modele de evaluare a op
Post on 21-Jun-2015
491 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Sutudenţii:Cocea-Lionescu Irina Gr.22
Iftime Raluca Gr.22Ioniţă Ana-Lavinia (căs. Gliga) Gr.21
Moldovanu Diana-Luminiţa Gr.21Nevoie Iuliana Gr.13
CUPRINS
1 MODELE DE EVALUARE A ACŢIUNILOR 3
1.1 MODELUL EVALUĂRII ACTIVELOR DE CAPITAL (CAPM) 31.2 MODELUL GORDON 6
2 MODELE DE EVALUARE A OBLIGAŢIUNILOR 7
2.1 METODA DCF 72.2 DURATA MACAULAY 8
3 MODELE DE EVALUARE A OPŢIUNILOR 9
MODELUL BLACK AND SHOLES 9
4 ALTE MODELE FINANCIARE 11
4.1 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT ŞI A TREZORERIEI NETE 124.2 ANALIZA RATELOR FINANCIARE 134.2.1 ANALIZA RATELOR FINANCIARE UZUALE 134.2.2 ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO FINANCIARI 164.2.3 ANALIZA ALTOR RATE INVENTATE 19
5 Concluzii 21
1
Proiectul nostru este format din patru capitole, conform planului stabilit.
Primul capitol se referă la analiza acţiunilor şi conţne Modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model)
şi modelul DDM (Dividend Discount Model) aplicate pe exemplul
acţiunilor SNP Petrom.
Cu activităţi în domenile: Explorare, Producţie şi Rafinare, Petrom
este în topul celor mai tranzacţionate acţiuni la Bursa de Valori Bucuresti.
Firma are rezerve dovedite de petrol şi de gaz de 940 mil. bep, o capacitate
maximă de rafinare de 8 milioane tone metrice pe an, aproximativ 600
benzinării în România şi 200 în Moldova, Bulgaria şi Serbia. În 2006, cifra
de afaceri a companiei a fost de 3,709 mil. Euro. Compania a avut o
evoluţie spectaculoasă după privatizarea din 2004. Procesul de modernizare iniţiat în 2005 este în curs de
desfăşurare, conform strategiei de dezvoltare Petrom până în anul 2010.
În cel de-al doilea capitol am tratat două modele de evaluare a obligaţiunilor. Am analizat
obligaţiunile emise de Banca Comercială Română cu Modelul DCF (Discounted Cash-Flow) şi Modelul
Durata Macaulay.
Obligaţiunile emise de BCR se incadrează în categoria
oligaţiunilor corporative. Banca Comerciala Romana s-a mentinut,
în anul 2007, pe primul loc în topul băncilor româneşti, în funcţie
de cota de piaţă pe active, cu 23,4%, după cum reiese din Raportul anual al Bancii Nationale a Romaniei.
Anul 2007 a adus pentru BCR cel mai mare profit net anual din istoria BCR. Profitul net raportat după
impozitare şi plata intereselor minoritare a crescut cu 22,3% de la 756,3 milioane RON (214,5 milioane
EUR) la 924,8 milioane RON (276,5 milioane EUR). In plus, reţeaua de unităţi BCR a fost extinsă în cursul
aceluiaşi an prin deschiderea a 92 de noi unităţi, ajungând la un număr de 562 de unităţi retail la sfârşitul lui
decembrie, în vreme ce numărul salariaţilor a scazut cu 12,7% comparativ cu decembrie 2006, la 9.697 de
angajaţi.
Capitolul trei face referire la metodele de evaluare a opţiunilor prin detalierea Modelului Black and
Sholes.
În partea a patra a proiectului am ales ca exemplu practic firma
Petrolexportimport pe care am supus-o Analizei fondului de rulment, necesarului de
fond de rulment şi a trezoreriei nete şi Analizei principalelor rate financiare. Aceste
două metode de analiză sunt practic cele mai cunoscute.
Acţiunile emise de societate se tranzacţionează la categoria a II a Bursei de
Valori Bucureşti sub simbolul PEI, iar prima zi de tranzacţionare a fost 04 ianuarie 1999.
Nota de origialitate a proiectului se regăseşte în subcapitolul trei din capitolul patru unde am inventat
cinci noi rate financiare care ar putea fi folosite în analiza unei firme şi le-am aplicat practic pe firma mai
sus menţionată.
2
1 Modele de evaluare a acţiunilor1.1 Modelul evaluării activelor de capital (CAPM)
Modelul evaluării activelor de capital reprezintă unul din modelele de bază ale teoriei financiare
moderne, fiind fundamentat în cadrul pieţei de capital prin lucrările lui William Sharpe (1965), John Lintner
(1965) şi Jan Mossin (1966). CAPM permite realizarea unei predicţii precise privind rata sperată de
rentabilitate a oricărui active financiar.
