p. soc. 14. selful, identitatea
Post on 19-Jul-2015
3.580 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Septimiu Chelcea
Selful identitatea naţională şi
identitatea europeană a romacircnilor
Planul lecției
Introducere
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
2 Tipologia self-urilor
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)
3 Cultura și self-ul
4 Identitatea națională și identitatea europeană a
romacircnilor
Bibliografie
Chelcea Septimiu (2010) Cu referire la romacircni caracter naţional
naţionalism patriotism Icircn V Boari et al (eds) Regăsirea
identităţii naţionale (pp 92-97) Iaşi Editura Polirom
Chelcea Septimiu (2011) Identitatea națională a romacircnilor
perspective psihosociologice Icircn T Rotariu și V Voineagu
(coord) Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale
tranziției icircn Romacircnia (pp 275-292) Iași Editura Polirom
Iluţ Petru (2009) Sinele și ipostazele sale Icircn P Iluț
Psihologie socială şi sociopsihologie (pp 315-386) Iaşi
Editura Polirom
Lungu Ovidiu (2004) bdquoEulrdquo icircn cogniţia socială Icircn A Neculau
(coord) Manual de psihologie socială (pp 86-97) Iaşi
Editura Polirom
Așa se citește pentru examenhellip
IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și
timp
Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic
Geneza self-ului
Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat
Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții
Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice
După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Planul lecției
Introducere
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
2 Tipologia self-urilor
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)
3 Cultura și self-ul
4 Identitatea națională și identitatea europeană a
romacircnilor
Bibliografie
Chelcea Septimiu (2010) Cu referire la romacircni caracter naţional
naţionalism patriotism Icircn V Boari et al (eds) Regăsirea
identităţii naţionale (pp 92-97) Iaşi Editura Polirom
Chelcea Septimiu (2011) Identitatea națională a romacircnilor
perspective psihosociologice Icircn T Rotariu și V Voineagu
(coord) Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale
tranziției icircn Romacircnia (pp 275-292) Iași Editura Polirom
Iluţ Petru (2009) Sinele și ipostazele sale Icircn P Iluț
Psihologie socială şi sociopsihologie (pp 315-386) Iaşi
Editura Polirom
Lungu Ovidiu (2004) bdquoEulrdquo icircn cogniţia socială Icircn A Neculau
(coord) Manual de psihologie socială (pp 86-97) Iaşi
Editura Polirom
Așa se citește pentru examenhellip
IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și
timp
Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic
Geneza self-ului
Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat
Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții
Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice
După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Bibliografie
Chelcea Septimiu (2010) Cu referire la romacircni caracter naţional
naţionalism patriotism Icircn V Boari et al (eds) Regăsirea
identităţii naţionale (pp 92-97) Iaşi Editura Polirom
Chelcea Septimiu (2011) Identitatea națională a romacircnilor
perspective psihosociologice Icircn T Rotariu și V Voineagu
(coord) Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale
tranziției icircn Romacircnia (pp 275-292) Iași Editura Polirom
Iluţ Petru (2009) Sinele și ipostazele sale Icircn P Iluț
Psihologie socială şi sociopsihologie (pp 315-386) Iaşi
Editura Polirom
Lungu Ovidiu (2004) bdquoEulrdquo icircn cogniţia socială Icircn A Neculau
(coord) Manual de psihologie socială (pp 86-97) Iaşi
Editura Polirom
Așa se citește pentru examenhellip
IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și
timp
Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic
Geneza self-ului
Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat
Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții
Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice
După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Așa se citește pentru examenhellip
IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și
timp
Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic
Geneza self-ului
Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat
Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții
Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice
După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
IntroducereUnicitatea persoanei umane continuitate icircn spațiu și
timp
Diferențiere față de ceilalți dpdv fizic și psihic
Geneza self-ului
Nu ne naștem cu conceptul de self se formează ca urmare a dezvoltării bdquocandidatului la umanitaterdquo icircntr-un context istoric-social-cultural dat
Morris Rosemberg (1967) a cerut copiilor de 10 ani să se descrie icircn 10 propoziții
Rezultatul s-au referit la caracteristicile fizice
După această vacircrstă copiii se referă și la caracteristicile psihice
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
S implicații profunde asupra gacircndirii emoțiilor
comportamentului relațiilor cu ceilalți
De exemplu ce gacircndesc despre propria persoană
cum ne comportăm (ca să ne menținem imaginea
pe care o avem despre noi icircnșine)
Dificultăți de traducere
self (fr le soi) sine eu
I (fr je) ndash atitudinea față de sine și față de ceilalți
Me (fr le moi) ndash ansamblul atitudinilor și judecăților
celorlalți ca grup asumate de indivizi
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Primele cercetări despre self
William James (1842ndash1910) unul dintre icircntemeietorii pragmatismului ca orientare filosofică rezerva un capitol icircntreg din The Principles of Psychology (1890) discutării bdquoconştiinţei self-uluirdquo
Distinge I Me
bdquoselful materialrdquo (sentimentele referitoare la noi icircnşine şi imaginea a ceea ce suntem studenţi profesori şomeri patroni fermieri etc)
bdquoselful socialrdquo (imaginile şi sentimentele derivate din raporturile cu alte persoane prieten iubit părinte lider etc)
bdquoselful spiritualrdquo (imaginea despre propria personalitate icircn ansamblul ei)
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Charles Horton Cooley (1864 ndash 1929)
The Theory of Transportation
(1894)
Human Nature and the Social
Order (1902)
Social Organization (1909)
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Icircn sociologie termenul a fost introdus icircn 1902 de către
Charles H Cooley icircn Human Nature and Social Order
A fundamentat teoria looking-glass self eul fiind considerat
oglindire şi reoglindire icircn ceilalţi
- Metafora looking-glass sugerează că bdquoself conceptulrdquo este
un produs al interacţiunii sociale Privindu-i pe alţii noi
vedem ca icircntr-o oglindă aflăm cum apărem icircn faţa lor
- Metafora bdquooglinda frizeruluirdquo (nu ne vedem numai pe noi
icircn oglindă ci și pe ceilalți)
Teoria lui ChH Cooley 1) Ca urmare a interacţiunilor cu
alţii oamenii interpretează gesturile acestora şi icircşi formează o
imagine despre ei icircnşişi din punctul de vedere al celorlalţi
(looking glass self) 2) Participarea la grupul primar este
factorul cel mai important icircn geneza selfului
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
1 Ce se icircnţelege prin termenul de bdquoselfrdquo
Roy F Baumeister (1995 p 496) bdquoO icircnţelegere deplină
a selfului cuprinde corpul fizic identitatea definită
social (incluzacircnd rolurile şi statusurile)
personalitatea şi cunoştinţele persoanelor despre
ele icircnsele (de exemplu conceptul de sine)rdquo
bdquoSelfrdquo = df bdquoO colecţie organizată de credinţe şi
simţăminte despre noi icircnşinerdquo (R Baron et al 1998 p
76)
bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept) = df bdquoTotalitatea
gacircndurilor şi simţămintelor unui individ care se
referă la el icircnsuşi ca obiectrdquo (M Rosenberg 1989 p 34)
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Morris Rosenberg (1989) ndash icircn analiza self-ului să se
facă distincție icircntre
a) conţinutul
b) structura
c) dimensiunile
d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
a) Conţinutul este dat de
- bdquoidentităţile socialerdquo (grupul de apartenenţă
grupurile de referinţă sistemul rol-statusurilor
sociale)
- bdquodispoziţiile psihicerdquo (tendinţa de a reacţiona ca
bărbat sau ca femeie ca adolescent sau persoană
matură ca romacircn şi european etc) pe care
individul icircşi dă seama că le are
