pelerinaj- biserici din zona unirii, bucuresti

“Pelerinaj”

Biserica BUCUR CIOBANUL

Mânăstirea RADU VODĂ

Biserica Sfântul SPIRIDON NOU

Biserica SFÂNTA ECATERINA

Biserica PATRIARHIEI

Colegiul Naţional MATEI BASARAB

Acţiune extracurriculară

13 noiembrie 20013

1. Biserica “BUCUR CIOBANUL” Se spune că a fost creată din lemn, într-un an necunoscut, de către Bucur, cel care a dat şi numele capitalei, după care în 1416 a fost reconstruită de Mircea cel Bătrân. Nu are o datare exactă până în prezent, dar este considerată cea mai veche biserică din Bucureşti.

„Dacă legenda îi asează locuiţa pe dealul de la Radu-Vodă, numind Biserica lui Bucur paraclisul de cimintir al călugărilor mânăstirii lui Alexandru Vodă Mircea şi a nepotului de fiu, Radu, aceasta înseamnă siguranţa populară, păstrată prin viu graiu, de la o generaţie la alta, că acolo e leagănul cetăţii” ( N. Iorga: Istoria Bucureştilor, 1939, Bucureşti, p. 22.)

Clasată ca monument istoric în grupa valorică A, de importanţă naţională, reprezentativ în plan universal, aparţine Patriarhiei Române şi se află în administrarea Parohiei "Sf. Atanasie şi Chiril".

Cele 33 de trepte duc sprepridvorul ce prezintă arcade polilobate susţinute de stâlpi din lemn.

În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streaşină largă şi o cupolă în formă de ciupercă.

Biserica are dimensiuni mici, dar bine proporţionate, cu faţade liniştite şi drepte, vopsite în alb.

Uşa şi ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată, în stil brâncovenesc, aplicate la începutul secolului XX.

Motivul frunzei de acant

Uşă din lemn, basorelief cu motive simetrice

Mânăstirea RADU VODĂ

Părticele din moaştele Sfinţilor se află in casete separate la Mânastirea Radu Vodă a Seminarului Teologic. Sfinţii: Nectarie (prăznuit pe 9 noiembrie), Policarp (prăznuit pe 23 februarie), Ioan Botezatorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie si 29 august) s.a.

Fondată de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), are unplan triconc, cu turla pe naos, cu un pronaos largit, acoperit cu trei turle dintre care cea principală se sprijină pe douăsprezece coloane, simbolizând pe cei doisprezece apostoli, ca şi la modelul de la Curtea de Arges.

Biserica Sfântul SPIRIDON NOU

Catedrală este sfințită la 8 noiembrie 1860.

Este cea mai mare biserică ortodoxă din București şi are un plan arhitectural deosebit, cu o turlă centrală şi două turnuri în față. Are 38 de metri în înălțime.

Este construită în stil eclectic, cu elemente neoromanice, neogotice şi de artă moldovenească. În interior sunt de remarcat coloanele de marmură şi vitraliile, cu scene biblice şi sfinţi, executate la Viena. În picturile executate de Gheorghe Tattarescu în 1862 se pot observa influenţe ale Renaşterii.

Sf. Spiridon (praznuit pe 12 decembrie; particele din moastele Sfantului se afla in Biserica "Sf. Spiridon" a Mitropoliei de Bucuresti, de la Pta. Unirii, pe Bd. "D. Cantemir", Cal. Serban Voda, Nr. 29

Biserica SFÂNTA ECATERINA

Este începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583).Reconstruită de nenumărate ori, la 1813 se numără printre mânăstirile de categoria a II-a din ţară. În 1852 este refăcută în plan triconc, cu abside mari, turlă octogonală peste naos şi un turn-clopotniţă pe plan pătrat. Pridvorul este semicircular, cu antablament, pe 4 coloane ionice.

Portalul simplu are deasupra pisania cu litere chirilice şi un mozaic cu icoana hramului.

Părticele din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica "Sf. Ecaterina" a Facultaţii de Teologie.

Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie)

Casetă cu părticele din moaştele Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie)

Detaliu, spătar de scaun, stil brâncovenesc

Casetă cu părticele din moaştele Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie)

Pictura tâmplei a fost facută pe pânză, la muntele Sinai şi aplicată pe lemn. Faţadele sunt simple, în stil neoclasic, iar interiorul în stil baroc. Este pictată de Constantin Lecca şi Misu Popp. Peste pronaos, sprijinit de două coloane corintice, se află cafasul animat de corul studenţilor teologi, care acompaniază slujbele.

În drum spre Patriarhie

Biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeş, turlele fiind asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, motiv pentru care în prezent construcţia nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări şi ajustări. Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), aşezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.

Ctitorie şi danie domnească făcută Mitropoliei Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban (1654-1658), biserica poartă hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. După primul război mondial Mitropolia a fost transformată în Patriarhie (în 1925).Catedrala Patriarhală din Bucureşti este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

Biserica PATRIARHIEI

- Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestiului (praznuit pe 27 octombrie

- Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai

(Părticele din moaştele Sfinţilor Haralambie, Gheorghe, Ioan Gură de Aur, Procopie, Vasile cel Mare se află în Biserica Paraclisului Patriarhiei (Dealul Patriarhiei), alături de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos.)

Părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei:

Ansamblul de clădiri format din Palatul Patriarhiei, Reşedinta Patriarhală şi Catedrala Patriarhală, aşezat pe vatra mănăstirii "Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena"

Palatul Patriarhiei, este construit după planurile arhitectului I. Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din ţara. A suferit în timp diverse modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.

Rolul deosebit pe care mitropolitul îl avea în Adunarea Ţării, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a făcut ca marile evenimente istorice din viaţa Ţării Româneşti să aibă loc pe Dealul Mitropoliei şi putem aminti aici ca la 24 ianuarie 1859 Adunarea electivă a Ţării Româneşti prezidată de mitropolitul Nifon în fosta sală a Adunării Deputaţilor a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Romane.

SFÂRŞIT

Muzica: “Iubi-Te-voi Doamne”

Profesori coordonatori: Oprişa Mihai, Marcu Luminiţa;

profesori participanţi: Runceanu Adrian, Harabagiu Adalgiza;

elevi participanţi: clasele a IX-a A,B,C,D,E,F,H.