organ al eparhiei gr. or. rom. a caransebeşuluidocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/...0...

2 7 9 4 2 3 Anul XIX C a r a n s e b e ş , 2 5 Iu l iu <;. v., l ! ) 0 4 Nr. 30

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

„ ,, pe */i a n 5 » „ România şi străinătate pe an 14 franci

„ , pe an 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 Je cuvinte 6 cor , până la 200 de cuvinte 8 cor

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunilo la A D M 1 N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Discursul festiv ţinut de prof. uniţii Dr. D. Onciul la serbarea

dela Pntna

0 v o a c e de d i n c o l o d e m o r m â n t , de la poe tu l D u m -bravei Roş ie , p ă t r u n d e ac i şi z i c e :

„Erou plin de lumină, el e menit în lume, „Pe secolul ce-1 vede să sape al său nume „Fiinţă de-o natură gigantică, divină, „El e de-acei la carii istoria se 'nchină".

Istoria s e î n c h i n ă eroului care, însuf le ţ i t de g e n i u l nemurire i , d in s c â n t e i a s a d i v i n ă a dat n o u ă v ia ţă ~i l u m i n ă iuiui t i m p întreg şi unui î u t r o & popor. Istoria s e î n c h i n ă eroului a c u m p a t r u seco l i t recut la nemur ire , a cărui a m i n t i r e o s ă r b ă t o r i m a s t ă z i ; eroului s l ă v i t al v e c h e i Moldove, al n e a m u l u i r o m â n , al Creş t inătă ţ i i : Ş t e f a n cel Mare.

Ţeara toa tă , ş ^ m p r e u n ă cu d â n s a , î n t r e a g a R o m â -n i m e s e r b â t o r e ş t e a m i n t i r e a lui, p r ă z n u i n d al pa tru l e c e n t e n a r al v ieţe i lut ce le i d inco lo de m o r m â n t . Şi de la u n c a p ă t la a l tu l al ţerei lui, pe care el cu m â n d r i e o n u m e a „poarta Creş t inătă ţ i i" , d in î n ă l ţ i m i l e ce lor 4 4 de m ă n ă s t i r i şi b i ser ic i c e el a r idicat spre l a u d a lui D u m n e z e u p e n t r u b iruinţe le sa le , r ă s u n ă t â n g u i t o r c â n t a r e a de s l a v ă a c lopote lor , u n i t ă cu c â n t a r e a întrege i Biseric i o r t o d o x e - r o m â n e , c h i e m â n d suf le te le r o m â n e ş t i la credinţă şi v irtute , care putere de v ia ţă d ă şi fapte mari î n d e p l i n e ş t e . Es t e spre a prepmăr i pe un erou al Ţerei, erou al N e a m u l u i , erou al Istoriei .

î n c o m p l e x i t a t e a m u l t i p l ă de c a u z e şi e f ec te din c a r e s e d e s v ă l e ş t o i s tor ia omen ire i , m a n i f e s t a r e a popoa­relor a c t i v e în i s tor ie e s t e d e t e r m i n a t ă e s e n ţ i a l de m e d i u l înconjurător c e l dă a ş e z a r e a geograf ică , de împrejurări le t i m p u l u i , de însuş ir i l e rasei şi de a c ţ i u n e a p e r s o n a l i t ă ţ i l o r i s torice . Din a c e a s t ă c o m p l e x i t a t e s e î n a l ţ ă în t o t d e a u n a , c a munţ i i g iganţ i d e - a s u p r a c â m p i -e lor "marile persona l i tă ţ i i s tor ice , prin a c ţ i u n e a lor hotăr i toare în v ia ţa popoare lor .

în tre persona l i tă ţ i l e , cari ast fe l au d e t e r m i n a t i s toria şi v ia ţa poporulu i r o m â n , în c o n d i ţ i u n i l e d a t e prin a ş e z a r e a geograf i că a terii, prin împrejurăr i le

t impulu i şi prin însuş i r i l e de r a s ă a le poporului , s tră­l u c e ş t e mai p r e s u s m ă r e a ţ a i m a g i n e a lui Ş te fan cel Mare, d o m n u l Moldove i de la 14 Apri l ie 1 4 5 7 p â n ă la 2 Iulie 1 5 0 4 . Aproape j u m ă t a t e do secol , în c e a mai l u n g ă d o m n i e ce a fost d a t ă ţerei lui, el a d o m i n a t s c e n a istoriei r o m â n e , r ă s p â n d i n d gloria a r m e l o r r o m â ­neş t i şi lauda n u m e l u i r o m â n în c e l e patru părţi a l e lumei . „Toate guri le te n u m e s c şi toţi într'un g â n d p r e a m u l t te laudă", îi scr ia p a p a S i x t IV. Iar el î n s u ş , în a junul morţ i i , z i c e a m e d i c u l u i v e n e ţ i a n care-1 c ă u t a : „De c â n d s u n t d o m n al a c e s t e i teri 3 6 d e r e s b o a i e ara- dat, în 3 1 a m î n v i n s şi- 2 ara pierdut' 1 .

„Om p r e a î n ţ e l e p t v r e d n i c do m u l t ă laudă, iubi t m u l t de s u p u ş i i săi , îndurător şi drept, m u l t apărător-şi g e n e r o s " a ş a îl c a r a c t e r i z e a z ă m e d i c u l Mateiu Muriano în r e l a ţ i u n e a s a câ tră d o g e l e V e n e ţ i e i . Iar cronicarul ţerei î n c h e i e p o v e s t i r e a a c e s t e i d o m n i i b i n e c u v â n t a t e , z i c â n d : „După m u l t e răsboa ie cu noroc c e a u făcut , cu m a r e ja l e au răposa t marţi , Iul ie în 2 . . . D o m n i t a u Ş t e f a n Vodă 4 7 de ani, 2 luni şi 3 s ă p t ă m â n i , şi au z id i t 4 4 de m ă n ă s t i r i şi biserici , şi era î n s u ş ţ i i tor p e s t e t o a t ă ţ e a r a . . . Era bărbat v i teaz , n o r o c o s şi cu frica lui D u m n e z e u " .

Mărturiele istoriei s e u n e s c în c u v â n t u l p o e t u l u i :

„Măreţ în sinul luptelor „Şi'n pace a fost măreţ".

Şte fan fiul lui Bogdan II Voevod şi al d o a m n e i Oltea-Maria, prin tată, n e p o t al lui A l e x a n d r u cel B u n din n e a m u l Muşaţi lbr, prin m a m ă , n e p o t al Basarabi lor , ast fe l v lăs tar al a m b e l o r d inas t i i r o m â n e din ce l e d o u ă teri surori, a luat în m â n ă sceptru l Moldovei în zi le de grea c u m p ă n ă pentru ţ eară şi n e a m .

