nicolae topor se schimba clima
Post on 19-Jul-2016
150 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
INTRODUCERE
O intrebore justificoid: se schimbd climo?
Ori de cite ori se woduce un lenotnen meteoto-logic exceplional sau vrcmea ia aspecte anotmalepentru luna sau anotimpul rcspecliv sau aspectenelavorcbile dildritelor sectoore economice, auzimlrccvent intrebarca: ,,se schimbd clima?". Expefien-
trele cu bombe otomice, electuate in ultimele decenii,au constituit pentru multd lume o explicatrie a dife-fitelor anomalii meteorclogice.
Desprc schimbared climei nu se vorbe$te d.e ieri,de azi, ci de secole,.. Iernile extraord.inol de aspred.in dnii 764, 9V5, 1074, 1216, 1305, 1408, 1565,, 1670,1784, 1812, 1942 din Europa; ploile $i vintuile maricare au pricinuit inundalii exceplionale ale Neveiin 1724, 1824, 1924, ale uviilor Indus, Gange,Hoang-Ho, Ian-Te, ale Jui Mississippi din ianuarie1937 i ploile torcntiale cu caracter calastrclal ca celedin 8 iunie 1921 de ]a Alma-Ata, cele din 25 ianua-fie 1966 din Sah(lrd, cele din ianuarie 1966 produsein Brazilia, ninsoarea cdzutd Ia 21 decembfie 1965Ia Saana, capitala Yemenuluit ploile extraordinarcdin ltalia cdzute in noiemb:re 1966 ori ninsofile tiinMexic cdzute in ianuarie 1967 etc. au lost Ienomenecore au ridicat problema schimbdrii climei pe. glob.
1
'1IIlII:
i
r\ t1"'$$1
, . ,1. ,
3 I I][r l$tt
0 r, tut. l0tt
rJ - ' ,J
' - / . \r. F1 )^1
a: 5 1 t ! r ! ,
st l$t.$J
Copcrrc Golectiei: S. GEORGESCUllilsr'otio .op€rt!i: T. MIRONESCU
l::-
UMr
F r* r11. r :'!r''- 1 etrD
Toate Ienomenele atmoslerice cu caracter catos-tloIal, deci care se procluc subit qi care lac 6i vic-lime omene\ti, impresioneazd in mod deosebif $id.esclticl probleme legate de climd.
in alard de lenomenele imryesionante, o serie cleobservalii, determindri si sludii ldcute in ultimeled.ecenii si cu ocazia cooperdrilor mondiale numite,,Anui Geoiizic Internalionol" (iulie 1957 - 31decembrie 1958) $i ,,Anul Soarelui Calm" (1964-1966) au pus din nou pe rol problemo schimbtuiiclimei. Constdtdrile ocestor companii Ftiinlitice, pri-vind aspeclul climei, se relerai la: rctrugerca ghela-rilor spre indllimi mai mari Fi mai spre poli, restrin-gerea circulaliei ghelarilor in limitele unor latitudinimdrL precum Si cre.tlereo temperaturii Arcticii cu1"-2 in ultimul secol.
StlateLe de zdpadai ve\nicd din marile masivemuntoase alunecd, sub propria lor greutate, in vatiinguste, unde se in.iedso (lin ce in ce mai mult de-venind, prin eliberarea bulelor de aer pe care leiilcludea zdpada inilial, o mosd de gheatd mai con-s.islenta $i mai compoLla, un (lhelar. Ghelarul co-boarci in vdi pin(i ocolo unde lempetaturo este pozi-ij\ d Fi o.ici el incepe sd ,se lopeoscd. Aceastd limitd(Le topire a ghelarilor vuiozd cu latitudineo, ostlelin Noryegia aceosta limild este Ia l600 m inallime,pe versonlul nordic ol ALpilor ]a 2600 m, pe cel.surlic /o 3 300 m, in Himalaya l(r 4 940 m altitu(linepe versanlul sudjc Sj la 5760 m pe versonlul nor-(lic etc.
cenko" din Pomir s-o scurtat, in inteNalu)
1933-1957, cu 290 m, iar ghetarul Ross din Antorc-
tico s-a retros cu 300 m.
Se considerd cd \tuirJlii le ghelarilor rellectd
variatii le climei; scurtatea lor intlicd incdlzilea
aerului, pe cind lungjleo loI implicd ficirca climei'
V arialia aisberyurilot este colelotd cu incdlzirca
sou rticirea climei. Ace$ti munli de gheala, plutitori,
care plovin Iie din banchizele polole, Iie d.in ghe'
lerii continenlali (cum sint cei clin Groenlanda,
Spitzbery, Tara Franz Joseph, Canada, Norvegia,
Siberia, Anlorclico etc.), se d.eplaseazd spre latitu-(Iitl i le tropicole in lullclie cle curenlii morini 5i tem-peroturo aerului. Astlel, in Oceanul Atlontic de vest
ojung pina la lotitLlcljneo Spaniei, pe cind in Allonti-
cul de est se (leploseazd pulin moi Jo sud .le jnsulo
Islando. Bonchizele (le gheald rlesprinse clin cordo-
nul glaciar al Antctrcticii inainteazd pind Qproope de
Noua Zeelondd, nu cleparle de Capul Bunei Speronte
si pind ]e varrsarea Iluviului La Ploto in ocean
Observalir'./e recenle ou ardtat ca limito cle topire
o aisbe4lurilor s-o relros spre poli ca o consecinld a
incalzir ii climatttlui.
O serie de calcu.le slofislice au uatot cd, in ulti-
in inte'mul secol, din cauza incdlzirii Arcticii cughelarii Groenlandei s-ou rctros cu 600 kmrlorul platottlui, \legetatia s-a imbogitlit pe
4.e\!ei mari insule, iar in Qpele OceanuluilarmuileInghelat
In ultimele 3-4 decenii, l imitcrLieni s'a retras cu ci.tiva netri moi-s-ou scurtor. Cel mai mare ghelar
6
ghetalilor elve-sus, deci ghelariirlin lume ,,Fed-
dc Nord aLr cptirut onimale (:oracteristice zonelor cu
cl imat temperaL
Meteorologii englezi ou calculat de curjnd tem-peratura me(lie a PdmintulLli, aiungincl la concluzia
co ed a crescul cu '1" in decurs cle 50 ani. Daca
aceastd creslere a temperctuii oerujui s-ar menline
$i in viilor, atunci in moi pulin de 300 de ani, Bucu-rc$tiul ar trcbui sd oibd climatul localitdtii Onn dinnordul Sahatei.
Din cele menlionote moj sus se desprind nume-roase motive carc justilicd intrcbarea: se schimbdsau nu se schimbA clima?
In prezenta bro,urd vom prczento citeva aspectegenerale ale dcestei ptobleme deosebit de impor-tante, intrucit de schimbaiea climei se ledgd repartilia vegetaliei 6i animalelor pe Pdmint, ptecum Sievolulid economicd globald co Fi evolulia omului-
NOTIUNI GENERALE DESPRE CLIMA
Ce este c l imo. Foctor i i genet ic i o i c l imei
Vorbim, deci, din ce in ce mai insistent, deschimbarea climei. De curind, ziarele noastre din 3mai 1966 anunlaur ,,meteorologul vest-german vonDudolf a ajuns la concluzia cd anotimpurile au fostcomplet rdsturnate de ciliva anl incoace. EI a preci-zat ca aceastd situatrie este legatd de o cre$tere acurenlilor nordici de aer rece care provoacd o sc6.-dere a temDeraturii in lunile de vard". Iatd deciconcluzii contradictorii gi nesubiective care susfin,pe de o parte, o lncdlzire a climei, iar pe de altiparte, o bulversare a anotimpurilor si o rdcire asezonului de vard. Este necesar a defini, mai intii,noiiunea de climd, apoi sd apreciem varialii le ei.
Desi dintre ramurile meteorologieiocupd cu studiul c l imei este cea m6iacum in spatele ei un trecut de secole, ea nu a reu-sit nici astdzi sd formuleze o definitie infallibil6 anoliurii de climd.
S-au elaborat plnd in prezent zeci de definifii aleciimei. La sfirgitul anului 1960, Organizalia Meteo-rologica tr,fondiala a adoptat urmetoarea formulare:c,lima este ansdmblul lluctuant aI conditiilor dtmo-
\ i
I
tIa
I
F
t.{i
aceea care seveche, avind
/
slerice coracterizat prin sldrile ,5i evolulii le timpuluidintr-un domeniu spalial determinot.
Pentru o inlelegere rnai uqoard a acestei nofiuni,trebuie sd reiinem cd ansanblul de fenomene atno-sferice ce condilioneazii existenta unei anumitevegetatii 5i a unor airrimite grupuri cle animalereprezinta clima unuj 1inut, iar cliferitele aspecte alevremii, cle la o lr-rnii la alta sau de la un an la altul,reprezinta (onponente alc climei, ( are nu nodificiirepartil ia nici a florei, nici a faunei. (-'l ima cu cont-ponentele ei {,,vreme") cste legatA (le atllloslera Siacolo unde nu existd ahnosferA nu existd nici climd,nici vreme, nici plante Si nici animale, asa cum ecazul lunii. Dacd aerul (lin atmosfera noastra nu arprimi cdldura de Ia Soare, dacd nu s-ar (leplasa {lin-tr-o regiune iu alta a planetei, nu am tti niciodatdce sint : v intul , fur tura, p loaia, z ipacla etc. ToatefenoDrenele ncteorologicc sint produse de varialii lede temperaturd si de unliditate din cliferitele pdr{iale atmosferei. Patru factori principali genereazaclima Pdmirrttrlui, Si anume: radialia solard, circula-'l ia generald a almoslerei, aspectul suptaletei terestrc<: .^m.] ,^7; I ia n.11'1t t ;
Rodiot io solo 16
Radialia solara este factorul genetic principal alfelonenelor clin atmosfera terestra Si (le(i al climeiterestre,
Soarele transmite, in fiecare secundii, Pdmintuluio energie echivalentd cu 126 bilioane cai-putere.
10
.{ceasta importantd energie nu reprezinta totugi de-cit o iumatate cie zecirne cle miliardime din emisiu-nea totald a Soarelui. Marea majoritate din energiasolari se pierde in spaliu Si numai urme rlin ea atingsi alte planete.
Din radiatia solard, care atinge planeta noastrd,-1306 este absorbitA de supralala Pdmintului $i trans-formatd in cdldurd, 42gb este reflectatd (le suprafalaterestrd gi indeosebi de formafiile noroase $i sepierde in spaliu 5i numai 1596 este absorbitd deatmosferd. Aceste date sint valabile numai Dentruun cer care este acoperit cu nori doar 52116. Un norqros reflectd, spre spatiu, 75lir din radialia solardprimitd. Cind cerul este acoperit cu nori, numai 25 0/e(lin energia solara atlnge solul. Zdpada nu absoarberlecit 25!i, clin radialia solarA Fi 75% o reflectd sprespaliu Si acest fenomen explicd, in parte, frigulregiunilor polate. Pddurea cleasd, sumbrd, absoarbeaproape 95q6 din radialia solard, transformind-o inc;]dura. Aceste diferenle de absorblie a radialieisolare explicA, parfial, diferenlele de temperaturaclintre regiuni vecine, deci $i diferenlele de climat.
Cantitatea de energie solard radiantd, ce cadedirect ziua, cincl cetul e senin, pe suprafala terestrd,e numitd Si radialie solaral (lirectd si variazA in func-lie de transparenla aerului $i de indltrimea Soareluideasupra orizontului. Cu cit aerul este mai impur 5iunghiul fdcut de raza solara cu suprafata terestreeste mai asculit, cu atit energia, primite de aceasuprafald, va fi mai micd. In cazul unei atmosferepure ) i a l unui unghi apropiat de 90o (raze perpen-ciculare pe suprafald) se obline maximum de ener-
11
I
gie radianta directd, care absorbita de sol sau deun obiect se transformd in maximum de cdlduri.
Mai la norcl de cercul polar, Soarele nu se riclicddeasupra orizontului mai mult de .16'5', iar la tro-pice (la latitudinea de 20") Soarele nu coboara sub40'5' deasupra orizontului. Aceasta inseamna cAascensiunea rr]axim& a Soarelui, in zona cercu]uipolar, este egald crL ascensiunea rninirni a astruluicieasupra orizontului din zona tropicald. Deci cdl-dura cea nai mare, pe care o primeste cercul polar,este eg.) l ; cu ( ed minimd pe care o pr ime. le r er"ultropical.
Pe llngd raclialia solard directd, care este sursaPrincipald cle r:il ldurd pentru supra{afa terestrA,aceasta mai prime5te Fi o radiatrie diiuzd. Aceastaradiafie solari indirectd este, ilr gencral, redus6. 5i ease constatd n]ai evident dimineafa, cind oblectele seincdlzesc, fard ca razele Soarelui sA bata direct peele, cind aerul e prdfuit (opacltate mare), cind cerulcste noros (temperatura cre$te ziua degi Soarele nuse vede) etc.
Radiafia totala sau globald, care este constituitdciin suma radialiei directe 5i difuze, cre5te din lunaianuarie pind in iulie, cind atinge maximum Si sca.leapoi pind in luna decembrie, cind are l,aloareanlinimd.
Oiiciul de seri. Se Stie cA geamurile (sticla) uneisere lasd sA patrundd in interior razele solare, careau lungimi mici de undA $i care sint absorbite decorpurile ce slnt addpostite in serd. Ulterior, acestecorpuri erriit raclia[ii le absorbite, insd sub forml cieradialii de cildurd, cu rnare lungime de undd, carenu mai i)ot striibate in exterior prin peretii de sticla
. i ; t ' : .
. . i I t t '
ai serel. In mod continuu, radialiile de c6ldur6. sitrtreabsorbite $i enlise. Acest fenomen contribuie larnentinerea unui aer cald in interiorul serei, mai alescind timpul e friguros afard, intrucit prin sticld nu sepierde decit o llricf, cantitate de caldura prin proce-sul de conductivitate.
Atmosfera terestra, ca si o sera, iasA sd patrunda
I)rin ea cea mai mare parte din radialia solara.Aceste radialii sint absorbite de suprafala Pdmintu-hli, care la rindul ei emite gi ea radiatii sub formd derrnrle de cdldurd, ce sint absorbite de vaporii de apddin atmosferd si reflectate din nou cdtre sol de maselenoroase. in acest mod, atmosfera conserva Pamintuluio arrunita cdldurd 5i prin aceasta ea joac6 un rol deserd, Se deduce dc trici cd atmosfera se incdlzeste nuatit din cele 15q; din cantitatea de energie solard,ce o traverseaza cle sus in jos, cit din radiatiile calo-rice emise de suprafaJa terestrd (de jos in sus), inbaza celor .13'; (lin energia solard absorbita. Dacdatmosfera s-ar il lciilzi numai din radiatia directe1596) nu gi din cea emisd de supralafa Pemintuiui,at[ncl temDeratnra aerului ar fi cu mult maicoboritA decit cea actuald.
Oiiciul de lermostat. Atmosfera are un rol de ter-ruostat pentru c.lldura terestrd; astfel, ziua, ea prote-jeazd Pdmintul impotriva unui exces de radiatrie so-lara 5i filtreazd radiaiii le periculoase. Noaptea easerveste de ecran izolant gi relirte o mare parte dincirldurd.
FArd almosfer;r, temperatura suprafelei terestrear fi fost asenanatoare cu cea a Lunii, unde se atinge100'C, in cursul zilei lunare, 9i -150'C in cursulnoplii lunare (ce dureazA 2 saptdmini). In lipsa atmo-
1'1\ qc r
I
sferei, temperatura medie a Pdmintului ar fi fost maicoborita de -19'C.
Fenomenul de albedo. Radiaiia solara ajunsA lasuprafata terestrd nu este absorbitd in misurd egaldde sol, apd, vegetatrie sau alte obiecte situate Iabaza atmosferei.
in tabelul de mai jos sint date in procente canti-tdfile de radiaJie solard absorbite de diferitele supra-fete, plecum $i cantitdlile reflectate, numite 5i alberio.
Absorblie AlbedoP/o olo
Zapada proaspAt cdzuta 10 90Zdpadd udd, in topire 50 50Sol nisipos, sdrdturat 60 40Suprdidla de apa pe care lumino
si aceastd reflectare o exercitd, indeosebi, suprafelelerroroase de la diferite nivele ale atmosferei. O altaparte din aceasta energie radianta, 5i anume circa159b, este absorbiti de atmosfera, ti anume de va-porii de api, cte bioxidul de carbon sau de pulberilece se afli irr aer. Cu cit ace$ti componenli ai aeruluise qAsesc in cairtitate mai mare, cu atit absorbliaracliafiei solale cle catre masa atmosferei este maiintensd. In sfirsil, a treia parte din radiafia solard, siarlrrure rl3,)i,, ajunge la suprafatra terestra Si nu innlAsurd egalir pe toatd suprafala globului, din urmA-toarele cauze:
I'ransparenla oeruJui rrariazd de la o reqiune Iaalta si itr cursul anului <le la un anotimp la altul. Cucit (oclicientul de transparenle este mai mare, cuat i t Si rddial ia este nai mare.
