mapa evenimentului
Post on 02-Feb-2017
272 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CAMERA DEPUTAȚILOR DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE ȘI POLITICI UE
GUVERNANȚA ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI
REFORMA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
10 martie 2016
Palatul Parlamentului,
sala Mihai Viteazul, nivel P1 10.00 – 14.00
Parlamentul României Camera Deputaţilor Departamentul de studii parlamentare şi politici UE
P R O G R A M 10.00 – Cuvânt de deschidere
SECŢIUNEA I‐a
10.20 – 11.40
România şi Semestrul european Carmen MĂRCUŞ, Analist economic, Reprezentanţa Comisiei Europene în România Dezbateri europene asupra UEM. O perspectivă a României Aniela CREȚU, Director adjunct, Direcția afaceri generale, financiare, interne și justiție, Ministerul Afacerilor Externe
Reforma guvernanței economice în Uniunea Europeană și efectele acesteia
Sandina JELOAICA ‐ manager public în cadrul Direcției generale pregătire ECOFIN și asistență comunitară, Ministerul Finanțelor Publice Daniel VÂLCU ‐ director adjunct, Direcția de politici și analiză macroeconomică, Ministerul Finanțelor Publice Guvernanța fiscală la nivel european. Implicații pentru România Ionuț DUMITRU, Președinte, Consiliul Fiscal O perspectivă a sindicatelor Petru Sorin DANDEA, Vicepreședinte, Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”
11.40 – 12.00 Comentarii, întrebări şi răspunsuri
12.00 – 12.20 Pauză
GUVERNANŢA ECONOMICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
ŞI REFORMA UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE Palatul Parlamentului, sala Mihai Viteazul, nivel P1
10 martie 2016, 10.00 – 14.00
SECŢIUNEA a II‐a
12.20 – 13.20
Perspectivele privind reforma UEM autentice Dumitru MIRON, Decan, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice din București
Guvernanța economică în UE și reforma Uniunii economice și monetare Simona MOAGĂR – POLADIAN, Director, Institutul de Economie Mondială
Perspectivele României în cadrul UEM: oportunităţi, necesităţi şi constrângeri Octavian JORA, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice din București, redactor revista Economistul
Guvernanța economică: de la marea moderație la marea confuzie Andrei MOCEAROV, Şef departament, Departamentul pentru studii parlamentare şi politici UE, Camera Deputaţilor
13.20 ‐13.40 Comentarii, întrebări şi răspunsuri
13.40 ‐14.00 Concluzii
Departamentul pentru studii parlamentare şi politici UE
CUPRINS
1. Guvernanţa economică în UE
2. Structura Semestrului european (2016)
3. “Raportul celor 5 preşedinţi privind consolidarea UEM”
(iunie 2015)
4. Propunerile Comisiei Europene privind reforma UEM
(octombrie 2015)
5. Analiză a propunerilor Comisiei Europene privind
reforma UEM (noiembrie 2015)
6. Recomandările specifice de ţară adresate României
pentru 2016
Fişe tehnice UE - 2016 1
ISTORIA UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
Uniunea economică și monetară (UEM) este rezultatul unei integrări economice progresiveîn UE. UEM este o extensie a pieței unice a UE, care implică reglementări comune privindprodusele și libera circulație a bunurilor, capitalurilor, forței de muncă și serviciilor. Euroa fost introdus ca monedă comună în zona euro, care este formată în prezent din 19 statemembre ale UE. Toate cele 28 de state membre ale UE, cu excepția Regatului Unit și aDanemarcei, trebuie să adopte moneda euro după o participare de minimum doi ani la MCSII și cu condiția să îndeplinească criteriile de convergență. Banca Centrală Europeană (BCE)stabilește o politică monetară comună care este completată de politici fiscale armonizateși politici economice coordonate. În UEM nu există o instituție unică responsabilă pentrupolitica economică. În schimb, responsabilitatea este partajată între statele membre și diverseinstituții ale UE.
TEMEI JURIDIC
— deciziile summiturilor europene de la Haga (1969), Paris (1972), Bruxelles (1978),Hanovra (1988), Madrid și Strasbourg (ambele din 1989), precum și Maastricht(1991-1992);
— articolele 119-144, 219 și 282-284 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE);
— protocoale anexate la TFUE privind: trecerea la cea de-a treia etapă a uniunii economiceși monetare; procedurile aplicabile deficitelor excesive și dezechilibrelor macroeconomicecriteriile de convergență; clauzele de neparticipare a Regatului Unit și a Danemarcei;și Sistemul European al Băncilor Centrale și Banca Centrală Europeană, precum șiEurogrupul.
