populația actualului teritoriu al republicii moldova din 1915 până În 2000

Populația RSSM

REALIZAT DE:

GNATIUC ANDREI

Ministerul Educației al Republicii MoldovaUniversitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”

Facultatea de Istorie și Geografie

Harta Basarabiei în componența Imperiului Țarist

Numărul populației în 1915 Ultima statistică oficială a Rusiei țariste indică pentru Basarabia o populație totală de 2686000

locuitori, estimată la 1 ianuarie 1915.

Calculele demografice ne demonstrează că pe parcursul a mai mult de 100 ani ai aflării

Rasarabiei în componența Imperiului Rus populația acesteia a sporit de 10 ori.

Componența etnică în 1915Români – 70,2%

Ucraineni – 10,8%

Evrei – 9,3%

Alte etnii – 9,7%

Cel mai mare procent al populației de origine română era caracteristic pentru județele: Orhei,

Soroca, Bălți.

Populația: 1918 - 1940 După realizarea actului Unirii (1918), în lipsa unei statistici sigure, diferiți autori au recurs la

estimări proprii, indicând că populația totală a Basarabiei la acest an ar fi de 2,6 – 2,8 mln

locuitori.

După încorporarea forțată a Basarabiei în cadrul URSS și formarea RSSM (2 august 1940), se

aduc date demografice în granițele actuale ale republicii.

Aceste date au la bază informațiile statisticii curente și ale recensămintelor populației din

perioada postbelică (1959, 1970, 1979, 1989).

Influința politicilor sovietice Evenimentele politice începând cu 1940 , au avut drept consecință mari pierderi umane.

Pierderi mari au fost cauzate de represiunile staliniste din perioada anilor 1940-1950. În acești

ani au fost deportați de la casele lor spre Siberia aproximativ 550 mii de oameni.

În urma foametei organizate de către regimul comunist în anii 1946 – 1947 au devenit victime

150 – 200 mii oameni.

Pierderile totale umane din această perioadă au constituit mai mult de 750 mii oameni.

Creșterea demografică pe seama imigranților Creșterea de mai departe a numărului populației a avut loc, în mare măsură, pe seama sporului

migratoriu destul de mare din spațiul ex-sovietic.

Acest proces, de regulă, era stimulat de către organele statale

Din anul 1950 până în anul 1959, numărul populației a evoluat de la 2,3 la 2,9 mln, adică a avut

loc un spor de 29, 6%.

Aprecieri generale: 1950 - 2000 Pe parcursul perioadei, numărul populației a sporit de la 2,3 mln la 43 mln, adică de 1,9 ori.

1950 – 1960: 68 mii oameni.

1960 – 1970: 60 mii oameni.

1970 – 1990: 40 mii oameni.

Din 1990 până în 2000 numărul populației a scăzut cu 81 mii locuitori (1,9%): consecință a

crizei social-economice.

Natalitatea În perioada postbelică populația Basarabiei se caracterizează printr-un indice înalt de

natalitate.

1950: 38,9‰ (rata natalității);

1950 – 1980: 20‰;

1980 – 1990: 17,7 – 19,4‰ ;

1999: 10,6‰.

Mortalitatea 1950 – 11,2‰;

1960 – 1970 – (6 – 7 ‰)

1990 – 2000 – (11 – 12 ‰)

Tendința de creștere a mortalității din ultima perioadă se datorează, în primul rând, costurilor

tranziției economice.

Mișcarea naturală a populației (la 1000 locuitori)

Anii Nou-născuții Decedații Spor natural Decedați sub 1 an

1940 26,6 16,9 9,7 172

1950 38,9 11,2 27,7

1960 29,3 6,4 22,9 48,2

1970 19,4 7,4 12,0 23,3

1980 20,6 9,3 11,3 43,4

1990 17,7 9,7 8,0 19,0

1999 10,1 11,4 -1,3 17,8

Speranța de viață Dacă ne referim la statisticile duratei medii a vieții, apoi, pe parcursul câtorva decenii, acest

indicator a fost atât în creștere cât și în descreștere.

Nivel maxim: 1969 – 1970 – 69,1 ani.

Nivel minim: 1979 – 1980 – 65,6 ani.

Migrația populației În perioada anilor 1950 – 1988 volumul total de migrații înregistrate s-a aflat în creștere.

În anii ”60 aveau loc cca. 120 mii de acte de migrație.

În anii ”70 – cca. 190 mii.

În anii ”80 – cca. 275 mii.

În anii ”60 sporul migrațional al populației, având valoare pozitivă, constituia în medie pe an 8,6 mii

persoane.

Din 1980 numărul celor plecați depășește deja numărul celor sosiți, adică soldul migrațional devine negativ.

Această tendință se menține în continuare, până la etapa actuală.

Structura pe sexe a populației Republicii MoldovaAnul În % față de total Revin femei la 100 de

bărbațiMasculin Feminin

1959 46,2 53,8 115

1970 46,6 53,4 115

1979 47,1 52,9 112

1989 47,4 52,6 111

1998 47,8 52,2 109

Dinamica numărului populației de origine română în Republica Moldova (mii persoane)

1940 1959 1970 1979 19890

500

1000

1500

2000

2500

3000

Chart Title

Serie 1 Coloană1 Coloană2

Sporul populației române s-a înregistrat mai ales în mediul rural.

În raport procentual indicele respectiv a diminuat în această perioadă de la 66,5 la 64,5, fapt ce

ne mărturisește despre un spor cu ritmuri mai mari al populației celorlalte etnii în urma

imigrațiilor masive.

Dintre celelalte etnii cel mai mult a sporit cel mai mult procentual populația de origine rusă, de la

10,2 la 13,0%

Structura etnică a populației se deosebea după mediul de trai. Dacă în mediul rural populației

autohtone îi revenea 80,3% din total, populației de etnie ucraineană și rusă îi revenea mai mult

decât media, respectiv, 9,5 și 3,4.

Pentru populația bulgară și găgăuză se păstrează aproximativ același indicator, atât în mediul

rural cât și urban, iar populației de origine evreiască de la oraș îi revenea un indice de 2 ori mai

mare decât media la indicatorul respectiv.

Dinamica structurii etnice a populației Republicii Moldova (%)Denumirea

etniilorAnul efectuării recensământului

1959 1970 1979 1989

Românii 65,4 64,5 63,9 64,5

Ucraina 14,6 14,2 14,2 13,8

Ruși 10,2 11,6 12,8 13,0

Găgăuzi 3,3 3,5 3,5 3,5

Bulgari 2,1 2,1 2,0 2,0

Evrei 3,3 2,7 2,0 1,5

Structura etnică a populației în fostele raioane din stânga Nistrului (%, 1989)

Nr. Denumirea fostelor raioane

Români Ucrineni Ruși Alte etnii

1 Grigoriopol 62,7 18,1 15,8 3,4

2 Camenca 62,3 27,3 8,7 1,7

3 Râbnița 47,4 42,7 8,2 1,7

4 Slobozia 42,5 21,4 26,0 10,1

5 Dubăsari 88,9 6,2 3,8 1,1