A l e x a n d r u cel bun l ă s a s e urmaş i lor m o ş t e n i r e o ţ eară t â n ă r ă c a stat , dar b ine î n t o c m i t ă în lăuntru şi r e s p e c t a t ă în afară, m i c ă în tre mari le puteri vec ine , dar tare prin v o i n ţ a de v ia ţă a c e t ă ţ e n i l o r şi prin iubirea lor de. ţeară. Din nefericire însă , l ipsa unei n o r m e b ine s tab i l i t e pentru s u c c e s i u n e a la tron, în u r m a s i s t e m u l u i eredi tar-e lec t iv ce s e pract ica în a m b e l e pr inc ipate , d e d e a m e r e u prilej la cer te pentru d o m n i e ,

cer te pe care şi vecinii râvnitori de a-şi s p u n e ţerile r o m â n e cău ta să le pună în servitul intereselor lor. Astfel Moldova, sub urmaşi i lui Alexandru cel Bun, ca si Teara-Româneascâ , sub urmaşi i lui Mircea cel Bătrân, au ajuns să fie mereu t u r b u r a t i de lupte lăuntr ice, însoţi te de ames tecu l funest al străinilor, al Polonilor şi Ungurilor în Moldova, al Ungurilor şi Turcilor în Ţeara-Româneascâ , cu pre tens iuni le lor de supre­maţ ie . Vrajba şi urgia în t re fraţi le-au sfâşiat în lăuntru , le-au umili t în afară. Mai reu decâ t duşmanu l din afară loveşte în to tdeauna d u ş m ă n i a din l ă u n t r u ! . . . în cele din urmă, sub Pet ru Aron un fiu na tura l al lui Alexandru cel Bun, Moldova a junse să fie vasala şi Poloniei şi Ungariei şi în acelaş t imp t r ibu tară Turcilor.

De aceas tă umil in ţă O l iberă braţul lui Ştefan, care venind cu oas te din Ţara-Românească , în Joia mare 1457, bă tu pe Pe t ru Aron, ucigaşul ta tă lui său Bogdan, şi luă în s t ăpân i re t ronul s t r ămoşesc dela Suceava, fiind p roc lamat domu al ţerei, la Dereptate . Să rbă toa rea învierii, ce coincidea cu aces te even imen te era tot-de-odată o să rbă toare de reînviere a Moldovei.

Era însă un t imp de m a r e c u m p ă n ă nu n u m a i pen t ru Moldova şi neamul românesc , ci pent ru toa tă Creş t ină ta tea , când Ştefan veni să ia domnia . Cu pa t ru ani mai înainte , ce ta tea sfântului Constant in , cu ul t ima r emăş i ţ ă din imperiul Cesarilor romani , căzuse în mani le Turcilor. împără ţ i a c reş t ină â răsăr i tului fu desfiinţată, aceeas soar te a v â n d " ' ş t ' C e l e l a l t e s t a t e ! e r é s t i n é : ' a l e p & i n s u î e î MéM^im^i^m^m^M}. Cuce­ri torul Mohamed II isi a ş e z ă t ronu l lá •'Gornül-de-aur, şi Semi luna înlocui Crucea de pe Sfânta-Sofia. Groază cupr indea inimile descurajate ale Europei creş t ine .

în a ş a t imp veni, ca t r imis de Providenţă , Ştefan al Moldovei, „ luptător al lui Cristos", Cum îl n u m e a sfântul Pă r in t e dela Roma. Un al t „ luptător al lui Cr is tos" , loan Corvin de Huniad, şi aces ta Român de viţă, mur i se un a n mai înainte , lăsând dezolată Ungaria şi lumea creşt ină. Era a c u m rândul lui Ştefan, ca pr incipe f runtaş în fruntea Răsăr i tu lui creştin, să ducă mai depa r t e lup ta pen t ru cruce.

L u p t a pen t ru Cruce era menirea lui. Lupta pent ru Cruce este gloria lui. Coroana lui de glorie au alcătuit-o însă şi lupta pent ru Cruce, şi lupta pen t ru Nea tâ rnare , şi faptele Păcei :• coroană de în t re i tă glorie.

î na in t e de a în t repr inde sfânta luptă cont ra duş­manu lu i Creşt inătăţ i i , Ştefan avea să sus ţ ină lupte cu vecinii creşt ini spre a-şi apă ra moştenirea . Răsboindu-se cu Polonii şi cu Ungurii, la care de t rona tu l Pé t rü Aron aflase adăpos t pen t ru ca să fie r eadus la ; domnie la t imp oportun, el făcu pace cu e i ' tíümai dupe ce-şi câş t igă recunoaş te re prin pu te rea a rmelor salé; învin­gă toare peste Nistru, pes te Carpaţ i şi la Baia.

Odată cu pacea, Ştefan restabi l i c u m i n t e şi vechile legături ale Moldovei cu Polonia, r ecunoscând suze­ran i t a t ea coroanei polone, în condiţ iuni ce-î ga r an t au in tegr i ta tea t ronului şi a ţerei , cum şi m â n ă liberă în afară. Iar prin pacea cu Ungaria, dupe învingerea

r epu r t a t ă a supra regelui Matia Corvin la Baia în 14 Decembre 1467, el dobândi în Trans i lvania cetăţ i le Ciceul şi Cetatea-de-Baltă cu ţ inutur i le lor, ca feude ungureşt i , prin care regele Ungariei u r m a să salveze cel puţ in apa ren ţ a suzerani tă ţ i asupra domnului Mol­dovei. Relaţ iunile lui Ştefan cu Ungaria au con t inua t apoi să fie cele mai bune p â n ă la sfârşitul domniei sale. Astfel împăca t cu Polonii şi cu Ungurii, el pu t ea să în t repr indă marea lup tă cont ra duşmanu lu i comun, care de mai bine de un secol a m e n i n ţ a Europa creş t ină şi civilizaţia ei.

Pen t ru aceas t ă lup tă t rebuia câş t iga t şi domnul Ţerei-Româneşt i . Dar aci domnia vasalul devota t al Turci­lor, Radul cel F rumos . Acesta t rebuia deci sau s ă fie în tors la cauza creş t ină sau să fie în lă tura t . Răsboaiele între­pr inse cont ra lui, în aces t scop, era începutul osti l i tăţ i lor lui Ştefan cu Turcii. în lupta cu domnul Moldovei, Radul, sus ţ inu t şi a juta t de Turci, pierdu t ronul şi viaţa, învingătorul Ştefan puse d o m n Ţerei-Româneşti pe Basaraba Laiot spre a-1 avea drept amic devota t s i e ş i cauzei creşt ine. Prin a l ianţa terilor surori şi cu sprijinul Ungariei şi Poloniei, luptătorul Iui Cristos 'spera şi credea la i sbândă să conducă oas tea creş t ină ş i cu biruinţă secolul să încunune .