b) Structura relaţia dintre identităţile sociale şi
dispoziţiile psihice
Structură self-ului conferă originalitate fiecărei
persoane
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
c) Dimensiunile calitatea sentimentelor şi
gacircndurilor despre sine (intensitatea stabilitatea
consecvenţa)
d) Limitele bdquoanexele sineluirdquo (sentimentele sociale
de ruşine şi vinovăţie pentru comportamentele din
trecut macircndria de a face parte dintr-un anumit
grup sentimentul de superioritate conferit de
marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc)
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
2 Tipologia self-urilor
S bdquoactualrdquo imaginea despre noi icircnşine pe care o
avem icircn prezent
S bdquodoritrdquo ce ne-ar plăcea să fim
S bdquoidealrdquo cum ar trebui să fim
Icircntre cele trei self-uri pot exista discrepanţe şi
contradicţii uneori sunt trăite dramatic
Conştientizarea discrepanţei dintre s bdquoactualrdquo şi s
bdquodoritrdquo sau s bdquoidealrdquo mobilizarea persoanei
sau sentimentele de frică anxietate dispreţ
de sine etc
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Actualizarea self-ului
Kurt Goldstein bdquotendința de actualizare cacirct mai mult posibil a capacităților indiviale (The Organism A Holistic Approach to Biology Derived from Pathological Data in Man 1939)
Abraham Maslow tendința de actualizare a potențialităților individului (Motivation and personality New York Harper
1954)
AM persoanele cu actualizarea self-ului se caracterizează printr-o abilitate deosebită de a detecta persoanele prefăcute pe șarlatani și pe cei neonești Icircn general au capacitatea de a icirci evalua corect și eficient pe ceialți
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
3 Concepte derivate (determinări ale self-ului)1) bdquoConceptul de sinerdquo (self-concept ) = idee de sine reprezentarea
generală a sinelui
bdquoDin punct de vedere cognitiv conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria persoană incluzacircnd aici atacirct informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu trăsăturile de personalitate) aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu faptul că purtăm sau nu ochelari) dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu bunuri pe care le posedăm poziţii sociale ocupate)
Conceptul de sine a fost icircnsă studiat şi din punct de vedere afectiv
Astfel stima de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea afectivă icircn situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de sinerdquo
Ovidiu Lungu 2004 92
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Efectul bdquoPeștele mare icircntr-un bazin micrdquo
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Un icircndemn pește mare icircntr-un bazin mare
(Ușor de zis greu de realizat)
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Efectul bdquoPeștele mare icircn balta micărdquo (EPMBM) (The Big Fish-Little Pond Effect - Herbert W Marsh University of Oxford 2008)
Cel mai bun la matematică icircntr-o clasă școlară de nivel mediu Dacă se mută icircntr-o clasă de olimpici la matematică
EPMBM ndash comparația socială ndash stima de sine progres la icircnv dar și efecte negative (lăudăroșenie)
EPMBM bdquoacademic self-conceptrdquo este mai bine să fii un pește mare icircntr-un iaz mic decacirct un pește mic icircntr-un iaz mare
Proverbul bdquoDecacirct codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș)
Trebuie să ne comparăm cu cacirct mai multe bdquocadre de referințărdquo Marsh Herbert W Seaton M Trautwein U Luumldtke O Hau KT
OrsquoMara A Craven RG (2008) The Big Fish-Little Pond effect stands up to crucial scrutiny Implications for theory methodologyand future research Educational Psychology Review 20 pp 319-350
Icircn 2006 cercetare interculturală (398 750 de elevi de 15 ani din 1365 de școli din 57 le 57 de țări (Benjamin Nagengast și Herbert W Marsh 2012) EPMIM ndash succes școlar ndash carieră academică
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
2)bdquoConștiință de sinerdquo (self-awareness)
3) bdquoRevelarea sineluirdquo (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană
4) bdquoDiscrepanță de selfrdquo (self-dicrepancies) = diferenţele
dintre s actual şi s ideal
