noi abordari in terapia ocupationala
Post on 07-May-2017
272 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Cercetarea psihologică modernă: Cercetari cantitative vs. Cercetari calitative???
Sibiu – Păltiniş, 31 octombrie – 02 noiembrie 2008
1
“Terapia ocupationala este profesia care se preocupa
de promovarea sanatatii si starii de bine prin intermediul
ocupatiei. Scopul primar este de a permite indivizilor
participarea la activitatile cotidiene. Este o profesie ce
apartine de domeniul sanatatii si care are la baza
conceptia conform careia o activitate cu scop poate
promova sanatatea si starea de bine in toate aspectele
vietii cotidiene”. (World Federation of Occupational
Therapists , 2008).
Punctul de plecare in terapia ocupationala este de a
face posibil ca oamenii sa poata participa la ocupatiile
vietii cotidiene. O ocupatie este “ un grup de activitati
care au o insemnatate personala, care sunt numite in
cadrul unei culturi si sprijina participarea in societate”.(
European Network of Occupational Therapy in Higher
Education, 2008)
Ocupatia poate fi categorisita ca : autoingrijire,
productivitate si/sau petrecere a timpului liber.
Participarea la ocupatii promoveaza identitatea, sanatatea
si starea de bine a oamenilor. Acestia pot fi restrictionati
de la participarea la ocupatii datorita disfunctiilor in
structura sau functionarea corpului care sunt cauzate de
conditii de sanatate fizica sau mentala si/sau datorate
restrictiilor create de mediul fizic, social, atitudinal sau
legislativ. Terapeutii ocupationali inteleg si folosesc
potentialul terapeutic al participarii la ocupatii sau
activitati pentru a spori abilitatile si indemanarile, si
permitand astfel realizarea ocupatiilor pe care oamenii si
le aleg. Alternativ sau aditional, terapeutul occupational
lucreaza si pentru a modifica aspecte ale mediului daca
este necesar pentru a sprijini participarea.
‘’Terapia ocupatională (TO) este forma de tratament
care foloseste activitati si metode specifice , pentru a
dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfasura
activitatile necesare vietii individului, de a compensa
disfunctii si de a diminua deficientele fizice.’’(American
Occupational Therapy Association ,2008).
Scopul este primordial cel medical (de promovare a
sanatatii si starii de bine) si apoi cel economic-social,
urmarindu-se efectul terapeutic prin munca, prin
activitate.
In acest sens, terapia ocupationala stimuleaza increderea
in sine a bolnavilor si dezvoltarea fireasca a
personalitatii,organizeaza un program de miscari dirijate
NOI ABORDARI IN TERAPIA OCUPATIONALA
SCHUSTER ANDREEA
ENESCU CRISTINA
Romania, Sibiu
cristeaandreea80@yahoo.com
ABSTRACT: The occupational therapist is a professional, with university degree, witch through specific methods, recovers
the individual level of independence and increases it’s occupational performance of daily living activities, it’s work and free
time.
Although in Romania, the profession doesn’t apply to the international standards and basic elements, the goal is to promote it
as a profession as well as the teaching system in the field of study, so that specialists in occupational science could be formed.
The medical act in medical fields like: neurology, cardiology, psychiatry, gerontology, pediatrics or orthopedics must be
followed in some cases by the intervention of the occupational therapists, witch try to improve the quality of life, to
rehabilitate, to adapt the outstanding potential and the adaptive changes of the environment of the patient.
Occupational therapy, ergotherapy, special needs, rehabilitation
Keywords:
2
in conditii de lucru, constata capacitatile si inclinatiile
restante ale bolnavului,coreleaza recuperarea medicala cu
cea profesionala,realizeaza reinsertia cat mai rapid cu
putinta in viata sociala ,economica si profesionala.
Ocupatia este recunoscuta ca fiind unicul proces
care implica performanta motorie individuala, functii
integrate ale sistemului nervos, atentie mentala,
solutionarea problemei si satisfactia emotionala in sarcini
diferite si puse in valoare de cultura.
Directiile terapiei ocupationale sunt orientate
spre recuperarea disfunctiilor fizice (reumatologice,
locomotorii, cardiace, respiratorii, neurologice),
deficientelor cognitive, disfunctiilor psiho-sociale, bolilor
mintale, deficientelor educationale de invatare,
dezvoltarea psiho-fizica a copilului in crestere, tulburari
comportamentale ale copiilor si parintilor si diverselor
probleme datorate varstei a III-a.