Spera rea şi credinţa lui era în Zeul ocroti tor al biruinţelor sale p â n ă a tunci a supra prdtivhicilor şi -necredincioşilor, în -Zeul care I-a m e n i t neamului său ş i Creşt inătăţ i i , Dumnezeul credinţei , al hădejdei şi al dragostei" lui d e "Creştin "şi '•â^'Rofirârl '" ' 1 ' V+w

Lupta con t ra duşmanulu i credinţei fu începu tă cu noroc prin o învingere a supra Tătarilor, la Lipinţi, aproape de Nistru, unde oardele t ă t ă r e ş t i ce năvăl i ră în Mo'dovă fură sdrobite de Ştefan. Spre lauda lui Dumnezeu pent ru aceas tă pr imă biruinţă a s u p r a necre­dincioşilor, învingătorul , sfinţi a tunci , cu mare pompă-m ă n ă s t i r e a - P u t n a , în 3 Sep tembre 1470, pe care şi-o alese locaş de vecinică odihnă.

în anul u rmă to r el începu luptă pen t ru înlătura­rea lui Radul cel p lecat Turcilor, dela t ronul Ţerei Românesci , luptă sfârşită cu isbândă, după trei an i . Atunci pent ru pr ima dată, Ştefan încrucişa sabia cu paloşul Turcului .

P â n ă pes te hotarele Europei p ă t r u n s e faima ace­s tor învingeri . Şahul Persiei, Uzun Hasan şi el in l up t ă cu Turcii, oferi a l ianţa sa „marelui şi milostivului domn, s t ăpân m a r e în ţ a r a sa, Ştefan Voevod". cum îl n u m e s c e în scr isoarea ad re sa t ă lui, cerându^i in acelaş t imp să î n d e m n e „pe toţi principii creşt ini ca să u n e a s c ă a r m e l e lor cu cele ale Perşi lor sp re a sdrobî pe duş­manu l comun" .

• 'Când aceas t ă scr isoare sosi în Moldova, o oas te t u rcească în pu te re de 120.000 venia ca să r esbune înfrângerea suferită In Ţara-Românească . Basaraba Laiot, p u s în domnie de Ştefan, da r nevoi t să se dea apoi pe pa r t ea Turcilor, înmul ţ i cu oas tea s a rându­rile turceşt i . Ştefan nu avea sub a r m e decâ t 40.000 de Moldoveni, pe lângă 5000 de Secui şi 2000 de Poloni,

oare-i venise în ajutor, cu totul vr'o 47.000 cont ra unei în t re i te puter i duşmane . Lângă Vâs 'uiu el dădu vesti ta bătălie dela Podul- înai t la Racova, în 10 Ianuar ie 1475, sdrobind cu desăvârş i re pe duşman . Era cea mai stră­lucită învingere ce armele creş t ine au repur ta t până a tunc i a s u p r a Osmanilor.

Cronicarul con temporan al Poloniei, Ioan DIugosz, încheie povest i rea acestui p reamemorab i l . eveniment istoric cu celebrele cuvinte :

„O, bă rba t m i n u n a t întru nimic mai prejos ero­icilor principi pe care-i a d m i r ă m a t â t de m u l t : care în zilele noas t re o învingere a t â t de străluci tă , între principii lurnei cel dintâiu, a r epu r t a t a sup ra Turcului . După j u d e c a t a mea, el este ce-1 mai vrednic de a i-se încredinţa pr incipatul şi c o m a n d a m e n t u l a toa tă lumea, mai a les con t ra Turcului, prin c o m u n ă înţelegere şi hotăr i re a creştinilor".

Iar p a p a Sixt IV scria eroului dela R a c o v a : „Fapte le tale con t ra necredincioşilor Turci, duşmani i noştr i comuni , ce le-ai îndeplini t p â n ă acum cu a t â t a în ţe lepciune şi vitejie, au adăuga t a t â t a s t ră lucire nu­melui teu încâ t toa te gurile te n u m e s c şi toţii în t r 'un gând prea mul t te laudă" .

Şi chiar cronicarul turcesc, uimit de învingătorul oştilor lui Mohamed, zice : „Mare bărba t şi Turcilor a semenea , de ai noştr i ne învins" .

Ştefan însuş , ad resând dela Suceava în 26 Ianu­arie o misivă că t r ă principii creşt ini prin care le a n u n ţ a învingerea şi-i învi ta să par t ic ipe la continu­area luptei con t ra duşmanu lu i comun, le scr ia : .->:•

„Prealuminaţ i lor şi măriţ i lor din toa tă Creştină­tatea, în ori-şi-ce loc va ajunge aceas t ă scr isoare a noas t ră , Noi Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţerei Moldovei, omenoasă închinăc ine şi dor in ţă de toa te bunuri le pen t ru binele Mărielor Voastre tri­mitem. Necredinciosul împă ra t tu rcesc de mul tă vreme a fost şi es te de râmăroru l Creşt inătăţ i i , şi în toa te zilele se gândesce cum s'o subjuge. Deci facem cunoscu t Mărielor Voastre că, pe la sfânta Bobotează de curând t recută , Turcul t r imise a supra noas t ră o mare oas te a sa de 1 2 0 . 0 0 0 , . . . . încă şi pe domnul Munteniei cu toa tă pu te rea lui . . . . Iar noi ne a r m a r ă m împotr iva lor, cu ajutoriul lui Dumnezeu celui a to tputern ic , noi în faţa duşmani lor Creşt inătăţ i i . învinsu-i-am şi i-am pus sub picioarele noastre , şi pe toţi i-am repus cu tăişul săbiei, pen t ru care lucru Dumnezeu fie lăudat . După aceas ta , necredinciosul Turc vrea să-şi r ă sbune cu capul şi cu gându-1 a sup ra noastră , voind să cu­pr indă aceas t ă poar tă a Creşt inătăţ i i ce î n t âmp ină în ţ ea ra noast ră , de care lucru Dumnezeu să ne păzească . Şi dacă aceas ta poar t ă ar fi p ie rdu tă de mine, toa tă Creş t ină ta tea ar fi amen i ţ a t â . Deci cerem prietenielor voastre să ve ridicaţi fără preget a sup ra duşmanulu i Creştinâţi i câ t mai es te t imp. Noi din aceasfeă pa r t e făgăduim pe credin ţa noas t ră c reş t inească să s t ăm cu capul nost ru şi să lup tăm p a n ă la . moar t e pen t ru Creş t ină ta te . Aşa făcând şi voi din ceala l tă parte , pe usca t şi pe apă, de a s t ă da t ă cu ajutorul lui Dum­

nezeu celui a to tpu te rn ic să-i tă iem dreap ta . Deci n u întârziaţ i !"

Ce m ă r e a ţ ă apa re personal i ta tea eroului în aces te proprii cuvinte ale s a l e ! Ce m â n d r ă consc i in ţă le­şine şi de î n s e m n ă t a t e a ţerei sale în m ă r e a lup ta ce el întreprinse, şi ce judecată d reap tă despre g rav i t a t ea momentu lu i pen t ru Creş t ină ta tea în t reagă !

(Va urma)

Când s'a întemeiat oraşul Caransebeş şi ce ştim din trecutul lui?