Drumul parclrrs (le raza solard prin pAtura atmo-sfericii este (iiferit pentru diferitele regiuni ale qlo-bului terestru si in aceeasi regiune, pentru diferiteleore din zi. Cind Soarele este la zenit, raza solardparcurge un drlrm de 35 de ori mai scurt decit atuncicin(L Soarele este la marginea orizontului.
Ajunsd la suprafata terestra, radiatia solara nueste absorbita in proportie egala de toate suprafelele(lin cauza albecioulrri. O parte din radialia solardajunsa la suprafala terestrd este reflectatd imediat,fiind absorbitti partial de atmosfera, iar partial sepierde in spatiul exterior. O altd parte, transformatiin cdldurd (radiafii infraro$ii), este radiata de supra-fafa terestrd cdtre spaliul interplanetar. Pdmintul, cuatmoslera sa, primeFte $i pierde cdldura. Calculele Sideterminiirile fdcute au aratat cA cea mai mare pier-
cade oblic
Pdsuni uscate varaCimp cu cerealePddure de foioaseCimp cu iarbdSo1 arat, uscat
7075
80B5B590
3025252AI ] )
lc
10Pddure de brad deasd 95 5Corp negru (sol, gudron) 98 2
Acest fenomen de reflectare mai intensA sau maislaba a radialiei solare de cdtre diferitele suprafeieterestre numit Fi albedo, are o mare importanla inrepartizarea caldurii $i deci in variatia climei de lao zone la alta.
Bilan! caloric sau radiativ. Am ardtat cd din aflu-xul de energie solara ce ajunge in spaiiul planeteinoastre, 420; e reflectat inapoi cdtre spaliul cosmic
15
/
I dere de cdldurd are loc la indltimi cuprinse intre6 si 10 km.
In medi6, intre cdldura prirnitd gi cea pierdut6 dePamint existd un echilibru, toiusi bllantul caloricvariazd cu latitudinea, altitudinea, natura suprafeteiterestre precum Si cu epoca anului; rezultatul acestuibilanf caloric se concretizeazd in repartitia tempera-turii pe suprafata globului. Se constatd cd, in ambeleemisfere, temperatura scade de la ecuator spre poli;intre ecuator $i 20" latitudine, ea este mai omogena,apoi scade accentuat spre laiitudinile polare. Tempe-ratura medie a Pdmintului este de 14"3, ea fiind mairidicata in emisfera nordicd (15'2) si mai scdzutA incea sudicd (13'3) Si aceasta din cauze cA nu in lungulecuatolului se intilnesc cele mai mari temperaturi, ciin lungul paralelei de 10" N (vara, in lungul paraleleide 20, N). Maximul absolut de temperaturA s-a inre-qistrat (la 13 sept. 1922) la Tripoli cu 5B'.
Bilanlul caloric a impdrlit suprafala terestrd in 7zone ternoclimatice, bine distincte intre ele, 9ianttnre: o zond intertropicala, ? /one temperate, 2zona polare s i 2 zone arct ice.
Circulol io generold o otmosferei
Dacd racliafia solard ar actiona singurd, ar fi sufi-cient sA cunoastem latitudinea locului pentru a 5ticare este temperatura acelei regiuni in tot cursulanului. lntre acest c,Umdt moterroiic 5i cel realexista mari diferenle. ln general, temperatura scadede la ecuator spre poli, dar aceastd scddere este
16
puternic perturbatd de dinamica aerului 5i de catac-teristicile orografice. A$a, spre exemplu, ecuatotullermic nu coincide cu cel geografic decit deasupramarilor oceane, pe cind deasupra continentelor el seafld mai spre nord (in lungul latitudinii de 10"); c1easenenea, polul Irigului nu coincide cu polii geo-grafici.
Cjrculalia generala a atmosferei constituie proce-sul atmosleric de cea mai mare importanld pentruamestecul aerului, termic diferit, dintr-o zona teres-trd in alta, modificind prin aceasta climatul ternicdeterminat de radiaJia solard. De aceastA circulalieaeriand depinde aspectul vremii Ia un moment dat,intr-o anumitd regiune, precum si variafii le climatu-lui (r'remii) de la un an la attul. Circulatia generaldstd la baza prevederii timpului pe scurtA si lullgddurata. Pentru a inlelege circulaJia atmosfericd vomreaminti citeva fenomene de baza.
Cildura, o cauzi de bazi a mi$cirilor atmosierice.Dupd cum s-a indicat mai inainte, aerul se incAlzestein micd masurd direct de la Soare si intr-o mare ma-surd prin contactul sau cu suprafata terestra. Prinincilzire in contact cu solul, aerul se dilatd 9i sericlicai in altitudine (ascensioneazi), fi ind inlocuil labazd printr-un aer mai rece din vecindtatea suprafe-
lei, incdlzite. Acesta se incdlzeste gi el, la rindul sdu,ascensionincl spre stratele mai inalte ale atmosferei.
-Aceastd circulatie a aerului cald 5i rece este numitd
, ,convecl ie" i i se constatd at i t pe scara micd (br izade uscat si briza de mare, briza de munte si briza devale), c i t i i ld s(ard planelar; .
A$a, la ecuator (zona intertropicald) se prime5tede la Soare o cantitate de cdldurd mai mare decit
17
pierde Pamintul, in aceastA zona, prin procesul deradialie. Acest aer ecuatorial incalzit se ridica inaltitudine, filnd inlocuit cu un alt aer mai rece dinnord 5i din sud.
Acest aer incalzit simai ugor, ajuns la maripoli, uncle, incepirid sa semai qreu gi coboard spre suprafafa terestrd, irlocuindaici aerul, care se dirijeazd spre ecuator. Aceastdcirculatie teoreticA este in realitate simfitor nodifi-catA de mi$carea de rotalie a Pdmintului. Astfel, cir-cLrlaiia qenerald a aerului, din cauza rotatriei Pamin-tului se realizeaza in ernisfera de nord, dupd urmd-toarea schemd:
Curenl i as( endenl i puterni , i , dea'upra zonei.ecuatoriale, ridicd aer pulin dens 1a mari altitudini,de unde se dirijeaza spre poli. Acest aer, dupA ce aparcurs o treime cLin distanta ecuator-pol, respectivcleas'.rpra latitudinii de 30", este deviat (la dreaptasa) spre est, devenind vint de SV. Aceasta curbare aflnxului cle aer din altitudine rietermind o acumularede aer, care, in cea mai mare parte, impins la supra-fata solului, se dirijeazd spre sud, dar deviat derotalia Pemintului, devine alizeu de NE. O altd partedin acest vint descendent se dirijeazb spre poli subform b de vint de SV qi V. Dln aceste motive, intre0'si 30o latitudine N sufld vinturi de NE (alizee), iarintre 30' gi 60' latitudine N, vinturl de V. O partemai micb clin curentul de altitudine se propaga sprepoli si, ricinclu-se prin radiatie, devine suficient deqreu pentru a cobori in zona polului, de unde sesclrrqe spre latitudinele de 60', nu ca vint de nord,ci ca vint de NE.
18
cu densitate mai rnicd, deci
indllimi, se ciirijeaza sprerdceascd, devine mai dens,
in lungul benzii de latiiudine de 60' se intilnescf intlrrile reci de NE ale polului cu cele de SV ale.tropicului, creind ceea ce se numeSte ,,frontul polar".In emisfera australd, fenomenele se produc invers.
in rezumat, se constatd zonele urmdtoareiQ- Zona calmelor ecuatoriale, cu cei mai puternici.
curenli ascendenli.- Zona alizeelor, cu vinlurile regulate de NE,
in einisfera nordicd, si SE in emisfera sudicd.- Zone calmelor trapicale, cu cei mai .^uternici
curenli descendenli.- Zono vinturilor de vesl, dorninante in toatd
zona temperati din punct de vedere termic.- Zono vinturilor polare de est este despdrlitd
de , , l rontul po1ar" r le zona vintur i lor r je rest .latd cum circulalia generalA a atmosferei imparte
suprafata terestr:i in 9 zone climatice eoliene, supra-puse peste cele 7 zone termice determinate de radia-tia so]ara.
Compozilio otmosferei
Compozilia aerului este al treilea lactor genetic aIclimei Si, in decursul erelor geologice, cind actualacompozitie a aerului a suferit modificdri ample, ea ajucat un rol foarte important. Actualmente, aeruleste format din: azot (78,09,0,1), oxiqen (20,959,0),argon (0,93 0.,10 ), bioxid de carbon (0,03-q6), precum sicantitdli foarte mici de: hidrogen, neon, heliu, crip-ton, xenon, radon, ozon, amoniac, vapori de apa $ipulberi de naturd diferita (organicd 5i neoroanicd).
Dintre ace$ti componenli, un rol important, pen-tru clima terestrd, il joaca bioxidul de carbon gi celde vapori de apd din aer. Indeosebi rolul apei innatura Si in viala globului este binecunoscut 5i demare importanlE, de aceea vom insista numai asupraacestui component a1 atmosferei, ca factor qeneratorde clim6.
Umiditatea aerului. Confinutul de vaporidin atmosferd cregte, dupd temperaturi, de lala 4!i din volum. in intreaga atmosferd se12.300 km3 r1e apd.
Umiditatea aerului se apreciazd prin doua marimi,ti anume umidilatea absolLttd, care este cantitateareala de vapori de apA conlinuti de un volum de aer,la un moment clat, ti care se exprimd prin grame launitatea de volum sau prin presiune, in milimetri,exercitatd de acegti vapori; umiditoteo relol.iyd repre-zintd gra(lul cle saturare al aerului in vapori de apesi se exprind in procente sub forma raportului dintretensiunea vaporilor existenli 5i tensiunea pe care araVea-o vaporii, clacA aerul, la aceeapi temperaturAar fi saturat.
Umiditatea absolutA este deci maximd, vara 5iminimE, iarna; ea este maxime la ecuator 5i minimdla poli; este rnaxima la orele de amiazA 5i minima(l imineala.
Umiditatea relativA are o variatie inversd com-parat cu cea absolutd, 5i anume: e maximd la poli,iarna $i in orele de dimlneald; e minimd la tropice,vara gi la orele de amiaza. Umiditatea variazd de laLrn moment la altul, din cauza circulatiei aerului.
Saluruea ocrului duce la formarea celii si latoate genurile de nori. Cu cit aerul este mai bogat
20
de apd0,01 0,6gasesc
^a vapori de apa, cu atit el absoarbe, ziua, o canti-:ate mai mare din radiatia solara, dispersind-o citmai nult in atmosferA sau reflectind-o spre spaliul(osnic, astfel ca la suprafala solului ajunge uneuurdr redus de radiatii directe sau numai radialiar:iiuzd. Noaptea, aerul umed $i ecranul de nori im-')icdicd radialia terestra, deci pierderea cdldurii spresnaliul interplanetar pi prin aceasta umiditatea mareeste un conservator al caldurii terestre. Un aer foarteJrned si cu nebulozitate rnare primette 5i pierde, ina< ela5i timp, pulind energie solar6.
Craclul de innorare al cerului (nebulozitatea) este'uentru globul terestr , de 54!i, iar temlleratura me-i i ie ( le 15' {11' ,0) . Daci nebulozi tatea medie ar scd-dea pe glob la ,100. sau ar creSte la 6096, atuncitenrperatura ar creste, in primul caz la 23", iar in al<lollea caz ar scEdea ia 6". DacA gradul de innorareal cerului nu ar fi unlform pe intreg globul, ci s-arconcentra in lungul anumitor latituclini, am puteaavea rezultatele urmdtoare. Dacd masele noroases-ar concentra la latitlrdinile mari ale Pdmintului(spre poli), atunci temperatura medie a aerului ar firnai mare (la aceeagi nebulozitate totald), pentru ca,
in acest caz, radiatia ar fi mai mare la ecuator (prln
reducerea nebulozitelii de aici), unde 5i aga este maimare de 2 ori la limita atmosferei decit la latitudinilecercurilor polare. In cazul in care nebulozitatea ar fi
mare in zona intertropicald 5i micd in regiunilepolare, atunci temperatura, pe intreg globul, ar scd-
dea din cauza reducerii radialiei solare directe
Din aceste comentarii se poate decluce rolul im-portant al umiditdtii aerului in geneza si varialiaclimei.
I
PrecipitQliile atmosleli(e, indiferent de forma lor
(solidd sau lichidd), sint rezultatul condensarii vapo-
rllor de apd din atmosferd, in anumite regiuni teres-
tre, din cauza circulaliei atnosferice si a unor
condilii orografice. Anual, deasupra suprafetei Pd-
mint,.rlui cad 519 000 km:r de apii. Cum in atmosferd
se gdsesc in meciie ! 2 300 km:], se deduce ca vaporii
de apd fac 42 de circuite pe an, Ceci i5i schimbd
starea de dgregdre t le - l l de or i .Statistica arata cd oceanele pierd mai muui
vapori cle apd clecit se intorc sub forma de precipi-
tatii. Deasupra uscatului cad cantitdli cle apd mai
mari decit cele ce se evapord, Si de aceea o parte se
scurge, prin riuri $i fluvii, in mdri 5i oceane. Ca s6
umple intreg oceanul planetar (toate oceanele $imdrile Ia un loc) a c6rul capacitate actuale este de
I 370 000 OOO kmr, fluviile cu debitul actual au nevoie
de 38 000 de ani.in rezumat, sub aspect climatic, se poate spune cd
umiditatea relativd imparte suprafaJa terestrd in 5
zone, sl anLrme:
-- o zond ecuatoriala cu umiditate relativd mare;
- (louA zone subpolare, de asemenea cu umidi-
tate mare;- cloud zone subtropicale cu umiditate relativd
rnicA.
Din punctul cle veclere al nebulozitdlii se deose-
besc 5 zone:- o zona noroasd ( leasupra ecuatorului (55-600i , ) ;
- cloua zone cu cer pulin noros ('10 ;15 rrir ) cu-
prilse lntre latiiudlnile de 20' li 30';doui zone cu nebulozitate mare (65-70 !0 ),
cupr inse intre 30'$i 90" lat i t t r ( l ine.
Din punctul de veclere al repartif iei zonale a pre-r ip i ta! i iLor : -e , l is t ing 7 /one.
-- o zoni ecuatoriali i cu precipitali i mari;- doui zone uscate situate la latitudini mici;-- cLorid zone umecle situate la latitudini medii;- (lou.i zone situate ia latituclini mari.
I),eparti l ia zonala a umiclitSli i relative, a graduluirlc lnnorare a cerului, ca 5i a precipitaJii lor, nu esteLr i i i formA in tot lunqul zonelor, pe de o parte r i in.anza circulal ie i generale a atmosferei , care t rans-portd, d intr-o regiune in al ta, mase de aer umed 5imase cle aer uscat, imprimind reqiunilor respectiveal te caracter ist ic l deci t cele generale ale zonei .
Pe cle altd parte inter\rin o serie de factori oro-
lJraIici sau (le landscltalt, care nodificd repartif ialunriditdti i , a nebulozitdli i si a precipitali i lor. Dincauza acestor factori, i I1 lungul unei zone terestre cu.tare higrometricd numai teoretic omogend, se deo-sebesc regiuni foarte secetoase 9i altele foartepioioase. De aici c or.rcluzia cd in f ormarea climeiintervin cu o pondere destul de importantd 5i carac-ter ist ic i le suprafelei terestre.
Condi l i i le f iz ico-geogrof ice
Dintre Iactori i f izico-qeografici, care intervin ingeneza cli lDatelor, menlionan: suprafala apei inraport cu supralala uscatului, curenfi i marini, vintu-r i le locale, muntr i , qhelar i i 5 i zdpada ve$nich. Nueste cazul sd analizdm aici, in amEnunt, rolul f iecdruifactor f izico-geografic in cleterminarea climei, ci vomprezenta numai citeva caracteristici generale.
23
Iii
Datoritd faptului cd apa se incdlzeSte rrai greudecit uscatul, temperatura aerului, vara, deasupramarelor pinze de apd este mai scazuta decit cea aaeruiui situat deasupra uscatului. Iarna, prin faptulcd apa se rdce5te mai incet decit uscatul, tempera-tura aerului este mai ridicatd deasnpra oceanuluidecit deasupra continentelor. Deasupra mArilor $ioceanelor, diferenjele cle temperaturd dintre noapte Fizi, ca $i dintre idrna Fi 1'ard sint mici, pe cind dea-sullra uscatului sint mari.
Suprafe{ele marine, deSi absorb mai pufind cdl-durd, sint conservatoare 5i nu pierd decit putinAcaldurd. Suprafejele uscate au caracteristici inverse.In emisfera sudicd, unde suprafafa marind este maimare decit cea din emisfera nordici, temperatura.rnedie este cu lo,9 mai coborita.