5) bdquoIntensificarea sineluirdquo (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine
pozitivă despre noi icircnşine
6) bdquoStimă de sinerdquo (self-esteem) = evaluarea sinelui cacirct de
valoroși ne credem
Cultivarea stimei de sine Reducerea stimei de sine
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Ss (self-esteem) aprecierea sau respectul de sine
include ansamblul autoevaluărilor pozitive şi
negative ale oamenilor despre ei icircnşişi (M
Rosenberg 1979)
Este o structură de factori psihosociologici
icircncredere icircn sine (confidence) respect de sine
asertivitate dar și aroganță sentimental
superiorității față de alții
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Ss ndash a gacircndi bine despre tine
Tipuri de Ss a) bdquostimă de sine generalărdquo (măsurabilă cu bdquoRosenberg Self-Esteem Scalerdquo)
b) bdquostimă de sine specificărdquo (pentru atletism școală)
S-a constatat că pers cu Ss ridicată știu mai multe despre ele icircnsele despre preferințele lor
Tendința pers de a-și menține stima de sine
Ss ndash corelată cu stabilitatea emoțională pers cu Ssscăzută ndash fluctuații emoționale depresie
Variații ale Ss băieți fete ndash nesemnificativă icircn adolescență variația se reduce (1 explică diferența)
Diferențe etnice rasiale ndash legate de discriminarea socială (stigmatizare)
Distincție Ss narcisism (o supraevaluare a self-ului)
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Narcisismul este o trăsătură de personalitate care se
manifestă prin egoism vanitate dragoste exagerată
patologică pentru propria persoană
Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai
tacircrziu a fost dezvoltat de S Freud icircn cartea On Narcissism
(1914)
Icircn mitologia greacă Narcis era un tacircnăr nespus de frumos
fiul nimfei Liriope și al racircului Cephios
Narcis s-a icircndrăgostit patologic de propria reflexie din apă
S Freud credea că o parte a narcisismului este parte esențială
a tuturor dintre noi icircncă de la naștere
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Caravaggio (1571 ndash 1610)
Narcis ulei pe
pacircnză (1598 ndash 1599)
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Shelley E Taylor şi Johnathan D Brown (1994)
bdquoIluziile pozitive promovează fericirea dorinţa de a aveagrijă de ceilalţi şi capacitatea de angajare icircntr-o activitatesocialmente utilărdquo (bdquoIllusion and well-being A social psychological perspective on mental healthrdquo Psychological Bulletin 1988 103 pp 193-210)
bdquoPercepția acurată (exactă) a self-ului și a lumii constituie elementul esențial al sănătății mintalerdquo (bdquoPositive Illusions and Well-Being Revisited Separating Fact From Fictionrdquo Psychological Bulletin 1994 116 1 pp 21-27)
Deşi iluziile despre sine au un efect benefic atacirct pentruindivid cacirct şi pentru societate acest efect se manifestădoar pe termen limitat pe termen lung respectul de sine iluzoriu are consecinţe negative (evitarea autoreflecţiei practicarea jocurilor de noroc consumul de droguri handicaparea sinelui)
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Iluziile pozitive se manifestă icircn trei domenii
- Indivizii se văd icircn termeni pozitivi nerealiști
- Cred că au control mai mare asupra evenimentelor decacirct
este cazul
- Văd viitorul mult mai roz decacirct justifică datele
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Ss = bdquostima de sine implicitărdquo (evaluarea sontană neconștientă a persoanei) și bdquostima de sine explicitărdquo (auto-evaluarea conștientă)
bdquoStimă de sine deterioratărdquo = discrepanță icircntre Ssi Sse
Cacircnd Ssi este ridicată și Sse este scazută pot apărea tulburări psihice (depresie izolare dependență de internet)
Măsurarea Sse ndash metode verbale
Măsurarea Ssi - bdquoTestul literelor numeluirdquo (Name Letter Test) și bdquoTestul asiociațiilor impliciterdquo (Implicit Association Test)
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
bdquoEfectul literelor numeluirdquo (The namendashletter effect ) produs foarte probabil de Ssi
Descoperit de Jozef M Nuttin Jr (1985) independent de caracterisiticile vizuale acustice estetice semantice și frecvență literele care compun prenumele sau numele de familie suntpreferate icircn comparație cu celelalte litere