(Continuare)

U r m a ş v redn ic episcopului Ioan P o p a s u e s t e actualul episcop, P r e a Sfinţia Sa Nicolae Popea. A s e m e n e a marelui Andre i şi Ioan P o p a s u e ca­rac tér isâ t prin înflăcărată iubire de neam, prin neschimbata alipire cătră biserica noastră strămoşască, prin însufleţire pentru tot ceea-ce este românesc, ceea-ce este bun şi frumos, prin tact şi umanitate şi prin tena­citatea, cu care ţine la cea mai măreaţă şi mai genială creaţiune a marelui metropolit Şaguna, la statutul organic, la care a conlucrat şi Prea-Sfinţia Sa.

T r e b u e să acce tuăm a c e a s t ă tenacitate, căci azi au început a se ivi chiar în sinul nost ru bărbaţ i mărginiţi , cari îndrăznesc să t r a g ă la îndoială aplicabili tatea aces te i l iberale constituţiuni.

Prea-Sfinţia, Sa e născut la 17 F'ebruariu 1826 în fruntaşa comună Satulung (Şăcele) în Trans i lvan ia .

T a t ă l s èu a fost binemeri tatul p a r o h din Satulung Neagoe Popea, e a r m a m a Votca nasc. Verza-Popoviciu.

Din botez a primit numele Neagoe, c a r e înse în clasele inferioare îl sch imba în Nicolae şi aces t nume i-se d e d e la in t r a rea în cinul monaha l în mod canonic.

Scoală e l emen ta ră a făcut-o în locul na s -cerei , clasele gimnasiale inferioare în B r a ş o v , iar c lasa numită „Poe t ică" , p recum şi primul curs de filosofie le-a făcut în Blaj . Cursul al 2-lea d e filosofie d impreună cu drepturi le le-a abso lva t în Cluj la anul 1846. Studiile teo logice le-a început şi le-a terminat în Viena ca a lumn în convieţui imperial , între anii 1 8 4 6 — 1 8 4 8 .

După a b s o l v a r e a teologiei a intrat la 1 8 4 9 / 1 8 5 0 în oficiu de stat, mai întâi c a cancelist la locotenenta t rans i lvăneană , mai târziu ca p ro -tocolist şi concipist la p re tu ra din D e v a , iar la 1852 a fost numit ac tua r şi înda tă după a c e e a adjunct la j udecă to r i a ces . r e g . din Şomcu ta -mare , în c a r e oficiu a r e m a s p â n ă la anul 1856.

După m o a r t e a secretariului consistorial, a p ro ­fesorului d e teologie şi protosincelului Dr . Gr igor ie Pantazz i , c a r e cu Prea-Sânţ ia Sa a fost co leg în convieţui imperial din Viena, episcopul şi

mai târziu archiepiscopul şi metropolitul A n d r e i Baron de Ş a g u n a chiemâ p e Nicolae P o p e a ca se înlocuiască p e » / W seu iubit« Grigorie şi a ş a la anul 1856, după ce a. pe rcurs g r a d e l e ierar-chiei de diacon, protodiacon, presbi ter şi pro to-sincel, 1-a numit s ec re t a r consistorial, profesor de teologie şi administrator protopresbi tera l al tractului Nocrichiului, în cari funcţii a fost până la anul 1869 inclusive. în memorabilul sinod archidiecesan din 1870, când s e , o r g a n i s â Con-sistoriul p e base le statului organic , fericitul archie-piscop şi metropoli t , m a r e l e Andrei , între aplau-se le sinodului, îl numi vicar iu episcopesc , iar la a. 1871 îl hirotesi întru archimandri t . Ca cel dintâi funcţionariu în archidiecesă , după m o a r t e a marelui Andre i , căru ia i-a fost adict s incer p a n ă la moar t e , de c a r e a fost iubit cu căldură şi căruia chiar dânsul i-a închis ochii, a condus a rch id iecesă şi Consistoriul archidiecesan cu tact, înţelepciune şi b lândeţe p e timpul celor d o a u e sed i svacan ţe .

P e cum p â n ă aici a ş a şi de aci încolo aflăm p e archimandri tul Nicolae - P o p e a în cele mai onorifice şi impor tan te misiuni. Ca deputa t în dieta t rans i lvană (1863—1865) , la senatul impe­rial din Viena, ca deputa t congresua l şi eparhial , a seso r în Consistoriul metropoli tan şi a luat pa r t e cu zel şi abnega ţ iune la mişcările şi căuşe le naţ ionale , cul turale şi l i te rare .

A fost în t re iniţiatorii şi fundatorii Asoţia-ţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român, al cărei p reşed in te a fost. E s t e m e m b r u fundator al reumiunei pentru crearea unui fond de teatru român, m e m b r u fundator şi p ro tec tor al reuniunei înveţâtorilor din diecesa Caransebeşului, membru p e v ia ţă al reuniunei române agronomice din comitatul Sibiului, apoi membru ordinar al mai multor societăţi literare.

r~A fost preşedin te le comitetului naţional-ro m â n e s c pent ru part idul naţ ional din Trans i lvan ia . L a anul 1881 a convoca t a d u n a r e a naţ ională politică, la c a r e au part icipat şi Românii din Unga­r ia şi Bănat . în a c e a s t a a d u n a r e a fost do nou a les preşedin te al comitetului naţional din Ungar ia şi Trans i lvan ia .

în 27 Martie 1889 a fost a les unanim prin sinodul electoral ţinut sub presidiul fericitului a rch iep i scop şi metropoli t Miron Romanul, prin decre tu l r ega l din 1/13 luniu şi prin g r a m a t a metropol i tană din 11 /23 Infiiu a fost întărit, iar în 11 luniu a fost hirotonit în Sibiu întru episcop al diecesei , c a r e o păs to re ş t e azi .

P r e a . Sânţia Sa a sosit la C a r a n s e b e ş în 1/13 ruliu 1889. în ca lea că t ră reşedin ţa sa v i i toa re populat iunea în frunte cu p reo ţ imea 1-a primit cu m a r e entusiasm, iar sosind la Caran­s e b e ş a fost primit de o mulţ ime m a r e de popor din C a r a n s e b e ş şi din d ieceza în t r eagă . A fost apoi

condus în o raş de un bander iu foarte frumos în fruntea căruia e r a că lare si în costum naţional mult regre ta tu l protopresbi ter al Versetului David Terfăloaga, atunci jur is t şi abso lven t d e teologie.

Prea-Sânţ ia Sa prin oraşul decora t a mer s drep t la biserica ca tedra lă , unde după-ce s-a r u g a t lui D u m n e z e u s-a ren tors la reşedinţă .

în t ron isarea a avu t loc în 2 luliu prin m e t r o ­politul actual loan Meţianu, atunci episcop al Ara ­dului. S e a r a a fost concer t şi r e t r a g e r e cu to r ţe .

După-ce au t recut zilele de s e r b ă t o a r e şi ocupându-şi scaunul binemeri ta t ş-a început acti­v i ta tea sa şi în butul tuturor greută ţ i lor — înt re cari cea mai m a r e es te discordia şi cer te le d ' intre noi —• a făcut mul te fapte v redn ice de laudă şi co re spunze toa re aş teptăr i lor eparchioţi lor sei, aş tep tăr i espr imate viu în ziua instalării prin rostul bravului nostru tr ibun Coriolan Brediceanu.