Efectele terapiei ocupationale sunt multiple, ele
fiind directionate spre:
Efecte fizice – mentinerea functiei tuturor
grupelor musculare atat pentru regiunea afectata
cat si pentru celelalte regiuni, conservarea unei
bune functii a articulatiilor neimplicate in
procesul patologic si intarirea musculaturii
deficiente;
Efecte psihice – calmarea starii de neliniste a
pacientului, dezvoltarea atentiei, disparitia
descurajarii, pastrarea obisnuintei activitatilor
zilnice si diminuarea complexului de
inferioritate;
Efecte psiho-sociale- se concretizeaza in
intretinerea relatiilor cu celelalte persoane ,in
capatarea increderii in sine si in altii si in
obtinerea perspectivei de incadrare sociala in
viitor.
La ora actuala , doi termeni sunt acceptati ca
definind acelasi lucru : terapie ocupationala si ergoterapie
. Ergoterapia este cuvantul grecesc, care in traducere
libera inseamna terapie prin munca sau altfel spus, “starea
de sanatate obtinuta prin munca “– adica credintele de
baza ale terapiei ocupationale. In timp, conceptele s-au
modificat, iar starea de sanatate obtinuta prin munca este
acum obtinuta prin intermediul activitatii. Multe tari au
preluat termenul “ ergoterapie”, chiar daca limba
respectiva nu contine cuvinte grecesti. Nu exista o regula
in functie de care s-a preluat folosirea celor doi termeni.
De exemplu tarile scandinave Norvegia si Danemarca
folosesc termenul “ergoterapie” in timp ce Suedia a ales
traducerea directa a termenului in “terapie prin munca”-
“arbetsterapi”. America si Asia folosesc termenul
“terapie ocupationala” in timp ce Franta, Austria,
folosesc denumirea -“ergoterapie”. (www.enothe.com )
In ceea ce priveste Romania, in practica, terapia
ocupationala se confunda cu ergoterapia, insa in teorie
exista lucrari publicate in care se deosebeste ergoterapia
ca fiind inlusa in terapia ocupationala .
Exista doua mari specialitati care incearca incadrarea
acestui domeniu in aria lor de competenta: psihologia, in
special- defectologia, care defineste terapia
ocupationala/ergoterapia ca metoda terapeutica si
kinetoterapia care o defineste ca o metoda speciala si
specifica acestui domeniu.
“Terapiile ocupationale sunt de mai multe feluri ,dar
pentru handicapati, cele mai semnificative se refera la
ludoterapie, muzicoterapie, terapie prin dans si
ergoterapie.” (Emil Verza; 1994)
“Terapia ocupationala este o metoda sintetica,
globala, speciala a kinetoterapiei care se preocupa de
integrarea familiala, sociala si profesionala a
handicapatilor , si care cere o particularitate comandata si
intretinuta psihic .(Tudor Sbenghe, 1987)
Se mai pot enumera si alte definitii care sa confirme
faptul ca nu exista un consens in ceea ce priveste
terminologia. Alexandru Popescu (citat de Dan M., 2005)
arata ca : „in terapia ocupationala ocuparea timpului liber
are menirea sa destepte interesul bolnavului pentru
activitati oarecare, pe acest principiu bazandu-se
playterapia, artterapia, cultterapia, kinetoterapia; si ca in
terapia ocupationala care are la baza semnificatia
intrinseca a muncii remunerate in procesul de reinsertie
profesionala si sociala a bolnavului acesta participa la
3
activitati ca : tesutul, confectionarea unor obiecte,
activitati agrozootehnice, cultura plantelor si florilor etc.
La noi , acest domeniu a fost introdus prima dată in
spitalele de psihiatrie sau in diferite institutii de reabilitare
socială- penitenciarele, vizand mai mult latura sociala si
economica .
Odată cu restructurarea sistemului de asistenta sociala si
protectie a copilului precum si cu aparitia organizatiilor
nonguvernamentale cu arie de ativitate sociala, au inceput
sa apara centrele de integrare prin terapie ocupationala,
sau ergoterapia ca metoda terapeutica folosita pentru a
realiza reabilitarea si reinsertia sociala a persoanelor cu
dizabilitati.
In ceea ce priveste tara noastra, asa cum am
mentionat mai sus, nu exista un consens nici teoretic si
nici practic in ceea ce priveste terapia ocupationala .
Aceasta este vazuta ca o metoda de interventie
terapeutica si nu are statutul de profesie.
Ocupatia numita „ergoterapeut” exista in Clasificarea
Ocupatiilor din Romania si se refera la un fel de tehnician,
cu studii medii, care lucreaza in : spitale de
neuropsihiatrie, scoli speciale, centre de recuperare,
centre de integrare prin terapie ocupationala pentru
adulti, centre pentru persoane varsnice, penitenciare.
