ofensiva cultural@ b@n@]ean@ evenimente expozi]ionale de ... filearta lui e o artã conceptualã în...

Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~ 9

Ofens iva Cu l tura l@ B@n@]ean@

Cum se explicã faptul cã opera lui Ingo Glass interesea-zã constant Muzeul nostru? E vorba de o creaþie impresionantã,una de lungã duratã, înnoitoare, incluzând piese ce atrag privi-torul prin gramatica formelor ºi combinaþia culorilor. Pãtratul,triunghiul ºi cercul sunt construite spre a reda diversitatea ºiinterferenþa lumii, spre a proba sensul integrativ al spaþiului încare locuim. O astfel de artã sculpturalã invitã la a-i descoperiºi înþelege conceptele fundamentale ce definesc existenþaumanã. Aidoma unui om de ºtiinþã, I.G. creazã o simbolisticãoriginalã, prin intermediul cãreia transmite mesaje lumii. Artalui e o artã conceptualã în care sensibilitatea e însoþitã de mul-tiple raþionamente ºi mesaje.

Aºezate pe malul Dunãrii, la Galaþi sau la Dunaujvaros,sculpturile sale metalice trimit la inconfundabilul proiect al mo-dernitãþii pe care se construieºte Europa unitã. Lucrãrile deacest fel, create în anii ‘80 ai secolului trecut, indicã modul încare putem vizualiza relaþia local-european ºi local-universal.

Evenimente expozi]ionale de marc@ la Palatul BarocVictor Neumann, directorul Muzeului de Artã din Capitala Banatului, a ales sã vã vorbeascã despre instituþia pe careo manageriazã ºi despre programul sãu cultural prin extrase din recenziile la cele mai importante expoziþii din 2017

Picturile lui Viorel Toma recreazã fragmente din memorialocului, întâlniri reale sau imaginare ºi stãruie în ingenioasecãutãri. Demersul e unul ce vorbeºte despre armonia lucruri-lor ºi a oamenilor între lucruri. Experimentul este rezultatulacceptãrii ºi cultivãrii diversitãþii expresiilor. Artistul mediteazãpe marginea mutaþiilor produse de modernitatea târzie înEuropa. El înþelege cã interferarea de obiceiuri a fãcut sã dis-parã pretinsele specificitãþi în favoarea gesturilor culturalemultiplu codate ºi a istoriilor dominate de ideea unui colectivsingular. Structurile repetitive din opera lui V.T. spaþializeazãideea de bine ºi de rãu în istorie, naturã ºi cosmos. Mesajulindus de lucrurile nepieritoare din casã, grãdinã, atelier sau

Structuri repetitive }i colectivul singular

pod descrie structurile repetitive în care recunoaºtem perma-nenþele unei culturi devenite o stare de civilizaþie.

Atunci când pictorul mediteazã ºi îºi aranjeazã persona-jele imaginare, el comenteazã rezultatul coabitãrii religiilorortodoxã, catolicã, protestantã, calvinã, mozaicã. E interesatsã observe - ceea ce pare imposibil unui privitor din interiorulunei dogme - întâlnirea dintre ortodoxia bizantinã ºi bisericacatolicã, amalgamarea individualismului occidental ºi a colec-tivismului oriental. Opera sa redã interferenþele romanitãþiiorientale cu slavismul, suprapunerile ideatice ale Austriei iose-fine cu acelea ale Prusiei orientale, convergenþele româneicu germana, sârba, maghiara ºi italiana. Adicã, fascinantatrãsãturã europeanã a Banatului sãu natal. În tradiþia mariiiarte, pictorul redã înþelesul relaþiei local-universal, subliniazãvalorile culturale cu un conþinut plural. El vede ºi pipãie cuochii minþii arsenalul obiectelor moºtenite de la predecesori.

Format la ºcolile din Transilvania, trãindºi lucrând de câteva decenii la Viena, sculpto-rul Virgilius Moldovan este strâns legat de uni-versul social ºi cultural al Europei Centrale.Modelele ºi stilul îi sunt inspirate de istoriazonei, cu bunele ºi relele ei. Arta lui e mai ales

Ampla expoziþie a lui Tudor Banuº ºi catalogul aferentatrag atenþia asupra unei creaþii de excepþie. Inspiratã de litera-turã, istorie, politicã ºi filozofie, grafica lui T.B. e rezultatul talen-tului unui mare desenator, pentru care jocul formelor ºi al chi-purilor este un prilej de a regândi condiþia umanã. Descoperimîn arta sa oraºul global, cu multiplele lui faþete, dar ºi trãirileartistului. O gândire ºi o simþire libere de prejudecãþi ºi ideologiiîl susþin pe T.B. în reinventarea universului transcultural, ecume-nic ºi cosmopolit, cu originile în Renaºtere ºi Iluminism. Dese-nând, artistul interogheazã ce-i iese în cale ºi o face printr-unlimbaj în care realitatea ºi fantasticul se întrepãtrund.