Cel dintâi lucru, ce l'a făcut es te , că a pus p e b a z ă rea lă fondul de pensiune al p ro topres -biterilor, al asesori lor şi al oficianţilor d iecezani şi al profesorilor, apoi fondul p reo ţesc pen t ru a ju to ra rea v e d u v e l o r şi orfanilor aces to ra , prin c a r e fapt P r e a Sânţia Sa ş-a a r ă t a t bunë ta t ea inimei Sale şi ş 'a câş t igat pen t ru to tdeuna p ro ­funda mulţămită a celor interesaţ i , dar şi a die­cesei întregi .

Vechia reşedinţă ep i scopească , unde e r a a-dăpostit? instituţii! teologic ş i x e P p e d a g O g i c , âflâii- ' du-o a p r o a p e în ruine şi din punct de v e d e r e igienic aflându-o de tot neco re spunze toa re , P r e a Sânţ ia Sa a zidit actualul institut d iecezan .

Cu pr ivire a g e r ă în viitoriu, pent ru a asi­g u r a capitalele diecezei , a cumpăra t bunurile din Mărghita-mare, din Dăzeşti şi din Visag, prin c a r e act nu numai că a as igura t s t a r e a financiară a die­cesei , ci a veni t întru ajutoriu şi poporului de acolo, c a r e a r e m a r e lipsă de pâmen t .

Sub P e a Sânţia Sa s 'a înfiinţat şi internatul teologic şi cel p e d a g o g i c din Ca ransebeş şi tot sub P r e a Sânt ia Sa der îmându-se vech ia r e se -dinţa, s 'a zidit edificiul, unde se află mare l e stabili­ment comercial » Severineana* a cărei înfiinţare a sprijinit-o moral iceş te şi mater ia l iceş te .

A îmbogăţ i t l i tera tura r o m â n ă cu u rmă toa ­re le scrieri p re ţ ioase :

a) Vechia metropolie i8jo. b) Viaţa archiepiscopului şi metropolitului An­

drei Baron de Şaguna i8jg. c) Memorialul archepiscopului şi metropolitului

Şaguna i88p Tom. I. d) Mai multe broşure. A c a d e m i a r o m â n ă din Bucuresci apreţ i ind

mer i te le l i te rare a le Prea-Sânt ie i Sale în anul 1887 la a les m e m b r u onorar iu şi corespondent , iar în 1899 m e m b r u ordinăriu al ei.

în 13/26 Martie 1900 a a v u t loc la aca ­demia r o m â n ă sub presidiul a însaş Maiestăţii

F O A I A D I E C E S A N A 5

Sale a regelui Carol şedinţa festivă, în c a r e ş 'a ţinut discursul de recep ţ iune . Pen t ru a c e a s t a şe ­dinţă festivă, Maies ta tea Sa r e g e l e Carol a dispus, ca membri i Academie i să se pres in te în haine festive şi membri i decora ţ i cu decora ţ iune .

Venerabilul ep iscop şi literat a fost primit cu ap lanse frenetice şi discursul a fost pe t recut de vii şi entusiastice aclamaţiuni din p a r t e a mem­brilor presenţ i . F'oile din R o m â n i a şi a le noas ­t re au notificat aces t even imen t cu mar i elogii. Nu mult după aces t even imen t P rea -Sân ţ i a Sa a fost pă r t a ş de o n o a r e a fi visitat de înalt P r e a -Sânţia Sa /os/f Gheorgkianu, p r imate le Românie i , după cum v o m v e d e a la alt loc.

Nu es te te ren , nu es te instituţiune folosi­t o a r e eparhioţi lor sei, de c a r e P r e a Sânţ ia Sa să nu să in te reseze . D e e Dumnezeu , ca să-şi continue încă mulţi ani ac t iv i ta tea sa .

(Va urma)

Regule ortografice A c a d e m i a R o m â n ă , 1 9 0 4

I. — In sc r ie rea limbii româneş t i se în t re ­bu in ţează u r m ă t o a r e l e 27 de l i t e r e :

Pen t ru Vocale 8 : a, e, i, O, u, â, â şi î.

Numai în n u m e proprii s t ră ine se între­bu in ţează şi y, o, ii etc. : Stanley, Romerbad, Wwrzburg.

Pen t ru Consonante 19 : b, C, d, f, g, ÎL, j , 1, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, x, z.

• Numai în n u m e proprii şi în cuvinte s t ră ine se în t rebuin ţează literele şi grupuri le :

K, qu, ph, th, w: iifant, felium, gwinti l ian, Aawitania, P/dl ippsburg, TTnonville, TAurgau, Wagner , Whi te , PFiesbaden.

Nu se s c r i e : Mihala&e, S a t e , Ta&e, ea«aţie , . ci Mahalac&e, Sac&e, Tache, ecwatie sau ea ta t i e .

Se scrie însă : /kilogram, kilometru. Numele proprii de familie române îşi pot

p ă s t r a ortografia lo r : ^Togălniceanu, iîfrefeulescu, .fifalinderu, <2««ntescu.

II. — In r egu lă g e n e r a l ă f iecare literă r e p r e ­zen ta în sc r ie re un anumit sunet al vorbirii şi f iecare sunet al vorbirii se scrie pr in t r 'una şi a c e e a s li teră.

In prac t ică s u n t însă câ teva aba ter i de la aces t pr incipiu generai al scrierii :

a) literele â şi î î n semnează a m â n d o u ă ace-laş sunet ,

b) literele c şi g r ep rezen ta a m â n d o u ă câ te două sune te deosebite,

c) l i tera x r eprezenta o g rupă de două su­nete.

I I I .—Litere le e n u m e r a t e mai sus r e p r e z e n t a sune te le cuvintelor p r e c u m u r m e a z ă :

Vocale. a: aia, amar, ară, mare, ţară, buna, ştia, aduna,

v e d e a , auziă.

e: Cere, merge, Ceteşte, Vede, şa.de.

= Diftongul e a se scrie ea (nu e): ceară, c m p ă , să dea, să crează, neagră, dreaptă .

= Terminafiunea persoanei a 3-a a imperfectului ver­belor în -e şi -ei (a bate, a vedea) se scrie cu -eă la sing. şi cu -eau, la pur. : el vedea, ei tăceau, el bătea, ei mergeau.

i : inimă, pitic, negri, afli, dorm?', turtz'.

= Se scrie i (nu i) şi când se p r o n u n ţ ă semison (i consoană) , aflându-se îna in te sau d u p ă vocală şi formând diftong cu dânsa ; a s e m e n e a şi la sfârşitul cuvintelor după vocală s au d u p ă c o n s o n a n t ă :

/ară, ia rnă , iarbă, roib, şoim, ier tare , doină, a ibă , u i tare , u imire , piept , fier, i -am luat

noi, boi, doi, c e i ; buni , nori , mergi , fraţi, drepţ i , fii, fiii, co­

piii, vezi-i, bate-i.

