prezentare powerpoint

Post on 25-Oct-2015

450 Views

Category:

Documents

18 Downloads

Preview:

Click to see full reader

TRANSCRIPT

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALESCOALA POSTLICEALA “HENRI COANDA”

URZICENI

PROIECT

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU APENDICITĂ

INDRUMATOR:AS. MED. Andrei Cornelia

ABSOLVENT:Visan I. Alexandra Georgiana

CONSTANTA2013

DEFINIŢIE

Apendicita acută este o afecţiune chirurgicală caracterizată prin inflamaţia apendicelui ileo-cecal. Ea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferinţă abdominală.

ETIOLOGIE

Este o boalEste o boalăă infec infecţţioasioasă, dă, dar, ar, îîn majoritatea n majoritatea cazurilor, factorul declansator este obstructia cazurilor, factorul declansator este obstructia lumenului apendicelui, ce poate avea lumenului apendicelui, ce poate avea urmatoarele cauze:urmatoarele cauze: - cel mai frecvent, un coprolit- cel mai frecvent, un coprolit - un corp strain (samburi)- un corp strain (samburi) - un parazit (oxiur)- un parazit (oxiur) - o tumora- o tumora -infecţii intestinale-infecţii intestinale -Infecţii generale-Infecţii generale -constipaţie cronocă-constipaţie cronocă

CLASIFICARE

• gravitate, respectiv gradul de alterare patologică a apendicelui şi extensia procesului inflamator;

• situaţia topografică a apendicelui;

• vârsta şi sexul bolnavului.

CLASIFICARE

Apendicita acută după calsificarea lui Iacobovici este:

1.Endogenă sau enterogenă ce cuprinde:

-apendicita simplă, congestivă sau catarală;

-apendicita flegmonoasă, supurată sau purulentă;

-apendicta gangrenoasă.

CLASIFICARE

Apendicta acută catarală

CLASIFICARE

2.Exogenă,ce cuprinde:

-apendicita cu peritonită generalizată;

-apendicita cu peritonită plastică;

-apendicita cu peritonită generalizată în 2 timpi.

CLASIFICARE

• După localizarea apendicelui se descriu următoarele forme clinice:

• apendicita pelviană;• apendicita retrocevală;• apendicita subhepatică;• apendicita mezoceliacă;

• apendicita herniară;• apendicita la stânga.

CLASIFICARE

• După considerenţe de vârstă şi sex, apendicitele acute sunt:

• apendicita acută la copii;

• apendicita acută la bătrâni;

• apendicta acută la femei.

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

• Tabloul clinic

Este foarte variabil, încât clasic se spune că apendicita acută nu are o simptomatologie proprie.

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

• Debutul apendicitei acute este caracterizat prin două categorii de semne clinice:

• semne subiective constatate prin anamneză.

• semne obiective pe care le găsim la examenul fizic al bolnavului

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

• 1.Semne subiective:

DurereaDurerea reprezint reprezintăă semnul major semnul major - debutul poate fi in epigastru sau periombilical- debutul poate fi in epigastru sau periombilical - debutul poate fi brusc sau insidios, cu cre- debutul poate fi brusc sau insidios, cu creşştere tere treptattreptatăă îîn intensitaten intensitate - dup- dupăă c cââteva ore, durerea migreazteva ore, durerea migreazăă spre fosa iliac spre fosa iliacăă dreaptdreaptăă - de obicei, durerea este continu- de obicei, durerea este continuăă (“colica (“colica apendicularapendicularăă”)”) - in caz de perfora- in caz de perforaţţie, creie, creşşte te îîn intensitate n intensitate şşi ulterior i ulterior cuprinde tot abdomenulcuprinde tot abdomenul..

