oradea- fondare regala si italiana inainte de 1100

10RestituiriIStoria, cea mai frumoasñ poveste: cum s-a näscut Oradea

Fondare regalä si italianä

Miercuri, 13 ianuarie 2016

Aparilia Catolice la

Oradea. 'n secolul al XI-Ica. a

semnat aici construirea unei noiciviliza!ii. joapoierea provocatade invazia peste aceastaparte a Europei, peste carcsuprapus luapoierea adusa de

Catolicaoradea occidentali.

anati acum in plin avant, dupåstoparea expeditiilor de jaf aleungurilor. Mai mult, dupa ente-gorica administratide Otto cel Mare ungurilor, laLechfeld. in 9SS, dominanta ger-mann de ciSilizatk, pcste Unga-

Orasele Unganei scvot eonstrui in gcnctal cu aportgerman, colomstli dtn itnpenulfondat de Otto I purtatorii

occtdentale in Ungana

considera chtar Ungarn a de-verut o srmplå

Arbitecturi romanici occi-dentali Chiar de la inceput!

Cum sc constrmse totu» pnmabiscnc5 catoltca la Oradea, unanouA mandra. masura renu-meluj rcgciui Ladislau I (1077-1095), cel carc a hothrål ndicarcaunet månåsuri catoltce in locul incarc azt e cetatea? EI era un marcleguntor general, in ttmpul ca-ruja se retheste inglobatea Cro-alte' in regatul Unganci, respjn-gcrca pecencgdot cumamlor.prccum inglobarca sau recupe-rarca Transdvame' in subordinea

tan. Avuscse regclc la dtspozqsemesten locali sau apclase laoccidcntali? Avánd in vederc esinca prcdonunau constructlile dinpàmànt din lemn. pentru o bi-

de rnqten in prclucrarea pietret,Casa Domnulut fund cc.a maj depret 'lädire dintr-o localltatc. m-cuta sa durcze pestc generatii. Omarca de ap5rare a biscncå emblema

tratmcl. atat a Bisertcil

dsn rnatra, Romane,

cra oestului germantc (George Dami- an. Sintczå Unguru, foedcratið in cåutarea stapánului convena-

o conunuarc practlc a Austna-u Crc$lnarea Unganea in

Romœl, proclamatå de rege- le Stefan I in anul 1000, avea si 6e supravie8uJr1i regatuluJ

urtnatoril 526 de am fn1Ai de toate a fost un act politi€ abla

Ungana avea de-a face cu o mare Slava- al caret mvel orgamzatonc

de dorrt. in Vest inså, Sfäntul Impertu Roman al lui Otto I al

a statulul ungar. Aceastatradjoe a clidirilor Impozante,carc rcflectå puterea Statuluipccea a Btsericu, e vizibllå si azila Oradea, Cánd pnvqtl edificnleImpenului Austnac sau pe ccleale Austro•Unganei sub-l'niat CA este o traditic complet di-terita de cea a romånvlor. panA in

Construccia in sine a ansamblu-lui manistvresc trebuic sä fi fostun cum nu a m aifost vazut vtecx.iatA! Ca sä intele-

mo$cruni scrtsc — atát pagAnA,cát crestinA — a Antjchltagii.Clrtllc erau vcncrate ca obtcctcsfintc opera coplstului era con-slderata un act spiritual, Monopo-lul monasttc asupra rugaclumi eraconfirmat de un monopol secun-dar asupra invatltuni, monopolimpårtåsit Si de cälugArqele eruds-te, dintrc care cea mal cunoscutå afost Hildegard von Bingen Astfel,intre secolele al VIII-lea al XII-Ica, mona.hlsmul european a Jucatun rol rnaJ0r in toate marl le dorne-

econormcc, artisuce intelectu•(Lester K Little. CUIugåri

credimi05i)_ in ceea cefortificarca obligatorie sät deventse

la putere a Europe', in Stare gem mal corect situatia, e bine sl xulul ministircsc

considera de Cú

laa comple-

sädtn cc se compunea o m.-Anis- tstoncll

o Seama din tareunlc (cartierele) OradE1. infltntate. poartåname

REmiStittnrea cadruluio rnte de am este o ope-

rauune delicata. dati fund puunå-

Auns pana ia not. Prtmul stat trai-tnnpturt In zona, este cel al

ungunlcz. Dtn pacate. mongolil,incredlbila invazie din 1241-

42.. dutrus cea mal mare partea din regatul Unga-

Au mai supravuetuit doar ca-Ieva, tnclustv unut din catcmin-teae un eptscop al Oradjei.

singurele care potv•bi sunt

stat, deci ocare emtta acte 00-

se de cc documen-

înainte

Clanwz-e pnma cruciadï TOV tretsunt btne legati de Ladislau, des-prc ultlmul spunindu-sc cå i-ar fltnmts regelm Unganct spadaconducator al Cructa.dcl! Faøul caLadislau moare inasnte detut accstcu mars epopel care esteCructada l. ea condu-SI de vreun rege. ca ccle care auurmat. e un putermc argument infavoarea acestet Informatn, in hp-sa unut document- Pnncapa.lul ve-Cin al Ungarves era atunci, in vest.Sfántul Impcnu Roman (PnrnulResch), refondat ca un impenugerman de Otto I cc] Mare. Instn-gitorul ungurilor la Lechfeld. in955. Stapimrea germana. incå drnvremea lul Carol cci Mare. se in-tindea peste nordul cu alsau fost stat germantc al longobar-zilor Pryn urmare.mana asuçn Unganea era úartemare, polittc. mat aks re-ligios. cum påtlse pnnlul Ros-uslav a' M(.xavtei Man Pnn favo-nzarea italienilor ca E0tnot•i aicrestrmsmului catoltc. regalltatcaungari inccrca practtc sä contra-