Apele oceanului, fi ind cel mai mare receptor de'energie solard, ar avea o tel]lperature in continuacrestere, dacd nu ar pierde cite 600 de calorii pentruIiecare gram de apA evaporatd.
Pe lingd diferenlele de temperaturd dintre uscat.Fi mare se adaugd o mare diferenta, in privinta umi-ditdfii aerului, care e micd pe uscat gi mare deasupraoceanelor. Lipsa de obstacole face ca intensitateavintului sd fie mai pronunlata pe mare decit peuscat. in general, mdrile genereaza cicloni, iarna, 9ianticicloni, vara.
Toate aceste ,^alacter is l j r i , legate , le c j lL lurd spe-ciiice ridicatA a apei, fac din mdri 5i oceane ni5tefabricanli cle mase de aer umed, calde iarna 5i recivara, care influenieazd coastele uscatului spre care1e dirijeazA circulatia generald a atmosferei. Eiecreeazd un cl imaI oceanic sau marin, pre(um 5i un
climat costier sau cle litoral. In functie de latitudine,deci de radiatia solarii, precum 5i de direcfia domi-nanta a vinturilot, aceste climate marine si costieresint diferite de la o zond terestrd la alta 5i niciodatdiclentice.
Curenlii marini. Aceste fiuvii din masa oceanelorse nasc, in majoritate (excepiie fac cei din OceanulIndian), in zona vinturilor permanente din preajmaecuatorului qi se rdspindesc dupd liniile de curent alecirculaliei atmosfelice. Ace$ti curenli marini, degiactioneazd indirect, prin intermediul maselor de aeriormate deasupra lor, au un rol climatic loarte mare,A$a, spre exeurplu: !drmurile occidentale ale Califor-niei, Americii de Sud, Africii gi Australiei, care sintscaldate de curenfii marini reci, au temperaturi maicoborite decit zonele interioare ale continentului,aflate la aceea$i latitlrdine. Coasteie, care sint influ-enlaie de curenii marini calzi, au o climi mult maicaldd Si ierni mult nai blinde decit interiorul conti-nentelor. Un eremplu bjnecunoscut in aceastd pri-vinld il oferd curentul Golfstream din OceanulAtlantic de nor(l, care ipi manifestd influenra pind inMarea Norvegiei de nord. Pe tdrmul eslic al Canadei,in lungul cdruia ctrge curentul rece al Labradorului,temperatura, intre paralelele de 55" 5i 70", oscileazdintre 0" Si -i0", pe cind pe ldrmurile vestice a1eEuropei, scaldate de Golfstream, temperatura, intreaceleagi latitudini, este de 0" Si +10".
Curentul Kuro-$ivo, din Pacific, are o acliune maislabd decit curentul din Oceanul Atlantic.
Curenlii marini intervin Si in repartil ia precipita-
tii lor. Pe trdrmurile cdtre care se dirijeazd curenficalzi, cum sint: Golfstream, Kuro-Sivo, curentul cald
al Braziliei, al Mozambicului' al Australiei' cad mari
cantitdfi cle precipitalii. Pe coastele vestice ale conti-
nentelor scdldate de curenfi reci aproape r:d nu cad pre-
cip! tat i i , a ic i se (encieau;" i c l imelc cr l caracter c le c le5ert '
I Vinturile locale sau regionale au un rol destul de
cunoscut in formarea climatelor' Vinturile clinspre
ocean sau mare aduc ploi 5i un aer cald larna 5i rece
vara. Cele din interiorul continentului acluc vreme
secetoasd; rece iarna gi caldd vara.
Vlnturile musonice, din India, determind vara
ploi mari, iar iarna, uscdciune. Brlza de mare adrLce
iarna ceala pe uscat, iar vara ploi , dac6 l i toralul e
muntos. Briza de uscat produce inseninare cu incdl-
zire vara si rdcire iarna, pe litoral. Foehnul cauzeaza
uscdciune, temperatura mare 9i topette primavara,
numai in citeva ore, zapada.
Vinturile toricle ale Australiei, Slrocco, Ramsinnl(lin Sahara, Karmattanul din Senegal, Simunul ciin
norclul Africii, Solano clin Spania etc nu Iac decit sd
extinda aria zonelor aride sau a cleSerturilor priu
urnezeald redusa, temperatura ridicatd si pulberile de
nisip pe care le transport&.
Vlnturile violente, ca: Mistralul, Bora, Crivdlul'
transportd aer rece dintr-un Unut in altu1, erodin(i
vara solul, iar iarna transportind zdpada la nari
d istanle.in gleneral, vinturile continentale sint distrugA-
toare de vegetalie Si creatoare cle desertnri. Fle
maturd terenurile cle sol, usucd vdile 5i rod rocile'
Relieiul. Fornele de relief intervin pregnant irr
cleneza clirnei gi, din acest punct de vedere, rolul cel
nlai important il joaca laniurile muntoase latd, pe
scurt, citeva din caracteristicile zonelor muntoase.
26
e 1s
A\
t l
z
Z\K=
$\t ^s"tc
. s ' r 1"-so c ! .AN\1
\ '
o- t* '
!F
I li.)..rt...
o
I
'
Radiatia solard este mai intensd cu cit se urcamai mult in altitudine, pentru cd aerul contine maiput ine pulber i (praf) s i o cant i tate mai mica de vapor ide ap. i . in munl i , rodial i i le de unda s,-urt . j s in i incantiLate IIr.ri nrare decit la 5es; cle accca, oamct]iiaici se bronzeazd mai repecle, iar florile au un coloritmai viu.
Cu toate cd radiafia solara creste cu ildlfinea,temperatura aerului scade cu inaltimea cu aproaueun qrad pentru Iiecare sutd de metri de urcare.Aceastd curiozitate se explica, pe de o parte, prinfaptul cA aerul lipsit de vapori 5i cle pulberi absoarbemai puiind caldurd solara clecit cel situat deasuDracinrpiei, iar pe de altd parte, supraJata solului incontact cu care se incelzeste aerul este, in regiuneade nrunle, lodrte neregulata 5i nrrrnai . r r i i restr jnsedin ea absoarbe toata energia solarA, pe care intrnlpul noptii, din cauza radiafiei, o pierde inteoral.
\ i lezd vintului creste cu inal l imed, pentru cafrecarea aemlui cu suprafaia terestrd devine din cein ce mai micA. Aceasta frinare a mi5cdrii aerului,provocatd de suprafala solului, se mic5oreazd consi_clerabil pe rDarile platouri gi mai ales pe creste saupiscuri, unde vintul devine din cc in ce mai puter_uic, inpiedicind dezvoltarea vegeialiei inalte. Ajcill lantele iau caracter tiritor sau lipsesc fie din cauzaeroziunii solului de vinturile violente, fie din cauzaer apotranspirafiei, care usucd planta.
Frotrturile cle ploaie, la tfaversarea munfilor, lasicele Drai mari cantiteli de apd pe versantul din fafd,oe care vintul e obligat sd_l escalacleze. pe parteaopusa, aerul, intrind in mi$care descendenta, se incdl_
28
s€ inregistreazd cantitdli reduse de precipitalii.in munlii inalli, precipitalii le cad sub formd de
.apadd aproape in tot cursul anului. Statistica Dreci_E,: la l i i lor semtl i t l . r te i r r _\ , lp i i L l \ .c l icni . t ra l . , . r c,r in:onele cu 200 m aliitudine, numai 3!l din totalul:::u1."uq sub formd de z6padd, la 1000 m attitudine,:5:r0, la 2000 m al t i tudine, 60 06, la 3000 m al t i tudine,il 'r4 , iar mai sus de 3 S00 m, 100 16 din precipitatii:acl numai sub lormd de ninsoare.
Circulatia generald a atmosferei este considerabili-rfluenlatd de marile masive munroase; acestea fie de_';iazd liniile de curent ale aerului, fie obligd escalacla_
'-*
producind risipirea norilor 9i din aceastA cauzd
gi producerea efectului de foehn pe versantul opus.N{asivele muntoase, prin influentele n.renlionate
rintr-o gand totala cie climate, de la tipul ecuatorialit)d la cel polar cu ghefuri 5i zdpacld ve5nicd.
Ghelarii l i i zepada vetnici. pentru ca dcspre ohe_si zapdda vesnicd am mdi vorbi l s i vom mai
orbi, in acest capitol nu vom prezenta decit pufinelcruri, $i anumer
mar sus, creeaza zone climatice dispuse pe verticald,-\ceastd zonalitate climatica uneori diferd ca altitu_cine de la un versant la altul, iar alteori este con_plet diferitd. Astfel, cle exemplu: pe versantul veslical
_Cordilierilor, orientat spre Oceanul pacific, cadmult. mai multe precipitalii decit in valea Ca)iforniei;acest contrast este Si mai puternic intre versantullestrc al Sierrei Nevada, uncle cad anual I 370 litri_apa
pe metru pdtrat, Si versantul estic, zona MareluiBazin, unde se totalizeazd 125 l. Aici, pe un versante vegetat ie luxrrr . iantd, iar rn spate domini l deserful .
In masivele inalte, zonalitatea climaticd trece
29
Ghelarii ocupe pe Pdmint o16300000 km2, ceea ce revine ia 11%uscatului. Repartil ia acestei pdturigheatra este urmdtoarea:
In bazinul ArcticiiIn zona tempera [a nordicaIn regiunile muntoase din zona
tropicalaIn zona temperatd sudicdin bazinul Antarcticii 14
din intinderfragmentate
2 100 000100 000
10021 000
100 000
Volumul total al acestei ghefi este aproximatide 30 000 000 km3 din care 28 000 000 apartin Antarticii. Dacb se cornparA acest volum cu cel al tuaoelor dulci ale uscatului, care este de 4 000 000se Doate aDrecia cit de rrare este cantitatea dece este scoasd din circuitul atmosferic.
Chetarii influenteaza clima in doud moduri:5i indirect. Ei dau naqtere, prin topire lentd, laprin deplasare distrug vegetatria gi alungh anlmalelumplu mdrile de micd adincime sau acoperd suprafcu sol productir.. Indirect, acliunea lor este gi maiportanta pentru ca rdcesc aerul de deasupra lor, creformalii atmosferice cu miscare anticiclonicd, ceprdstie, catre laiitudinele sudice, asa-numiteleCe aer arctic". -Acestea determind iernile asnre. rdrile din cursul sezonului cald, care au caractertar pentru plante pi chiar animale. Invaziile acestde aer arctic extind glaciafii le polilor.
Aceste suprafele acoperite cu zdpadd qi gheacontribuie subsiantial la crearea climei polare.
Ne oprim aici cu enumerarea Fi analizarearilor ce intervin in caracteristicile climei.
lFtcARtLE 5t SCHTMBARTLE CLtMEt
Closi f icdr i le c l imei
'In decursul anilor, climatologia, adicd ramura me-teorologiei care se ocupa cu studiul stdrilor mijlociisi frecvente ale atmosferei, in diferitele regiuni aleglobului, finind seama $i de abaterite ce se produc infiecare moment, fald de acea stare medie, a sintetizatmai multe clasilicdri ale climei. Deoarece clima con_stituie unul din factorii cei mai importanli, care in_
ntreaza repartitia plantelor qi animalelor pe supra_fafa Pdmintului, aceste clasificdri ale climei au fost
e $i pentru studiile de adaptabjlitate biologicd.fiecare regiune de pe glob nu pot trdi decit acele
lante sau animale care s-au putut adapta concliti i lorce. Singur omul s-a pulut adapta ca se trAiasce
condifii le climatice posibile; de la cdldurileale ecuatorului pind la temperaturile gla-polilor, iar in prezent incearcd sd se adap-
conditii lor climatice din atmosfera inaltd inpul zborurilor interplanetare,In clasificarea climatelor nu toate elementele me-rologice au importantd egald. Astfel, acelea carerefera la starea opticd, acusticd sau electricd a at-
osferei au importanla mult reduse fatd de: radiatia
toate
cesive
cidle ale
ard, temperature, umiditate, vint, precipitafii, nebu_
in clasificdrile viitoare, ca elemente cum sint: pre-
siunea si starea electricd a aerului sa intre cu o pon-
dere din ce in ce mai mare.
lozitate si duratd de strelucire a Soarelui. S-ar
Cu cit s-au luat in considerare mai multe elementemeteorologice, cu atit s-au diferenliat mal multemate, deoarece s-a mdrlt foarte mult numarul
combinafii. Chiar dacd s-ar lua in consideraredoud elemente climatice importante, cum sint: p
pitalii le si temperatura, existd - avind in vedgama mare de valori ce pot sa prezinte - un n
foarte mare de combinalii posibile ale acestor val
ce duc la ulr mare numar pe tipuri clinatice. Nun
cu aceste doud elemente se poate ajunge la conc:6.'. l iecare punct d.e pe glob dre c.limo so Fi cd
cbierl pe suprafaia terestrd, asocialia dintreraturd si ploaie nu se produce exact in acelasiDin acest motiv, clasificdrile climatice nunici azi exigenfelor, insi ele au fost si sintpentru a se pune o ordine in mulfimea de posi
combinatorii si sintetizarea multiplicitdlii feno
lor meteorologice in grupuri restrlnse.
La baza diferitelor clasificdri ale climei au
criterii diferite, spre exemplu: criteriul astrono
{radiafia solari), criteriul geografic, criteriul biol
criteriul medical etc.
Pentru cd in aceastd broSura nu este cazul a
face o analiza a clasificdrilor climatice elaborate p
in Drezent, ci numai de a inldliga o schildvom trece in revista numai climatele principale
figureazd in planga (intocmita dupd G. T. Tre
de Ia sfir;itul prezentei lucreri.Climatele globului se pot sistematiza in
'
mari, fiecare avind mai multe subgrupe. pe scurtaceste grupe sint:
1. Climate tropicale umecle, care cuprind: a) cli_r , r ( . t i iop'r ( a l u j , l ( .d al p ic lnr i lor ecuator ia le; b l ( . l i I | ratt ropical umed cu douA sezoane umede_ploioase sidou. i seceloase (de exemplu Columbia); c l c l imaietropicale umede cu un sezon uscat iarna {de exem_plu Thailanda); d) climat tropical umed cu un sezonploios vara 5i unul uscat iarna (de exemplu vestulInr l ie i ) .
2. Climate uscote in care sint cuprinse climatulsemiarid de stepd tropicald, subtropicalA si cle lati_tudine mijlocie (de exemplu degerturile Mexico clenor(1, Arizona),
3. Climate mezotermice umede cu subqrupele:a) c l imat subtropical cu varA uscat i i cau cl inrat me_diteran (de exemplu ltalia)i b) climat subtroDicalumed cu veri umede $i ierni uscate (cle exemplu tAr_murile estice ale continentelor); c) climat mezotermicmarin (de exemplu Anglia).
1, Climate miuotermice umede in care intrd:a) climat continental umed cu vard calcla (de exem_plu Europa centrald); b) ctimat continental umed cu\.ara rece (de exemplu Canada, Mongolia); c) climatsubarctic Ide exemplu nordul Europei, norclul Sibe_
).5. Climote polare cuprinzind: a) climatul
b) climatul de taiga 5i c) climatul dede tun-ghelari.
6. Climatul indllimilor sau al masivelor muntoaseo game de climate ce variazd cie la deSert la cli_ill- de ghelari. (Vezi planpa cu climatele globului,)Influenla interclimatici. In schifa climaticd pre-tata mai sus se constatA cd suprafata pdmintului
Fig. 2 Starea supraletei terestre iarna' in emisfera nordica
prezinta o serie intreast. g: tlo*l,il,Tltl"^?: "-ii r r l6o1ui" . . at i t mer id ianal (de Ia ecuator spre
;;;i-;;;ii]" lunsul latiiudinilor)' rrecere-a-de
lm tip .firouti. la altul nu se face brusc' ci prin
; ffi;i intermediar celor doud tipuri' Exista
o infi""ttta reciprocd intre tipurile d." tlt-u:
Jp*-^"""-pt, in iernile asp:el clirlatlll^";":-'::
tinde influenta asupra climatelor din.zona
;;;';;;;;'t;;, in verle carde' climatul.troPicar
l-t i-!"i""tt*azd jn interiorul zonei temperate'
perioadele de intensificare a circulafiei atmosfericein spaliul oceanelor se oonstatd o propagare a cli-matului de tip continental, cind circulalia ilominantaru ai:,.r],-ti sc far:c ctil !-1-:ior,-Ll continentelor cdtretiirm uri.
Clima ecuatoriald, caracterizate prin puternicemigcdri verticale, este cea care nu se propaga lanord sau la sud, ci, dimpotrivd, este influentatd declima de stepe. Clima ecuatorialA constituie chiarun baraj pentru transferul maselor de aer dintr-oemisferd in alta.
Climatul uscat (arid sau semiarid) este climatulcare isi manifestd cel mai pregnant influenta sa asu_pra climatelor mai umede din jur. Aerul uscat cecaracterizeazd acest tip do climd este un puternic,,dizolvant" al sistemelor noroase 5i deci un nimici_tor al precipitalii lor. Acolo unrle existd lanfuri mun-loase sau zone de pdduri, climatul de stepd sepropagd in mod vizibil de Ia un an la altul.