Această preferință se icircntacircmplă icircn legătură cu alfabetullimbilor vorbite icircn arii cultural diferite
Explicația poate fi dată de teoria despre stima de sine implicită dar și de teoria simplei expuneri (Vera Hoorens et al 1990)
Aplicații icircn publicitate
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
7) bdquoEficacitate a selfuluirdquo (self-efficacy) = concepția individului că poate rezolva sarcinile depăși obstacolele
(crezi poți)
ES rol crucial icircn angajarea anumitor comportamente icircn rezolvarea problemelor sociale și de sănătate
Noțiune fundamentată de Albert Bandura (1977)
Problema este veche rolul voinței icircn succesul acțiunilor
ES nu este nici percepția S nici predicție a comportament intenție de a acționa stimă de sine scop sau motivație nici trăsătură de personalitate
ES credința că vom reuși icircn anumite sarcini bdquoeficacitate a self-ului specificărdquo (specific self-efficacy) Aceasta poate fi translată asupra altor activități Se ajunge la o bdquoeficacitate a self-ului generalărdquo (general self-efficacy)
ES se formează și se dezvoltă pe baza experienței prin auto-observație și prin auto-reflecției
ES se poate extinde asupra grupului (collective efficacy)
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
8) bdquoHandicaparea sineluirdquo (self-handicapping) = acţiunea de sabotare a propriilor acţiuni şi de interpretare a oportunităţilor ca scuză pentru eşecuri (autohandicapare pt a menține o imagine pozitivă)
9) bdquoMonitorizarea sineluirdquo (self-monitoring) = tendinţa de supraveghere a modului de prezentare a sinelui icircn relațiile cu ceilalți
10) bdquoControlul sineluirdquo (self-regulation) = modul icircn care oamenii reglează acţiunile lor
Termenii 9 și 10 sunt aproape echivalenți
Mark Snyder (1974) a introdus termenul de bdquomonitorizare de sinerdquo și a creat prima bdquoScală a monitorizării de sinerdquo (Self-monitoring scale)
A identificat două categorii de persoane 1) persoane cu monitorizareridicată 2) persoane cu monitorizare de sine scăzută
Persoanele din prima categorie sunt mai atente la așteptările celorlalți mai sensibile la schimbările sociale și mai pragmatice acordă o atenție sporită imaginii lor publice tind să fie icircmbrăcați după ultimamodă să achiziționeze bunuri și servicii scumpe pentru a-și protejaimaginea de sine
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
11) bdquoSchema de sinerdquo (self-schemas) = ansamblul ideilor
prin care este interpretat sinele (H Marcus 1977 ndash
asigură stabilitatea S)
Schema de sine generează bdquoself-ul stabilrdquo diferit de bdquoself-ul
de lucrurdquo de bdquoself-ul doritrdquo şi de bdquoself-ul idealrdquo
bdquoPersoane schematicerdquo față de o anumită trăsătură
a) consideră că excelează icircn respectiva trăsătură
b) consideră că respectiva trăsătură este importantă pentru
ea Implicații percep rapid trăsătura la alții o
memorează icirci judecă pe alții cf trăsăturii
bdquoPersoane neschematicerdquo (aschematice) nu au scheme
de sine foarte bine cristalizate
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
12) bdquoEroarea de autoatribuirerdquo (self-seving bias) = atribuire internă a cauzelor acţiunilor reuşite şi atribuire externă a celor nereuşite
13) bdquoVerificare a sineluirdquo (self-verification) = interpretarea situaţiilor astfel icircncacirct să confirme conceptul de sine
Teorie cognitivistă propusă de W B Swann (1983)
Persoanele au idei despre cine sunt dar au nevoie de alții ca să le confirme aceste idei
Pentru aceasta se angajează icircn strategii comportamentale (alegerea bdquopersoanelor de contactrdquo afișarea unor indicatori de identitate de ex vestimentația) sau cognitive (atenție memorie interpretare selectivă părtinitoare)
Experiment W B Swann (1983) ndash alegerea unui coleg de bancă dintre studenții care ofereau feedback-uri concordante sau discordante cu propriul self-concept
Rezultatul erau alese persoanele care emiteau feedback-uri concordante cu propriile păreri despre sine
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
14) bdquoFocalizarea pe sinerdquo (self-focusing) = gradul icircn care
indivizii se concentrează asupra lor icircnșiși (vezi
