muzica : edward simoni

Muzica : Edward SimoniMuzica : Edward Simoni

DeDe dimineaţă, iunie ne-a bătut în geam. dimineaţă, iunie ne-a bătut în geam. Început de vară, de bucurie, de căldură şi Început de vară, de bucurie, de căldură şi lumină. lumină.

Livada se inundă de o mare de cireşe Livada se inundă de o mare de cireşe gustoase, rubinii.gustoase, rubinii.

Râul cel zburdalnic se rostogoleşte ştrengar Râul cel zburdalnic se rostogoleşte ştrengar peste pietrele tăcute de o veşnicie, peste pietrele tăcute de o veşnicie, îndemnându-ne pe cărările vacanţei.îndemnându-ne pe cărările vacanţei.

Ne oprim la poale de codru unde vietăţi Ne oprim la poale de codru unde vietăţi ale pământului îşi caută liniştea iar ale pământului îşi caută liniştea iar izvoare albe ca spuma laptelui ne izvoare albe ca spuma laptelui ne potolesc setea.potolesc setea.

Cerul împrăştie o lumină nouă. Doar un nor, precum o barcă, se prinde în cuie argintii de imensitatea azurie.

E vară!E vară! E soare şi frumuseţe! E soare şi frumuseţe!

E veselie şi libertate!E veselie şi libertate!

E vacanţăE vacanţă şi totul e o minunăţie! şi totul e o minunăţie!

În oaza de linişte a oraşului, şoaptele izvorului ne ademenesc spre a-i săruta undele cristaline.

Fântâna arteziană îşi trimite întrebările de apă către călătorii uimiţi: Ce doriţi? Ce doriţi? Să vă răcoriţi?

Ademeniţi de adierea răcoroasă, ne oprim să desluşim cele o mie şi una de basme ştiute doar de izvorul de argint…

Mireasma parfumată a însoritei Mireasma parfumată a însoritei veri ne îndeamnă să ne bucurăm veri ne îndeamnă să ne bucurăm de această minunată zi.de această minunată zi.

Liniştea în suflet coboară … Liniştea în suflet coboară …

““Suim cu drag cărări de munteSuim cu drag cărări de munte

Lângă izvorul cristalin –Lângă izvorul cristalin –

Peste pârâu ne facem Peste pârâu ne facem punte,punte,

Cu voioşia ne-Cu voioşia ne-nsoţim.”nsoţim.”

( Elena Dragoş – “( Elena Dragoş – “Vacanţa-i Vacanţa-i câmp cu albăstrele”câmp cu albăstrele”))

Sub cântecul apelor ce coboară Sub cântecul apelor ce coboară din uriaşii din uriaşii de piatră, peisajul se schimbă mereu în de piatră, peisajul se schimbă mereu în culorile verii.culorile verii.

Cerul nu şopteşte nici un nor. Ecourile pădurii umplu abisurile. Pacea îşi întinde hotarele.

“ “Falnici sunt brazii Falnici sunt brazii veghindu-şi puieţii,veghindu-şi puieţii,

Piedică-s vântului, Piedică-s vântului, pavăză vieţii;pavăză vieţii;

Stâlpi maiestoşi pe Stâlpi maiestoşi pe aceste înalturiaceste înalturi

Ei străjuiesc ale muntelui Ei străjuiesc ale muntelui veacuri …”veacuri …” (Elena Dragoş – “ Creşte pe umăr de munte pădurea”

Coborâm duşi de istorie şi de legendă pe Coborâm duşi de istorie şi de legendă pe Valea Oltului, acest călător fără odihnă, care a Valea Oltului, acest călător fără odihnă, care a văzut multe şi a trăit multe…văzut multe şi a trăit multe…

Frumuseţea Frumuseţea RomRomânânieiiei ni se lipeşte de suflet: ni se lipeşte de suflet: munţii noştri roşi de ani, izvoarele şi râurile munţii noştri roşi de ani, izvoarele şi râurile cristaline, imensitatea cerului ccristaline, imensitatea cerului careare şi-a şi-a împrumutat culoarea din împrumutat culoarea din “ albastrul de “ albastrul de Voroneţ …”Voroneţ …”

Soarele însă, obosit, încearcă să se ascundă Soarele însă, obosit, încearcă să se ascundă printre pânze de ape. Lumina se zbate în printre pânze de ape. Lumina se zbate în vălul de întuneric al înserării. Este o luptă vălul de întuneric al înserării. Este o luptă grea. Zările sângerează. Soarele se lasă grea. Zările sângerează. Soarele se lasă învins. Copacii îşi aştern umbrele şi se învins. Copacii îşi aştern umbrele şi se pregătesc de culcare.pregătesc de culcare.

Unde este soarele? Ceasul îmi răspunde, Unde este soarele? Ceasul îmi răspunde, măsurând timpul…măsurând timpul…

Mâine, stăpânul luminii va răsări din nou! Mâine, stăpânul luminii va răsări din nou!

Inima mea tresare şi ochii mi se Inima mea tresare şi ochii mi se luminează când privesc imagini luminează când privesc imagini de la noi din ţară. Oriunde aş fi, de la noi din ţară. Oriunde aş fi, pe cărări umbrite de codripe cărări umbrite de codriii seculari, pe vârfuri semeţe de seculari, pe vârfuri semeţe de Carpaţi sau pe nisipul fierbinte Carpaţi sau pe nisipul fierbinte răcorit de valurile înspumate ale răcorit de valurile înspumate ale Mării Negre, Mării Negre, sunt la mine sunt la mine acasă …acasă …

Realizat de : înv. Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan” FocşaniRealizat de : înv. Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan” Focşani

BIBLIOGRAFIE:

-Din compunerile elevilor mei;

- Elena Dragoş – Poezii

- Fotografii din arhiva personală

- http;//images.google.ro