OBIECTIVE
UEM este rezultatul unei integrări economice progresive și, prin urmare, nu constituie un scopîn sine. UEM este gestionată astfel încât să sprijine o creștere economică durabilă și un nivelridicat de ocupare a forței de muncă prin măsuri adecvate de politică economică și monetară.Principalele trei activități economice desfășurate în acest sens sunt următoarele: (i) punereaîn aplicare a politicii monetare, care are ca obiectiv stabilitatea prețurilor; (ii) coordonareapoliticilor economice din statele membre; (iii) asigurarea bunei funcționări a pieței unice.
REALIZĂRI
În prezent, euro este moneda a 19 dintre statele membre ale UE. În cele din urmă, și altestate membre o vor adopta. Moneda unică prezintă câteva avantaje evidente: reduce costultranzacțiilor financiare, facilitează călătoriile, consolidează rolul Europei pe plan internaționaletc.
Fişe tehnice UE - 2016 2
ISTORIA UEM
La summitul de la Haga din 1969, șefii de stat sau de guvern au definit un nou obiectiv în cadrulintegrării europene: uniunea economică și monetară (UEM). Un grup condus de Pierre Werner,prim-ministrul Luxemburgului, a elaborat un raport care avea în vedere realizarea unei uniunieconomice și monetare complete în termen de zece ani, conform unui plan cu mai multe etape.Obiectivul final era liberalizarea completă a mișcărilor de capital, convertibilitatea integrală amonedelor statelor membre și fixarea definitivă a cursurilor de schimb. Prăbușirea sistemuluide la Bretton Woods și decizia guvernului SUA de a lăsa liber cursul dolarului la mijlocul anului1971 a generat un val de instabilitate a schimburilor valutare care a pus sub semnul întrebăriiparitățile dintre monedele europene. Proiectul UEM a fost oprit.În 1972, la summitul de la Paris, UE a încercat să dea un nou impuls integrării monetare,creând „șarpele în tunel”: un mecanism pentru fluctuația controlată a monedelor („șarpele”), cumarje reduse de fluctuație față de dolar („tunelul”). Destabilizat de criza petrolului, slăbiciuneadolarului și diferențele de politică economică, „șarpele” și-a pierdut majoritatea membrilor înmai puțin de doi ani și a fost redus, în cele din urmă, la „zona mărcii germane”, formată dinGermania, Benelux și Danemarca.Eforturile de creare a unei zone de stabilitate monetară au fost relansate în 1978 (la summitulde la Bruxelles) odată cu înființarea Sistemului Monetar European (SME), bazat pe cursuri deschimb fixe, dar ajustabile. La mecanismul cursului de schimb (MCS I) au participat monedeletuturor statelor membre, cu excepția Regatului Unit. Cursurile de schimb se bazau pe cursurilecentrale față de ECU („unitatea monetară europeană”), unitatea de cont europeană, care secalcula ca o medie ponderată a monedelor participante. Pe baza cursurilor centrale exprimateîn ECU se calcula o grilă de cursuri bilaterale de schimb, iar fluctuațiile monedelor trebuiausă se înscrie într-o rată de ±2,25% față de cursurile bilaterale (cu excepția lirei italiene, pentrucare marja permisă era de 6%). Timp de zece ani, SME a obținut mari progrese în reducereavariabilității cursurilor de schimb: flexibilitatea sistemului, combinată cu voința politică de arealiza convergența economică, a condus la stabilitatea durabilă a monedelor.Odată cu adoptarea Programului privind piața unică în 1985, a devenit tot mai clar că potențialulpieței interne nu va putea fi fructificat la maximum atât timp cât aveau să persiste costurilerelativ ridicate ale tranzacțiilor de conversie monetară și incertitudinile legate de fluctuațiilecursurilor de schimb, indiferent cât de reduse. În plus, mulți economiști au denunțat așa-numitul„triunghi imposibil”: libera circulație a capitalului, stabilitatea cursurilor de schimb și politicilemonetare independente erau incompatibile pe termen lung.În 1988, Consiliul European de la Hanovra a instituit o comisie care să studieze UEM,sub conducerea lui Jacques Delors, președintele de atunci al Comisiei. Raportul comisiei(raportul Delors), prezentat în 1989, propunea să se susțină introducerea UEM în trei etape.Raportul sublinia în special necesitatea unei mai bune coordonări a politicilor economice și areglementării deficitelor bugetare naționale și recomanda crearea unei noi instituții, completindependente, care să fie responsabilă de politica monetară a Uniunii: Banca Centrală Europeană(BCE). Pe baza raportului Delors, Consiliu l European de la Madrid a decis, în 1989, să lansezeprima etapă a UEM, constând în liberalizarea deplină a mișcărilor de capital începând cu 1 iulie1990.În decembrie 1989, Consiliul European de la Strasbourg a convocat o conferințăinterguvernamentală având ca obiectiv identificarea modificărilor ce trebuiau aduse tratatuluipentru realizarea UEM. Activitatea acestei conferințe interguvernamentale a dus la elaborarea
Fişe tehnice UE - 2016 3
Tratatului privind Uniunea Europeană, adoptat oficial de șefii de stat sau de guvern la ConsiliulEuropean de la Maastricht din decembrie 1991 și semnat la 7 februarie 1992.Tratatul prevede introducerea UEM în trei etape.— Etapa 1 (de la 1 iulie 1990 până la 31 decembrie 1993): libera circulație a capitalului între
statele membre.