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

InapetentaInapetenta: semn constant si precoce, dar : semn constant si precoce, dar nespecificnespecific

Greturi/varsaturiGreturi/varsaturi: survin mai tardiv; initial reflexe : survin mai tardiv; initial reflexe (alimentare, ulterior bilioase), pot deveni (alimentare, ulterior bilioase), pot deveni fecaloide in caz de ileus prin iritatie peritonealafecaloide in caz de ileus prin iritatie peritoneala

Tulburari de tranzitTulburari de tranzit: frecvent constipatie; posibil : frecvent constipatie; posibil diaree (forma pelvina, cea toxica sau la copii)diaree (forma pelvina, cea toxica sau la copii)

FebraFebra: de obicei pana in 38° (sub-febra); mai : de obicei pana in 38° (sub-febra); mai ridicata in caz de perforatie si peritonita; ridicata in caz de perforatie si peritonita; frisonul este un semn al formei gangrenoasefrisonul este un semn al formei gangrenoase

DIAGNOSTIC CLINIC Simptomatologia- manifestări clinice

• 2. Semnele obiective • Durere este confirmată la palparea regiunii iliace

drepte.• Apărarea musculară.• Contractura musculară.• Hiperestezia cutanată.• Tuşeul rectal sau vaginal.• Puls este crescut şi se asociază cu temperatura.• Tensiune arterială este de obicei normală.

Diagnostic paraclinic

1.Eamene de laborator:1.Eamene de laborator:**Leucocitoza cu deviere la stanga a Leucocitoza cu deviere la stanga a

formulei leucocitareformulei leucocitare - in formele tipice 10-12 000/mm³- in formele tipice 10-12 000/mm³ - nr. de leucocite poate fi - nr. de leucocite poate fi normalnormal (20- (20-

30%)30%) - creste la 15-20 000/mm³ in caz de - creste la 15-20 000/mm³ in caz de

perforatie/abcesperforatie/abces - leucopenia este atribut al formei - leucopenia este atribut al formei

gangrenoase cu soc toxicgangrenoase cu soc toxic **VSH, proteina C reactiva,crescuteVSH, proteina C reactiva,crescute

Diagnostic paraclinic

2.Explorări paraclinice:

-Radiografia abdominală

-Ecografie abdominală

-Tomografie computerizată

-Clismă baritată

-Laparoscopia diagnostică.

RX ABDOMINALA SIMPLARX ABDOMINALA SIMPLA

ECOGRAFIA ECOGRAFIA ABDOMINALAABDOMINALA

TOMOGRAFIA TOMOGRAFIA COMPUTERIZATACOMPUTERIZATA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Sumarul de urina: pentru dg. Sumarul de urina: pentru dg. diferential cu afectiuni diferential cu afectiuni urinare (urinare (atentie!atentie! : posibila : posibila hematurie si leucociturie hematurie si leucociturie discrete in apendicita acuta)discrete in apendicita acuta)..

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

• Afecţiunile la care trebuie să ne gândim în vederea diagnosticului diferenţial :

• Afecţiuni medicale(gripe, reumatism).

• Afecţiuni urologice.

• Afecţiuni genitale feminine.

• Afecţiuni abdominale chirurgicale.(diverticulita Meckel).

EVOLUŢIE

• Evoluţia apendicitei acute este imprevizibilă. Uneori repausul, pungă cu gheaţă, regimul hidric pot determina remisiunea fenomenelor, însă această atitudine de reţinere, dictată de motive majore, ne obligă la o supraveghere foarte atentă şi la orice schimbare de tablou clinic.

COMPLICAŢII

• COMPLINCAŢII ALE APENDICITEI ACUTE:

• Apendicita cronică

• Peritonita localizată • Afecţiuni tumorale ale apendicelui

COMPLICAŢII

• COMPLICAŢII POSTOPERATORII:• Hemoragia • Peritonita • Ocluzia mecano - inflamatorie • Abcesele subfebrile, subhepatice, în fosa iliacă

dreaptă, în Douglas• Fistule • . Apendicita acută după apendicectomie

incompletă • Evisecraţia,poate surveni la un vârstnic.