Profesia numita „terapeut ocupational” a fost introdusa
anul acesta in Clasificarea Ocupatiilor din Romania, prin
Ordinul 170/2008 al MMFES.
Aceasta a fost introdusa in grupa cu numarul 2585 –
Cercetatori si asistenti de cercetare in psihologie.
(“cercetatorii si asistentii de cercetare in psihologie
efectueaza studii si cercetari fundamentale referitoare la
psihologia personalitatii si creativitatii, dinamica
comportamentului interpersonal, psihologia dezvoltarii
umane, modalitatile de investigare psihologica in
activitatea nervoasa la om, calitatea vietii sub aspectul
economic, social, cultural” COR)
Ocupatii componente in cadrul acestei grupe sunt :
258501 cercetator in psihologie
258502 asistent de cercetare in psihologie
258503 cercetator in psihopedagogie speciala
258504 asistent de cercetare in psihopedagogie speciala
258505 terapeut ocupational******
Pregatirea profesionala a celor care ocupa aceste
posturi are doua directii : personal cu studii medii
(pedagog de recuperare, educator specializat, maistrii)
sau personal cu studii superioare( psiholog sau
kinetoterapeut).
La nivel international, terapia ocupationala este o
profesie din care deriva stiinta ocupatiei (occupational
science) .
Federatia Mondiala a Terapeutilor Ocupationali(
World Federation of Occupational Therapists- WFOT)
este organizatia care ghideaza standardele internationale
de educatie si practica a terapiei ocupationale. Aceasta
numara 70 tari membre in 2006.
Reteaua Europeana a Terapeutilor Ocupationali
pentru Educatie Superioara ( European Network of
Occupational Therapists in Higher Education –
ENOTHE) si Consiliul Terapeutilor Ocupationali pentru
Tarile Europene ( Council of Occupational Therapists for
the European Countries – COTEC) sunt organizatii care
raspund impreuna cu WFOT de aceasta profesie.
In afara de acestea, in fiecare tara membra a WFOT
exista asociatii nationale de terapie ocupationala.
Calificarea in terapie ocupationala are trei trepte :
prima este legata de obtinerea licentei in terapie
ocupationala ( minim trei ani studii universitare), a doua
se refera la masteratul in terapia ocupationala iar cea de-
a treia este doctoratul in terapie ocupationala.
Avand in vedere faptul ca terapia ocupationala se
regaseste atat in literatura de specialitate a
psihopedagogiei speciale cat si in cea a kinetoterapiei este
justificata intrebarea : unde este situat acest domeniu?
Terapia ocupationala este o profesie interdisciplinara
aflata la confluenta dintre : psihologie, medicina,
kinetoterapie, sociologie. Teoriile care fundamenteaza
acest domeniu sunt cele medicale ( neurodevelopmentale,
psihiatrice, biomecanice, neurobiologice, rehabilitative),
insa o mare pondere o au cele psihologice (behavioriste,
developmentaliste, psihodinamice, cognitiviste, etc.)
Daca cercetam istoria terapiei ocupationale in tarile in
care acesasta are deja statutul de stiinta, vom observa
4
faptul ca, contributia psihologilor la fundamentarea
stiintifica nu a fost deloc de neglijat.
Bibliografie :
1. About occupational therapy –
http://www.wfot.org/office_files_/About
occupational therapy.pdf, ultima accesare iunie
2008
2. Baum ,C. (2002)- Adolph Meyer’s challenge:
Focus on occupation in practice and in science.
Occupational Therapy Journal of Research, vol.
22, nr.4, pag. 130-131
3. Baum , M. (2003)- Participation : Its
relationship to occupation and health.
Occupational Therapy Journal of Research,
vol.23, nr. 2, pag. 46-47
4. Board of Occupational Therapy- Functional
Analysis and Records Disposition Authority
(2007)-
5. http://www.wfot.org/office _files / Board
of_Occupational......./, ultima accesare iunie
2008
6. Christiansen, C. J. (1981) – Toward resolution
of crisis-research requisites in occupational
therapy. Occupational Journal of Research, nr.1,
pag 115-124
7. Dan M. (2005) – Introducere in terapia
ocupationala, Ed. Universitatii din Oradea,
Oradea
8. Definitions of occupational therapy from
members countries(2005)-
http://www.wfot.org/officefiles/Definitions_of_
occupational……/, ultima accesare iunie 2008
9. Description of Occupational Therapy
Education in Europe (2007) –
http://enothe.hva.nl, ultima accesare iunie 2008
10. Hocking, C., Ness, N. (2004)- Advice for the
establishment of a new programme for the
education of occupational therapists –
http://www.wfot.org/officefiles/Advice_for
the....../, ultima accesare iunie 2008
11. Hooper, B. (2006) – Epistemological
transformation in occupational therapy:
Educational implications and challenges,
Occupational Therapy Journal of Research, vol.