— Etapa 2 (de la 1 ianuarie 1994 până la 31 decembrie 1998): convergența politiciloreconomice ale statelor membre și consolidarea cooperării dintre băncile centrale naționale.Coordonarea politicilor monetare a fost instituționalizată prin înființarea InstitutuluiMonetar European (IME), care avea sarcina de a consolida cooperarea dintre băncilecentrale naționale și de a face pregătirile necesare pentru introducerea monedei unice.Băncile centrale naționale trebuiau să devină independente în această etapă.
— Etapa 3 (demarată la 1 ianuarie 1999): introducerea treptată a euro ca monedă unică astatelor membre și aplicarea unei politici monetare comune sub egida BCE. Tranziția la ceade-a treia etapă a fost condiționată de atingerea unui nivel ridicat de convergență durabilă,măsurat pe baza unor criterii stabilite în tratate. Normele bugetare au devenit obligatorii,încălcarea lor de către un stat membru fiind pasibilă de penalități. A fost introdusă o politicămonetară unică, condusă de Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), format dinbăncile centrale naționale și BCE.
Primele două etape ale UEM au fost finalizate. Cea de-a treia este încă în curs. În principiu, toatestatele membre ale UE trebuie să participe la această etapă finală și, prin urmare, să adopte euro(articolul 119 din TFUE). Cu toate acestea, anumite state membre nu îndeplinesc încă criteriilede convergență. Statele membre respective beneficiază deci de o derogare provizorie până cândvor fi în măsură să participe la a treia etapă a UEM. În plus, Regatul Unit și Danemarca și-aunotificat intenția de a nu participa la cea de-a treia etapă a UEM și, prin urmare, de a nu adoptaeuro. În consecință, aceste două state membre beneficiază de o derogare privind participarealor la UEM. Dispozițiile detaliate privind derogările sunt prevăzute în protocoalele referitoarela aceste două țări anexate la tratatele fondatoare ale UE. Totuși, Regatul Unit și Danemarcaîși rezervă dreptul de a pune capăt derogării și de a solicita participarea la cea de-a treia etapăa UEM. În prezent, 19 din cele 28 de state membre participă la cea de-a treia etapă a UEM șifolosesc astfel euro ca monedă unică.
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European participă, dreptcolegislator în procedura legislativă ordinară, la adoptarea procedurilor de supravegheremultilaterală (articolul 121 alineatul (6) din TFUE). Este vorba, printre altele, de componentapreventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, precum și de o supraveghere macroeconomicămai strictă pentru a preveni dezechilibrele dăunătoare generate de criza financiară. Pachetullegislativ privind guvernanța economică a consolidat rolul Parlamentului în acest domeniu înUE, în special prin introducerea „semestrului european” și instituirea „dialogului economic”. Înplus, Parlamentul este consultat în legătură cu următoarele aspecte:— acordurile privind cursurile de schimb dintre euro și monedele țărilor terțe;
— selectarea țărilor care îndeplinesc condițiile de adoptare a monedei unice în 1999 și ulterior;
— numirea președintelui, a vicepreședintelui și a altor membri ai Consiliului executiv al BCE;
— dispozițiile legale de punere în aplicare a procedurii privind deficitul excesiv prevăzute înPactul de stabilitate și de creștere.