Un alt climat activ este climatul polar, care, casi cel tropical uscat, genereazA mase cle aer ce intrdin circutalia generald a atmosferei, influenfind con-siderabil clima de la latituclinile miilocii. Dintre
r loub cJime, cea mai per iculoas.r rdmine ceatd tropicald, deoarece aerul circulA la mari
limi.
imbdr i le c l imei
O datd cu evolulia scoarfei terestre a evoluat 5iPdmintului, care nu poate rdmine invariabild,
dupd cum nu existd nimic imuabil in naturd.
Datele paleontologice, preistorice 9i istorice demon-
streaza ca suprafata Pdmintului a suferit schlnbdri
mari. Mulli dln munlii actuali au fost funduri cle
maTi sau oceane, dupd cum multe din 7onele mun-
toase importanie in trecutul zbuciumat al planetei
noastre au ajuns ori cimpie, ori funduri de mare'
Scoarla terestra a suferit atit modificdri lente' cit $i
mari catastrofe geologice. Nici in epoca actualA nu
se poaLe vorbi r le o stabi t i tate d scodr le i lereslre '
Pdmintul se afld in continua framintare' Repartil ia
uscatului si a ndrilor a suferit mari transformdri de
la o erA geologicd la alta.
Clima nu putea sd rdmina indilerente la toate
aceste transformdri, intrucit ea este generatd intre
aUii si de factorii ce aparlin Pdmintului (circulalia
atmosfericd, umiclltate, suprafala terestra)'
Urmele vegelale s i anjmale ce s int caracter is l ice
unui anumit climat se gasesc in depozitele geologice
ale unor regiuni ce au astazi un alt tip de climat'
Aceste vestigii ale trecutului sint o bund indicalle de
transformdrile Pe care
respectiv5, ca 9i climale-a suferit clima din zona
globalA a P:iminiului.
Romdnia ca si intreaga Europa au :juferit mari
variatii climatice. Creasta masivului Platra Craiului
este formata din scheletul unor coralieri (anlmale de
ape calcle tropicale) ce au trait acum 200 000 000 de
ani. Mai multe specil de ferigi uriase' care au lasat
mici zacaminte carbonifere in Banat, arata' dupa
cicatricele frunzelor cdzute, cd la sfir5itul erei Paleo-
zoice, acum 180 mi], ani, clima la noi avea doua ano-
timpuri. O racire produsd in perioada Permian (care
a durat 25 mil' ani), la sfirsitul erei Paleozoice' a
36
distrus integral numeroase insecte uriage care popu-lau intreg globul terestru. in era Mezozolcd, ce adurat 125 mil. ani, au trdit in Romdnia plante de tiptropical, rude cu segvoio 5i palmierul de azi (urmegasite la Babadag, Hateg, Banat), precum gi reptilegigantice, ca: Titanosaurus Docus, Orthomerus tran-sylvonicus, Crocodilus velensis sau reptile zburd,-toare ca Ornilo.iesnlus. $i in aceasti erd, climatulEuropei era de tip tropical pind in zona polului.
in ultima erd, in Neozoic, urmele de rinoceri,cdmile, tapiri, dinoterium, maimufe etc. aratd un cli-mat cald, iar urmele de mamut, de Ursus speJceus,de Cervus euryceros, ca 6i cele ldsate de plaritecaracteristice zonei polare, cum sint Dryos octope-lolo (argenlica), Solix po.loris (salcia), Betu/o nanoimesteacdn pitic) etc., indica prezenla climatuluirece.
Schimbirile climei in decursul erelor geologice.In cele ce urmeazd vom prezenta un registru crono-.cgic de ere, perioade $i epoci geologice cu diferitele.rlrme pe care le-a avut pdmintul. Durata aproxlmati_'.4 a acestor ere s-a socotit pe baza datelor paleon_trlogice, precum Si pe baza cletermindrilor recentei :cu1q .r jzotopi de carbon 5i oxigen.
Era geologicd AZOICA (fard viafd)(Durata: 6000 milioane ani - 2500 milioane ani)
-Apar primele fiqii de uscat in pdrfile nordice aleactualei emisfere boreale (Sisturi cristaline). Supra-::ia Pimintului era un ocean de apd caldd.
Clind excesiv de caldd gi umedd din cauza vapo-r--or fierbinti din aer.
37
Era geologica PROTEROZOICA (apare viala)
(Durata: 2500 mil. ani -- 520 mil ani)
Climd rece cu mari varidiii olt-' teni--€1:1"rr'i C'r
foarte inchis dln cauza mase].ol noroase peruraDellle
in atnosferd. De$i Incep prinele mati dislocalii itr
scoarla terestrA, clima a fost Lrniforna pe tot Pd-
mintul.Era geologicd PALEOZOICA (sau Primara)
(Durata: 520 mil' ani - 185 mil alri)
Conclifi i le de cdldura 5i de lumiuii erau foarte
diferite de cele de azi, clin cauza norilor grosi care
,r., tAru., sa pdtrundA in atmosfera uneda Si caida
decit o lumind difuzd. Clima era caldd 9i ume(ld pe
tot globul. Cerul noros' Atmosferd de serd O cres-
tere mare a temperaturii se prodllce in perioada
Devoniand (care dureazd intre 320 si 280 mil ani)'
ln perioa.la' urmAtoare, in Carbonifer (intre 280 sI
210 lnil. ani) incepe procesrLl cle purificare a atmos[e-
rei de catre vegetalia extrem de luxuriantd Aerul
relinea mult din raclialia solard din cauza conllnu-
iLrlui mare de vapori de ap{ si al bioxidului de car-
bon. La sfirqitul carboniferului clima devine 51 nai
uneda. Flora si launa erau uniformc pe tot pdmintul'
atit la cercul polar, cit $i la tropice'
Prezenla coralilor care trdiesc ln ape cu o telll-
peratura de 20"C pe tot !,lobul constitriie o marturle
I .iit tutrrt,-,i cald genetal Trilobili i ' pestii 5i brahio-
oofiot" poputul.t mirile Flora foarte siracd in Siiit-
rian se rlezvoltd in Devoniau si nrai ales in Carbo-
niier. n.rigite urla5" clin Carbonifer (Si-clilariile'
inalte de S0 m ;i copacii uria5i (Cordaitii) cu trun-
r hiul cle 30-40 m lungime art li isat marile depozite
( le ( ; rbuni . Aceasla vegetal ie exuberantd' contr i -
3S
buind Ia purificarea aerului prin absorblia bioxiduluide carbon, a favorizat aparitria insectelor, batracieni_lor 5i reptilelor ln perioada denumitd permian.
Clima urnedd 9i caldd a paleozoicului a favorizatmarea vegetalie, iar aceasta, curdfind atmosfera, afdvor izat \ ' ia la animala aer ianb.
Era geologica MEZOZOICA (sau Secundard)(Durata: 145 mil. ani _ 60 mil. ani)
In aceasta erd, suprafelele uscatului se modificdastfel, incit Europa intrA sub apd. Importantd acti-\ i la le vulcaniLd are loc in Anzj s i Afqanis[an. lngeneral d lo- t o er; re lat iv calmd sub aspect orooe_nic. incepe in mo. l lent d i [erenl ierea anot impuri l lor ,exist)nd totusi o rnare uni formitate c l imat ic; , deoa_rece la poli se menline o temperatura destul dericlicatd. Zona intertropicalA incepe sd se evidentieze,deSi suprafata uscate a acesteia se reduce comDara_tr \ ' { u cea din era paleozoica.
Aparilia plantelor cu lrunze cazdtoare este o indi-calie cle schlmbare climaticA in cursul unui an.
Dupa cre$terea mare a temperaturii in Devonianlrn era PaleozoicA) se produce o a doua incalzire:nasivd in era Mezozoicd, si anume in perioadarumit i Tr iar ic { intre l85 $i 135 mi l . dni l . La st i rs i tu lCretacicului (intre 130 $i 60 mil. ani) se marcheazdo rAcire a climei terestre.
Apar reptilele uriage marine sau terestre (ca)inosaurul, Atlantosaurul, lchlyosourus, plesyosau_. ' :s) ; rn per ioaoa Jurasic apar p. isdr i le cu t r isdtur iie reptile, iar mai tirziu mamifere-marsupiale. Veoe_lal id nu mai ecte al i t . le densd 5i de dezvol tatdiacea din Carborlifer. plal)tele clin terenurile ioase siLmede sint in locui te, in(epind rJ in Jurasic, cu sneci i
39
ce ausicului
caracteristicile climei uscate' La sfir5itul Jura-
apar primele plante dicotiledonate anglo-
sperme, cu flori 5i lrunze caduce (plop, platal etc )gi care se extillcl foarte mult, i l l pelioacla Cre'uaciett!
superior, cind apar 5i stejarul, castanul. Varietatea
mare a vegetafiei din nezozoic inseannd nu nunai
condilii clinatice favorabile, dar 5i diferenlieri cli-
matice.
Era lJeologicd NEOZOICA (sau Terliard)
Per ioada Pateogen (60 mi} . ani - 28 mi l . ani !
Era terfiara a fost foarte a(Jitatii ditl plrnct de
vedere orogenic: Mediterana, care se intindea ciin
Europa centrald pind in Himalava, a fost definitiv
inchisd spre est. Are loc orogeneza alpind - int:e-
pind din Pirinei - Alpi Carpali - Caucaz -pind in Himalaya. Continentul ce ocupa Atlantlcr'tl
de nord se scufuncld, la fel o parte din continentu!
emisferei sudice. Oceanul Inclian 5i continentul Aus-
traloasiatic iau formele actuale etc. Se menfine un
climat tropical pina la poli. Temperaturaanuald era mai ridicatd de 20" pe tot globul. Flora
fauna de tip tropical sint intilnite peste tot Maml
ferele pun clin ce in ce mai mult stdpinire pe usca
iar molustele pe mediul marin. Palmierii se in
pina inspre cercurile polare, iar copacli cu
caduce acoperd regiunile muntoase inalte. Flora
fauna se (l iferenliazd itt formele pe care le in
azi ,
Per ioada Neogen (28 mi l ' ani - 3 mi i . ani)
Cl.riar cle la inceputul Neogenului, climatul de
din ce in ce mai umed (cu deosebire in Europa)
temperatura scacle treptat, suprafala Pamintului
40
diferenliazd in zone climatice si treptat se ajunge lazonalitatea r,limaticd de azi. La mijlocul Neogenutui,ca pi la sfir$itul paleogenului, climatul predominanta fost cel maritirn. In epoca pleistoc,en 13 rnil. _1.50000 ani l arr lor impor lante [enomene qeogrdI ice,de exemplu: \Iediterana ia forma actuald prin for_nrdrca Nldr, i \ , i r iat ice 5i o Mir i l Egee, in l r ind inlegdturd cLr ,\{:rrea NeaclrA etc.
Se produc. rrari schimbdri in climatul pdmintului;temperatura, care in clecursul perioadelor anterioarea lost ridicatd, asa cLrm este cea tropicald cle azi,scacle extraordinar cle mult. Are loc prima mare gla_cialie Dumitit ,,Giinz,, in Europa gi ,,Nebraskianne,,in America (le Nord. in timpul acestei glacialii, orrare parte <lin Canada, Groenlanda, ScancJinavia,Elvelia si Germania este acoperita cu zdpadd 9i ghe_tari grosi tle sute cie metri. In aceastd epocd, sidul-{ngliei a lost scrrfundat sub apd cu 20 m. La incepu-tul acestei perioacle ti inainte cle proclucerea glacia-l ie i a lp ine Ct inz s i Nebraskianne a apt i rut omri l .
Tot in per ioa(ta Cuaternar 5i epoca plc i . lo(en,intre 150000 si 125000 de ani, se produce intergla-ciat ia, ,Gi inz-Minclel , , caracter izatd pr intr_un cl imatcdlduJ 5i umed, cu pdduri pi animale de tip temperat.In aceasta el)o, d, oomelt i i incep a se asocid intribriri.
125000-100000 ani . Se produce, in aceasta eDocd.o Dou; 15( i re d(.entuatd a c l imei , care tavor izeazdcea de-a doua mare glacialie a cuaternarului numitA.\4indel" pentru Alpi s i Carpal i , , ,EIster, , pentru nor-c.ul huropei t i a l \ : ie i , s i , ,Kansiene,. pentru n me_rica de Norcl unde s-a extins clin nord pina laconfluenla dintre Nlississippi 9i Missouri. Aceasta a
41
fost cea mai mare glaciatie, dup:i urmele lisate; eaa cuprins toate Scandinavia pind in Islanda, Germa-nia, Polonia si tot nordul Uniunii Sovieticei ghetariidin Alpi si Carpati au coborit pind in cimpie. Acumse sapi marile clepresiuni oroqrafice Si se ldrgescvdile riurilor. Toatd suprafata Pdmintului se gAseaintr-un climat polar $i numai zona intertropicalA inLrIru.1L 5uL.,purdr.
100 000-75 000 ani. In aceastd epoca intergla-ciara nutnitd si ,,Mindel-Riss", clima se incalze$tedin nou foarte mult, temperatura fiinri aproximativcum este acum cea din nordul r\fricii sau suduLAsiei .
Flora este subtropicale, caracterizate prin: dalin,smochin, salcie, tei etc., iar animalele din speciileElephas meridionalis, Rhinoceras etruscus, Hippo-poldmus majus, Elephas dntiqus etc. trdiau pina lapoli. Durata acestor qlaciajii 5i interglacialii se apre-ciaza, cu multd aproximatie, dupd grosimea depozi-telor geologice $i transformerile radioactive, cam la25 000 de ani.
75 000-65 000 ani. Clima se schimbd din nou iuaceastd epoca clevenind din tropicalai clin nou polarii.Are loc cea de-a treia glaciatie a cuaternarului numitd,,Riss" in Alpi, ,,Saale" pentru nordui Europei 5i,,,Il l inoien" in Arnerica de Nord. Si aceasta glacia{iea fost puternicd qi chiar mai extinsd decit cea Elster;gheJarii s-au extlns pind in suclul Uniunii Sovietice.in America de Norrl glaciaJia s-a extins clin Labraclorpind in regiunea Mississippi. Simultan cu acestea seproduce glacialia ,,Riss" in Alpii Elveliei 9i Austriei.Aceasta glacialie caracterizatd printr-o mare rdcirea globului a clistrus vegetalia, ca $i o mare parte
42
tlintre animale Si aproape toate urmele gi opereleomului din epocilc anterioare (Paleoliticul inferior).
65 00C-50 000 ani. Acest lnterval, cunoscut sisub denumirea cle ,,perioada interglaciara Riss-\Vtrrm", s-a cal:acterizat prin creFterea acceltuataa tempera!urii si Lrmiditdlii. Climatul in general estelemperal, { acterizat prin prerii 5i pdduri in plind<lezvoltare, precum 5i animale, ca: cerb, bizon 5i calsdlbatic. .'!u r;lmas rlin aceastd epocd resturi din<iiferite ojriecte lucrate cle omui paleolitic, nesfdri-mate de qhelari,
5C 0C0-30 000 ani. Clima se schimbd din noudatoritd c..}ei cie-a patra glacialii numita ,,glacialiaVistuia" in Europa rte nord gi mijlocie, ,,glacialia\ /ii lm" ir Alpii Elvetiei ti ,,glaciatia Wisconsia"in -America cle Norcl. Aceastd glaciafie din Europa1,, \ i " lu id- \ \ ' r rm ) d lo\ t mai pul in ext insd deci t ceaanter ioar.r ; u1 - , " i r rb,
g laciaI ia , ,Wisconsia" a lostmai extjnsd 5i se apreciazd cd Marile Lacuri dinAmerica de Nord sint urmele ei. Clima ia aspectpolar. Diverse piese lucrate de om sint distruse de
!lhelari.30 000-28 000 ani. Are loc o noud incdlzire a
climei $1 aceasta perioadd mai este clenumitd inEuropa ,,perioatla interglaciard Wiirm l-Wiirm II".Clima ia aspe( t sllbtropical, temperaturile fiind mairidicate decit cele ale climatului actual clin bazinulMdrii Mediterane.
28 000-26 000 ani. Se constatd o recire destul deaccentuatd, dar cle scurta duratd a climei clin Europa.Aceasta racire e nrrmiti 5i ,,glacialia Wiirm II"; ea€ste cunoscutd nrrnrai in Europa de vest, fi ind deter-minata de coborirea ghetarilor din Alpi. (Celelalte
glaciatii au avut caracter mondial, intrucit s-au pro-dus in toate masivele muntoaser ca: Alpi, Pirinei,Carpol i , Caucaz, Pamir, Hinrdld) a, Al td i , l idn-San,nordul Siberiei, Canada, precum $i in regiunile inaltedin Africa ti America de Sud, cum sint: Kenya glKilimanjaro, Cimpia Patagoniei Orientale. Acestemari glacialii au ldsat urme, de asemenea, in Aus-tralia 5i Noua Cuinee). In aceastd epocb (,,glacia1iaWiirm II"), atit temperatura, cit si umiditatea scadapreciabil in toatd Europa, unde cresc plante $i ani-male cle climat polar.