Ipoteze
Setului de ipoteze al modelului cuprinde:
Raţionalitatea investitorilor şi aversiunea acestora faţă de risc, ceea ce îi transformă pe
aceştia în “investitori eficienţi Markowitz” care vor selecta portofoliile situate pe frontiera
eficientă în funcţie de propria lor funcţie de utilitate;
Divizibilitatea infinită a plasamentelor, semnificând posibilitatea tranzacţionării oricărei părţi
dintr-un activ sau portofoliu, ceea ce permite reprezentarea grafică alternativelor de investiţii
sub forma unor curbe continue;
Absenţa impozitelor, taxelor şi a costurilor de tranzacţionare;
Absenţa inflaţiei (sau anticiparea corectă a ratei inflaţiei) şi a oricărei modificări în rata
dobânzii;
Existenţa echilibrului pe piaţa de capital, ceea ce indică evaluarea fiecărui titlu financiar în
care se investeşte în raport cu nivelul său de risc;
Omogenitatea anticipărilor investitorilor, fiecare dintre aceştia estimând aceleaşi distribuţii
de probabilitate ale rentabilităţilor viitoare ale titlurilor;
Omogenitatea perioadei de previziune, semnificând existenţa pentru toţi investitorii a unei
singure perioade de investiţie, dar cu precizarea că eventualele difereţe între investitori în
acest sens ar necesita determinarea unor măsuri ale riscului şi rentabilităţii care să fie
consistente cu respectivele orizonturi de investiţie;
Posibilitatea oferită investitorilor de a împrumuta şi de a se împrumuta cu orice sumă de
bani la rata dobânzii fără risc (r ).
Mod de calcul
Metoda CAPM urmăreşte următoarele etape:
a) să se determine rentabilităţile lunare ale acţiunii şi indicelui bursier după formulele
r(A)t = u:nde
r(A)t – rentabilitatea unui titlu/indice la momentul t
P(A)t+1 – cotaţia titlului la momentul t+1
P(A)t – cotaţia titlului la momentul t
Pentru a ajunge la rentabilitatea lunară medie se însumează rentabilităţile lunare şi se împart la
numărul acestora.
3
r(A)= unde r(A) este rentabilitatea medie lunară şi T numărul rentabilităţlor calculate
anterior (T=12 deoarece avem 12 luni deci 12 rentabilitaţi într-un an).
b) riscul ataşat rentabilităţii medii ∂²(A)=
c) relaţia dintre rentabilităţile lunare ale acţiunii şi cele ale indicelui bursier (în cazul nostru BET-C)
Cov(A,BET-C)= =covariaţia titlu cu indice bursier
ρ(A, BET-C) = = coeficintul de corelaţie
d) factorul Beta al acţiunii (β(A))
e) rentabilitatea estimată cu ajutorul CAPM - E
E =r + *[E - r ] Exemplu de calcul pe acţinea SNP Petrom
Acţiunile Petrom Bucureşti şi indicele BET-C al bursei unde este listată compania au înregitrat în
ultimele 13 luni următoarele valori:
Nr. crt
Preţul de închidere din ultima zi a lunii pentru acţiunea SNP
Valoare în puncte din ultima zi a lunii pentru indicele bursie BET-C
1 0,4990 6521,062 0,3920 5167,493 0,3960 5202,334 0,4150 4964,975 0,4890 5028,046 0,5500 5488,627 0,4630 4637,508 0,4600 4444,269 0,4110 4055,20
10 0,3170 3235,7411 0,1590 2169,6612 0,1820 2177,3913 0,1810 1977,10
În tabelul atasat s-au calculat rentabilităţile lunare ale acţiunii SNP şi ale indicelui BET-C:
Nr. crt R(A) R(BET-C)1 -0,2144 -0,20762 0,0102 0,00673 0,0479 -0,04564 0,1783 0,01275 0,1247 0,09166 -0,1582 -0,015507 -0,0065 -0,0417
4
8 -01065 -0,08759 -0,2287 -0,0202110 -0,4984 -0,329411 0,1446 0,003612 -0,0055 -0,0919
TOTAL -0,7125 -1,0462
Rentabilitatea lunară medie
r(A)= = -0,0594= -5,94%
r(BET-C)= = -0,0872= -8,72%
Dispersia
∂²(A)= = = 0,0374=3,74%
∂(A)= 0,1934%
∂²(BET-C)= = = 0,0140=1,40%
∂(BET-C)= 0,1183=11,83%
Covariaţia rentabilităţilor
Cov(A,BET-C)= = = 0,0218=2,18%
Coeficientul de corelaţie
ρ(A, BET-C) = = = =
0,9528=95,28%Corelaţia este pozitivã, clasa de acţiuni A este perfect corelatã pozitiv cu indicele BET-C şi corelaţia
este puternicã, fiind mai mare decât 0,5.
95,28 % din variaţia rentabilitãţii acţiunii (A) poate fi explicatã prin variaţia rentabilitãţii indicelui
bursier
Factorul Beta
= 1,5571%
Deoarece β > 1, rezultã o volatilitatemai ridicatã a preţului acţiunii în raport cu piaţa, şi implicit,
acţiunea este mai riscantã. Unei creşteri a rentabilitãţii lunare a portofoliului de piaţã (indicelui BET-C) cu o
unitate procentualã îi corespunde o creştere a rentabilitãţii lunare a acţiunii A cu 1.5571% .