Fişe tehnice UE - 2016 1
GUVERNANȚA ECONOMICĂ
Guvernanța economică se referă la sistemul de instituții și proceduri instituit cu scopulde a realiza obiectivele Uniunii din domeniul economic, și anume coordonarea politiciloreconomice pentru a promova progresul economic și social al UE și al cetățenilor săi.Criza economică, financiară și bugetară care a izbucnit în 2008 a demonstrat că UE arenevoie de un model de guvernanță economică mai eficace decât coordonarea economică șibugetară sau soluțiile ad hoc la criză aplicate până în acel moment. Printre evoluțiile recentedin domeniul guvernanței economice se numără atât actualizarea dispozițiilor existenteși adoptarea unor dispoziții noi, destinate să consolideze coordonarea și supraveghereapoliticilor bugetare și macroeconomice, cât și instituirea unui cadru robust pentru gestionareacrizelor financiare.
TEMEI JURIDIC
— Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);
— Articolele 2-5, 119-144 și 282-284 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE);
— Protocoalele anexate la TFUE: Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelorexcesive, Protocolul nr. 13 privind criteriile de convergență și Protocolul nr. 14 privindEurogrupul.
OBIECTIVE
A. Dispozițiile din tratateÎn preambulul TUE se afirmă că statele membre sunt hotărâte „să-și consolideze economiilenaționale, să asigure convergența acestora, precum și să stabilească o uniune economică șimonetară [...]”.Articolul 3 din TUE prevede că Uniunea „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei,întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor [și] pe o economiesocială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței demuncă și spre progres social”.Articolele 2, 5 și 119 din TFUE reprezintă temeiul coordonării economice: acestea impunstatelor membre să își considere politicile economice drept o chestiune de interes comunși să le coordoneze strâns. Domeniile și formele coordonării sunt descrise la articolul 121,care stabilește procedura privind recomandările privind politicile, atât cele generale (orientărigenerale ale politicilor economice), cât și cele specifice fiecărei țări, și la articolul 126, caredescrie procedura ce trebuie urmată în caz de deficit public excesiv (4.2.1).
Fişe tehnice UE - 2016 2
Articolele 136-138 stabilesc dispoziții specifice pentru statele membre a căror monedă este euro,impunându-le acestora să își consolideze coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare șia politicilor economice.Mai mult, titlul IX privind ocuparea forței de muncă prevede că politicile de ocupare a forțeide muncă trebuie să fie coordonate și coerente cu politicile economice definite în orientărilegenerale (articolul 146) (5.10.3.).B. Domenii care fac obiectul guvernanței economiceCriza economică, financiară și bugetară care a izbucnit în 2008 a demonstrat că dezechilibrelefinanciare, bugetare și macroeconomice sunt interconectate strâns, nu doar în cadrul economiilornaționale, ci și la nivelul UE, și într-o măsură cu atât mai mare în cazul țărilor membre ale zoneieuro. Prin urmare, sistemul consolidat de guvernanță economică instituit în 2011 și aflat în cursde dezvoltare vizează mai multe domenii economice, printre care politicile fiscale, aspectelemacroeconomice, gestionarea crizelor, supravegherea macrofinanciară și investițiile.
REALIZĂRI
A. Coordonarea economică până în 2011Până în 2011, coordonarea politicii economice s-a bazat în principal pe consens, fără să existedispoziții care produc efecte juridice, cu excepția cadrului politicii bugetare definit în Pactul destabilitate și de creștere (PSC) (4.2.1). Sfera coordonării economice era amplă și, în funcție degradul de obligativitate al acordului de cooperare, puteau fi realizate diferite forme de cooperare:— Cooperare prin schimb de informații, spre exemplu dialogul macroeconomic instituit la
Consiliul European de la Köln din 1999;
— Coordonarea ca instrument de gestionare a crizelor, de exemplu, Mecanismul european destabilizare financiară instituit în mai 2010;
— Metoda deschisă de coordonare, prin care statele membre stabilesc obiective comune, darfiecare dintre ele decide cum să le îndeplinească (un exemplu fiind Strategia de la Lisabona,instituită în martie 2000, în cadrul căreia liderii europeni au încurajat statele membre săstabilească valori de referință, să identifice cele mai bune practici și să aplice politicirelevante);
— Delegarea unei politici, prin care autoritatea deplină asupra unei politici poate fi delegatăunei singure instituții [exemplele includ politica monetară (4.1.3) și politica în domeniulconcurenței (3.2.1), delegate Băncii Centrale Europene (BCE) și, respectiv, Comisiei].
