predarea-invatarea interactiva centrata pe elev
Post on 07-Dec-2015
372 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenŃie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie şi formare
profesională”profesională”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităŃi de mentorat”
Contract nr: POSDRU/3/1.3/S/1
Predarea-invatarea interactiva
centrata pe elevcentrata pe elev
� 1. (Re)descoperirea copilului si scoala (inter)activa
� 2. Anticiparea interactiva
� 3. Inventar metodologic inter-activ
� 4. De la specificul unui domeniu la didactica� 4. De la specificul unui domeniu la didactica
� 5. Ludicul si imaginatia
1. (Re)descoperirea copilului si scoala (inter)activascoala (inter)activa
IncriminariScoala
• este lipsita de adecvare la nevoile copilului si la cerintele pietei
• deformeaza copilul
• inchide orizontul copilului
• obliga copilul la nemiscare, lipsa de reactie
• leaga copilul de trecut
• nu pregateste copilul pentru viata
Perspectiva traditionala
La şcoală La locul de muncă
Profesorul expert transmite cunoştinŃe elevilor pasivi
Muncitorii îşi asumă pasiv locul desemnat într-o organizaŃie ierarhică, unde sunt riguros supervizaŃiunde sunt riguros supervizaŃi
Accentul este pus pe fapte şi pe obŃinerea răspunsului
Accentul este pus pe răspunsuri limitate la probleme limitate şi pe îndeplinirea unei sarcini prescrise
Ceea ce este învăŃat este lipsit de context semnificativ
Accentul este pus pe sarcina specificăEste independent de contextul organizaŃional şi de strategia companiei
Perspectiva moderna
La şcoală La locul de muncă
Sub supravegherea profesorului, elevii îşi asumă responsabilitatea propriei învăŃări, dezvoltându-şi pe parcursul acestui proces competenŃe metacognitive
Muncitorii îşi asumă responsabi litatea pentru identificarea şi rezolvarea problemelor şi pentru adaptarea la schimbare prin învăŃare
competenŃe metacognitive
Accentul este pus pe modalităŃi alternative pentru încadrarea diferitelor aspecte şi rezolvarea de probleme
Muncitorii se confruntă cu probleme nonrutiniere care trebuie analizate şi rezolvate
Sunt introduse idei, principii, fapte care sunt folosite şi înŃelese într-un contextsemnificativ
Muncitorii iau decizii care solicită înŃelegerea contextului mai amplu al propriei lor activitităŃi şi al priorităŃilor companiei
Invatarea pe grupe • elevii se implică mai mult în învăŃare decât în abordările frontalesau individuale
• elevii odată implicaŃi îşi manifestă dorinŃa de a împărtăşicelorlalŃi ceea ce experimentează, iar aceasta conduce la noicelorlalŃi ceea ce experimentează, iar aceasta conduce la noiconexiuni în sprijinul înŃelegerii
• elevii acced la înŃelegerea profundă atunci când au oportunităŃide a explica şi chiar “preda” celorlalŃi colegi ceea ce au învăŃat.
Activitati interactive in perechi • discutarea unui text/ unei imagini/ unui document/ unui grafic/unei harti
• studierea unui caz, realizarea unui experiment/ unei cercetări
•formularea de întrebări (de adresat profesorului/ învăŃătorului/colegilor) referitoare la o temăcolegilor) referitoare la o temă
• realizarea unui dialog/ unui eseu/ unui colaj/ unui desen/ unuigrafic
• rezolvarea unei probleme
• evaluarea şi sau corectarea temei fiecăruia (interevaluarea)
• rezumarea unei lecŃii la final
• compararea notiŃelor
Ipostaze ale dascalului DASCĂL MODEL - Profesorul ofera elevului reperele necesare pentru a atinge tintele propuse. Elevul accepta
provocarea si porneste in calatorie alaturi de invatator.
DASCĂL PRIETEN - Profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci cand are nevoie. Profesorul sprijina,
asculta si ajuta elevul.
DASCĂL CĂLĂUZĂ - In calatoria cunoasterii, profesorul cunoaste reperele si-i prezinta elevului alternativele si
solutiile optime pentru atingerea unei tinte. Relatia se bazeaza perespect reciproc. Invatatorul nu dicteaza
raspunsuri, ci ofera directii pentru ajungerea ladestinatie.raspunsuri, ci ofera directii pentru ajungerea ladestinatie.
DASCĂL MAGICIAN - Pregatirea temeinica a profesorului ii ofera aceasta postura prin care il indruma pe elev sa
foloseasca obiectele si instrumentele pentru invatare.