PRONOSTIC

• Acesta depinde de stabilirea corectă a diagnosticului, de stadiul evolutiv al leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul intervenţiei chirurgicale şi corectitudinii tehnicii chirurgicale. Apendicectomia efectuată în primele ore de la debutul crizei este uşor suportată de bolnav şi are o evoluţie bună.

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

IntervenIntervenţţia chirurgicalia chirurgicalăă este indicat este indicatăă de de urgenurgenţăţă

îîn apendicita acutn apendicita acutăă, complicat, complicatăă sau nu sau nu..Tratamentul conservator (repaus, dietTratamentul conservator (repaus, dietăă, ,

antibiotice, antispastice, pungantibiotice, antispastice, pungăă cu ghea cu gheaţăţă) ) nu este recomandat; eventuala remisiune nu este recomandat; eventuala remisiune poate fi urmatpoate fi urmatăă de rec de recăădere sau direct de dere sau direct de complicacomplicaţţiiii..

ExcepExcepţţia o reprezintia o reprezintăă plastronul apendicular plastronul apendicularIntervenIntervenţţia indicatia indicatăă îîn majoritatea situan majoritatea situaţţiilor iilor

este apendicectomia, cu sau feste apendicectomia, cu sau făărrăă drenaj drenaj peritonealperitoneal..

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

Anestezia:Anestezia: - preferabil - preferabil generalgeneralăă ( (oferă oferă confort optim pentru chirurg si confort optim pentru chirurg si pacient); singura posibila pentru pacient); singura posibila pentru abordul laparoscopicabordul laparoscopic..

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

• Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheaţi în permanenta si perfuzaţi cel puţin cu ser glucozat în timpul operaţie.

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

• Tratamentul general de reechilibrare hidroelectrolitică şi antibioterapia sunt obligatorii.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

• 1.ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT • PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI

PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Primirea în spital trebuie să fie caldă, să vadă un prieten în personalul secţiei, să risipim starea de anxietate.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ

ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Asistenta medicală care-l primeşte trebuie să fie o gazdă bună şi atentă, se va prezenta bolnavului, va prezenta echipa de medici, personalul în subordine şi va vorbi despre restul echipei care lucrează după-amiaza şi noaptea.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ

ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Se va interesa de vârsta bolnavului, locul de muncă, aspecte familiale şi problemele personale. Va prezenta bolnavii din salon, va arăta patul şi noptiera unde să îşi aşeze lucrurile, lampa de la capătul patului, soneria.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ

ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

–Bolnavul va fi amplasat în salon cu bolnavi de aceeaşi categorie, cu evoluţie normală, cu preocupări asemănătoare.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE MICROCLIMAT PREGĂTIRE PREOPERATORIE - PREGĂTIREA FIZICĂ

ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

• Saloanele trebuie să fie luminate, aerisite, cu temperatură în jur de 20-22ºC, să fie creat un climat de linişte şi ordine.

• Pentru bolnavii internaţi de urgenţă, asistenta medicală trebuie să fie promptă şi de calitate.

ÎN PERIOADA POSTOPERATORIE

• Alinarea tuturor suferinţelor psihice şi fizice va fi obiectivul principal în îngrijirea postoperatorie.

• Asistenta medicală va trebui să-i asigure confortul, calmul din jurul său, să educe familia, să calmeze anxietatea contagioasă a rudelor şi a prietenilor, să limiteze, cu tact, timpul vizitelor.

2. IGIENA BOLNAVULUI

• Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, îngrijiri acordate de asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului.

IGIENA BOLNAVULUI

• Constă în menţinerea pielii în stare de curăţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate;

• îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi impregnat cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecţii şi alte substanţe străine care aderă la piele;

• liniştirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de confort.

3. ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

• În general durata de la diagnosticul apendicitei până la operaţie este scurt de obicei sub 24 de ore.

• În această perioadă de dinaintea operaţiei, de obicei pacientul prezintă simptome care nu prea îi permit să se alimenteze, în special greaţă şi dureri abdominale.

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

• În această perioadă regimul alimentar trebuie să se bazeze dor pe ceaiuri, apă plată, supe strecurate, eventual iaurt slab.