B. Guvernanța economică începând din 2011Criza a scos la iveală problemele fundamentale și tendințele neviabile din multe țări europeneși a arătat, de asemenea, faptul că între economiile din UE există o interdependență strictă.Pentru a soluționa aceste probleme și a stimula în viitor creșterea economică și crearea delocuri de muncă, s-a considerat că este necesară o mai bună coordonare a politicilor economiceîn întreaga UE. În acest scop, sistemul de organisme și proceduri din domeniul coordonăriieconomice existent în UE a fost revizuit și consolidat în 2011 (odată cu adoptarea pachetuluiprivind guvernanța economică), în 2012 [cu propunerile referitoare la „uniunea bancară” și lainstituirea Mecanismului european de stabilitate (MES)], în 2013 (odată cu adoptarea pachetuluiprivind supravegherea și monitorizarea bugetare), în 2014 [cu instituirea mecanismului unicde supraveghere (MUS) și a mecanismului unic de rezoluție (MUR)] și în 2015 (cu instituireaFondului european pentru investiții strategice).
Fişe tehnice UE - 2016 3
1. Supravegherea economică și bugetară consolidate și coordonarea acestora în cadrulsemestrului europeanGuvernanța consolidată include: un nou model de lucru sincronizat – semestrul european –pentru a discuta și a coordona prioritățile economice și bugetare; o supraveghere mai strictă apoliticilor bugetare la nivelul UE, ca parte a Pactului de stabilitate și de creștere (4.2.1); noiinstrumente pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice (4.2.2); și noi instrumente pentrua aborda situația statelor membre care se confruntă cu dificultăți financiare (4.2.3).Semestrul european reprezintă o perioadă de șase luni din fiecare an în care politicile bugetare,macroeconomice și structurale ale statelor membre sunt coordonate pentru a permite statelormembre să țină cont de orientările UE într-un stadiu timpuriu al procedurilor lor bugetarenaționale și în alte aspecte ale elaborării politicilor economice. Scopul acestuia este să asigure cătoate politicile sunt analizate și evaluate împreună și că sunt incluse și domeniile politice care,anterior, nu făceau în mod sistematic obiectul supravegherii economice – cum ar fi dezechilibrulmacroeconomic și aspectele legate de sectorul financiar. Principalele etape ale semestruluieuropean sunt următoarele:— La finalul perioadei de toamnă, Comisia prezintă Analiza anuală a creșterii (AAC), care
stabilește care sunt, din perspectiva Comisiei, prioritățile UE pentru anul următor, înmaterie de politici economice, bugetare și în domeniul muncii și în privința altor reformenecesare pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Comisiapublică, de asemenea, Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care identifică statelemembre cu potențiale dezechilibre macroeconomice.
— În aprilie, statele membre își prezintă planurile de asigurare a solidității finanțelor publice[(programe de stabilitate și de convergență (PSC)], precum și planurile de reforme șimăsurile care să asigure progresul în vederea realizării unei creșteri economice inteligente,durabile și favorabile incluziunii [programe naționale de reformă (PNR)]. Prezentareacoordonată a acestor documente permite luarea în considerare a complementarităților și aefectelor de propagare între politicile bugetare și cele structurale.
— În luna mai, Comisia evaluează PNR și PSC, precum și progresele înregistrate în statelemembre în ceea ce privește atingerea obiectivelor definite în cadrul Strategiei Europa 2020și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Pe baza acestor evaluări, Comisia propunerecomandări specifice fiecărei țări (CSR), care sunt apoi discutate de diferitele formațiuniale Consiliului.
— În iunie/iulie, Consiliul European aprobă aceste CSR, care sunt oficial adoptate de Consiliuîn iulie, încheind astfel ciclul anual al semestrului european la nivelul UE.