26 000-23 000 ani. Are loc o incdlzire puternicain toatd Europa, fara ca umiditatea aerului se creascdproporlional cu cre$terea temperaturii. Din aceastdcauzd, urrnele pddurilor, in stratele ce caracterizeazdaceastd epocd, sint slabe.
Flora predominantA a fost cea care caracterizeazdstepa sau de$tertul de azi. Ca animale caracteristicemenl iondm magarul , calul salbat ic 5i ont i lopa.
23000 16000 ani . Cl ima se rAceste din nou petot globul. In Europa, acest climat rece Si uscat detip polar este numit Si ,,glaciatia postwr-rrmianA"; ease caracterizeazd prin temperaturi foarte coborite siumiditate redusd in prima ei jumdiate, apoi printenperaturi ceva mai ridicate $i umiditate relativcrescutd. In aceastii epocd, ghelarii montani cobo-rau pinii la cimpie; zdpada cddea in toatd Europa,deci 5i in regiunile subtropicale. Vegetafia predomi-nant.i era forrnatd din licheni. Animale ca: renul,boul moscat, vulpea arctice, mamutul pi rinoceroslrichornius traiau $i in sudul continentului.
1ti 000-14 000 ani. Se produce o incdlzire apre-ciabild in toala emisfera nordicd din cauza umiditdlii
relative recluse; flora si fauna predorninanta erau
cele caracteristice stepei. Dupa urmele lSsate ciepolen, in aceastd epocd, pddurile de tip tropical Sisubtropical au luat oarecare extindere.
14000 9000 ani , Cl imat rece, mai ales in epoca
numitii $i ,,Magdalenian iI" cind, dupa unii geologi,
s-ar fi produs ultima glacialie din Europa, intrucit o
setie cle animale, care se gdsesc azi numai in munli
sau irt re-crlunile polare, ca renul polar, au lasat urme
Si in pdrlile sudice ale Europei. Aceste vestigii ar fide acum 13500 de ani . Ul ter ior , acum 11000 de ani ,
are loc o creslere a temperaturii $i a umiditdlii aeru-
lui, ceea ce a favorizat dezvoltarea $i extinderea
piclurilor. Dupd I 000 de ani se constatA o scddere a
ten.)peraturii si o cre$tere a umiditdtii; aceasta schim-
bare a pernis dezvoltarea marilor pdtlurl de rdsi-
noa se,
I000-8 000 ani . In acest interval are loc at i t
cresterea temperaturii, cit $i a umiditAlii. S-au pro-
dezvoltarea padurilor de toate speciile 9i vegetalia
cie bdlfi qi mlaqtind, precum 5i fauna caracteristica.
lncepincl cu aceastd epocd, la datele care indicd
aspcctele climei, se adaugd si o serie de indicalii din
ce in ce mai prelioase, de natura preistoricA si
istoric ai.
dus mari precipitalii cupuri"), care mai fuseserdcalcle gi umede anterioare.
B 000 I 000 ani.
, ,era ( le bronz" Sifost calda si loartein toatii Europa.
caracter torenl ia l ( , ,poto-
5i in decursul perioadelor
Aceasta clima a favorizat
in aceastd epocd se situeazil
de, ,cupru" a omenir i i ; vremea a
umedd. Ploi $i ape mari au fost
Omul locuia in colibe lacustre.
/
Multe plante qi animale de climat cald erau r6spin-dite pe tot continentul nostru,
1000 500 ani . Cl imat temperal , ceva mai rccedecit cel actual al Europei. Copaci qi plante, caretrdiesc 5i azi in nordul continentului, cresteau atuncisi in sud, in jurul Mdrii Mediterane.
500-100 ani. Vrernea a fost ceva mai caldil clecitcea de azi, insd fauna 5i flora nu au fost influenlate;repartil ia acestora in Europa este aceeasi ca in zilelenoaslre.
100 i.e.n. - 200 e.n. Ctima a fost foarte asemii_ndtoare cu cea actualA, numai ce temperatura a fostceva mai coboritd decit cea din evul mediu.
Secolul III - secohtl XIII. Vremea a fost c,evamai caldd decit cea din zilele noastre, in generalverile erau mai calcle si mai secetoase; iernile inse,tot atit de reci.
Secolul XIII - secolul XVIII. incepincl din anul1000, cind se pare cd vremea a fost intr-adevdr multmai umeda gi rnai bogatd in precipitalii decit cea dinuitimii 3 000 de ani, nu se poate vorbi de schimbaride climd, ci numai de unele aspecte ale vremii. Ast-fel, intre secolele XIII $i XVIII s-a remarcat in Eu-ropa cA timpul a fost mai umed, cu ploi ceva maifrecvente 5i cu ierni ceva mai aspre decit cele pro-duse in ultimele doud secole. DeSi flora 5i fauna auramas neschimbate, temperatura medie anuale a fostcer.a mai scdzutd decit cea actualA.
Secolul XIX - secolul XX, Dupd datele statisticese coltstata in Europa, in mdrile polare nordice, cagi in Antarctica o u$oarA cre$tere a temperaturii, cenu depd$este 2". Temperatura medie a iernilor dinultimele decenii a fost mai ridicati ciecit cea din
46
secolul anterior. Se constatd indeosebi o incAlzire a
iernilor, pentru cd verile au ramas tot atit de calde'
Aceasla lenta incdlzire nu s-a reflectat pina acum
in reDartil ia faunei $i florei decit prin migrarea unor
animale marine spre zona cercurilor polare, unde nu
au fost semnalate in secolele anterloare Se vorbe5te
chiar de o scadere a apei fluviilor 9i a mdrilor' pre-
cum 5i de o lnvadare a climatului de stepa spre zona
pddurilor, ca 5i de o influenle a Saharei asupra Euro-
pei de sud. Aceste din urma afirmalii sint discuta-
bile.Omul, care a apArut in cuaternar, $i anume la
iDCeputul Pleistocenului , t leci acum aproximat i \ -
3000000 de ani , s-a perpetuat in c l ime, laune si
I lore foarte di fer i te, ce s-du repetat in game cl ima-
tice de ia ecuatorialul la antarcticul actual' Unele
glacial i i l -au surpl ins s i omori t tn caverne, distru-
gindu-i 9i operai potopuri l-au inecat $i ingropat in
mlastlni cu colibd cu tot. Vremea sau clima l-a gonit
dintr-o parte in alta a globului, i-a ascutit mintea'
ln Neolitic, dupd unele ipoteze, hoarde de primilivi
,,civillzati", care $tiau sd-si facd unelte, plecind din
sud-vestul -"\siei 5i ocolind litoralul Mirii Negre, au
migrat prin Romania in lungul Dunarii, cAtre Europa
centrald 9i occidentali. Aici un climat prielnic i-a
perrnis omului sd-si per lecl ioneze unel te le, casa 5i
arta, ajungind la aqanumita ,,civilizatie neoliticA"'
FACTORI CARE INTERVINiN SCHIMBAREA CLIMEI
Principalii factori care intervin in schimbareaclimei sint clesigur aceeaql care genereazd clima 9ipe care ii trecem, acum, din nou in revistd, insd subun alt aspect, si anume, cum ar putea ei sd schimbecl ima.
Foctor i ostronom ic i
lntre factorii asLronomici, care pot interveni intrrodilicarea climei Pdmintului, mentionAn variatiaradialiei solare care depinde la rindul ei c1e: nic5o-rarea cliametrului aparent aI Soarelui. scdderea tem-ireraturii solare, perturbaliile produse in Soare,erceirtricitatea orbitei terestre, precesia echinoclii-lor, roiuri lneteoritice, poluarea atmosferei terestre.
Micqorarea diametrului aparent al Soarelui. incecLrrsLrl timpului, diametrul Soarelui nu a rimasi:i.ariabiL, ci s-a mictorat atit leni, cit $i brusc. Ast-l.i dupii detaSarea PAmintului, masa solard s-a mic-scrat cel pufin de 2 ori, destul de brusc, atunci cind
s-au nascut cele douA planete: Venus si Mercur. Inafard cle aceste procese, pe care le numim catastrofesiclerale 5i care au loc si in zilele noastre in diferi-tcle galaxii ale Universului, Soarele, clatorita enisiei:sale permanente, $i-a micsorat lent ciiametrul aparentsi prin aceasla 5i masa sa,
Calculele au dus la concluzia cd, de c ind v iatra s-ar1'ranifestat pe Pamint, diametrul Soarelui s-a redusla jumatate, astfel ca vietuitoarele, prin generatiisuccesive, au fost martore la moclificdri ample aler--linei, mai exact spus, Ia noi climate, In Paleozoic,cind a iual naStere viata $i cind diarnetrul Soarelui€ra mult mai mare decit dublul celui cle azi, intregl)iimiiltul era ilrtr-o baie de lumind solarii.
\ce. is ld l lc duce lo concluzia ca r ia la a ludt ncr5-tere in plind lumini 5i ou la intuneric.
Perspectiva?Calculele au demonslrat ( d, in r lecurs de
30 000 000 ( lc ani , Soarele pier, le din mdsdsa o porliune echivalentd cu cea a Pdmintului.Dacai ludm rle bune aceste calcule si linindseama ca rnasa actuald a Soarelui este cle1 983 000 000 000 000 000 000 000 000 t, deci de 320 000de ori mai mare decit cea a Pdmintului, putem decluceusor cd dupi IBO 000 000 000 000 000 000 000 ani Soa-rele se va st i l lge.
Pind atunci cliametrril sdu se va mic$ora treptat si,ca o consecinia, Pdmintul va fi mai putin luminat,nopfile polare vor fi mai lungi decit zilele polare;temperatura, ca o consecinta a radialiei directe, vascddea treptat, ploile se vor transforma in ninsori,care vor fi cjin ce in ce mai rare $i mai slabe, intru-cit evaporalia va scddea 5i apa din atmosfera cizuta
F
sub formd de ninsoare va ie$i din circuitul general;
totul va intra sub un covor gros de zapada si un ger
glacial, clin ce in ce mai ndprasnlc, va cuprinde pla-
neta noastrd, care va str;luci ca u[ briliant in lumina
din ce in ce mai palicld a unul Soare rnuribund de
culoare cafenie.
Sciderea temperaturii solare. Temperatura Soa-
relui a scazut 5i ea in decursul vremurilor' ajungind
astdzi sa fie de 6 000' 1a suprafald In afara de
aceaste scdclere a temperaturii 5i componenfa luminii
solare s-a schimbat concomitent Acum Soarele este
o stea lTalbene; insa mai inainte' confolm schemei
evolutive a oricdrei stele, el a strii lucit ca o stea albd
ti albastra. ln acele epoci PAmintril a primit de la
Soare o iumind mai boqatd ln radialii chimice' albas-
tre, violete 5i ultraviolete. Actiunea acestei lumini'
ajunsa la suprafaia terestrd, era, in mod nelndoielnic'
rnai intensd decit cea a actualei lumili solare Ea a
putut produce atunci o serie de fenomene chimice 5i
fizlcc, ce nu mai sint Posibile azi'
in clecursnl perioadelor geologice, dimensiunile
mai mari ale Soarelui 9i lumina mult mai bogata in
radialii, cu lungimi scurte de undd' au aciionat asu-
pra clirnei tereslre cu totul ' l iferit de cum actioneaza
astazi Soarele, cind are un cliametru mai mic si o
lurnina bogata in radialii cu lungimi mari cle undd'
Climatele clin trecut, identllicate printr-o anumitii
i lord 5i fauld, aproape ca n pot fi comparate clr cele
de astdzi. Azi, mesteacanul, bradul 9i alte conifere
caracterizeaza zona c1e munte inalt 5i cea din preal-
na cercurilor polare; arbori cu frunze cazdtoare
populeazd zona temperatd' iar ferigile arborescenie'
cvcadele, palmierii, monocotiledonatele cu florile
50
mari, trestia de zahdr, arborele de cafea sau cel decr.Li$oare etc. ne indicd azi climatul ldri lor calde.Corali i, molugtele cu cochil i i mari, crocodil i i $i alterepti le mari, papagali i, elefanti i, r inocerii, panterele,hiclele, leii, t igri i ; i maimutrele nu pot f i hranitedecit cle finuturile cu clinat cald. Urmele acestora, in7:;ici i lni i i ie geologice, situate in alte zone ale planeteinoaslre, ne-au dus la concluzia cA acolo, c indva afosl clinli i caldd, aqa cum este ea in l inuturi le undelocuiesc acum aceste vietdti. Numai un cataclismprodus subit a inlocuit cl imatul tropical cu unul polar.
Acest rationament are pArti le lui $ubrede, intru-cit atrirnalele rru sint ni5te tennometre fidele, deoa-re{e q. ' t ,oL dd"pl . ,u l impul la conLl i l i i de exis lenLEcJ iL, l l r r \dr id lo, r \cr cum troiesc t igr i i in Pamir acum,plecum qi in taiga.
A-nimalele sl plantele au evoluat succesiv gi ausulerit transformiri cle adaptare, astfel; ferigile, lyco-podele, coniferele si cycadele, care ln era primarapopulau tot P;mintul, nu stnt aceleati cu cele de azi,dupa cum tri lobil i i , o serie de pegti carti laginoSi,broa5te cu chirasd sau reptite gigantice au evoluat inalte specii.
iu rezumat, variali i le climei din trecut t i-au reflec-tat influenla asupra organismelor vii atit de puternic,rncit acestea nu sint comparabile cu cele de azi Fi'cleci cele r1e azi nrr pot f i indicatoare certe pentruclima din trecut.
Scddelea lentd a temperaturii solare, asociata cuschiubar ea componentei luninii prinitd de Pdmint,dnce la schinbarea clirnei. Schimbarea se va mani-[ .
' : . r Frt i r r o t" , l le ienlo re vo alrdr je r lupo sir ,c. nprima etapd, extinderea climatului polar spre latitu-
dini temperate, disparilia stepelor 5i (Le$erturilor prin
ln locuirea lor cu zone Pdduroase.Activitatea perturbaliilor produse in Soare' Soa-
rele, Iiind o masa enormd de gaze incaudescente, se
afl:r irtr-o continuA frdmintare pe care noi, cei de pe
Panint, o constatam prin petele care apar in Jolo-
s.lcrc sa, aclica in stratul superficial solar gros de
200-300 km.in interiorul Soarelui se ptoriuc, aproape fara
intrerupere, datorita temperaturii rle milioane de
gra(le, translormdri de nuclee cle atomi ai unor ele-
mente in alte elemente. Aceste transformdri sint
insolite de mari cantitdli de energie, pe care Soarele
o emite in exterior sub formd de lunilld Prin aceasta
emisiune de lumin6, care soseste la suprafata Pdmill-
tului in B minute, Soarele pierde o inrportanta canti-
tate cle energie pe care 'i-o
reface prin transformarea
hi(lrogenului in heliu. Cum Soarele contine foarte
mult hidrogen, energia'sa, cum arl aratat mai inainte'
este asigurata pentru mai multe miliar(Le de ani'
r\ctivitalea solarA, manifestatd prln ,,petele so-
lare", a fost corelata cu o serie cle repercusiuni in
\'ia1a globului terestru Astfel: furtunile magnetice
terestre cresc cu activitatea solara, aurorele polare'
la fel, numdrul ciclonilor atmosferici 5i intensltatea
perturbatiilor 5i proceselor meteorologice se accen-
t eaza in laza de maxim a petelor solare (dupd uni i
( ercetAtor i ) .
Ceea ce intereseaza sub aspect climatic este fap-
trLl clacd aceastil activitate periodici a Soarelui sc
manifestd intr-u)l fel oarecare asupra climei globului'
Cercetarile fdcute cu ocazia Anului Ceofizic Inter-
nalional asupra constantei solare, factor esenlial in
schimbarea climei, au ardtat ca intensitatea radia-liei solare suferd schimbdri neinsemnate in fazamaximd a petelor solare in comparalie cu f.azaminimd. Cine sufera varialii mari in aceste faze deactivitate solara siIt radiatiile de uncld scurte gi llu-xurile corpusculare,.r; care, in 1-2 z.lle ajung pePdmint, dinC naitere in atmosferd la arirore polare.
Perturbaliile din atmosferd gi cle la suprafatasolarf, nu deterurirrd, din cele mentionate mai sus,schimbdri de climd pe Pdmint, intrucit ele nu producmodificdri in intensitatea radiatiei solare, care sementine constantd. Numai cind constanta solard vascddea cu 19; se va produce in atnosfera o scdderede temperaturd cu lo.