Realismul fantastic

Straturile temporale }i civiliza]ionale

Ele probeazã autenticitatea gândirii ºi simþirii artistului, ce pre-zice colapsul regimurilor politice comuniste ºi începutul integrãriieuropene. Artistul vede, cu ochii minþii, pânza de fond unindEstul ºi Vestul, „fuziunea orizonturilor”, ceea ce se transformãîntr-un mesaj forte al operei sale. La fel procedeazã când evorba de idei ºi credinþe religioase: e deschis comunicãrii. Cãu-tând cãile de acces spre divinitate, se situeazã într-o para-digmã transcultualã ºi transculturalã, valorificând densitateaºi diversitatea semnelor prin intermediul obiectului creat.

Sunt câteva argumente pentru care am acordat un interesaparte operei acestui mare artist contemporan. Am fãcut-o cuatât mai mult cu cât expoziþia lui I.G. e una convergentã cuprogramul Muzeului nostru, sculpturile pãrând a fi inspirate derafinata istorie a Timiºoarei, de straturile temporale ºi civiliza-þionale ale urbei, de experimentele nãscute ori cultivate aici,de-a lungul secolelor, de artiºti, scriitori, muzicieni ºi savanþi.

Neobarocul central europeanuna a urâtului, de unde ºi atenþia acordatã re-memorãrii tragediilor, interogãrii greºelilor,descrierii înclinaþiilor despotice ale omului. Dela identificarea unor realitãþi ataºante, V.M.

trece la descoperirea monstruosului, la eva-luarea ororilor ce pretind a fi recunoscute.

ªocantã prin dimensiuni ºi prin forme dez-gustãtoare, arta sa trimite nu doar la deforma-rea trupului, ci ºi la autodistrugere, urâþenie ºirãutate, la analogii între om ºi animal, la felulîn care se structureazã caracterele. Nu-l atrageroii, nici figurile nobile ºi nici elitele. Totuºi,sugereazã cât de importantã este lecþia prede-cesorilor, aratã de ce, dupã 200 de ani, suntem,încã, marcaþi de fascinantele opere semnatede Messerschmidt. Grotescul cultivat l-a costatscump pe artistul german, Academia din Vienafãcându-i profund nemeritate injustiþii, ºicanân-du-l ºi marginalizându-l. Opera sa, însã, a rezis-tat timpului, impunându-se ca un reper incon-fundabil. Arta urâtului pe care V.M. o constru-ieºte, inspirat de predecesorul sãu, e rezultatulexperienþelor ºi viziunii sale particulare. Pringrotescul messerschmidtian, învãþãm cum potfi reduse „conceptele simþãmântului interior”la „percepþiile senzoriale externe”. Emoþiile

modernitãþii au tangenþã cu raþionalul, dar ºicu iraþionalul din om, cu ciclicele lui decãderiºi renaºteri. Reprezentãrile lui V.M. îl provoacãpe privitor dincolo de aparenþe.

De unde interesul ºi înrudirea lui T.B. cu stilurile baroc ºineobaroc? Jocul e un atribut inconfundabil al artistului, aºacum cãutarea adevãrului e un atribut al omului de ºtiinþã.Atunci când e vorba de individ ºi societate, cele douã atributenu doar cã nu se exclud, dar contribuie la geneza unei opereautentice. T.B. este ataºat cãutãrii, propunând experimenteîndatorate unui limbaj cultural-artistic foarte personal, în careinterpretarea este îndreptatã spre cunoaºtere. În mesajeledesenelor sale, pare sã spunã cã meritã sã mai sperãm înidentificarea acelei trãsãturi de fond ce contribuie la armonialumii dincolo de diferenþele bazate pe culturi ºi religii, ideologiide stânga ºi de dreapta, comunitarisme ºi consumisme.

În arta lui T.B., regãsim acel spirit în care primau civilitatea,deschiderea, creativitatea, spirit pe care pãrinþii pãrinþilor sãi,aidoma familiilor de austro-bucovineni emancipaþi în vremeadublei monarhii, l-au diseminat în târgurile ºi oraºele Europeicentrale ºi rãsãritene. T.B. este continuatorul realismului fan-tastic, un curent ce ºi-a câºtigat o recunoaºtere mondialã.