Primul semestru european a fost pus în aplicare în 2011. Discuțiile de la nivelul UE referitoarela politica fiscală, dezechilibrele macroeconomice, aspectele legate de sectorul financiar șireformele structurale de stimulare a creșterii economice au loc în comun în timpul semestruluieuropean și înainte ca guvernele să își elaboreze proiectele de buget pentru exercițiul următor șisă le supună dezbaterii parlamentare la nivel național, în a doua jumătate a anului („semestrulnațional”). Înainte de finalizarea bugetelor, statele membre din zona euro transmit proiectele lorde buget Comisiei, care le avizează, și Eurogrupului, care le evaluează.2. Ca măsură menită să remedieze problemele sectorului financiar, UE a instituit noi norme șia înființat autorități europene de supraveghere (AES), pentru a preveni crizele și a asigura faptul
Fişe tehnice UE - 2016 4
că actorii financiari sunt reglementați și supravegheați în mod corespunzător. Aceste autoritățiau fost integrate recent în contextul mai larg al uniunii bancare (4.2.4).C. ParticipanțiiConsiliul European stabilește priorități politice coordonate și orientări la cel mai înalt nivel.Consiliul adoptă recomandări și decizii, pe baza propunerilor formulate de Comisie. Comisiaeste responsabilă cu elaborarea de recomandări și decizii și cu evaluarea punerii lor în aplicare.Statele membre sunt responsabile cu rapoartele naționale, schimbul de informații și punerea înaplicare a recomandărilor și deciziilor adoptate de Consiliu. Eurogrupul (alcătuit din miniștriide finanțe din statele membre care au adoptat euro ca monedă) discută probleme legate deuniunea economică și monetară (UEM), de regulă înainte de reuniunile Consiliului Ecofin, șigestionează MES. BCE participă la discuțiile Eurogrupului, atunci când este vizată politicamonetară sau politica privind cursul de schimb. Comitetul economic și financiar (CEF) emiteavize și pregătește activitatea Consiliului, la fel ca Grupul de lucru Eurogrup și Comitetul pentrupolitică economică (CPE), acestea contribuind și la activitatea Comisiei.
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a devenitcolegiuitor în domeniul stabilirii normelor privind supravegherea multilaterală [articolul 121alineatul (6) din TFUE].Actele legislative care reglementează guvernanța economică au pus bazele dialogului economic.Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European,Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate,comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita Președintele Consiliului,Comisia, Președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte înfața sa pentru a discuta deciziile lor specifice sau pentru a-și prezenta activitățile în contextulsemestrului european. În cadrul acestui dialog, Parlamentul poate da posibilitatea de a participala un schimb de opinii și statelor membre care fac obiectul unei decizii a Consiliului în temeiulprocedurii aplicabile deficitelor excesive sau al procedurii de dezechilibru excesiv.În cadrul semestrului european, Parlamentul își exprimă opinia cu privire la proiectele deAAC în cadrul unor rezoluții specifice, ținând seama și de contribuțiile prezentate în cadrulreuniunii desfășurate în săptămâna parlamentară având ca temă semestrul european, organizatăla începutul anului și la care participă parlamentele naționale. La sfârșitul perioadei detoamnă, Parlamentul își exprimă opinia cu privire la ciclul semestrului european aflat îndesfășurare (inclusiv la recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu), ținând seamași de rezultatele unei reuniuni comune cu președinții comisiilor competente ale parlamentelornaționale.Parlamentul promovează implicarea parlamentelor naționale prin intermediul reuniunilor anualecu membrii comisiilor competente din cadrul acestor parlamente. Mai mult, în conformitate cudispozițiile juridice și politice ale fiecărui stat membru, parlamentele naționale ar trebui să seimplice în mod adecvat în semestrul european și în pregătirea programelor de stabilitate saude convergență și a programelor naționale de reformă, pentru a spori transparența și gradul deasumare a deciziilor adoptate, precum și răspunderea pentru acestea.Alice Zoppè12/2015
L&RS Note: EU Economic and Fiscal Policy Coordination
L&RS Central Enquiry Desk: Tel. 6184701 Page 8
Chart 2: ‘Two-Pack’ and ‘Six-Pack’ regulations
WH
AT
Builds upon ‘6-pack’ by setting out how national budgets will be
monitored and corrected.
To coordinate EU national budgets and economic policies to prevent issues like housing bubbles reoccurring (called ‘macro-economic imbalances’).
WH
Y
MO
RE
INFO
Sets out:
Preventive arm: National budgets must follow
Medium-term plans (MTO) SGP rules
…or face penalty via Excessive Deficit Procedure (EDP) or the Macro-Imbalance Procedure (MIB) - corrective arm.