Precesia echinoctiilor. Pemintul. rotindu-se injurul Soarelui, clescrie o eiipsd pe care o parcurge indecurs de un an. Elipsa descrisd de l)dnint este dru-mul sau orbita Pdmintului, iar planul orbitei se.nume$te eclipticd. Soarele ocuplncl unul clin focareleelipsei, Pemintul nu se gdseste tot timpul la aceeasidistanfd de Soare; iarna el se gdsepte Ia periheliu,adicd la distanJa cea mai micd de Soare, iar vara laateliu, adicd Ia distanfa maxima. Parcurgind acestdrum in decurs de 365 de zile, Pdmintul se roteste Siin jurul axei sale, ale c;rei capete poartd denumireade poli. Planul ce taie perpendicular oxa polilor tre'cind prin centrul Pimintului se nuneite plctnulecuatorial terestrLr, (are este lnc.linat fald de planulorbitei (eclipticd).
Dacd planul ecuatorului reresrruplanul eclipticei, atunci zilele ar fipe toatd suprafala terestrd (aSa cum senumai de 2 ori pe arr, la echinoclii). Acest
ar coincide cuegale cu noplile
intinlpldlucru ar
III
atrage (lupii sine modilicorea climei Wjtl dlsparilia ltura datoritd unui surplus de B zile in a\antajul
tloplilot ;i z elor lungi polare; clima Pdminlulul ar ' anotimpului cald sau rece sint aiit cle slabe, incit nuli cea caracteristicd anotimpului dc primoro,'d sau pot duce la o schimbare a climei. Numai in cazula celui rle toomnd din zilele noastre. I cind temperatura nedie a Pdmintului va scddea cu
Datorita faptului cA planul ecuatorial este incli- I 4" ne putem aStepta ta o schimbare a climei actualenat pe eclipticd cu 23'27'21",*umai bdnda terestrd in una de tip polar. Varialii le de zecimi cle grad, perlin lunclul ecuatorului terestri dre in tot timpul care le implici precesia ec)rinoclii lor, nu duc laanulLri zilele eqale cu noplile 9i clima prezinte acela$i schimbdri evidente de climd.
Excentricilatea orbilei terestre nu rdmine nici eaaspect anual (fdrd anotimpuri).
-\ceste stAri de lncruri nu sint imuabile, pentru invariabild, ci suferd moclificdri destul de importante.cb axa terestrd {in clecursul anilor) nu rdnine para- Orbita pdmintului, aSa cum spuneam mai sus, nu este]eli r:u ea insdgi, cl descrie in jurul unei linii per- astazi circulara, ci alungitd, Soarele ocupind unulpencliculare pe planul ecr,ratorului Lrn con cu .on1lr1 din focarele elipsei. Excentricitatea orbitei terestresinnos, i1 timp ce orbita se rote$te in planul sdu. este astAzi de 1i60 9i poate sd creasca pind la 1/11,5,Din cauza acestor mi$cdri combinate, Iinia echinoc- i ceea ce inseamnd cd orbita se poate alungi foartel i i lor ce uneste cele douA puncte de pe orbi td, . in4 mult 5 i , in aceastd s i tual ie, Pdmintul , c ind ajunge IaPinintul se afld Ia echinoclii, se roteste (se depla- afeliu, se depdrteazd Ioarte mult de Soare. In cazulseaza pe orbitE) in fiecare an cu 62 secunde. Dedu- unei astfel de orbite, anotimpurile Pdnintului secem cle aici cd echinoclii le avanseaza in fiecare an schimbd considerabil, mai ales cinrl axa mare ac.n 62 secuncle si cd in decurs de 21 000 ani
"yu 1u. orbitei coincide cu axa solstil i i lor. De la echinocliul
o rotalie conpleta pe orbitd. Acest fenomen astro- de primdvarA, pind la cel (le toamnd, Pdmintul ar
noinic se nume$te precesro echinoclii lor gi influen- ?a:curSe un drurn foarte lunq 5i clima s-ar schimba
leaze in oarecare misura clima terestra ti iatd cum: dalorita lunginii mari a anotimpului caltl iu dauna
Precesia e(hinoclii lor in decurs cle :l 000 ani celui rece s-ar produce deci o mare diferenliere
cletermind, in concl i l i i le actudle, c loua per ioadel lntr anot impul de. iarna gi cel de var&'
c l imat ice de 10 500 ani , s i anume, in emisfera nor- i - In s i tual ia c ind excentr ic i tatea orbi te i c levine
nuld, deci in cazul cind pdmintul descrie rrn clrumrl icd, t imp de 10 500 ani, primavara impreuna cu vara ""' ' ' ucrr trr L<rzur crnQ ranllnlul descrre Lrn drum
este rnai lunqa decit grupa toamna-iarnf, cu 8 zile.]circular in jurul Soarelui, fenomen care este posibil,este rnai lunlja decit grupa toamna-iarnf, cu 8 zile.in urmiltorii 10 500, grupa toamna-iarna este mai ianotimpurile ar f i mai pul i l | d i lerenl iate decrL s intIungld ru B zile decit grupa primavara-vara. Aceastalcele de astdzi; clima ar fi ceva mai rLniformd.inseamnii cii, in decurs cle 10500 ani, temperatura,l In decursul perioarielor geologrce, care au duratin emisfera nor( l icA, creste usor, iar jn al l i l0 500 ani . lmi l ioane de ani , orbi ta Pdmintului a putut sufer i ast-ea scacle usor. Cresterile sau scaderile cle tempera-fel de variatii, care au schimbat considerabi] clima
55
II
'Pamintului. Excentricitatea orbitei terestre se poate
schimba 5i in viitor; in cazul unei alungiri vom avea
veri toricle cu topirea intensa a ghelurilor polare 5iierni aspre $1 vijelioase, iar in cazul unei orbite cir-
culare, clima va prezenta schimbdri mai pulin bru$te
de la un anotirnp la altul.
Roiuri de meteorili. Spatiul interplanetar este
strabatut in toate direclii le de un mare numar de
corpuri solide, in general de dimensiuni mici, ce se
miscd cu o vitezd marer ca si cea a planetelor 5i care
in majoritate sil]t alcdtuite din substanle feroase 9ipietroase, Aceste corpuri numite $i particule meteo-
ritice sau simplu meteorifi, formeazd 1n junrl Soarelui
un fel de nor cosmic. Cind acesti rneteorili se des-
prind din roiurile pe care Ie alcAtuiesc, intrind in
atmosfera terestra, produc cunoscutul fenomen de
,,stele cdzdtoare' sau ,,stele filante"' care se aprind
{clevin incandescente) la indllimi cuprinse intre 160
Si 60 km deasupra suprafetei terestre.
Zilnic Pdmintul intilnegte, in drumul sdu, miliardecie pulberi meteorice, care, in unii ani, sirtt mai nume-roase, iat in alli i mai reduse. La acestia se adaugA,in tnii ani, invazii suplimeltare, din imensitateaspalirrlui cosmic, deci roiuri necunoscute, cum a fost
cel din ziua cle 14 rnartie 1958. in fiecare zi masai)amintului cresle cu 3 000 20 000 t, datorita prafului
meteoritic.
Cind Pdmintul traverseazai url roi de neteoritri, oparte din radiaJia solard destinata stlpraJeiei terestre
este reflectata sau absorbitd de aceste corpuscule,astfel (a in atmosfera noastra pAtrund, in acele
nromente, Lrn numdr mai mic cle radialii solare
directe.
56
In zilele noastre, aceste procese fizice cauzate deroiurile meteoritice, nu inlluenleazd pregnant aspec-tul climei, insd in trecut, cind ace5ti nori cosnici aufost mai den9i , e i au mcdi l icat c i imatul caior ic giprin aceasta si clima pdmintului.
Foctor i geologic i p i geogrof ic i
Deosebit de importanli in schimbarea climei sintfactorii geologici 5i geografici, deoarece plin mociifi-carea lor pot determina modificdri ale climei, DinlreaceFti factori menliondm:
Forma Pimintului. Forma de geoid a pdmintuluisau de sferoid neregulat, turtit la poli, are o impor-tantd mare in repartitia spaliald a cdtdurii, intrucitrazele paralele, care vin de la Soare, cdzind in ace-laSi moment, ir.r puncte diferite pe suprafafa sfericda Pdmintului, Iormeazd cu aceasta unghiur.i diferitece determind incdlziri diferite. Din aceasta cauze,suprafata Pdminiului este impdrritd in zone de tempe-raturd. Pe o suprafalA pland, razele paralele aleSoarelui, cad, in orice punct, sub unghiuri egale $i inaceastd situalie, fenornenul de zonalitate al climeidispare.
Deoarece nu existii perspectiva ca pamilltul sa iaaltd formd decil cea slerici, pe care o are ilt rronten-tul actual, nu se poate intreveclea o scl]inbare aclimei datoritd unei cauze improbabile.
Repartil ia uscatului gi a mirii a fost, este si vardmine o cauza fundamentald a schimbArii climei.
tt
Marile schinbdri climatice din epocile geologlice aufost legate 5i de schiurbdri ale distribuliei apei inraport clr uscatul. Dacd folosim coeficientul de eroziune gi de sedi-
nlc i i fd ie c i i i r z i ia le ncastre, atul lc i puteur ai i ruta c ipeste B 000 000 de ani fundul Nfdrii Negre ajunge lanivelul actual al Dobrogei, iar peste 30 000 000 deani fundul Oceanului Pacific iese la suprafaJa actualda oceanului. Aceste durate, pe care Ie ddm aici, sintaproximative si minime, pentru ca viteza proceselorde nivelare scade cu cit scade clilerenja de nlvelclintre crilnea muntelui Si nivelul mdrii.
Acest proces de mare arhitecturd naturaltl clucela incdlzirea si uniformizarea clinei terestre, precumgi la o intensificare a circulaliei atmosferice. Deci,cel mai clevreme. Deste 30 000 000 de ani vom aveaun ocean planetar, cu o climd maritimd polaril, tem-peratd $i ecuatoriald, precum si cu o viata Duliaiacvatice. Citeva virfuri de granit, ce se vor iviici-colo cleasupra luciului apei, vor cre$te in muntiuriagi, azvirlind apa in laturi, formind astfel noi con-tinente si noi oceane dupd alte zeci de milioane deari. Ulde a fost Europa sau Australia, unde a fostcivilizalia de azi, o vor cauta paleontologii, geologii,arheologli din ,,era postpanthalassicd", ce va avealoc peste mai multe sute de milioane de ani.
Formalii muntoase. Lanlurile muntoase, cl-rpf, cumam mai spr,rs, influenleaza considerabil clima si deter-Inina n-Iai rulte zone climatice pe verticald,
Formarea masivelor muntoase inseannd schimbdriin circulafia atmosferei, nanifestate prin mdrireaumiditdfii aerului 5i cresterea precipitafii lor, iar dis-trugerea muntilor duce Ia uscarea climei. Cum inurmdtoarele milioane de ani nu se intreved Drocese
bild cu viteza de eroziuneclimd.
in acelea$i concli l i i de
Dacii tot uscatul ar fi concentrat intorului, clima Pdmintului ar fi nult maicea de azi 5i invers, mult mai rece dacd.fi ingramadit in jurrl celor doi poli.
lungui ecua-caldd decit
uscdtLl l s-ar
Schinbarea raportului dintre supralala uscatului5i cea a mdrilor s-a produs 5i se poate produce atitcatastrofal, cum a fost cazul Atlantidei, cit $i lentprin orocesul de eLoziune.
Ceea ce s-a constatat in timpurile lstorice $i con-statdm fiecare este faptul ca aihitectura $i sistemati-zarea suprafetei terestre se modifici fard intrerupere.Prin revolulionarii sculptori: ploaia, vintul ti tempe-ratura se dArima zi de zi uriase si naiestoase monu-mente numite masive muntoase, netezindu-se astfelsuprafata terestra. Ruinele acestor demoldri naturalesint cdrate de ,,basculante" neintrerupte, nunite riuri5i fluvii, $i depozitate in fundul mdrilor 5i oceanelor.Apa acestora este ridicatd vrind-nevrind tot mai sussi se revarsA peste cimpia din jur pina ce tot Piimin-tul ajunqe sii fie un ocean planetar. Cit dureazd acestproces cle eroziune a uscatului inalt ti de sedimen-tare a materialelor in fundul oceanelor si mdrilorpinA la umplerea lor se poate calcula in functie der.iteza actuald a proceselor meteoroiogice. Aceastderoziune este evaluatd la citiva centimetri pe secol,(ieci la citiva metri intr-un milion de ani. Viteza clesedimentare variazd 5i ea in functie de abundenla
lirecipitatii lor atmosferice, a debitului apelor cur96-loare gi de abundenia materialeior de suspensie saudizolvate in apd. Viteza de sedimentare e compara-
58
importante de orogJenezd, nu se poate conta pe o
schimbare d cLimei dator i td acestor lenomene.
Vulcanismul. Fenomenele de vulcanism au loc 5iastdzi si ele lsi manifeste influenfa atit asupra climei
locale, cit gi a suprafelei terestre. Astfef in ultimii
500 oe ani , vul( anj i at l druncdt In exler ior 300 km3
de corpuri friabile qi aproape 50 km3 de lavi Ei
transforma tlrir) aceasta activitate retieful, modificd
aspectul reielei hidrografice, influenfeazd fauna tiflora, topesc ghetrarii 5i incarca atmosfera cu canti-
taii importante de praf, cenusd 5i bioxid de carbon.
Prin aceastd din urma acliune el intervin in schim-
barea climei si cele mai concludente exemple le-au
oferit eruptiile vulcatrilor Krakatao din 1883 si Kat-
mas fAlaska) din 1912. Cenusa zvirlitd de aceStia s-a
Cifuzat in toat;r troposfera superioarA, creind o pinzd
de picld inaltd, care a absorbit o mare cantitate din
radiaJia solard, fenomen ce a cltts Ia scaderea tempe-
ratruii pe tot globul. Erupiiile vulcanice din ultimii
160 cle ani au tedus temperatura medie a PAmintului
cu o jumatate de gracl, dupd unele calcule Cenu$a
zvirlitd de Krakatao la peste B0 km indlfime 9i care
a acoperit aprodpe 750 000 km: a ddinuit mai mulli
ani in atmosfera. Climatul din jur este si mai mult
modificat, perltru ca aici, la scdderea temperaturii '
lscadere care in timpul persistentei tlorului emis de
Iulcan este de 300,b-5006), se mai adaugd o ser ie de
fenomene legate de peisajul regiunii. Astfel, fru-
rnoasa vale impdduritd din nord-vestr-rl vulcanului
Katmai s-a transforrnat intr-o cimpie nisipoasi numitd
si astazi,,valea celor zece mii cle fumuri"; eruplia lui
Cotopaxi, djn 1861, care a cauzat topirea subita a
zdpezilor, a dus la inundarea jumatAtii de sud a
Islandei; eruptia lui Krakatao din lB83 a pustiit tot{inutul, mai mult cle doui treimi clin insuli au dis-:parut.
Erupiiile vulcanice, incArcind atmosfera cu pulberi,vapori de apd 5i bioxid de carbon, fa\.orizeazd, dupeincetarea fenomenului, o cre$tere a tempelatLrriiaerului (care scaile in ptimele luni din cauza ecra-nului noros), o serie de precipitafii abunclente qi ornare dezvoi\:are a vegetafiei, care consunta riin plinbioxidul de carbon.
Astdzi cei 300 de vulcani activi Si aproape 500stinti nu influenfeazd decit clima regionald, pe cindin trecut rolul lor a fost considerabil.
Miscerile oscilatorii. O dovadd cd scoarIa terestrAnu se afld in echilibru stabil sint qi mi5cdrile ei osci_latorii, cle indltare sau cle coborire. Celsius, in 1743,a calculat ca miFcarea de ridicare a scutului Fino-scandinav (Peninsula Scandinavicd cu Nlarea Balticd)este de 1 m pe secol. Aceasti regiune se riclicd qi azicu 4 mm/an la Waterwik gi 0,65 mm7/an la Copen_haga. La Los Augeles ridicarea este de 2,5 mm,ran, iarla Portland de 2,,4 nrm/an.
Aceste miSciili de rldicare si coborire a coasteloruscatuiui constatate si azi in nordul Europei, Italia,America de Norcl 5i de Sud, India gi Africa gi careau facut celebre ,,Coloanele de la przzolli, ', ruine aletemplului lui Serapis, au o importanld deosebiti, nunumai in: variatia de ]drm a continentelor, in forma_rea teraselor mariire, in transgresiunile ;i regresiu_nile marine, dar 5i in schimbarea climatului regional.