Rentabilitatea estimată cu ajutorul CAPM (Rata lunară a dobânzii la titlurile de stat = 0,7974%)
E =0,7974%+1,5571*(-0,0594% – 0,7974%) =0,7974%-1,3341% =-0,5367%
5
1.2 Modelul GORDON
Ipoteze:
-serie mare de dividende;- <re
Mod de calcul:
unde,
Dt – dividentul pe acţiune în momentul t
Dt-1 – dividentul pe acţiune în momentul t-1
g – rata de creştere a dividendului
re- rata de actualizare
Exemplu de calcul pe acţinea SNP Petrom
Sã se estimeze care a fost rentabilitatea acţiunii SNP SNP Petrom la sfârşitul anului 2007 dacã
aceasta se tranzacţiona la data de 23 decembrie 2007 la 0.4990 RON/acţiune iar compania a plãtit în ultimii
şapte ani urmãtoarele dividende: D(2000)=2.4901, D(2001)=0.0035, D(2002)=0, D(2003)=0.0027,
D(2004)=0, D(2005)=0,0130, D(2006)=0,0179, D(2007)=0,0191.
Se observã, cã pentrul anul 2007 acţiuniea SNP SNP Petrom nu este rentabilã. Acest rezultat se poate
explica prin faptul cã, valoarea dividentdului per acţiune acordat de SNP Petrom pentru anul 2007, este
inferioarã valorii acordate în 2000.
Petrom nu a acordat dividende în 2002 şi 2004, iar în 2003 şi 2001 dividendul a fost de doar 0.0027
respectiv 0.035 lei/acţiune, valoarea dividendului urmând sã creascã începâd abia cu anul 2005, când a avut
loc privatizarea SNP Petrom, acţiune ce s-a dovedit beneficã pentru companie. În concluzie, randamentul
din dividende pentru investitori a fost neglijabil.
2 Modele de evaluare a obligaţiunilor2.1 Metoda DCF
Ipoteze:
existenţa unei pieţe perfecte;
6
existenţa investitorilor raţionali;
omogenitatea perioadei de previziune.
Mod de calcul
Procesul de evaluare a obligaţiunilor conţine trei etape:
1. Estimarea veniturilor generate de obligaţiune până la scadenţă
Obligaţiunea generează 2 tipuri de venituri:
cupoane – plătite de emitent pe durata de viaţă a obligaţiunii, de regulă semestrial;
principalul (valoarea nominală) sau preţul de vânzare.
În cazul obligaţiunilor plain vanilla, care au o dobândă fixă şi o scadenţă bine determinată, estimarea
veniturilor generate de obligaţiune este foarte simplă. În cazul celorlalte tipuri de obligaţiuni, în estimarea
veniturilor acestora până la scadenţă investitorul trebuie să ţină seama de toate caracteristicile obligaţiunii pe
care o evaluează şi de riscurile asociate şi care pot influenţa aceste venituri.
2. Determinarea ratei de actualizare
Rata de actualizare este egalăcu rata de dobândă observată (pe piaţă) pentru împrumuturi similare cu
scadenţă egală cu maturitatea obligaţiunii de evaluat.
Rata dobânzii pe piaţă este compusă dintr-o rată reală a dobânzii, fără niciun grad de risc plus mai
multe prime care reflectă inflaţia, gradul de risc al instrumentului financiar respectiv şi gradul de lichiditate
al acestuia şi este nivelul minim al ratei de dobândă pe care investitorii îl solicită pentru a realiza investiţia.
În cazul obligaţiunilor corporative rata de actualizare este mai ridicată ţi depinde de ratingul acordat
de agenţiile de rating.
3. Calcularea preţului obligaţiunii ca valoare actualizată a veniturilor estimate
P0 – pretul obligatiunii
C – cuponul obligatiunii
T - scadenta (in ani) a obligatiunii
VN – valoarea nominala a obligatiunii
rd – rata dobanzii pe piata
Exemplu de calcul pe Obligaţiunea emisă de Banca Comercială Română
(rată semestrială)VN= 100,00 RON
T=3 ani
C=c*VN=7,25*100=7,25 lei
7
=72,44
2.2 Durata Macaulay
Durata Macaulay reprezintă scadenţa efectivă a obligaţiunii, este o măsură a cât trebuie să aştepte, în
medie, investitorul în obligaţiune până la primirea cash-flow-urilor obligaţiunii. Aceasta coincide cu
scadenţa doar în cazurile obligaţiunilor cu cupon zero, pentru celelalte obligaţiuni se determină ca o medie
ponderată a scadenţelor diferitelor cash-flow-uri.
Ipoteze
plasamentele sunt perfect divizibie;
nu exista costuri de tranzactionare, impozite sau taxe;
informaţiile sunt disponibile tuturor investitorilor.
Mod de calcul
Durata Macaulay presupune calcularea ponderii (greutăţii specifice) a valorii prezente a fiecărui
cash-flow în totalul valorilor prezente ale acestora, urmată de înmulţirea fiecărei ponderi cu scadenţa
fiecărui cash-flow şi însumarea valorilor obţinute.
unde,
DMacaulay - durata Macaulay
T - scadenta (in ani) a obligatiunii
C – cuponul obligatiunii
VN – valoarea nominala a obligatiunii
rd – rata dobanzii pe piata
Exemplu de calcul pe Obligaţiunea emisă de Banca Comercială Română
c – rata cuponului (semestrială)
VN= 100,00 RON
T=3 ani
8
CF – cash-flow
VP(CF) – valoarea actualizata (prezenta) a cash-flow-urilor
AN(T) SEMESTRU (t)
CASH-FLOW
VP(CF) PONDEREA VP(CF)
SCADENŢA PONDERATĂ
1 1 3.625 3.295455 4.549219417 0.0454921942 3.625 2.995868 4.135654015 0.08271308
2 3 3.625 2.723516 3.759685468 0.1127905644 3.625 2.475924 3.41789588 0.136715835
3 5 3.625 2.25084 3.107178073 0.1553589046 103.625 58.49361 80.74766842 4.844860105
TOTAL 72.44 100 5.377930682 DMacaulay=5,37
Durata modificată
4,88
Dm – durata modificata
DMacaulay – durata Macaulay
rd – rata dobanzii pe piata
3 Modele de evaluare a opţiunilorModelul Black and Sholes
De la publicarea sa în 1973, modelul Black-Scholes a devenit un instrument foarte utilizat. Modelul,
propus de Fischer Black şi Myron Scholes, a fost extins astfel încât să permită evaluarea opţiunilor pe curs
de schimb, pe indici bursieri şi pe contracte futures.