HO
W
Sets out:
When/how the EDP will be used. Clear and simplified
budget/reform rules for Member States.
Common budget timeframe.
2-Pack
6-Pack
2 regulations
A corrective and a preventive
mechanism.
1. EDP (corrective) 2. Financial Stability Regulation
(monitoring/preventive).
5 regulations and 1 Directive
1. Fiscal/Budgetary: Strengthen the
SGP (stricter rules) and EU surveillance of national budgets.
2. Macro: Monitor and control large-
scale (macro-) economic imbalances).
Stability and Growth Pact (SGP)
Deals with fiscal governance of
European Monetary Union (EMU).
Rules for the euro area: 1. Budget deficits must not exceed
3% of GDP. 2. Level of public debt must not
exceed 60%of GDP.
A corrective mechanism known as
the Excessive Deficit Procedure
(EDP) is used for breaches.
HO
W
WH
AT
WH
Y
Applies: EU-28
Applies: eurozone-18
Raportul celor cinci președinți prezintă un plan menit să consolideze uniuneaeconomică și monetară a Europei începând din 1 iulie 2015 Bruxelles, 22 iunie 2015
Comisia Europeană - Comunicat de presă
Cei cinci președinți, și anume Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk,președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului,Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene și Martin Schulz, președintele ParlamentuluiEuropean, au dezvăluit astăzi planuri ambițioase menite să aprofundeze uniunea economică șimonetară (UEM) începând din 1 iulie 2015 și să o finalizeze cel mai târziu în 2025. Pentru ca viziunealor referitoare la viitorul UEM să devină realitate, aceștia propun măsuri concrete care urmează să fiepuse în aplicare pe parcursul a trei etape: unele acțiuni, cum ar fi introducerea unui sistemeuropean de asigurare a depozitelor, trebuie întreprinse rapid, în anii următori, și vor fi urmate dealte măsuri precum crearea unei viitoare trezorerii a zonei euro, care merg mai departe și prevădpartajarea suveranității între statele membre ce au adoptat moneda euro. Aceste măsuri se înscriu înoptica celor cinci președinți potrivit căreia este oportun să se facă tranziția de la un sistem de norme laun sistem fondat pe instituții, pentru a se garanta că UEM este întemeiată pe o arhitecturătransparentă și extrem de solidă. Realizarea unei uniuni economice și monetare mai profunde și maiechitabile a fost una dintre cele 10 priorități majore ale președintelui Juncker enunțate în Orientărilesale politice.
Președintele Juncker a declarat: „Euro este o monedă utilizată în prezent de 19 state membre ale UEși de peste 330 de milioane de cetățeni. Putem să fim mândri de acest lucru. Uniunea economică șimonetară protejează Europa, însă modul său de funcționare poate fi îmbunătățit. Uniunea noastrăeconomică și monetară rămâne incompletă; la preluarea mandatului, am promis că voi depune eforturipentru a consolida și a completa măsurile fără precedent pe care le-am adoptat în timpul crizei șipentru a le face să devină mai echitabile din punct de vedere social și mai legitime din punct de vederedemocratic. Noi, cei cinci președinți, expunem astăzi viziunea noastră comună. Lumea întreagă neprivește și dorește să știe încotro ne îndreptăm. Astăzi definim integrarea monetară și o conducem spredestinația sa finală.”
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a afirmat: „Uniuneaeconomică și monetară a fost consolidată în anii din urmă, nu în ultimul rând prin prisma crizeifinanciare și economice. Însă aceasta rămâne totuși incompletă. Raportul prezentat astăzi oferă pistemenite să consolideze și mai mult uniunea economică și monetară în anii următori, procedându-se înetape. Suntem pregătiți să prezentăm propunerile specifice care sunt necesare pentru a materializaaceastă viziune ambițioasă, dar pragmatică. Finalizarea UEM nu constituie însă un scop în sine, ci esteo modalitate de a contribui la sporirea creșterii economice, a numărului de locuri de muncă și aprosperității pentru toți cetățenii, acum și în viitor.”
În pofida progreselor înregistrate în ultimii câțiva ani, îndeosebi ca urmare a lansării uniunii bancare,UEM rămâne incompletă. Există divergențe semnificative la nivelul zonei euro, iar criza din ultimaperioadă a scos și mai mult în evidență neajunsurile existente. Este clar că, având în vedere cele 18milioane de șomeri și numărul mare de persoane expuse riscurilor de excluziune socială din cadrulsocietăților noastre, mai rămân multe de făcut pentru a conferi trăinicie zonei euro – a doua mareeconomie a lumii. Avem nevoie de o bază durabilă, echitabilă și cu legitimitate democratică pentruviitor, care să contribuie la sporirea creșterii economice, la crearea mai multor locuri de muncă și lamai multă prosperitate pentru toți cetățenii.