avansul german dynUngarta. ca Oradea arc toateatuunlc in aeest in conf:w-mitate cu numelc ttalicne car-tterclor din Jurul cetålli Oradsei.constructŒi' trebuje si fi dtnzona Lorntnrdset. PC care ungu-ni o cunc»tcau foarte btne de

de 1100

controlezz pana pe Papa de la ure catohcl atuncl- „Elementul se fi fost vorba o cetåline dincentral era reprczcntat, evident, pamånt. cu paltsadl din letnn, unCu toata infltxnta mastva asu- de biserici, un al splendo- tip traditional in aceast5 parte apra Btsencti Catoltce. Pnmul rilor liturgce Care, conform teo- Europei. Nu s-au descopent urmech german nu avea cum sl schim- rncmasuce, tret:nna sa prefi- arheologice ale unul eventual Zidinsi caractetul -universar al gureze banchetele cere$l. hecare de cctate din acta perioadl- Por-Roma.•safäcåndu-secA abave avea in plus un claustru, rund de la afurrnagta jstortculutla Oradea vorbi totu$ de o o pcrÛru corÑ canomc. un clu)ean Serban Turcus, care con-fondare rnaa degra. dormitor, tonu, o anfirmene.

o bucätžne, apartamente

un refec- sideri mulua quscop

ca numele de Oradea

de Sixt. atcstat,

al pri-c

dccàt de una germani. Dovez1Jc Stau in evolulla VIZitatonlŒ etc. Cilu- „de Clara matnce romano-latina—,

la Oradea, care. in ur- s-au Situa &seori in avan- am putca deduce cl el era o con-mitoarelesecolc vaaveamaimul- garda arhitecturalc,

Itabcnl in fruntea Cl, tar dar a evoluvei Cäci lor in favtnrea

Cri lucrului manual l.-a ficut sä fie— aspcct — cl osocialä din occi&nta15 carea mamfestat irneres pentru tehni-

upxraru mutEii-Scara grandi.oasa complexltateaadrnimstraru monasti-cc, dar mai cu scamA a arhitcctu-rii. sant tris.ätun evidente akterii socule•, intr-adevår. ca formaarti.stsca. arhltectura deptnde maimult ca oncare alta deP'*erii grupunmargtnalc Incuruya

arttstice in diverse dome-mi, insi mobilru reurxle

realiñrii arbitec-turi rn«ngnaitak. ob,t'nuital unei mas curmndea,

o bibliotcca un scnrgo-num. In secole ale

tlnuare fircasea a faptulut ca seapelase la mesteri constructon dtnItalia pentru ndtcarea bisenctgmAnåsuni regelui Ladislau I. Nuintåmplåtor, dupl cum spuneam,unele (cartiete) din jurulcetA81i cu btsenca pnmesc denu-

Italtene, date celde mesterli cornerctantii caresentscrá de acolo, Avem astfel vc.neua, Padua, Bologna. 010Sig (sauVilla Launorurn. carttrul latimlor)etc. Er»scopi de ongmc Italianivor deven• cluar traditionali inscaunul eptscopal de la Oradea, indecursul timpului! Un argumentcare intårc-$e PC cele de mat suseste ca. in penoada dornmei rege-lui Ladislau l. la Roma se succcdtrei papr Papa Gngore al VII-lea(1073-108'» Papa Victor al(1086-108') Papa Urban al Il-lea(1088-1099), Pnrnii d0i sunt nas-cuti in Italia, iar al treilea in Fran-la. fiind dcci cu de ortgtnclatini- in timpul pnmului arc loccanonizarca eptscopultil marti-rulut Gerard. al doilca sta-regul (abatclc) celebrci mànastinbcnedictinc de la Monte Casstno.in timp ce al treilcu rcu}estc SA de-

Apus. se pastreazå ourbu:.å. char dasä la

arnsc in Antichttxe Prrnaacl

Frpetua mescria laun inalt nrvcL

reput.ztl ina din Ara.lch.rta-te- cozribuse. ia secolul al XI-Ica.la o rapdA reconstruzre a

din Itala dtstruseuRun in secotu.J al X--kx Acesteb:senca au in trei carz

termtnA cu trcl absde in exte-rúx. Ddunk dtn greszsunt rrtmate 'i imante cu(ptlagnitx:ak, in

o arcun—te. in

cu ca inin ce la

Mara drn(1025-1040)

cu

din in Prmen—la in

in

1015.

Saxn•Ph1itbcrt din

tx*ttt.i

du dxacu

la istona cunoasteriia instruini er. dintr-o

&ani, adiel pana la ambtvalernA, dar mo-medievale ro- ocodcntal a fœt crudit

XiV*', in constant dm mœnentuj InNeagu In wcolul al VI-Ica.

urma rajdurilor de Jaf in scst. Cándrcvcneau acaså tocmai prtn Lom-bardia, cu curc stabilaserapoliticc la un moment dat. in plus.

di. cu

bcau— LE"'.

in aceastA zoni dc nord a Italia,srrc deoscbtrc de cca mal marcparte a cazutuiul Impcnu

XV-leui.• Doru SICOE

Va urma)