DASCĂL CONSILIER - Profesorul e cel de la care elevii asteapta sfatul cel bun.
DASCĂL MAESTRU - Profesorul ofera imaginea standardelor de cunoastere si actiune, il asteapta pe elev sa obtina
cunostinte, abilitati, competente.
DASCĂL SUSłINĂTOR - Profesorul este alaturi de elevii sai, este sprijin pentru depasirea dificultatilor intampinate in
invatare.
DASCĂL FACILITATOR - Profesorul nu ofera cunoastere ci face posibil accesul copilului la cunoastere.
2. Anticiparea interactiva
• NOUL CURRICULUM NATIONAL
• PROGRAMA SCOLARA
• PLANIFICAREA CALENDARISTICA
• UNITATEA DE INVATARE SI PROIECTAREA EI• UNITATEA DE INVATARE SI PROIECTAREA EI
• STUDIUL DE CAZ
• PROIECTUL DE LECTIE
Proiectarea demersului didactic
Conceptul central este proiectarea didactica personalizata
Instrumentul proiectarii este unitatea de invatare
Proiectarea demersului didactic (anticiparea etapelor şi a acŃiunilor concrete de Proiectarea demersului didactic (anticiparea etapelor şi a acŃiunilor concrete de realizare a predării) presupune:
• lectura avizată a programei• planificarea calendaristică• proiectarea secvenŃială (a unităŃilor de învăŃare sau/si a lecŃiilor).
Programa se citeşte “pe orizontală”, în succesiunea următoare
Obiectiv
cadru
Obiective
de referinŃã ConŃinuturi
ActivitãŃi
de învãŃare
Planificarea calendaristica orientativa
Unitatea de invatareO unitate de învăŃare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele caracteristici:
• determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinŃă;
• este unitară din punct de vedere tematic;
• se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
• subordonează lecŃia ca element operaŃional;
• se finalizează prin evaluare.
Planificarea unitatii de invatare
Proiectul unei unitãŃi de învãŃare poate porni de la urmãtoarea rubricaŃie:
Şcoala ………..Disciplina ………….Clasa/ Nr. ore sãpt.…………………Sãptãmâna/Anul ………………….
Proiectul unitãŃii de învãŃareUnitatea de învãŃare ............................Nr. ore alocate …….
Identificarea temei unităŃii de învăŃareTema unităŃii de învăŃare – enunŃată prin titlu (formulare concisă) sau scop (formulare mai amplă) –are rolul să exprime:
• proiecŃii pe termen mediu şi lung asupra activităŃilor desfăşurate în clasă;clasă;
• scopul şi valoarea învăŃării care va urma, dincolo de “problemele” care vor fi rezolvate;
• ancore cognitive în mintea şi experienŃa copilului.
Stabilirea conŃinuturilor
Proiectul de lectie
FuncŃională (De ce?)
Structurală (Cu ce?)
OperaŃională (Cum?)
Proiectul de lectie
3. Inventar metodologicinteractivinteractiv
Prelegerea interactivaDezbaterea
BrainstormingCiorchinele
Turul galerieiŞtiu/Vreau să ştiu/ Am învăŃat
Jurnalul cu dublă intrare
ProblematizareaStudiul de cazInvestigaŃiaProiectulPortofoliulEseul de cinci minuteCubul
SINELGMozaicul
Organizatorul graficJocul de rol
CubulBulgărele de zăpadăDiagrama VennReuniunea-panelModelarea
…etc…
Prelegerea interactiva
• Stimularea interesului elevilor
• Aprofundarea înŃelegerii
• Implicarea elevilor• Implicarea elevilor
• Evitarea unui punct final la final
Jurnalul cu dublă intrare
Ce te-a impresionat? De ce?(Notează un pasaj sau o imagine care te-
a impresionat -în mod deosebit)
(Comentează acest pasaj: De ce l-ai
notat? La ce te-a făcut să te gandeşti? Ce
întrebări ai în legatura cu acest
fragment? Ce te-a intrigat? etc)fragment? Ce te-a intrigat? etc)
Mozaiculpresupune învăŃarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziŃiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
• stimularea încrederii în sine a elevilor
• dezvoltarea abilităŃilor de comunicare argumentativă şi de • dezvoltarea abilităŃilor de comunicare argumentativă şi de relaŃionare în cadrul grupului
• dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
• dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
• optimizarea învăŃării prin predarea achiziŃiilor altcuiva
Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsireaconexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau afoii de hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinŃele care vă vin în2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinŃele care vă vin înminte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-selinii între acestea şi cuvântul iniŃial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toateideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-aatins limita de timp.