Ipoteze
Presupunerile modelului sunt:
▪ Activul nu plateste dividende pe parcursul vietii optiunii
▪ Optiunea este de tip european
▪ Pietele sunt eficiente
▪ Nu se percep comisioane
▪ Rata de dobanda ramane constanta
▪ Randamentele au o distributie lognormal;
• Variaţia cursurilor activelor suport urmăreşte un proces stochastic continuu în timp.
Ipoteza de bază a acestui model este că flutuaţiile preţului activului suport urmăresc o lege normală
(legea lui Gausse).
Mod de calcul9
Forma ecuaţiei este :
unde V reprezintă valoarea opţiunii, r rata dobânzii fără risc, S pretul de piaţă
Ecuaţia este diferenţială parţială, liniară, parabolică.
Cu presupunerea referitoare la neplata dividentelor până la scadenţă, preţul unei opţiuni CALL este
dat de următoarea formulă:
unde
- St este preţul curent al acţiunii;
- r este rata fără risc a dobânzii;
- X reprezintă preţul de exerciţiu;
- τ reprezintă timpul rămas până la scadenţa opţiunii (exprimat în ani);
- σ reprezintă volatilitatea activului suport;
Funcţia Φ urmează o distribuţie normală de medie zero şi dispersie egală cu 1:
În aceste condiţii, parametrul h poate fi scris într-o formă echivalentă în felul următor:
Cele două expresii ale parametrului h sunt echivalente. şi sunt valori ale
distribuţiei normale standard, ele reprezentând probabilităţi ce variază între 0 şi 1.
Dacă h → ∞ atunci → 1 şi → 1 ceea ce ne conduce la:
adică, atunci când h → ∞ valoarea unei opţiuni CALL tinde către preţul acţiunilor din care se scade valoarea
ajustată a preţului de exerciţiu al opţiunii. Acest lucru se poate întâmpla atunci când:
a) preţul activului suport devine foarte mare în raport cu preţul de exerciţiu;
b) şi opţiunea este foarte aproape de scadenţă. În acest caz Ct ≈ St - X deoarece
→ 1 atunci când τ → 0 iar preţul opţiuni este egal aproape în întregime cu valoarea sa intrinsecă.
c) şi volatilitatea tinde către 0. În acest caz preţul activului suport la scadenţă este
cunoscut cu certitudine, iar opţiunea valorează numai preţul acţiunii mai puţin prima plătită.
Presupunerea că h → ∞ este puţin nerealistă, deoarece în realitate h ia valori mai mari decât 3, iar
valoarea funcţiei Φ(h) va fi foarte apropiată de 1. Aceasta arată că, dacă preţul acţiunii este mare în raport cu
10
preţul de exerciţiu al opţiunii, dacă opţiunea se apropie de scadenţă sau dacă dispersia activului suport tinde
către zero atunci valoarea unei opţiuni va fi Ct ≈ St - X.
Valoarea teoretică a unei opţiuni PUT, conform modelului Black-Scholes, în condiţiile îndeplinirii
aceleiaşi ipoteze cu privire laneplata de dividente pe parcursul existenţei opţiunii, este dată de formula
similară cu cea a opţiunii CALL:
La fel ca şi în cazul unei opţiuni CALL, valoarea unei opţiuni PUT este funcţie de cei cinci
parametrii: St, X, r, τ şi σ. În cazul în care h → -∞ atunci → 1 şi → 1ceea ce ne
conduce la:
Acest lucru este echivalent cu faptul că, atunci când h are o valoare mai mică de -3 valoarea unei
opţiuni PUT este egală cu preţul de exerciţiu din care se scade cursul activului suport al opţiunii. Acest lucru
se poate întâmpla dacă:
a) preţul activului suport devine foarte mic în raport cu preţul de exerciţiu;
b) şi opţiunea este foarte aproape de scadenţă. În acest caz
Pt ≈ X - St deoarece → 1 atunci când τ → 0 iar preţul opţiunii este egal aproape în întregime cu
valoarea sa intrinsecă.
c) şi volatilitatea tinde către 0.
4 Alte modele financiareÎn categoria modelelor financiare de analiză pot fi incluse şi:
Analiza fodului de rulment, a necesarului de fond de ulment şi a trezoreriei nete;
Analiza ratelor financiare;
Analiza altor rate care oferă informaţii despre obiectul analizei.