In cursul unei lronsgresiuni marine (invadareauscatului de apa oceanului sau mdrii), climatul trece
60
de la tiDul continental la tipul costier 5i de aici la cel
mari t im. ln t impul unei rcgresiuni sou emersiuni
marine (r id icarea uscalului de sub apdj , fenomenele
r:li.matice se pelrec invers. Aceste rll i 'cciri l lcll ' lu1a-torii, care se observd 9i azi in toate regiunile globu-
lui, nu se procluc alternativ in cele doud emisfere"
ele fiind simultane la norcl 5i sud cle ecuator'
Nliscdrile oscilatorii au dus la schimbarea climei
integrale in decursul erelor geologice'
In ctctuala Iazd geologicd, cind altitudinea medie
a uscotului este de circd 700 m lald de nivelul mdri-
lor 6i in getleruI pe glob, emersiuneo contillud' nu
putem cleduce decit c(i $i in urmdtoalele trci clecenii
vom Qveo de-l lace cu un proces de continentali-
zare, d.e uscore a climei, dupd care in secolul uInla-
tor, d.otolitd mifcfuilor de submersiune, sa inlrdm
intr-o pelioadd de mafitimizarc a climQlului in sensul
unei cre$teri o umiditdlii aerului, (Ieci $i a Wecipi-talii lor.
Extinderea ghetarilor. in ultimele decenii' pina in
1965, s-a cotnenlal incalz j rea c l imei terestre ' n lani-
festatd pi prin retragerea in attitudine a thelarilormontani, precum 9i prin restringerea ariei de rdspilt-
d i re a celor polar i larna 1965-1966' care a lost
exceplional cle riguroasa in Mdrile '\rcticii, Scan(li-
navia 5i prelunqita pinA in hna mai il Canada' a
asterrut o liniste asupra acestor comentarii insistente'
Cerurile excesive cie -50" in Scandiravia, asa culn
nu s-a ll)regislrat, dupd afirmafiile spccialiStlior
nord-eulopeni, de peste 140 de ani, au favorizat
extinderea ghefarilor arctici, incit aceqtia au recupe-
rat aproape tot terenul cedat in itimele decenii'
Daca $i iarna care urmeazd va fi bogatd in ninsori
62
5i geruri, atunci nudimpotrivd.
vom vorbi de incdlzirea climei, ci
Noi, cei de azi nu sintem contemporani unei climecalde, ci unei glacialii restrinse in jurul polilor. Com-parat cu glacialii le din Cuaternar, care s-au extinsin emisfera nordicd pina la latitudinea cie 45., ceaactuald se afld la nord de 60'. in emisfera sudicd,din cauza suprafefei oceanice, glaciafia cuaternards-a manifestat mai la sud de paralela de 60", acope-rind Antarctica si o zond maritimd limitrofi. Clacia-tria actuala a Antarcticii este cu putrin mai restrinsadecit cea din Cuaternar, care a avut Ioc acum2 500 000 ani.
Chetarii au o infiuenld considerabild asuDra cli-rnei, intrucit extinderea lor inseamnd scdderea tem-peraturii, prelungirea anotimpului de iarnd, tlansfor-marea ploilor intr-un .numdr mai mare de ninsori sipropagarea acestora cAtre regiunea tropicald. Re-stringerea ghetarilor determind influenle contrarii.
In epoca actuald nu se poate afirma ca asistdmla o extindere sau restringere continud a ariei ghela-rilor montani sau polari, ci la oscilalii periodice aleacesteia in Junclie de circulatia generald a atmosfe-rei. Nu putem fi convingi ce ghelarii din Antarcticace s-au retras in jurul Polului Sud, aga cum auaratat unele mdsuletori fdcute in cursul Anului Geo-fizic Internalional, isi vor continua retragerea, intru-cit pe |drmurile acestui continent in lungul uneibenzi late de 400 la 600 km, cad cele mai abundenteninsori ce totalizeazd anual 700 kg zdpadd pe m2, pecind in interiorul Antarcticii cad numai 50 la 60 kgzd.padd pe m2. Putem conta cd nici in urmdtoarelemilenii calota de gheald a continentului antarctic nu
va fi tulburatA si ea va meniine in
o clime aproape neschimbatdTopirea integlald a ghetarilor ar
rea ai)c ia i ( r i ! t r r r laJ i i l tar i l le cu 50
cinld a aceslui fenomen, multe (l in
telor ar intra sub apa.
Pamintului a cauzat si schimbarea curenfilor marini5i prin aceasta pi schin.rbdrile de climir dintr-o regiunesau alta. AstAzi se elaboreaze tot felul (le proiectegigantice privind devierea curentilor marini calzi saureci in vederea obfinerii unei indulciri a climei dindiferite pdrti ale globului. \{oclificarea climei este unvis permanent al omenirii gi de aceea proiectele dinacest domeniu sint ciin ce in ce mai numcroase. Te-matica generald a acestor proiecte esle incdlzirea po-lilor in vederea recuperdrii, pentru alriculturd, a |i-nuturilor polare, precnm 5i lmblinzirea iernilor pentruprelungirea timpului anual de actlvitate $i produclie.
Evolulia naturala a curentrilor mariri si a climate-lor legate de ei depinde, a depins 5i Va clepinde dedistrjbulia presiunii atmosferice care qenereazd vin-turi permanente $i de repartil ia continentelor. Intru-cit irl mileniile care urmeazd nu se intrevdd asifel deschimbiri naturale, nu ne putem a$tepta 1a o schim-bare a climei datoritd schimbArii curenlilor nrarini.
Deplasiri de materiale in interiorul $i exteriorulPemintqlui, in decursul celor 4-6 miii arde de ani clecind a luat nastere, PEmintul a fost intr-o continudtransfonnarr" internj 5 i e \ ternd.
CAldura Pdmintului este generatd de (lezinte(jia-rea elementelor radioactive $i aceasta cantitate deenergie radioactivd este incd suficientd pentru a de-termina gi astdzi o serie de deplasdri de materiale ininteriorul Pimlntului, numite si miscdri tectonice carese manifestd in exterior prilr cutremure de pimint,formatii orogenice (ri(licari sau crapdturi de scoarta)sau unele cmp'yii vulcanice terestre sau submarine.Un exemplu recent il oferti puternicul cutremut carea avut loc in decembrie 1957 in reqinnea Gobi-Altai
emisf era sudicd
cluce Ia ridica-r-n si (.1 o conse-
cirnpi i le co t lnen-
Apa conlinutd in ghetari este sustrasd din circur-
tul ei natural, constituind o importanta rezervi de
apd dulce pentru economia globului Daca numar.o
parte, chiar restrinsa, din aceSti qhelari s-ar fi topit'
apa rezultata s-ar fi fecut simJitd in uniditatea gene-
rald, cate este cle 12 300 kmir; in ultina jumdtate de
secol au cdzut mai puline precipltalii decit in prlma
jumdtate. Deci ghelarii nu se lopesc pentlu cd nici
nivelul marilol rlu a .Jescut, nici cantitatea de pre'
cipitalii nu s-a m(irit $i nici cle;ettutile nu s-au re-
slrins,
Curenlii marini' Curenlii marini ecuaLoriali ' tem-
peraii sau polarl, calzi sau reci, indifererlt de origi-
nea lor, au avut 5i au un rol climatic (le o mare ]m-
portanla Fi aproape echivalentA calotelor de gheala
polare. Ca Fi acestea, ei creeaza mase de aer (reci sau
calde) maritine, care inlluenleazi ciimatul Tegiuniior
deasupra cdrora stagneaza sau se cleplaseazb Golf-
streamul, care pornegte din golful Mexic' incalzeste
coastele cie nord-vest ale Europei' contribuind ca aici
iernile sa fie deosebit de calde in comparalie cu li-
tora|ril american ti groenlanCez de Ia aceea5i latittt-
dine. De aceea, arnericanii sllun cd ',europeilii le-au
furat climatul".
Majoritatea curentilor marini sint creati de cir-
culalia generalA a atmosferei clrci tle predominarea
vinturiloi. Schimbarea circutaliei aeriene in trecutul
64
7
si care s-a manifeslat si printr-o larga crapatura in
l.*.i" pu-i*rlul' lunga de mai multe sute de l<m'
orecum $i prin cleplasarea ctt ciliva zeci de metn a
unor creste munloase Sigur ca aceste fenomene rec-
ior-ri.u u,-r fost, rnai inainte' 9i mai violente' cirld ma-
i"ti""t" de densitbti diferite nu aveau o stratificare
,iuUita. l 'f urlif"rtarea acestora in epoca actualb -tnar-
.i."tu.n in interiorul Pdmintrrlui nu este siabilit un
echilibru definitiv 5i cd procesele de dezintegrare
"i"-i.a p.t determina inca destule catastrofe interne'
lvliscdrile tectonice, insoliie de deplasiri de ma-
t"riui" i*pottu"te, poi pricinui deplasarea axei poli-
i;;;i p;i; aceasta si cleplasarea ecuatorului Acest
pro"", ' au.,rturi schimbarea lundamentald a zonali-
tdfii climatice.
ln afara acestor deplaseri de materiale interne'
poriiia potitor se schimbd 9i datorita unor fenomene
:;;;i.;;;-t" suprafata Pamintului' Astfel' cantltali
;;;i,i; zdpadd ce cad in cursul unei ierni deasupra
"r"i p"t sau unei emisfere' in timp ce in emisfera
opusd unde e vard, se produce datoritd cdldurii ' o
".rupoau.. intensd (deci o mare pierdere de apd)' de-
iurrnint .tn dezechilibru nanifestat prin schimbarea
nrai mult sau mai pufin accentuatd a poziiiei polilor'
O alte cauza destul de importanta a oscilaliei po-
ziliJ polilor o constituie miscarea rnaselot de aer pe
;;;tHl" Pdmintului Un exemplu il ofera anticiclo-
""i tio"ti"", format din mase reci 9i grele de aer'
care se instaleaza in anotimpul rece al anului peste
j"*i"*" de est a Europei 5i aproape toatd A.sia Pre-
liurr"u "t"t.itutd
de aceste mase de aer inclina axa
*tt-. i" cursul Anului Geofizic Internatrional s-au
:;;i;i"a variatii in pozifia polilor si a latitudinilor'
66
datoritd deplasdrilor maselor de aer dintr-o regiunea globului in alta.
Cu ajutorul unei discipline noi ,,paleomagnetis-mul" s-au apreciat aproximativ voiajurile pe care le_auficut polii in decursul erelor geologice. Cu sutede milioane de ani in urmd, polii se gaseau pe ecua-torul de azi 5i atunci actualele regiuni polare erautoride cu fauDa gi flora intertropicald. Iaid de ce nutrebuie sd ne surprindA zdcdmintele de huild din ac-tualele bazine polare sau urmele unor glacialii laecuator.
Oscilalii le actuale ale pozifiei polilor au ca urmareintirzierea sau prelungirea unor anotimpuri in daunaaltora, in unii ani sau anticiparea sau scurtarea lorin anii urmdtori. Deplasarile in cursul unui an al po-lu lu i nord s int de +12 la -12 m in jurul poziJ ie isale, calculate teoretic 5i ele au un mers circular ne-regulat.
Intrucit nu se constata o deplasare bine orientataa poiilor in ultimele decade, nu se poate intrevedeao schimbare a climei intr-un sens sau altul, ca o con-secintrd a acestui fenomen. Dacd se ia in consideraremersul secular sau mai bine zis multimilenar al aces_1or deplasdri, atunci putem deduce urmdtoarele: acum50 000 000 de ani polul nordic se gesea aproximativin nordul Mdrii Ohotsk, iar dupd 25 000 000 de ani aaJuns putrin mai la nord de insula Wrangel pe meri-dianul de 180", de unde, prin multiple mi5cdri cir-culare a ajuns in pozitia actuald; daca deplasareagenerald i$i va pdstra acela$i sens in lungul meridia-nului de 180', atunci peste 25 000 000 de ani, el se vaafla pe meridianul 0", pe paralela 70. 9i ceva mai la
67
7
rdsdrit de insula Jan-Mayen situatd intre Marea Gro-
enlandei 5 i Marea Norvegiei .
Peste 25 000 000 de ani cercul polar va trece prin
nordul Franlei, iar Romdnia se va gdsi sub cercul po-
lar. Siqur cd in aceastd situalie, actualele zone cli-matice vor fi anroape total rasiurnate atit in emi-sfetele nord-sud, cit si in cele vest-est. Glacialia ac-tuala se va extinde spre Europa, Atlantic si Labra-
dor, iar climatul tropical al Pacificului va urca spr€)
Kamtceatka, insulele Aleutine $i Alaska
Foctori f izico-chi mici oi qtmosferei
Dintre factorii fizico-chimici ai aerului, cu rol im-portant in schimbarea climei terestre, vom meniionarolul densitSlii aerului, al bioxiclului de carbon, atr
vaporilor de apd, al Pulberilor.Rolul densitetii aerului. In mod teoretic, ca limitil
superioard a atmosferei este considerat nivelul la 'care forla de atraclie a Pdmintului este compensatade foria centrifugd. AceastA limitd teoreticd mdsu-
ratd din centrul Pimintului se afld ]a 42.000 km dea*supra ecuatorului si Ia 28.000 km deasupra polilor.
Masa atmosferei este in totalitatea ei de 5 130 bi-lioane rle tone 5i din aceasta 991t se afld pina la
inallimea cle 33 krn. La 50 km inaltime, presiuneaaerului este redusA la 1/l 000 din valoarea ei de
Ia suprafala solrrlui, iar la 160 km altitudine se ga-
se$te un vid asemanator cu cel pe care il obtinem cu
cele mai perfecfionate ma5ini pneumatice.
68
Ca formd, inveligul gazos al pdmintului nu este. simetric in raport cu centrul acestuia, ci prezinta o
proeminente, o coadd gazoasd lungd .de 120 000 km.in directria opusd Soarelui.
Initial atnoslera a fost mult mai clensd decit aziSr ea se gase$te intr-Lrn proces leut de rarefiere. Toa-te molecr-rlele, din pdrlile superioare ale atmosferei,care capdtd viteze egale sau mai mari cle 11,3 km s,ies djn sfera de atractie terestra $i se pierd in spaliulcosmic. .Avincl in vedere, pe de o parte, aceaste vi-tezi de fuqi a particulelor de aer din atmosfera te-restrd qi pe de alta parte viteza medie a moleculelordin atmosferA, se poate calcula micgorarea densitatiiaerului pentru mileniile ce urmeazd. Acest calcul ara_ta ca peste 25 miliarde de ani atmosfera va dispdreacomDlet.
Practic, Iucrurile nu vor evolua chiar aga, deoa-rece actualmente cele mai repezi particule gazoase,cum sint cele cle hidrogen, nu au o vitezii mai marede 1,84 kmls Ia ternperatura de 0". Acest fenomen neasigura cd atmosfera joasd in loc sd dispard in 25miliarde de ani va rilmine atasata pdmintului.
Rolul bioxidului de carbon. lntre elementele chi-mice, constltuenli ai aeru]ui, cu rol important in va-riatii le climei, se afid bioxidul de carbon (CO2), careprovine din izvoarele minerale cLin sol, din emana_fiile vulcanice, din procesele de fermentalie oriputrefactie 5i din de5euri ale industriei chimice. Ceamai mare concentratrie o are bioxiclul de carbon intrel0 9i 4 000 m inal me; sub lO m concentratia sla-be5te, d in cauza vegetd! ie i care absoarbe, in fenome-nul de fotosinteze, o mare cantitate de bioxid decarbon.
/
Bioxidul de carbon intervine atit indirect in for-marea climei, prin generarea biosfelei, cit 5i directprin acliunea specificd de incdlzire a Pbmintului. Ellasd sd treacA spre suprafala Pdmintului toate radia-
tii le de unde scurte solare gi absoarbe o mare partedin radiaJiile termice cu lunqini de undi cuprinseintre 12,9 $i 17,1 microni. Prin aceasta bioxidul decarbon contribuie la incdlzirea atmosferei $i in regiu-nile unde concentralia de bioxid de carbon e maimare cu alit aerul e aici mai cald.
Dacd bioxidul de carbon ar disparea din aer.atunci temperatura ar scAdea cu 21" si deci tempe-ratura medie a Pdmintului ar ajunge la -7". Amavea in aceastd situaiie un climat arctic pe tot glo-
bul, cu mdri 5i oceane inghelate. Fauna 5i flora ardispdrea qi totul ar fi acoperit de gheald $i zdpadd.
Dacd, dimpotrivS, proporlia de bioxici de carbon
s-ar dubla in toata masa atmosferei, atunci tempera-
tura medie a Pdmintului ar creste cu 4', ajungind la
l8'; climatul ar deveni tropical pe tot globul.
ln epoca actuala, proportia de bioxid de carbon
se menjine relativ constar.Itd, deFi vulcanismul este
in descre$tere; se constata chiar o u'oara tendinia
de cre5tere, d in cauza dezvol tdr ; i industr ia le. Intru-
cit aceasta sDorire in cantitatea bioxidului de carbon
este foarte micd, si incdlzirea climei va fi nein-
semnata.
Rolul vaporilor de ape. Umiditatea aerului are un
rol asemdndtor cu cel al bioxidului de carbon.
Cantitatea vaporilor cle apd descreste cu indlli-mea sl variazd de Ia o regiune la alta in funcile desuprafetele de apd, temperaturd 9i vegetatie.
70
:.