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaŃii din mai multe perspective, permiŃând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape :1. Realizarea unui cub pe ale cărui feŃe sunt scrise cuvintele:• Descrie: culorile, formele, mărimile etc.• Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?• Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune• Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?• Aplică: ce poŃi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?• Argumentează: pro sau contra şi enumeră motivele2. AnunŃarea temei, subiectului pus în discuŃie3. ImpărŃirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinŃei de pe una dintre feŃele cubului4. Redactarea finală, afişarea formei finale pe tablă sau pe pereŃii clasei,împărtăşirea rezultatelor celorlalte grupe prin
Eseul de 5 minuteEseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi
să-şi adune ideile legate de tema lecŃiei şi pentru a-i da profesorului o idee maiclară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.
Aceasta tehnica le cere elevilor două lucruri:1. să scrie un lucru pe care l-au învăŃat din lecŃia respectivă şi1. să scrie un lucru pe care l-au învăŃat din lecŃia respectivă şi2. să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi lefoloseşte pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă activitatea următoare.
SituaŃia este doar o circumstanŃă. O situaŃie nu este nici bună, nici rea şi deci
trebuie să privim situaŃiile în cel mai obiectiv mod cu putinŃă. O situaŃie este
neutră din punct de vedere al scopurilor. De regulă situaŃiile nu constituie
probleme
Problema se referă la anumite segmente ale situaŃiei, care nu pot duce la realiza
Problematizarea
Problema se referă la anumite segmente ale situaŃiei, care nu pot duce la realiza
anumite scopuri. Pentru a identifica o problemă este necesară clarificarea
diferenŃelor între situatie si scop/scopuri. In absenŃa unor scopuri clare, nu putem
gândi problemele.
SoluŃia este o acŃiune specifică pentru rezolvarea problemei, respectiv o actiune
specifică pentru obŃinerea unui rezultat. SoluŃia nu este un rezultat.
Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii - SINELG
v - + ?
(CunoştinŃe confirmate de
text)
(CunoştinŃele infirmate,
contrazise de text)
(CunoştinŃele noi, neîntâlnite până în momentul lecturii)
(CunoştinŃele incerte, confuze, care merită să fie
cercetate)
Turul galeriei
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.
• În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.pretându-se la abordări variate.
• Produsele sunt expuse pe pereŃii clasei.
• La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiŃe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
• După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaŃie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.
Stiu/vreau sa stiu/am invatat - KWL
Ştiu(In această coloană notaŃi
faptele, elementele pe
care le cunoaşteŃi deja
referitor la tema abordată)
Vreau să ştiu(In această coloană notaŃi
acele aspecte, detalii pe
care aŃi dori să le aflaŃi
referitor la această temă)
Am învăŃat(In această coloană
evaluaŃi caştigurile
dumneavoastră - valoarea
adăugată, ce aŃi învăŃat -referitor la tema abordată) referitor la această temă) adăugată, ce aŃi învăŃat -
în această activitate)
4. De la specificul unui domeniu la didactica
Problematizarea
După unii cercetători, succesiunea sarcinilor în învăŃarea centrată pe probleme este:
1. determinarea de către elevi a existenŃei sau non-existenŃei unei probleme
2. definirea problemei cu exactitate2. definirea problemei cu exactitate
3. identificarea informaŃiilor de care au nevoie pentru a înŃelege problema
4. identificarea resurselor de care au nevoie pentru a colecta informaŃia
5. generarea unor posibile soluŃii la problemă
6. prezentarea soluŃiilor (eventual prin susŃinerea unei variante)
Investigatia
Unitatea de învăŃare bazată pe investigaŃie este o succesiune de lecŃii focalizatepe o întrebare
• formularea întrebării şi avansarea ipotezelor - evocare / anticipare („Ce credeu despre asta”)
• testarea ipotezelor alternative - explorare/ experimentare (“Cum se potriveşte• testarea ipotezelor alternative - explorare/ experimentare (“Cum se potriveşteaceastă informaŃie cu ceea ce ştiu/cred despre ea?”)
• propunerea unei explicaŃii - reflecŃie / explicare (“Cum sunt afectateconvingerile mele de aceste idei?”)
• testarea explicatiei prin includerea altor cazuri particulare/raportarearezultatelor – aplicatie (“Ce convingeri îmi dă această informaŃie?”)
• transfer - impactul noilor cunoştinŃe în diferite domenii (“Ce anume pot face înalt fel, acum când deŃin această informaŃie?”)