Petrolexportimport a luat fiinţă în anul 1948 prin decizia Consiliului de Miniştri. La data de
31.05.1948 apare înmatriculată în Registrul Societăţilor Anonime la Camera de Comerţ şi Industrie
Bucureşti sub nr. 60/31.05.1948. In anul 1982 întreprinderea Petrolexportimport se reorganizează. In data de
04 ianuarie 1991 întreprinderea devine societate pe acţiuni cu capital integral de stat, fiind principalul agent
de comerţ exterior în domeniul importului de petrol şi exportului produselor petroliere pentru sistemul de
rafinare românesc. Din data de 9 mai 2000 societatea a fost complet privatizată.
Societatea are următoarele obiecte de activitate:
- operaţiuni comerciale de import şi export, industriale, financiare şi de orice altă natură cu
ţiţei, produse petroliere, petrochimice precum şi alte produse provenite din sau necesare
pentru rafinăriile de prelucrare a ţiţeiului, combinatele petrochimice;
- navlosirea şi contractarea de mijloace de transport maritime, fluviale şi respectiv terestre ca
acte de comerţ pe cont propriu;
11
- import export de produse chimice, produse agricole şi alimentare, energie electrică, ciment,
lemn, bunuri de consum, maşini, echipamente; etc.
4.1 Analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete
În tabelul următor sunt surprinse calculul şi valorile fodului de rulment, a necesarului de fond de
ulment şi a trezoreriei nete la firma Petrolexportimport pentru perioada 2004-2007.
2004 2005 2006 2007Active imobilizate 7740500 7428202 8054235 17350714Datorii pe termen lung 0 0 0 0Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 4711000 5674080 5429210 6002265Capitaluri proprii 17583052 28350429 17244321 22508396Fondul de rulment 14553552 26596307 14619296 11159947Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711Creanţe 9581531 28061406 16717281 5154963Cheltuieli în avans 329533 196704 142087 377085Datorii nefinanciare pe termen scurt 5336334 4423963 5563920 0Venituri în avans 3007 186752 178519 248678Necesarul de fond de rulment 26662107 56693951 52611817 34994081Disponibilităţi băneşti 7434838 7830533 3729565 3111484Datorii financiare pe termen scurt 19543393 37928177 41722086 26945618Trezoreria netă -12108555 -30097644 -37992521 -23834134
Existenţa unui FRN pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung. Mărimea pozitivă
a NFR este efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri.
După cum se observă şi din graficul de mai sus fondul de rulment are în primii doi ani un trend
crescător, iar în ultimii doi ani ai analizei
capătă un trend descrescător. Nevoia de
fond de rulment a firmei are perioade de
creştere şi descreştere dar evoluează
după un trend crescător, ceea ce duce la
o trezorerie netă negativă. În concluzie
firma nu dispune de suficiente fonduri
pentru finanţarea activităţii sale şi se
confruntă cu o lipsă de lichidităţi.
4.2 Analiza ratelor financiare
4.2.1 Analiza ratelor financiare uzuale
Rate financiare de analiză a capacităţii de plată
1. Rata curentă :
2004 2005 2006 2007Active curente 39106753 68938495 61941734 37977158Pasive curente 24879727 42352140 47286006 26945618Rata curenta 1.57 1.63 1.31 1.40
12
Active curente
Pasive curenteRc =
timp
Valoare
FR
NFR
Valoarea activelor curente este suficientă pentru a acoperi valoarea datoriilor pe termen scurt, însă
aceasta a cunoscut o uşoară depreciere faţă de 2005 cauzată de diminuarea creanţelor şi a disponibilităţilor
băneşti. Rata este supraunitară, ceea ce semnifică faptul că fondul de rulment financiar este pozitiv.
2. Rata rapida:
2004 2005 2006 2007Active curente 39106753 68938495 61941734 37977158Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711Pasive curente 24879727 42352140 47286006 26945618Rata rapida 0.68 0.85 0.43 0.31
În 2004 şi 2005 rata curentă s-a situat în jurul valorii de 0.8, firma făcând faţă datoriilor curente pe
seama activelor de trezorerie şi a creanţelor. În 2006, respectiv 2007, rata curentă scade la jumătate atingând
valoarea de 0.43, respectiv 0.31, din cauza diminuării creanţelor comerciale şi a încasărilor.
3. Rata „cash”:
În 2007 rata cash a fost de 0.11, la jumătate din valoarea normală medie de 0.2. Această situaţie a
fost cauzată de scăderea încasărilor, ca urmare a reducerii valorii creanţelor comerciale.
Rate financiare de analiză a finanţării prin credite (gradul de îndatorare)
1. Rata îndatorării:
2004 2005 2006 2007Disponibilităţi 7434838 7830533 3729565 3111484Valori mobiliare 0 0 0 0Datorii curente 24879727 42352140 47286006 26945618Rata cash 0.30 0.19 0.08 0.11
2004 2005 2006 2007Pasive curente 24879727 42352140 47286006 26945618Împrumuturi pe termen mediu si lung
0 0 0 0
Total activ 47176786 76563401 70138056 55704957Rata îndatorării 52.74 55.32 67.42 48.3713
Active curente - Stocuri
Pasive curenteRr = = Creanţe + Active de trezorerie
Pasive curente
Active de trezorerieDatorii curenteRcash = =
Disponibilităţi + Valori mobiliare de plasament
Datorii curente
Total datoriiTotal activ
Rî =
X 100 =
Total pasive curente + Împrumuturi pe termen mediu şi lung
Total activ X 100
Ponderea creditelor în totalul fondurilor firmei variază în jurul valorii medii normale de 66%. În
ultimul an se constată o scădere considerabilă a gradului de îndatorare cu circa 19 procente faţă de anul
anterior.