26, nr.1, pag.15-24
12. Kasar, J. ; Muscari, M. (2000)- A conceptual
model for the development of professional
behaviours in occupational therapists. Canadian
Journal of Occupational Therapy, vol.67, nr.1,
pag. 42-50.
13. Kielhofner, G. (1997)- Conceptual foundations
of occupational therapy, Davis Ed.,
Philladelphia
14. Lederer, J. M. (2007) – Disposition toward
critical thinking among occupational therapy
students. American Journal of Occupational
Therapy, nr. 61, pag. 519-526
15. Levine, R. (1986)- Historical research:
Ordering the past to chart our future.
Occupational Therapy Journal of Research, nr.
6, pag. 32-42
16. McColl, M. A.; Law, M. si Stewart, D. (1993) –
Theoretical basis of occupational therapy: An
annotated bibliography of applied theory in the
professional literature. Slack Ed., New Jersey
17. Meyer, A. (1922) – The philosophy of
occupational therapy. Arhives of Occupational
Therapy, nr.1, pag. 1-10
18. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei – Clasificarea Ocupatiilor din
Romania
http://www.mmssf.ro/website/ro/CORn/E.pdf ,
ultima accesare iunie 2008
19. Molke , D.; Laliberte-Rudman, D.; Polatajko, H.
(2004) – The promise of occupational science:
A developmental assessment of an emerging
academic discipline. The Canadian Journal of
Occupational Therapy , vol.71, nr.5, pag. 269-
281.
20. Musu ,I.; Taflan, A. (coord.) (1997) – Terapia
educationala integrata , Ed. Pro Humanitate,
Bucuresti
21. Occupational therapists working in mental
health –The Atlas Project -
http://www.wfot.org/officefiles/occupational_th
erapists_working…../, ultima accesare iunie
2008
22. Occupational Therapy Education in Europe :
Facts and figures of occupational therapy
practice and education in Europe-
http://www.enothe.hva.nl/edu/facts_and_figures
.htm , ultima accesare iunie 2008
23. Organizatia Mondiala a Sanatatii – Clasificarea
Internationala a Functionalitatii, Dizabilitatii si
Sanatatii(2001),
http://whqlibdoc.who.int/publications/2001/924
1545429.pdf, ultima accesare iunie 2008
24. Polataijko, H. (2004) – Occupational therapy
research: a synergy between two sciences.
Occupational Therapy Journal of Research,
vol.24, nr. 4, pag. 122
25. Polatajko, H.; Davis, J. ; Hobson, S.; Landry, J.
; si alii (2004) – Meeting the responsibility that
comes with the privilege: Introducing a
taxonomic code for understanding occupation.
The Canadian Journal of Occupational Therapy,
vol.71, nr. 5, pag. 261-264
26. Preda V. (2006) - Terapii prin mediere
artistica , Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca
27. Preda V. (coord.) (2007) – Elemente de
psihopedagogie speciala, Ed. Eikon, Cluj-
Napoca
28. Reilly, M. (1969) - The educational process.
American Journal of Occupational Therapy, nr.
23, pag. 299-307
5
29. Reilly, M. (1958) –An occupational therapy
curriculum for 1965. American Journal for
Occupation Therapy, nr. 12, pag. 293-299
30. Sbenghe ,T. (1987) – Kinetologie profilactica,
terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala,
Bucuresti
31. Strong, J. (2003) – Seeing beyond the clouds:
Best practice occupational therapy. The
Canadian Journal of Occupational Therapy,
vol.70, nr.4, pag. 197-199
32. Turpin, M. (2007)- Recovery of our
phenomenological knowledge in occupational
therapy. The American Journal of Occupational
Therapy, vol. 61, nr.4, pag. 469- 47
33. White, R. W. (1971) – The urge toward
competence. American Journal of Occupation
Therapy, nr. 25, pag .271-274
34. Willard and Spackman’s ( 2008 ) –
Occupational therapy,Lippincot Williams
&Wilkins Ed., Philadelphia.
35. World Health Organization (2001)- Introduction
to the ICIDH-2: The International
Classification of Functioning and Disability,
accesat in 3 martie 2008, de pe
http://www.who.int/icidh
36. http://aota.org/com
37. http://wfot.org/com
38. http://cotec/com
39. http://enothe/com
6
top related