= Spre deosebire, acolo undei i final es te în t reg şi Intonat , se în semnează cu accen tu l grav ( \ ) : a auzz, a lovz, a dorm/ (vezi mai jos No. V.)

= Terminaţiunea persoanei a 3-a a imperfectului ver­belor terminate la infinitiv în -i şi -î (a sări, a ocbor») se scrie cu -id la sirig. şi cu iau la plur. : el sa.iiă, ei dovmiau.

o: om, orb, <9prea, popor, noroc, Soc, somn, Soro, o casă , spune-o, a m dat-o.

= Diftongul o a se scrie oa (nu o): p o a m ă , moară , doarme, moarte , oameni , t oacă t oa r ce , cunoaş te .

u : unu ura, unsă, uşă, nume, bun, sunh, negru, umpla , umplw, tăc?i, făcu.

= Se scrie u (nu ii) şi când se află îna in te sau după a l tă vocală p r o n u n ţ a t semison şi făcând diftong cu ea :

ou, nou, bou, s'du, săw, fiw, teiu, altoiw, ză-. vom, vioiw ; nueawa, uowă.

â : sărăcie, mărunt , bătut, bunăta te , învăţ, a d e v ă r , tău, său, supă ra re , mă supăr, văd , împăra t , r ă m a s .

â — î : se scrie în două feluri :

a) Se scrie cu â în corpul cuv in te lo r : sânge , plânge, cău tă , cat, a tâ t , vănt, vânz, vânzare , ha târ , mormân t , cuvânt , când, rând, sfânt . — toa te formele verbale t e rmina te cu -ând : c â n t â n d , vă­zând, făcând, mergând , urâud (de la urare) ,

b) Se scrie cu i la începutu l c u v i n t e l o r : in, ina in te , incă, inger, incurc , incerc, indoit , inot, îl, zmi, iţi işi, ii.

Se scrie a semenea cu î:

1. în cuvinte le compuse p recum s u n t : ne­îndurare , ne impâea t , p re in t impina t .

2. în terminăr i le flexionare ale verbelor ter­mina te în -rî: a uri, cobori, hotări , târ i , ur im, coborim, hotăr im, târ im, urit, coborit, hotăr i t , târ i t , urind, coborind, hotâr ind, târ ind.

C o n s o n a n t e .

b : bun, brău, sodă, bob. d : dau, adă, şed. f: / a g , / a c , yigură, yilozo/le, yizică, tipogra/ie,

FWip' = Nu se scrie fh în loc de / decât în nume proprii

străine (vedî I).

h : tom, hoţ, patriarh, hartă, arhivă, arhiereu, himera arhitect.

j : /af, foc, Bla/, vite/i (pl. de ia viteaz), vitejie. l:./emn, /oc, ha/at, dea/. m: mare, #zăr, amar. n : «imic, «oroc, pru«e, nun. p : /ăce , /ărihte, a/ă, do/, / l o / . r : rac, sare, amărît, rar. s : sac. casă, poveste, folos. ş : şarpe, şedere, veşti, povesti, peşti, creşti, cre­

ate, domneşti, împărăteşte, Piteşti, Bucureşti, Negoeşti, ştiu, ştiinţă* ştergar, mirişte, buştean, chipeş.

= Nu se scrie s în loc de ş în grupul şt; deci nu : -sci, -sce pentru -şti, -şte.

t : tare, /telegraf, 7bma, ui/a/, tot; asemenea: /eolog, Teodor, nu /teolog, T^eodor.

= Nu se scrie c în loc de / în grupul şi; deci nu: •sce, -sci în loc de -şte,,-şti. •••••>'- . . ^ i i Ş " ' »

ţ : raţă, /epi, /inut aţă, fraţi, moţ, piaţă, linan/e. v : » a s , z>enin, z*afă,{ voie, jltae^;,: ,v l v t z : zor, zeu, zină, botezat, bizantin, lucrează, în­

drăzneţ, ziua, vezi, verzi, calzi, a mucezi, înverzit, încălzind, rază, pază, vază, roză, nazal, poezie, engleză, franceză, fizică, ipo­teză, vizită, poziţie văzând, şezând, abuz.

C, gl însemnează fie-care câte doauă sunete deosebite după poziţie şi anume:

1. la sfârşitul cuvintelor sau înainte de con­sonante sau de vocalele a, o, u, ă, â, în­semnează sunetele aspre k, g:

ac, sat, sec, cuc, dacă, clopot, trese, ca, cap, cocoş, cot, câne, radere, zicând, bucată, bucurie;

ba^, neg, sto^, fa^, ̂ las, ^ros, grădină, ^ard, ^ol, gură, ^ăsit, ^-ând.

2. înainte de e, i însemnează sunetele '-j (o), • ţ 1 (g) ce, cetate, ceafă, începe, cercei, facem, cine, cireşe, nuci, mici, cerci;

^-er, ^eme, curgo, ginere, pecingine, di egi, gingii, mergi.

3. când c şi g înainte de e şi i îşi păstrează valoarea aspră, se însemnează cu ch, gh:

chem, cMag, chiar, chică, chingă; ^ e m , ^ergef, Gheorghe, ^ ia ţă , ne-

ghină, ne^iob.

X : însemnează grupul de consonante cs: xi\o-graf, lexicon, ATer̂ e, Aantip, Ro^olani, lu.ra-ţie, relatare, Ale.randru, ha^ametru.

IV. — D u p l i c a r e a c o n s u n a n t e l o r se ad­mite numni în următoarele eazuri:

1. când provine din alipirea a doauă cu vite româneşti, din cari întâiul se termină şi al dailea se începe cu aceeaş consonanţă sau de acelaş fel; aceasta se întmplă \& cuvintele compuse din prepoziţiunea în şi din cuvânt începător cu n sau m: Innotare, înnodare, înnoire, înnăscut; înmormântare, înmărmurit, immuiţxre, — se poate insă scrie şi î«w?ulţire, m^ormântâre.

2. pentru deosebire se admite dupli­carea lui s în următoarele cuvinte :

ma^a de materie (la masse), ma^iv, — dar ma.ra de scris, s .

cassa de bani, casier — dar casa de locuit, rassa de animale şi rassa călu­

gărească — dar barba rasă. V. — A c c e n t u a r e . — Se însemnează cu

accent grav () vocala qare sfârşeşte un cuvânt, dacă este accentuată şi nu are alt semn: făcâ, bătâ şezu; dorm?, auzi; căută, lăuda, vedea, şedea, mergea, dormiă, săriâ;

dar: a hotăra, lucră, lăudă, lăudă, V. - - A p o s t r o f u l (') se întrebuinţează spre

a se arătă eliziunea unei vocale; n'am(nV am), s'au (s* au), v'aduc (vă aduc), v.'arn dat, v'aţi arătat, s'au dus.