2. Rata de acoperire a dobânzilor:
În
primii doi ani ai analizei firma nu este în situaţia de a fi dată în judecată pentru neonorarea obligaţiilor faţă
de creditori. În 2006 firma apelează la împrumuturi pe termen scurt într-o măsură mai mare ceea ce
determină diminuarea ratei de acoperire a dobânzilor. Pentru remedierea situaţiei Petrolexportimport va
adopta o politică de uşoară reducere a valorii creditelor comerciale. Anul 2007 aduce însă pierderi firmei
determinate de lipsa de lichidităţi de la nivel macroeconomic şi în consecinţă Petrolimportexport nu îşi mai
poate acoperi cheltuielile cu dobânzile.
Rate financiare de analiză a eficienţei utilizării activelor
1. Rata de rotaţie a stocurilor:
Rata de rotaţie a stocurilor scade de la circa 8 rotaţii în 2004 la 2 rotaţii în 2006, datorită imobilizării
de fonduri financiare tot mai mari în stocuri, dar şi diminuării veniturilor din vânzarea mărfurilor. În 2007
rata de rotaţe a stocurilor scade la aproximativ o rotaţie pe fondul diminuării drastice a cifrei de afaceri.
2. Durata medie a încasărilor de la clienţi:
Durata medie a încasărilor a cunoscut o înrăutăţire faţă de 2004, când aceasta era de 17 zile, datorită
diminuării cifrei de afaceri (a valorii mărfurilor vândute) şi creşterii valorii clienţilor. În următorii trei ani se
observă îmbunătăţire de la 85 de zile în 2005 la 67 de zile în 2006 şi la 47 de zile în 2007. Firma a purtat o
politică de reducere a creditului comercial ceea ce a dus la diminuarea vânzărilor către clienţi.
2004 2005 2006 2007Profit brut 3426838 15729790 1512049 -4290900Cheltuieli cu dobânzile 795175 1265057 1742002 678218Rata de acoperire a dobânzilor 5.31 13.43 1.87 -
2004 2005 2006 2007Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711Rata rotaţie stocuri 7.64 3.32 1.86 1.34
2004 2005 2006 2007Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Vânzări zilnice 469904 300719 211431 109175Clienţi 8061238 25640328 14072953 5154963Durata medie a încasărilor
17.16 85.26 66.56 47.22
14
Rad = Profit brut + Cheltuieli cu dobânzile
Cheltuieli cu dobânzileX 100
Cifra de afaceri
Valoarea stocurilorRrs =
Clienţi
Vânzări zilniceDmî =
3. Rata de utilizare a activelor fixe:
Deşi se constată o descreştere a acestei rate se poate spune că firma utilizează eficient activele fixe
de care dispune.
Rate financiare de analiză a eficienţei echipei manageriale
1. Rata profitului:
În 2006 din cauza creşterii gradului de îndatorare au crescut cheltuielile financiare ceea ce a condus
la diminuarea profitului. În 2007 scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor a influenţat activitatea firmei
aceasta înregistrând pierderi. Pentru o îmbunătăţire a acestui indicator propunem creşterea producţiei proprii
pe baza excesului de stocuri.
2. Rentabilitatea investiţiilor:
Diminuarea profitului din cauzele menţionate mai sus duce şi la diminuarea rentabilităţii investiţiilor
pentru anul 2006. Pierderile înregistrate în 2007 conduc la o rentabilitate negativă a investiţiilor.
3. Rata rentabilităţii financiare:
2004 2005 2006 2007Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Active imobilizate 7740500 7428202 8054235 17350714Amortizări şi provizioane 409460 459463 463121 759005Rata de utilizare a activelor fixe
23.40 15.75 10.17 2.40
2004 2005 2006 2007Profitul net 2210277 12977655 1332573 -4290900Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Rata profitului 1.29 11.82 1.73 0
2004 2005 2006 2007Profitul net 2210277 12977655 1332573 -4290900Total activ 47176786 76563401 70138056 55704957Rentabilitatea investiţiilor 4.69 16.95 1.90 -0.08
2004 2005 2006 2007Profitul net 2210277 12977655 1332573 -4290900Capital propriu 17583052 28350429 17244321 22508396Rentabilitatea financiară 12.57 45.78 7.73 -0.19
15
Rp = Profit net
Cifra de afaceriX 100
Ri = Profit net
Total activeX 100
Cifra de afaceri
Valoare netă a activelor fixeRua =
Rf = Profit net
Valoarea totală a capitalului propriuX 100
Rentabilitatea financiară este supusă şi ea diminuării datorită evoluţiei negative a profitului. Deşi
acţionarii firmei nu sunt remuneraţi în măsura în care şi-ar dori, rata se situează la un nivel acceptabil până
în 2006.
4.2.2 Analiza indicatorilor economico financiari
Indicatorii de lichiditate
1. Indicatorul lichidităţii curente:
Indicatorul coincide cu Rata curentă, calculată şi interpretată la punctul 4.2.1. Intre Datorii curente şi
Pasive curente nu există nici o diferenţă ele semnificând de fapt datorii pe termen scurt (scadente până la un
an).
2. Indicatorul lichidităţii imediate:
Acest indicator este identic cu Rata rapidă, analizată la punctul anterior.