• Dieta in primele 24-48 de ore de la operaţie pacientului i se recomandă un regim hidric, consumă lichide (supă, ceai uşor sau deloc îndulcit, apă) ori alimente semilichide (iaurt).

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

• După reluarea tranzitului intestinal, se adaugă progresiv alimente mai consistente, dar care lasă puţine reziduri: ou, carne slabă, puţin orez sau brânză

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

• După eliminarea primului scaun, regimul alimentar devine mai puţin strict, chiar dacă au trecut doar 3-4 zile de la intervenţie.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE

• Asistenta medicală supraveghează zilnic T.A., puls, respiraţii,temperatură, diureză, apetit,scaun,durere.

• Se măsoară temperatura urmărindu-se evoluţia acesteia, pentru a depista stările febrile. În puseele febrile se aplică comprese reci pe frunte.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE

• Se urmăreşte diureza pentru depistarea anuriei.

• Apetitul este scăzut, datorită greţurilor şi vărsăturilor. Scaunul este normal, la copii apărând constipaţii.

4. SUPRAVEHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE

– Durerea este vie şi are iniţial sediul în epigastru şi preombilical pentru ca ulterior să-ţi modifice sediul în fosa iliacă dreaptă, frecvent iradiind la nivelul membrului inferior drept.

– Pentru îndepărtarea tuturor simptomelor recurgem la tratamentul chirurgical.

5. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

• Specific pentru apendicita acută se recoltează la indicaţia medicului: hemoleucograma, ionograma, sumar de urină şi se efectuează testul de sarcină pentru femeile tinere ce prezintă simptomele specifice.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

• Asistenta medicală pregăteşte pacientul fizic şi psihic, explicându-i procedura medicală cu claritate, astfel câştigând încrederea acestuia.

6. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• În apendicita acută examenele paraclinice nu sunt foarte specifice, acestea fiind reprezentate prin: radiografia abdominală simplă sau cu substanţă de contrast , ecografie abdominală, tomografie computerizată.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• Pregătirea fizică şi psihică a pacientului pentru efectuarea radiografie abdominale simple: evacuarea conţinutului gazos şi solid iniţial prin regim igieno-dietetic 3-4 zile, laxative, clismă evacuatorie, evacuarea vezicii urinare.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• Pacientul va fi condus la serviciul radiologie şi i se explică cum trebuie să se comporte în timpul examinării. Va fi dezbrăcat complet în regiunea abdominală, se îndepărtează obiectele radioopace, se aşează in poziţie decubit dorsal, ortostatism şi profil.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• Radiografia trebuie să cuprindă abdomenul de la simfiza pubiană până la coasta a 11-a. După efectuarea radiografiei, pacientul va fi ajutat să se îmbrace si va dus in salon.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• Pentru ecografia abdominala, pacientul trebuie să nu mănânce cu 4-6 ore înaintea efectuării ecografiei pentru a evita formarea gazelor din colon, care pot împiedica buna vizualizare a organelor. Este bine ca pacientul să aibă vezica urinară plină.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENE PARACLINICE

• Tomografia computerizată nu este o explorarea uzuală în diagnosticarea apendicitei acute, ea fiind rezervată doar cazurilor cu diagnostic incert.

7. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

• La tratamentul chirurgical trebuie asociat la indicaţia medicului şi un tratament medicamentos adecvat: antibiotice cu spectru larg, analgetic, uneori antisecretor gastric administrat în perfuzie în primele 24 de ore şi ulterior per os.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

• Tratamentul medicamentos prescris este tratament etiologic, simptomatic şi tratamentul complicaţiilor, iar administrarea tratamentului cu antibiotice este specifică pentru prevenirea infecţiilor.

8.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

• Educaţia pentru sănătate vizează în special evoluţia post operatorie până la vindecarea complicaţiilor unei persoane ce a suferit o intervenţie chirurgicală. În acest sens se vor da recomandări în ceea ce priveşte regimul de viaţă al convalescentului.

top related