Studiul de caz• alegerea entităŃii de cercetat
• colectarea datelor
• analiza datelor•
• realizarea raportului de cercetare
• discutarea validităŃii şi legitimităŃii studiului realizat
Proiectul 1) Stimularea
2) Stabilirea obiectivelor
3) ÎmpărŃirea sarcinilor
4) Cercetare / creaŃie / investigaŃie
5) Procesarea materialului (individual sau în grup)
6) Realizarea formei finale
7) Prezentarea proiectului
8) Feed-back
Portofoliul Portofoliul este o colecŃie de probe date de elevi, înregistrări ale observărilor
sistematice ale comportamentului său, proiecte, fişe de autoevaluare, alte produsefinale sau intermediare.
Din perspectiva unei evaluări de proces portofoliul este vectorul de progres alînvăŃării.
Ce trebuie să facem pentru a facilita elevilor construirea portofoliului?Ce trebuie să facem pentru a facilita elevilor construirea portofoliului?
1. sa circumscriem portofoliul pe un interval de timp (pentru a fi relevant
trebuie sa fie un interval mare – de la un numar de saptamani, la un semestru, la un an scolar
sau ciclu de scolaritate) si in jurul unei teme sau lentile conceptuale.
2. selectarea din curriculum a obiectivelor/competenŃelor şi a conŃinuturileesenŃiale pe care se bazează sarcinile de rezolvat pentru portofoliu.
3. definirea tipurilor de piese care vor fi incluse în portofoliu, stabilitecriteriile de evaluare (pentru fiecare produs şi/ sau pentru portofoliul ca întreg) precum
si calendarul construirii portofoliului (eventual etape sau termene de predare).
5. Ludicul si imaginatia
Cât de serioşi trebuie să fim la şcoală?
Este jocul mereu o joacă?
Jocul poate fi benefic pentru formarea atitudinală a elevilor?
Dar pentru descoperirea unor aspecte mai puŃin accesibile în cadrul disciplinei pe care o predaŃi?
• Avem predispoziŃii native pentru a imagina nevăzutul şi nepalpabilul.
• FacultăŃile imaginative sunt acelea care de fapt schimbă radical moduri de gândire, paradigme ştiinŃifice sau clişee metodologice.
Argumente in favoarea jocului
gândire, paradigme ştiinŃifice sau clişee metodologice.
• Una dintre stereotipiile şcolii tradiŃionale este suspiciunea cu care priveşte jocul în interiorul clasei insa abordările moderne ne indică eficienŃa exploatării ludicului şi a imaginaŃiei.
Jocul de rol
Jocul de rol presupune intrarea imaginativă într-o altă realitate.Această procedură instituie un ”joc” (ludic - stimularea motivaŃiei) spre asumareaunui rol (a propriei identităŃi într-o situaŃie simulată, într-o ipostază inedită sau a unei alte
identităŃi).
CombinaŃia de ”joc” şi ”rol” instituie, prin complementaritatea beneficiilor, oabordare dinamică în plan didactic.abordare dinamică în plan didactic.
Tipuri de joc de rol:
• Jocul de rol ca practică mentală – înainte de a începe să faci ceva este de dorit să faci o
repetiŃie mentală (proiecŃia respectivă este un indicator al şanselor de succes)
•Jocul de rol ca intrare în ”pielea altcuiva” – imaginarea identităŃii şi
comportamentelor unei alte persoane
•Metamorfoza mentală – imaginarea unui alt statut decât cel uman
Avantajele jocului de rol
• Elevii sunt antrenaŃi în activităŃi ”memorabile”. ActivităŃile suntamuzante şi pline de nerv
• Elevii mai puŃin comunicativi au o şansă în plus la exprimare liberă
• Clasa se deschide spre contexte non-şcolare ceea ce oferă noi oportunităŃide practicare contextualizată a achiziŃiilor de comunicare
ASISTĂND LA DEMONSTRAłII
VIZIONÂND EXPOZIłII
VIZIONÂND FILME
VĂZÂND IMAGINI
ASCULTÂND
CITINDDin ce citim 10%
Din ce ascultăm 20%
Din ce vedem 30%
Din ce vedem şi ascultăm 50%
Piramida invatarii
Din ce spunem 70%
PARTICIPÂND LA ACTIVITĂłI PRACTICE
SIMULÂND
JUCÂND ROLURI
VORBIND ALTORA
PARTICIPÂND LA DISCUłII
ASISTĂND LA DEMONSTRAłIIDin ce vedem şi ascultăm 50%
Din ce facem 90%
EVALUÂND
INVĂTÂND PE ALłII
top related