Indicatori de risc
1. Indicatorul gradului de îndatorare:
sau
Capitalul împrumutat conform OMFP 1752/2005 înseamnă credite cu o scadenţă mai mare de un an.
Firma Petrolexportimport nu are datorii cu scadenţă mai mare de un an, calcularea valorii indicatorului fiind
irelevantă (zero).
2. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor:
Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este de fapt profitul brut la care se
adaugă cheltuielile cu dobânzile (EBIT). Indicatorul se suprapune cu Rata de acoperire a dobânzilor,
determinată la subcapitolul 4.2.1.
Indicatori de activitate (de gestiune)
1. Viteza de rotaţie a stocurilor:
2004 2005 2006 2007Cost vânzări (nota explicativă 4) 169663709 105465526 74597246 indisponibil
16
Active curente
Datorii curenteIc =
Active curente - Stocuri
Datorii curenteIi =
IG = Capital împrumutat
Capital propriuX 100 IG =
Capital împrumutat
Capital angajatX 100
Iad = Profit înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit
Cheltuieli cu dobânzile
Cost vânzări
Stoc mediuVrs =
Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711Viteza de rotaţie a stocurilor 7.68 3.19 1.80 indisponibil
Viteza de rotaţie a stocurilor urmează o tendinţă descrescătoare ceea ce marchează faptul că firma se
confruntă cu probleme de lichiditate. O parte tot mai mare din capitalul investit în activele de exploatare
rămâne imobilizată în stocuri. De asemenea, reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor evidenţiază faptul că
societatea se confruntă cu dificultăţi de desfacere a produselor sale. Pentru 2007 nu se poate calcula valoarea
indicatorului deoarece nota explicativă 4 din situaţiile financiare nu a fost facută publică.
2. Număr de zile de stocare:
2004 2005 2006 2007Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711Cost vânzări (nota explicativă 4) 169663709 105465526 74597246 indisponibilNumăr de zile de stocare 47.52 114.37 203.03 indisponibil
Scăzând viteza de rotaţie a stocurilor automat creşte numărul de zile de stocare. Pentru 2007 nu se
poate calcula valoarea indicatorului deoarece nota explicativă 4 din situaţiile financiare nu a fost facută
publică.
3. Viteza de rotaţie a debitelor – clienţi:
Indicatorul oferă aceleaşi rezultate ca Durata medie a încasărilor de la clienţi (punctul 4.2.1.), dacă
considerăm soldul mediu clienţi identic cu volumul creanţelor comerciale.
4. Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor:
2004 2005 2006 2007Sold mediu furnizori 3523858 3301521 2762172 indisponibilCost vânzări (nota explicativă 4) 169663709 105465526 74597246 indisponibilViteza de rotaţie a creditelor-furnizor
7.58 11.43 13.52 indisponibil
Creditul comercial obţinut de la furnizor înregistrează o creştere de circa 2 zile de la an la an, ceea ce
este în favoarea firmei. Pentru 2007 nu se poate calcula valoarea indicatorului deoarece nota explicativă 4
din situaţiile financiare nu a fost facută publică.
5. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate:
17
Ns = Stoc mediu
Costul vânzărilorX 365
Vrc = Sold mediu clienţi
Cifra de afaceriX 365
Cifra de afaceri
Active imobilizateVai =
Vrf = Sold mediu furnizori
Achiziţie de bunuriX 365
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate a scăzut treptat din cauza diminuării cifrei de afaceri.
Această situaţie poate duce la uzarea morală a tehnologiei deţinute de firmă.
6. Viteza de rotaţie a activelor totale:
Eficienţa folosirii activelor firmei manifestă un trend descrescător datorat în cea mai mare parte
diminuării cifrei de afaceri, prin scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor. Scade intensitatea cu care este
utilizată averea firmei şi în acelaşi timp scade capacitatea obţinerii de valoare adăugată.
Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilitatea capitalului angajat:
2004 2005 2006 2007Profit brut 3426838 15729790 1512049 -4290900Cheltuieli cu dobânzile 795175 1265057 1742002 678218Total 1 4222013 16994847 3254051 -3612682Capital propriu 17583052 28350429 17244321 22508396Datorii pe termen mediu şi lung 0 0 0 0Rentabilitate capital angajat 0.24 0.60 0.19 -0.16
Capitalul angajat este folosit cu o eficienţă de 24% în 2004, de 60% în 2005 şi de 19% în 2006.
Trendul descrescător al profitului brut din anul 2006 impune un trend descrescător şi rentabilităţii capitalului
angajat. Pierderea înregistrată în 2007 duce la o valoare negativă a rentabilităţii capitalului angajat.
2. Marja brută din vânzări:
2004 2005 2006 2007Profit brut din vânzări (nota explicativă 4) 2165403 15696092 2789201 IndisponibilCifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Marja brută din vânzări 1.26 14.30 3.61 Indisponibil
2004 2005 2006 2007Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Active imobilizate 7740500 7428202 8054235 17350714Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
22.16 14.78 9.58 2.30
2004 2005 2006 2007Cifra de afaceri 171514899 109762482 77172472 39848948Total active 47176786 76563401 70138056 55704957Viteza de rotaţie a activelor totale
3.64 1.43 1.10 0.72
18
Cifra de afaceri
Total active Vat =
Rca = Profit înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit
Capital angajat
Mb = Profit brut din vânzări
Cifra de afaceriX 100
Evoluţia nefavorabilă a marjei corelată cu scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor scoate în evidenţă
faptul că firma are probleme cu desfacerea producţiei, deoarece în anul 2006 firma nu a mai avut acces pe
piaţa externă. Pentru 2007 nu se poate calcula valoarea indicatorului deoarece nota explicativă 4 din
situaţiile financiare nu a fost facută publică.