Proporiia de vapori de apd din aer se schimbdneincetat chiar in aceeasi zonai geograficil, din cauzacircuitului permanent al apei: sol - evaporafie -atmosferA - nori - precipitafii - sol. Limiiele intrecare var iazd propor l ia de vapor i de a1;d s int 0,010i1a .l rr; din volumul de aer.
\/aporii de apd, avlnd o Dare capacitate de a ab-sorbi racliafii le cu unde lungli ale Soarelui sau Pdmin-tului, ajutd ca si bioxidul de carbon la incdlzireaaerului. Radialii le cu Iunqimi de un(lii mai nrari de20 rr icroni sint absorbite inteqral de vaporii de apd.De aceea, cind aerul este umed sau cerul noros, tem-peralura se mel]fine Iidicata noaptea, pe cind atuncicind cerul e senin si aerul uscat se inregistreazi celemai scdzule temperaturi. Iarna, la poli, unde aeruleste umed, se inregistreazd temperaturi mai putincobor i te ( icci t in Siber ia Lrr t le oerul esle uscat. inclinratul ecuatorial umed, noptile sint cu mult maical(le decit in cel cu climat ecuatorial uscat.
intrucit vaporii de apd retrin 6096 din radialiaterestra, iar bioxidul de carbon 18!,1, este uior deinleles cA acestea constitnie nigte ecrane de mareirnporianld pentru pdstrarea cdldurii in aer, impri-mind atmosferei caracteristici de serd.
Rolul pulberilor. Pulberile din atnosfera au atitorigine minerald, cii si orqanicd; ele provin din pra-ful stirnit de vinturi de la suprafafa solului, precum
9i din pulberile de origine cosmicd ce ajung ir atmo-sfera terestrd. CreSterea industrializtirii, din ultimulsecol, a dus la o marire a numdrului de pulberi inaer. Cum unele din acestea sint nociYe, problemapoluerii aerului cu ,,noxe" a devenit cle interesmondial.
Cantitatea de praf atmosferic scade cu in6[imea;ea e mare deasupra continentelor 5i redusa peoceane; e mare in zona marilor orage 5i a centrelorindustriale 5i micd deasurpa cimpurilor cultivate, apddurilor 5i a suprafetelor acoperite cu zapada.Aceste pulberi micsoreazd considerabil transparc'ntaaerului, facindu-l din ce in ce mai piclos, mai opac.Aceastd opacitate reduce cunsiderabil radiafia solar6,intrucit pulberile retin o buna parte din cdldurasolard. Prin acest proces ele incdlzesc aerul $i rdcescsuprafata solului prin reducerea radiatriei directe.
Pulberile din aer servesc ca nuciee de condensarepentru vaporii de api; fird acestea norii nu se potforma decit atunci cind umezeala relativA ar ajungela 400 00006, ceea ce este imposibil ir naturd, underar se atinge o umiditate de 102-103r1;.
Prin aceste doud acliuni, pulberile clin atmosferaau rol de moderator al climei, impiediclnd, pe de oparte, incAlzirea accentuatai a solului, iar pe de altaparte, racirea lui. Cum perspectiva arata o imbogd-tire a aerului in pulberi, ne putem astepta ca iernilesd fie mai pufin aspre, iar verile mai pulin torideziua si rr-tai calcle noantea.
Foctorul circulolio genero16 o otmosferei
Unltl clin factorii de cea mai mare importantii, inschimbarea climei, il constituie circulalia generald aatmosferei, care transportd aerul dintr-o regiune inalta, amestecincl pe cel polar cu cel tropical gi creind
II
unul temperat. Datoritd ei o zona climaticA influen-
teaza pe cealaltd. Avincl in veclere cd ln decursulsecolelor atlt Iadiatia solard, cit $i suprafata terestrardmin aproape constante, atunci numai circulatiaatmosferic6 este cea care creeaz6 micile varialii cli-matice .le la un secol la altul salr de la un mileniula altul.
Dacd Pdmintul ar [i imohil, circulalia aerului arfi dictatd numai de repartitia temperaturii pe glob.
Din cauza miscdrllor de rotatie si revolutie si inprezenta continentelor, circulafia este considerabilmodificatd de numeroase virtejuri uriaSe, cu presiuneridicata in centrLrl 1or, nr.lmite anticicioni sau cu pre-siune scdzut;l in centru, numite cicloni si caLe seformeaza in unele anotimpuri ale anului, pe oceanesau pe continente, iar in alte anotimpuri isi schinbdpoziiia in spafiul terestm. Aceste formatii baricemodificd, de la un sezon la altul, de la un an la altulsau de la un gnLp cle ani la altul, circulatia generalda atmosferei.
In medie, in zilele noastre,sol este predominantd din:
. pet in rani l r r i la nnl : r r .
circulaI ia aenr lLr i ld
- vest intre lat. de 60' Si 30"norcl-est intre 30" Si 5' lat. nord.sud-est intre 30' si 5" lat. sudest in lunqul ecuatorului intre +5" Fi -5" lat.zona de caln-t in lunqul paralelei de 30'.
Aceastd circula{ie nedie, modificata de centreleciclonice si anticiclonice permanente, semipermanentesau instantanee, determina climatul unor vaste zonegeografice si orice schimb[ri produse in aceastd cir-culatie se reflectd in aspectul ciirnei.
Ca perspectivd putern spune ca aceasta circulatie'
aeriand, ce este re(Jlementatii de leqile mecanice ale
fluidelor, poate oricincl sd ue ofere nali surprize c1i-
matice ti iat:i de ce: fltticlul aerian i1i modilici per-
nlanent parametrii {presiune' tempcraturii ' umezeald'
stare electrica etc.) si nu r ircutd in incinta inchisa sar'r'
pe acelagi fdc1a5, ci se alli i sub ilrfhteu{a unor acliuni
cosmice variabile 5i a utrlti substrat tercstru de ase-
nenea variabilNu este niciodata exclusd posibilitatea unor rernl
care sa acopere toata emlsfera nor<lici cu zdpadii
pind la latituclinea tlopicului, dupd crtm nu este ex-
clusii inva(iarea polulul cle aer tropicai' care sd deter-
mine ierni blinde 5i in care zdpada sa se topeasca
coirtinuu, fapt ce va cluce la o riclicare a temperaturii
in toatd emislera Nu este exclus ca pe un pol sa
cadd intr-o iarnd cantitali mari de zapadd ce sa deter-
mine schimbarea axei polilor si prir aceasta rnodifi-
carea climei Pe intreg glollul
extragerea apei din sol 5i difuzarea ei in atnlosferapr in mdrired supralelei ( ie e\dpordre, pr in marire"caniitdlii de precipitalii ;i trbsorblia unei cantitati cieenerqie solara ce intrai ilt economia eDergetica a l).1-mintului.
Aninalele avind capaci tatea de a se deplasa.nef i ind ca pldnlele lerJdtc c i , - .sol . i ; i i )ut s.hinl)d l ,c-diul in cdutare de hranii. Exista totuii o anumit.il imi l . i in dccsle depld\ . r t ; . Djrr aceast! r d l rzd $i ar , i -malele au repartizare zonald ca $i ve(tetalia ti clirna.Animalele influenleazd clima direct sarr il lclirect pri:rd istruqerea vegetal ie i , .1 solur i lor , t r ' to/J i l i (dred .rpe-lor, poluarea aerului, urlele construclii (coralii, ier-mitele, castorii) care duc la crearea rle uricroclimale.* Omul inlluenleazd cel mai rnult clirna. Astfel, 1nora$ele aqlomerate, cu rnulte blocuri, temperatt-traeste cu 2 'sau 3o mai r id icaid deci t in imprejur int i ,atit vara, cit si iarna. Aerul ora5elor este de sute cleori mai boqat in pulberi decit cel al cinpurilor. Con-struclii le facute de om, incintele indiquite, irlqalii le,defriSdrile de pdduri, perdelele forestiere, lacurile deacumulare, derivarea riurilor, prelucrarea mecanic;i5 i chimica a solului , provo.area ar l i l i , id ln a prer ip i -taiii lor, experienlele atomice in atmosferd, scoatereala suprafatd a zdcdmintelor de uraniu etc. sint o seriede acfiuni care intervin in modificarea climei locale,in crearea de microclimate, Realizarea unor proiectegrandioase prir,' ind devierea curenfilor mari, barareacurentilor polari, topirea clhelurilor polare sau alpineva influenfa gi mai mult clima actuala, clar nu o vaputea schimba decit pe suprafeie restrinse Si penlruun numdr restrins de ani.
Foctor i b io logic i
ln]portan!a factorilor biologici 1n transformarea
climei nu poaie fi neqlijata pentru cii plantele' ani-
inalele 5i omul nu slnt parazili ai scoartei terestre' ci
parte inteqrantA clin ea Substanla orqanica vie este
o sursa mare de enerqie ce intervine in geneza Sr
modificarea naturii Pdmintului prin fenomene de
interrelal i i s i in lerdependcn tE
Vegeiafia clepinde de clima, iar clima este lnfluen-
']atd d! vegetalie prin crearea cle microclimate' prin
tI
75
iNCHEIERE
Persoect ivo schimbdri i c l imotulur
-l\naliza sumard a climei terestre fAcutd in aceastabrosurd demonslreazd mai multe caracteristici ale ei,s i arrume:
Clima nu a fost 9i nu este invariabild; ea suferdo serie de transformdri legate de evolulia PAmintului
;i a rnediului cosmic; transformarile ei sint mai am-nro <i mai rrce<ihi lp dp ohservat dcci t modif icar i le
evolutive din inveli 'ul l ichid sau soiid.
Factorii care intervin in schimbarea climei apar-
f in, pe de o parte, mecl i r t lu i cosmic, iar pe c le al td
oarte, celui terestru. Unii din ace$tia au acliuni care
sc curnuleazd irr acelaSi sens, alf i i , ( l impotriva, au.aclir ini contrari i. iar rezultatul f inal depinde de pon-
derea cu care intervine fiecare. Desi aciiunea com-
^-^zint i r t lneor i manif estd r ip'cnd a dLr5LUr rdL!uLr Prc
1'lolente, totrigi o schimbare netd si de lunga duratea climei impticii zeci de mii de ani. Ceea ce consta-tam noi astdzi, cle exemplu: scurtarea ghelarilor dinA1pi, Scanclinavia, Alaska, Croenianda, Pamlr, Kili-manjarc, , \ntarct ica, cresterea temperatur i i cu l ' in
-Arciica, retraqerea limitei tundrei cu 2 pind Ia 3 km,extinderea spre norcl clc lacul Winnipeg (Canada) a. i r l i r : r ' lnr o{ t r i , o le . ' rostcrea temperatur i i la Basel
76
(EtveJia) intre 1950 si 1960, scir(ierea precipitalii lorla Sibiu, in ultimul deceniu aI secolului nostru, cres-terea sal in i td! i i Mdr i i Bal t ice, nt igrarea scrumbi i lorspaniole in Canalul Minecii Si ale celor norvegienein Mdri le Arct ic i i , apar i t ia dihorului in Finlancla,
. aparitia unui elan din tundra polard ln pddurile dinnordul Dobrogei, inundafiile catastrofale din ianuarie1966 din Brazi l ia, dator i tA unor Dloi nemaiDomenitein ul t in i i 400 de ani , n insor i le de la Saana (Yemen)in 1965 ca 5i p lo i le torent ia le din oazele Saharei cd-zute in ianuar ie 1965 etc. , nu s int procese atmosfer icece indicd schimbarea cl imei, c i anomal i i a le c i rcula-triei atmosferice ce caracterizeazii aceeasi clim;.
Clima Pdmintului generatd cle cei patm factoripr incipal i ; radiaf ia solard, c i rculat ia aerului , aspectulsuprafetei terestre precum si compoziiia aerului, aavut gi are oscilafii ample in cursul cdrora se depaj-sesc anumite l imi te s i pr in aceasta se t rece de la untip de climd la altul. Pe aceste o-ccilalii mari, ce aLtca rezul tat o succesjune de cl j ine r l i fer i te s i a cbrorduratd se mesoara ln milioane de ani, se sul)raDut.iondulat i i mic i sau var iat i i c l imat ice dator i td unorschimbari importante, produse in starea unor Iactor igeoloqic i , b io loqic i 5 i nai a les f iz ico-chimici a i atmo-sferei . Aceste subcl ime ale c l imei qenerale au duratemdsurabi le de mi i c le ani . Pe aceste osci lat i i sr ibci i -mat lce se suprapun ondulal i i n.r ic i pr iv inr l var iat i i leunor elemel l te meteorolocl icc ' ce nu se qeneral izeazape tot l )dnintul , c i caractr . r izeazi i nnmai unele c l i -mate sau zone cle c l imA; acestea au durate r le zecide ani p.ind la .175 de ani. Aici se incaclreaza o seriede fenomene periodice legate de perioacla unclecinalda petelor solare. Aceste osci la l i i mic i , c.are dureazd
77
un numdr re(lus de ani si in cursul carora factoriimeteorologici nu depa$esc limitele deja existenteintr-o parte sau alta a -cllobului, nu pot fi considerateschimbdri de climi, ci aspecte ale aceleiasi clime.
Ceea ce comentan noi astdzi sint aspecte ale ace-Ieiasi clime, care se poate schimba partial numai inrnilenii. iar tolal numai clr:pd milioane cle ani.
Complexul climi este rezultatul suprapunerii mairnultor ondulafii cu lungimi diferite de undd. O semi-undd mare de circa 30 milioane ani corespunde uneiclime noi, pe cind celelalte unde cu lungimi de miide ani sint varialii ale clirnei fundamentale, iar celecu lungimi de zeci cle ani sint varialii trecatoare sau
aspccte ale climei generale. Evolulia generala a cli-mei, in mileniile urmdtoare, se va caracteriza printr-orAcire treptata.
Modificarea climei de catre om este inca o iluzie'intrucit acest lucru implicd un consum de ener-gii cxtraordilare. A$a, spre exemplu, pentru a for-rra iin nor cle climensiuni mijlocii sint necesare100000000000000 ki localor i i ; pentru a crea un vintcare sd sufle cu o viteza de 20 n/s, timp de -1-5 orepe o supralala lata de 200 m e necesar un consumcLe energie de 1 000 000 000 000 000 kilocalorii, iarpentru a schimba direcfia de deplasare a unei mase
de aer sint cle consumat 1 000 000 000 000 000 000kilocalorii etc. Produciia anuale de energie a tuturor
' statelor din lume, inclusiv cea atomicd, nu este inca
inalte ale atmosferei, de pulberi pentru captare Siconservare de cdlclurd in zonele polare.
Schimbarea qlobald a climei implicd, in afard deenergii uriage pe care ornul nu le are incd la dispo-zilie, 9i lungi intervale de tirnp, de mii Si milioanede ani. Anomaliile de climd pe care Ie constatAm in.scurta noastra \.iald $i care nu se reflecte in biologie{nu modificd fauna si flora) sint accidente ale acelu-ia$i climat. Numai aturlci cind pietrele ce se desprindintr-un an clin fal]curile murtilor, sub actiunea ten-peraturii, ploii 5i a vintului, vor cddea lntr-o secundd,noi oamenii vom pulea asista Ia schimbari de climd.
satisfAcaitcare nici pentru a crea unp lcal .
Actualmente (1967) se lucreazd
mic ciclon tro-
la proiecte de
schimbare regionald a climei prin lansare, in paturi
78
CUPRINS
INTRODUCERE
O inLrcbare jusl i l icdlS: se scbimbd cl ima? 5
NOTIUNI GENERALE DESPRE CLIMA 9
Ce este clima? Factorii genetici ai climei IRadiat ia solard 10Circulalia generald a atmosferei 16Compozilia atmosfelei 1SConditiile fizico-geografice 23
CLASIFICARILE $I
Clasif icidle cl imeiSchimbbri ie cl imei
SCI-I IMBARILE CLIMEt. 3l3135
FACTORI CARE INTERVIN IN SCHIMBAREACLIMEI 4A
Factod astronomici 48
Factori geologici si geogralici 57
Factori fizico-chimici ai aimosferei ea
Factorul circulatia geDerala a atmosferei ?2
Factori biologici 14
INCHETERE 76
P€rspectiva schimbdlii cliloatului 76
Redacror re!p. de cane: POMPILIU CARATOANTehDoredactor: Maria Popescu
Ddl lq cuies: U.03. 1967. Bun de l iDnr:30.05. 1967.Tilai: 21U0+125 ex. Hittiet setis U A 63 glm,. For-mat: 80x100132. colt editotiole: 3,35. colt tipdr. 2,50+ t pronte. A.: 36U11967, ln.lici .le cldsilicate zeci-aald: penlru bibliolecile mdri: 551.5, pentrd biblio-
teci le micl :551.5.
Iiparul executat sub coEaDda n. 2rt1967, la l[t.e-prinderea PoligraricS Cluj, s!r. arassai rr. 5-7,
Ctuj - Rep bli.a SocialistA RomAria
top related