introspecția)
15) bdquoSelf multiplurdquo (multiple self) (David Lester 1995)
16) bdquoConcept de sine de lucrurdquo (working self-concept) =
punerea la lucru a diferite aspecte ale self-ului icircn funcție
de situația concretă (compar bdquomemorie de lucrurdquo)
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Persoanele au capacitate cognitivă limitată nu pot avea
acces tot timpul la toate informațiile despre sine
Accesul la informații este condiționat de factori externi sau
interni
Subseturi de informații la care avem acces self momentan
(momentary self) sau self de lucru
Comparație cameră icircntunecată multe lucruri nu le vedem
Avem o lanternă le luminăm pe racircnd pe unele la un
moment dat (self-ul momentan) dar știm că și alte
obiecte sunt icircn cameră deși nu le vedem (self-ul stabil)
Rezolvarea disputei despre stabilitatea și maleabilitatea S
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
17) bdquoContarea de sinerdquo (self-mattering) = cacirct de mult contezi
pentru ceilalți Trei componente atenția ce ni se acordă (suntem
semnificativi) importanța (celorlalți le pasă de noi) dependența
(convingerea noastră că ceilalți au icircncredere icircn noi că au nevoie
de noi) (Rosenberg și McCullough 1981)
18) bdquoIcircmbunătățirea self-ului actualrdquo (self-improvement) ndash
comparație cu oamenii de succes grup de referință)
19)bdquoAfirmarea selfuluirdquo (self-affirmation) = creștere și icircntărire a
sinelui pe baza iluziilor pozitive despre sine (dar nu foarte
icircndepărtate de realitate
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Teoria despre afirmarea self-ului
(Self-affirmation theory)
Oamenii sunt fundamental motivați să icircși mențină
integritatea eului să fie percepuți ca virtuoși etc
Teoria AS cum icircți mențin oamenii integritatea self-ului
Claude M Steele (1988) prima teorie AS legată de teoria
despre disonanța cognitivă (L Festinger 1957)
Mecanisme raționale de apărare a sinelui sau distorsionarea
realității (de ex viața politică)
Oamenii acceptă mai ușor informațiile consonante
Reflexibilitate
Legată de deindividualizare
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
20) bdquoComplexitatea selfuluirdquo (self-complexity)
Patricia W Linville (1985) primul model privind modul icircn
care oamenii icircși privesc diferențiat self-ul
S are aspecte multiple modul cum se armonizează
Persoanele care au un grad ridicat al CS pot să asocieze
aspectele self-ului emoțiilor pe care le resimt (de ex
cineva se poate simți bine ca atlet dar nu ca student)
Problema discrepanța self-ului self global
Complexitatea self-ului este legată de schema de sine (self-
schemas) și de diferențierea sinelui (self-differentiation)
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
21) bdquoClaritatea self-concept-uluirdquo (self-concept clarity)
Oamenii icircși dau seama cine sunt cu mai multă sau mai puțină
claritate
SC-C conținutul self-concept-ului (ex percepția atributelor
persoanei) este clar definit consistent intern și stabil
Jennifer D Campbell (1990) CS-C legat de stima de sine
(self-esteem)
Persoanele cu CS-C sunt mai puțin anxioase mai puțin
depresive mai puternic legate de munca lor
CS-C influențează modul icircn care se raportează la alții
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Percepția self-ului
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Structura self-concept-ului
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
4 Cultura și selful
Diferențe culturale
Self vestic (occidental) Self estic (oriental)
Self independent Self dependent de ceilalți (familie colegi
de muncă prieteni etc
Se apreciază că icircn culturile vestice majoritatea oamenilor
tind să aibă o apreciere de sine icircnalt pozitivă şi sunt
motivaţi să o menţină la un nivel ridicat
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Verificarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo
icircn Romacircnia
Cercetările psihosociologice realizate de D M Messick și
colab (1985) tendinţa oamenilor de a se percepe pe ei
icircnşişi ca fiind mai buni (mai generoşi mai oneşti etc) decacirct
alţii sau icircn orice caz nu atacirct de răi ca alţii
Această tendinţă subiectivă neconştientizată a primit numele