= Prin urmare nu se va s c i e : celă-l'alt, cei-l'alţi, c i : celălalt, cealaltă, ceilalţi sau ceialalţi, celelalte, ,

VII. — T r ă s u r i d e u n i r e (-) se întrebuin­ţează spre a arătă juxtapunerea unor cu­vinte, cari nu formează împreună un singur cuvânt compus: rogu-te, vezi-/, îndură-te, uitâ-te, căntă-ne, spune-k, le-am dat, i-am luat, ne-am aşezat, le-am văzut.

Cuvintete compuse cu scriu însă fără a se arătă elementele de compunere:

binefacere, bunăvoinţă, astfel, fiindcă, pen-trucă, dacâţ, ceva, de/a, cineva, undeva, câtva, câţiva, câteva, totdeauna, astăzi, niciodată, deo­camdată, extraordirar, pierdevară.

V a r i e t a ţ i P e r s o n a l e . Prea Sânţia Sa Domnul Episcop

diecezan Nicolae Popea, a plecat pentru restaurarea sănătăţii salo Duminecă dimineaţa cu trenul accelerat la Karlsbad.

Paras tas s'a ţinut Marţi în biserica din cimiteriu pentru odihna reposatului în Domnul Ilie €urescu* Fie-i ţarina uşoară!

O r t o g r a f i a A c a d e m i e i R o m â n e . După lungi desbateri , Academia Română , ţ i nând s e a m ă de indica-ţ iuni le da te de că t ră genera l i ta tea scriitorilor şi învă­ţători lor români din toa te părţi le, a modificat funda­m e n t a l s i s temul ortografic făcut de d â u s a la 1880 şi 18.81, şi a în tocmi t un mod de scriere mu l t mai simplu, în temeia t pe- principiul fonetic de a scrie sune te le vorbirii prin a n u m i t e litere, fără considera-ţ iuni etimologice sau gramat ica le . Nouele regule orto­grafice sun t cupr inse în o broşură, ce o vom publica în în teg imea ei, cu a t â t mai ales, că este un m a r e in teres de cu l tu ră na ţ ională ca să ajungem câ t mai cu rând la o uniformitate depl ină în ortografia limbii noas t re în toa te manifestări le scrise Sperăm, că fără întârziere şi feriţi de nedumer i r i zadarn ice toţi scrii­torii noş t r i vor adop ta aceas tă ortografie.

H i m e n . Dl Dr. Mihaiu Brâdicean, advoca t în Caransebeş , şi-a încred in ţa t de soţie pe dra Drina Sporia din Orşova.

Bibliografii Consistoriul diecesan al eparhiei Caran­

sebeşului în şedinţa sa din 20 Maiu a. c. Nr 1514 Sc. a ap roba t u r m ă t o a r e l e c ă r ţ i :

Istorioare Religioase-morale, I. Car te d e Reli-giune pen t ru şcoalele e l emen ta re , de Dr. Petru Barlni.' :'

Preparaţiuni la cărţi le de rel igiune pent ru şcoale le e l e m e n t a r e a le prof. Dr. Pe t ru Barbu de Petru Buzera: I. Istorioare Religioase-morale.

* Biblioteca poporală a „Asociaţiunii". Icoane din

Istoria Grecilor vechi. Pa r t ea II de Victor Lazăr. Nr . 9 Pre ţu l 20 fileri.

* Cărţile Săteanului român. Nr. 1. Schiţe din popor

de George Stoica. Preţul 10 bani . Nr. 2. Păca te le noas t re de Pe t ru Suciu. P re ţu l 15 bani. Ed i tu ra foii poporale „Răvaşul" . Tipografia „Carmen" în Cluj.

* „Istoriografi vechi, istoriografi noi". A apă ru t

şi se poate procura de la librăria a rh id iecesanâ din Sibiiu broşura Istoriografi vechi, istoriografi noi, studiu critic in chestia vechei metropolii ortodoxe ro­mâne, de Teodor V. Păcăţian~ Pre ţul 2 coroane, plus 20 fileri pen t ru poto. Cartea e împărţită- în următor i i cap i t l i : Dogme istorice. Păr in te le Bunea ca scrii toriu. Punc tu l m e u de vedere. Argumente vechi. Noauâ teorie. „Nandoralbet is is" . Decretul regelui Vradislav. Mănă­s t i rea voevodului Mihaiu Viteazul. Vicarii episcopilor latini. Sava Brancovici. „Unirea"! încheiere. — Se poate procura la Librăria Dieceşană în Caransebeş ,

* Emit Sabo: Cântece . Blaş, Tipografia Semin. ArhF

diecesan, 1904. 100 pag., 8°. P re ţu l l - c o r *

Protocolul congresului naţional-bisericesc ordinar iu al metropoliei Români lor greco-orientali din Ungar ia şi Transi lvania , în t run i t în Sibiiu, la 1 / l t t Octobre 1903. Pre ţu l 2 coroane. Sibiiu. Edi ţ iunea metropoliei 1903.

* X X . P r o g r a m ă a I n s t i t u t u l u i p e d a g o g i c -

t e o l o g i c al arhidiecesei or todocse r o m â n e t r ans i lvane în Sibiiu pe anu l şcolariu 1903/4 publ icate de Dr. Eusebiu R. Roşea, director. Cup r in su l : 1. Pred ica în biserică, i m p o r t a n ţ a şi neces i ta tea ei de Vasile S tan 2. Sciri şcolare şi cronica inst i tutului . Sibiiu, Tipariul t ip. arhidiecesane. 1904.

* R a p o r t u l V I I . al şcoalelor capi ta le ort. or.

rom. de băieţi şi fetiţe din Lugoj pe anul scolast ic 1903/1904. Elaborat din însărc inarea corpului învăţă-toresc de George Joandrea învăţător . Lugoj, t ipografia Carol Traunfellner 1904.

* D i s c u r s i s t o r i c p e n t r u p o p o r rost i t la ser­

barea na ţ iona lă pe mormân tu l lui Ştefan cel Mare în P u t n a la 3/16 Iulie 1904 de Doti Pofoviciu. Tip, Soc. „Şcoala r o m â n ă " Suceava.

* Ş t e f a n c e l m a r e . Tradiţi i , legende, ba lade

colinde ş. a. culese din gura poporului de Teodor A. Bogdan. Edi tura librăriei Ciurcu, Braşov, 1904.-

Licitaţiuni minuende P e basa decisului Venerabilului Consistoriu die­

cesan de dt to 28 Iunie 1904 Nrul 2265 B. ex. 1904 prin aceas t a se escrie l ic i taţ iune m i n u e n d ă p e n t r u lucrurile de renovare la sfânta biserică din c o m u n a S i l a g i u , p ro topresb i te ra tu l Buziaşului.

Pre ţu l de e sc l amare e suma 3700 cor. şi 4 fii. Lic i ta t iunea se va ţ inea în 28 Iulie 1904 în

şcoala gr. or. r o m â n ă din Silagiu la 8 oare a. m. Reflectanţii vor avea a depune la, începutu l lici-

ta ţ iuni i vadiul de 1 0 % din s u m a de esc lamare . Specif icaţ iunea de spese şi măsur i se pot vedea

la cacelar ia oficiului par . gr. or. român din loc. Se notează, că spesele avute de c o m u n a biseri­

cească cu facerea pianului şi a specificaţiunilor de spese şi masur i în s u m a de 100 cor. se va c o m p u t a întreprinzător iului , pi; caro va rernânea lucrările de renovare în preţul , cu care a pr imi t lucrările.

