bine.

FEEDBACK ACTIV DISTRUCTIV Mă mir că ai curaj să faci gesturi cu mâinile alea murdare de tempera.

FEEDBACK PASIV DISTRUCTIV Treci la loc. Cine mai vrea să-și spună povestea?

Exemplu:

Elevul a folosit multe gesturi când și-a spus povestea FEEDBACK ACTIV CONSTRUCTIV Bravo, e grozav cum ți-ai folosit gesturile ca să dai viață poveștii, de exemplu atunci când ai arătat cum mama lui Jack și-a pus mâinile în cap de necaz, când Jack a tras după el bucata de carne, când Jack a ridicat măgarul pe umeri....

FEEDBACK PASIV CONSTRUCTIV Foarte bine.

FEEDBACK ACTIV DISTRUCTIV Mă mir că ai curaj să faci gesturi cu mâinile alea murdare de tempera.

FEEDBACK PASIV DISTRUCTIV Treci la loc. Cine mai vrea să-și spună povestea?

Exemplu:Elevul nu a folosit aproape deloc gesturi când și-a spus povestea FEEDBACK ACTIV CONSTRUCTIV E grozav că depui atâta efort să-ți înveți povestea / ai curaj să ieși în fața clasei / îți schimbi vocea în funcție de personaj etc. Văd că ai folosit un gest când ai arătat cum își scotea Juan Bobo purcica din baltă. Să-ți amintești să folosești gesturi de câte ori ai ocazia, pentru ca povestea să prindă și mai multă viață. Să încercăm din nou. Ce gesturi ai putea folosi ca să ne arăți că.....

FEEDBACK PASIV CONSTRUCTIV Să încercăm din nou.

FEEDBACK ACTIV DISTRUCTIV Habar n-ai să spui o poveste, haide, încearcă măcar să te prefaci că nu ești o statuie.

FEEDBACK PASIV DISTRUCTIV Treci la loc. Cine mai vrea să-și spună povestea?

Exemplu:Elevul nu a folosit aproape deloc gesturi când și-a spus povestea FEEDBACK ACTIV CONSTRUCTIV E grozav că depui atâta efort să-ți înveți povestea / ai curaj să ieși în fața clasei / îți schimbi vocea în funcție de personaj etc. Văd că ai folosit un gest când ai arătat cum își scotea Juan Bobo purcica din baltă. Să-ți amintești să folosești gesturi de câte ori ai ocazia, pentru ca povestea să prindă și mai multă viață. Să încercăm din nou. Ce gesturi ai putea folosi ca să ne arăți că.....

FEEDBACK PASIV CONSTRUCTIV Să încercăm din nou.

FEEDBACK ACTIV DISTRUCTIV Habar n-ai să spui o poveste, haide, încearcă măcar să te prefaci că nu ești o statuie.

FEEDBACK PASIV DISTRUCTIV Treci la loc. Cine mai vrea să-și spună povestea?

Încearcă

Folosește feedback-ul activ constructiv cel puțin de 10 ori între micul dejun și cină.

Feedback – o altă clasificare

Evaluativ: „Ai spus bine povestea/ Nu ai spus bine povestea”.

Prescriptiv: „A fost bine că ai vorbit cu intonaţie şi ai folosit gesturi potrivite. Dar nu am înţeles ce spunea personajul X. Data viitoare, ar trebui să vorbeşti mai rar când îl interpretezi pe X”.

Descriptiv: „Mi-a plăcut că ai vorbit cu intonaţie şi ai folosit gesturi potrivite. Dar nu am înţeles ce spunea personajul X. Ce crezi că ai putea face data viitoare când îl interpretezi pe X astfel ca noi să putem înţelege mai bine ce spune?”

Lecții duale: Caracter & Povești

Obiective academice

:Spusul

poveștilor

Dezvoltarea trăsăturilor de caracter

Lecții duale

Cum putem crea cât mai multe oportunități pentru a implementa lecțiile duale?

Lecții duale – crearea unor macro-structuriOrice structură, sistem sau rutină creată intenționat care, în mod implicit sau explicit, este proiectată să educe caracterul.

Recurente Planificate proactiv Active Aliniate

Cluburile sportive, cercurile de artă, teatru, muzică, dans, povești…

Lecții duale: Maximizarea ”micro-momentelor”

Ne amintim altfel decât experimentăm Amintirile experiențelor noastre – mici momente: bune/ rele/

neutre Rația de micro momente

Interacțiuni intenționate între profesor/ consilier și elevi. Orice interacțiune care întărește relația cu elevii.

Micro-momente

Limbaj dezvoltarea caracterului

Perpectiva dezvoltării

Feedback Activ -

Constructiv

Lecții duale: ”Micro momente”

Nu orice interacțiune va fi pozitivă Nu orice interacțiune le va avea pe toatetrei:

Poate părea fals Ia prea mult timp

Încurajați copii să își găsească propriilerăspunsuri

La sfârșitul zilei: ++++ > --

Emoţii pozitive

Angajament/ Implicare

Relaţii pozitive

Semnificaţie/ Scop

Realizări

Martin Seligman, Flourish, 2011

Trăsăturile de caracter ”hrănesc” PERMA – starea de bine subiectivă

Dezvoltarea trăsăturilor de caracter & Spusul poveștilor

IMPLEMENTARE

RESURSE BARIERE PLAN

Follow up

Activități pe care le-ați făcut Resurse de care aveți nevoie Bariere pe care le-ați întâmpinat Activități și povești suplimentare

Cum introducem trăsăturile de caracter si perspectiva dezvoltării în educația copiilor?

Cum motivăm profesorii I-IV să implementeze la clasă programul propus (sau module din el)? Cum convingem părinții de importanța dezvoltării trăsăturilor de caracter și a perspectivei dezvoltării?

MULȚUMIM!

www.copiiispunpovesti.ro