de bdquoeroarea onestităţiirdquo (fairness bias)
S T Allison D M Messick şi G R Goethals (1989) au
descoperit că tendinţa de a ne percepe ca fiind superiori
celorlalţi apare cacircnd ne referim la moralitate (onestitate)
dar nu şi atunci cacircnd avem icircn vedere inteligenţa
Au numit această tendință bdquoEfectul Muhammad Alirdquo
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Muhammad Ali (Cassius Marcellus Clay Jr
(January 17 1942)
bdquoEu am afirmat doar
că sunt cel mai
bun nu cel mai
inteligentrdquo
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Explicarea bdquoefectului Muhammad Alirdquo diferenţele dintre
dimensiunile onestităţii şi dimensiunile inteligenţei
dezirabilitatea controlabilitatea şi verificabilitatea (S T
Allison at al1989)
Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalţi pentru că
onestitatea este considerată mai dezirabilă şi mai
controlabilă decacirct inteligenţa
Explicaţia din perspectiva controlabilităţii onestitatea
reprezintă o caracteristică a personalităţii de care
individul se face responsabil icircn timp ce inteligenţa
constituie icircn bună măsură ceva dat icircnnăscut
Verificabilitatea onestităţii şi inteligenţei a fi bun sau rău -
mai dificil de observat atribuirea onestităţii este mai
ambiguă decacirct judecata evaluativă asupra inteligenţei
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
BibliografieBandura Albert (1977) Self-efficacy Toward a unifying theory of
behavioral change Psychological Review 84 191ndash215
Baumeister Roy F și Vos Katheleen D (eds) (1995) Encyclopedia of Social Psychology Los Angeles SAGE Publications Inc
Brown J D (1998) The self New York McGraw-Hill
Campbell J D (1990) Self-esteem and clarity of the self-concept Journal of Personality and Social Psychology 59 538ndash549
Leary M și Tangney J (eds) (2002) Handbook of self and identity New York Guilford Press
Linville P W (1985) Self-complexity and affective extremity Donrsquot put all of your eggs in one cognitive basket Social Cognition 3 94ndash120
Steele C M (1988) The psychology of self-affirmation Sustaining the integrity of the self In L Berkowitz (ed) Advances in experimental social psychology (Vol 21 pp 261ndash302) New York Academic Press
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Identitatea socială
Teoria identităţii sociale (Social identity theory) are icircn vedere sentimentul apartenenţei la un grup sau la o colectivitate (popor etnie cultură) şi se aplică icircn analiza relaţiei dintre bdquonoirdquo (ingroup) şi bdquoeirdquo (outgroup)
Psihosociologul britanic Henri Tajfel şi colegii săi (1971) au introdus bdquoparadigma grupului minimalrdquo constatacircnd că indivizii au tendinţa de a favoriza grupul din care fac parte Cacircnd indivizii constată că apatenenţa la grup conduce la o bdquostimă de sinerdquo redusă ei adoptă fie strategia părăsirii grupului fie strategia de redefinire a situaţiei fie competiţia pentru schimbarea situaţiei grupului (H Tajfel 1978)
Icircn 1954 Manford H Kuhn şi Thomas S McPartland au creat testul bdquoCine eşti turdquo pentru studierea identităţii sociale
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Teoria comparării sociale (Social comparison theory) icircncercacircnd să se autoevalueze oamenii se raportează la alţi oameni compară caracteristicile lor fizice şi psihice la caracteristicile celorlalţi
Icircn 1954 Leon Festinger (1919 ndash 1989) postulatele comparării sociale
a) oamenii simt nevoia de a icircşi evalua abilităţile
b) dacă lipsesc reperele obiective ei se autoevaluează comparacircndu-se cu alţi oameni
c) icircn acest caz ei preferă să se compare cu alţii similari lor
Oamenii nu se compară cu alţii numai pentru a avea o evaluare corectă ci şi pentru protecţia sinelui pentru a-şi menţine stima de sine (A Tesser 1988)
Pentru sporirea sau menţinerea stimei de sine adesea oamenii se compară cu cei care au realizări mai reduse sau eşecuri mai multe este strategia bdquocomparării sociale descendenterdquo (downwardsocial comparison)
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
Lexical Distance Among the Languages of EuropePosted by Teresa Elms (2008) după K Tyshchenko (1999) Metatheory of Linguistics
top related