Din şed in ţa corn. par . gr. or. r omân din Silagiu, ţ i nu t ă la 11 Iulie 1904. 2 — 3 [38]

G e o r g e P o p e s c u I g n a ţ i e P e t r o v i c i u preş. com. par. not. com. par.

P e b a s a încuvi inţăr i Ven. Consistoriu d iecesan d t to 30 Iunie 1904 Nr. 2282 B se escrie l ic i taţ iune m i n u e n d ă pen t ru pava rea bisericei din c o m u n a V a r , , protopresbi tera tul Caransebeşului cu gran i t to te razzo/ p recum şi pen t ru repara rea zidului dela cu r t ea biseri­cei cu preţul de esc lamare 1000 cor.

Lici ta ţ iunea se va ţ inea în 8/21 Augus t 1904 Ia 11 oare a. m. în biserică.

Reflectanţii îna in te de l ic i ta ţ iune , vor avea să depună vadiul de 10°/» din preţul de esc lamare sau în bani ga t a sau în hârti i de valoare.

Specificaţiunea de spese şi măsur i se poa te ve­dea la.Oficiul parohial din Var,

Comuna biser icească cu privire la pava re se deo-bligă a satisface condiţ iunilor nota te în specif icaţ iunea de spese şi musuri .

Cu privire la al te înţelegeri întreprinzător i i vor avea să s tee în legătură cu epitropia parohială.

Var, din şed in ţa comitetului parohial ţ inu tă în 11 Iulie 1904 ' 1—2 [39]

I o a n Ş u ş o i m. p. N i c o l o e B i s t r e a n u m. p. notariu preot şi preş.

Concurse Din par tea Consistoriului gr. or. român din Oradea-

m a r e se escrie concurs pen t ru ocuparea postului de ca t iche t gr. or. r omân la gimnaziul din B e i u ş * îm­p r e u n a t cu postul de rector al in te rna tu lu i d iecesan de acolo.

EmolUmentele împreuna t e cu aces t post s u n t :

Cortel şi provis iunea în in ternat , salariu 1600 coroane plă t i t în r a t e lunare.

La recurs s u n t a se adnecsa : t es t imoniu de ma­tur i ta te , tes t imoniu teologic şi de cvalificaţiune ; a t e s t a t despre serviţiile anter ioare şi despre condui ta morală . Recurenţ i i să fie necăsător i ţ i .

Recursele vor fi a se p resen ta la aces t Consis-toriu p â n a în 7/20 August, a. c.

Oradea-mare, 3/16 Iuliu, 1904. — 2 [36]

Consistoriul gr. or. român din Oradea-mare.

Pen t ru îndepl inirea postului v a c a n t de înveţă tor iu din S r e d i ş t e a - m i c ă , protopresbi tera tu l Vârşeţului , se escrie pr in aceas ta concurs cu termin de 30 d'; zile dela p r ima publ icare în Foaia Diecesană.

Emolumente le împreuna te cu aces t pos t s u n t :

1. Salariu anual 600 cor. 2. Doaue jugere de pâmeut , unul de a ra t al doilea

sădi t de c o m u n a bisericească eu;.: vi-e, otelo pen t ru cuincuenale . Alesul le va folosi amebelc, va avea însă să poar te dările publice după ele, să: le lucreze pe spesele sale şi nu va mai avea a pr imi dela c o m u n ă cuincuenale ,

3. Pen t ru a d u n a r e a genera lă 30 cor. 4. Pen t ru conferinţele înveţâtoresci 10 cor. 5. P a t r u ştinjeni de lemne, din cari va avea a

încălzi şi şcoala.. '•. .6 . Pen t ru , c.uratorat 10 cor.

7. Dela fiecare înmormânta re , la ca rea va fi chiemat , şi dela fiecare p a r a s t a s câ te 1 .cor.

8. Cuart ir g ra tu i t cu, g răd ină de legumi. 9. Pen t ru compunerea socotelelor s. biserici, şi

ale cultului .40. cor. 10. Pen t ru scr ip tur is t ică .10 cor. P e n t r u serviţii p r e s t a t e în al te comune, c o m u n a

biser icească nu ie nici o respundere . Doritorii de a ocupa aces t post sun t avisaţ i a-şi

t r imi te petiţile lor proyezute cu documente le p rescr i se în terminul indicat P rea Onoratului Oficiu protopres-biteral gr. or. rom. al Versetului în Buziaş şi a se p resen ta în a t a re Duminecă ori serbătoare în biser ica din loc.

- ... Diu şed in ţa comitetului parohial ţ i nu t ă în Sredi­ş tea-mică în 24 Iunie 1904. 2—3 [37]

M e i l ă Mi lra G e o r g e M u i c ă preş. com. par. not. com. par.

C p n a r r i r i c o * , r a f u s e i - râguşelii, durerii de O O l l C ^ l l l piept^ ofticei, tusei măgâreşt i , ca­tarului as tmei , greutăţ i i de respirat , iUngoărei şi tusei seci. V i n d e c ă s i g u r ş i r e p e d e . P re ţu l 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

C a p s i c u n s o a r e . Contra durerei de oase, podagrei reumat i smulu i , recelelor, durerilor de cap , dinţi şi nervi, p recum şi scrinti turilor. Cele mai îmbă t rân i te boale le vindecă. Pre ţu l 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

C e n t a r i n . Contra morburi lor de s tomac , p recum lipsa de apeti t , mis tu i rea rea, ca ta ru l şi apr inderea de s tomach , grea ţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Folo-sesce şi la curăţ i rea sângelui . Preţul 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pen t ru curăţ i rea sângelui la sifilis, morburi le t inere-ţelor 1 st iclă 2 c o r .

L a x b o n b o n s . înch iderea scaunului e causa diferitelor morburi , precum, pa lp i ta rea de inimă, ameţeli , dureri de c a p şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului n u m a i de câ t s î comandeze L a x b o n b o n s zaoharele purgative, p lăcute şi dulci la luat. Preţul 1 c o r .

Chemicaie, drogue, legături şi bandager ie chirurgice. Ins t rucţ ie pent ru prepararea dife­ritelor vinarsuri , liqueruri, rum şi altele. Teuri russicc, Parfumuri, săpunur i , crem escelent pen t ru faţă şi mâni . Artieoli cosmetice, oleu pent ru per. Esen ţă pen t ru picatul şi în tăr i rea perului. Apa de gură şi dinţi pe cum şi prav. Ori ce fel de arti< lu din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţi în t rebare şi Ve veţi convinge.

Cornel Demeter, apotecar în Bekâs-Megyer, fâ-uteza 45 szâm

5 IO p i ] Budapest mellett.