4.2.3 Analiza altor rate inventate
1. Spaţiul de mişcare al salariaţilor
2004 2005 2006 2007Suprafaţa medie a halei (mp) 1532 1532 1532 1532Număr salariaţi 38 42 36 29
40.32 36.78 42.56 52.83
Presupunem suprafaţa halei de producţie şi depozitare constantă în timp (1532 mp). Spaţiul de
mişcare al salariaţilor depinde de variaţia numărului de angajaţi. Având în vedere că cea mai mare parte a
veniturilor sunt venituri din vânzări de mărfuri, majoritatea spaţiului este destinat stocării. Cei 45 de metri
pătraţi în medie destinaţi a fi folosiţi de un salariat sunt în principiu eficient acoperiţi.
2. Risc salariat:
2004 2005 2006 2007Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
4711000 5674080 5429210 6002265
Număr salariaţi 38 42 36 29123974 135097 150811 206974
Evoluţia societăţii presupune progres tehnic, care implică apariţia unor riscuri din ce în ce mai mari.
Riscurile la nivel de firmă se propagă la nivelul fiecărui salariat. Rata calculată are în vedere faptul că
trendul crescător al riscului în societatea contemporană determină o creştere a riscului la nivel de salariat.
3. Rata plăţilor în avans:
2004 2005 2006 2007Cheltuieli în avans 329533 196704 142087 377085Furnizori 3523858 3301521 2762172 indisponibil
9.35 5.96 5.14 indisponibil
Firma este dispusă să plătească din ce în ce mai puţin furnizorii în avans deoarece are un grad de
lichiditate scăzut. Situaţiile financiare făcute publice pe www.bvb.ro pentru anul 2007 nu oferă un sold clar
pentru contul furnizori.
19
Suprafaţa medie a firmei
Număr salariaţi
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Număr salariaţi
Rpa = Cheltuieli în avans
FurnizoriX 100
4. Rata achiziţiei de stocuri în avans:
2004 2005 2006 2007Cheltuieli în avans 329533 196704 142087 377085Stocuri 22090384 33046556 41494888 29710711
1.49 0.60 0.34 1.27
Rata de achiziţie a stocurilor este foarte scăzută. Prin corelarea acesteia cu rata calculată mai sus
rezultă că majoritatea plăţilor în avans se fac către furnizorii de utilităţi (apă, energie, etc.). In 2007 rata
înregistrează o creştere pe fondul diminuării stocurilor.
5. Influenţa euro
În perioadele în care este anunţat un profit mare (anul 2005) care creşte speranţa de câştig prin
dividende a acţionarilor, cursul euro nu are impact major asupra preţului de deschidere a acţiunilor la Bursa
de Valori Bucureşti. În perioadele în care remunerarea acţionarilor este mai redusă, evoluţia cursului
EUR/RON are un impact mai pronunţat.
5 Concluzii
În urma evaluării acţiunii SNP în anul 2008 cu ajutorul modelului CAPM se observă că investitorii
au înregistrat pierdere, astfel putem spune că şi această clasă de acţiuni a urmat trendul descendent al pieţei
de capital. Analizând dividendele oferite de SNP se observă o variaţie mare a acestora, existând chiar ani în
care nu s-au acordat, în anul 2000 dividendul a fost de aproximativ 2,5 lei, în restul anilor analizaţi fiind
nesemnificativ. De asemenea, putem observă că preţul acţiunii în raport cu piaţa prezintã o volatilitate mai
ridicatã, şi implicit, acţiunea este mai riscantã
Din calculele efectuate se observă că obligaţiunile corporative de la Banca Comercială Română
emise în anul 2007 cu scadenţă în anul 2009, au venituri estimate actualizate de 72,44 lei, cuponul anual
2004 2005 2006 2007EURt-1 3.9378 3.6771 3.3982 3,5282EURt 3.9663 3.6908 3.3817 3,6102
EURt-1 - EURt 0.0285 -0.0137 0.0165 -0.0820PDt-1 121.7 150 112 73.20PDt 121.2 160 111.5 74
PDt-1 - PDt 0.5 -10 0.5 -0.80.057 0.0013 0.0312 0.1025
20
EURt-1 - EURt
PDt-1 - PDt
Rpa = Cheltuieli în avans
StocuriX 100
fiind de 7,25 lei/obligaţiune. Considerând o rată de actualizare de 20%, se ajunge la o durata Macaulay
apropiată de scadenţă, indicând o perioadă mare până la primirea cash-flow-urilor de către investitori.
Petrolexportimport, conform informaţiilor oferite de ratele financiare, a intrat într-o perioadă de
declin şi nu mai prezintă interes pentru investitori, neoferind nici un venit în ultimul an.
BIBLIOGRAFIE
1. Halpern, P., Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998
2. Onofrei, M., Management financiar, editura C.H.Beck, Bucureşti, 2006
3. Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 2007
*** Rapoarte anuale BCR
*** Rapoarte anuale Petrolexportimport
*** Rapoarte anuale SNP Petrom
*** www.agf.ro
*** www.bcr.ro
*** www.bvb.ro
21
top related