Raportul prezintă trei etape distincte menite să transforme în realitate viziunea celor cinci președinți(a se vedea anexa 1).
- Etapa 1 sau„aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015-30 iunie 2017): utilizareainstrumentelor existente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența
structurală, pentru a realiza politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro,pentru a finaliza uniunea financiară și pentru a consolida răspunderea democratică.
- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterulobligatoriu al procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privindconvergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui otrezorerie a zonei euro.
- Etapa finală (cel mai târziu în 2025): după realizarea deplină a tuturor pașilor, o UEMprofundă și veritabilă ar oferi un mediu stabil și prosper pentru toți cetățenii statelor membre ale UEcare au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membreale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.
Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvaraanului 2017, care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizăriiUEM în etapa 2. Aceasta are drept model cartea albă din 1985, întocmită de Jacques Delors, care,printr-o serie de măsuri și un calendar asociat acestora, a pregătit terenul pentru Actul Unic European,reprezentând baza juridică a proiectului privind piața unică.
Ce aspecte sunt abordate în mod concret în raportul celor cinci președinți?1. Către o uniune economică a convergenței, a creșterii economice și a ocupării forței demuncăAceastă uniune ar trebui să se bazeze pe patru piloni, și anume: crearea unui sistem de autorități înmaterie de competitivitate la nivelul zonei euro; consolidarea punerii în aplicare a proceduriiprivind dezechilibrele macroeconomice; un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și peobținerea unor performanțe sociale; o mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul unuisemestru european reînnoit (a se vedea anexa 2). Aceste obiective ar trebui puse în practică pe termenscurt (etapa 1), pe baza unor măsuri practice și a metodei comunitare. Pe termen mediu (etapa 2),procesul de convergență ar trebui să devină mai constrângător prin instituirea unui set destandarde comune de înalt nivel care ar urma să fie definite în legislația UE.
Autoritățile în materie de competitivitateObiectivul autorităților în materie de competitivitate nu ar trebui să fie acela de a armoniza la niveltransfrontalier practicile și instituțiile responsabile de stabilirea salariilor. Aceste procese diferă foartemult în cadrul UE și reflectă în mod justificat preferințele și tradițiile juridice naționale.
Pe baza unui model comun, fiecare stat membru ar trebui să decidă organizarea exactă a autoritățiisale în materie de competitivitate, însă acestea ar trebui să aibă legitimitate democratică și săfuncționeze în mod independent. Actorii de la nivel național, cum ar fi partenerii sociali, ar trebui să îșipăstreze rolul conferit de practicile consacrate din fiecare stat membru, însă ar trebui să utilizezeavizele autorităților ca orientări în cursul negocierilor de stabilire a salariilor. Unele state membre,precum Țările de Jos și Belgia, au deja astfel de autorități.
2. Către o uniune financiarăUniunea economică și cea financiară sunt complementare și se consolidează reciproc. Progreselerealizate pe aceste două fronturi trebuie să reprezinte o prioritate absolută în etapa 1. Întrucât mareamajoritate a banilor este constituită din depozite bancare, moneda poate fi cu adevărat unică doar dacăexistă același nivel de încredere în siguranța depozitelor bancare, indiferent de statul membru în careîși desfășoară activitatea o bancă. Acest lucru necesită un mecanism unic de supraveghere bancară, unmecanism unic de rezoluție bancară și un sistem unic de garantare a depozitelor. Obiectivul privindmecanismul unic de supraveghere bancară a fost atins deja. S-a convenit asupra unui mecanism unicde rezoluție cu un fond unic de rezoluție (care va deveni operațional la 1 ianuarie 2016). Ca un pasurmător, cei cinci președinți propun lansarea în cadrul etapei 1 a unui sistem european degarantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme – EDIS), care ar putea fi instituitsub forma unui sistem de reasigurare la nivel european pentru sistemele naționale de garantare adepozitelor.
3. Către o uniune bugetarăPoliticile bugetare nesustenabile nu numai că periclitează stabilitatea prețurilor din Uniune, ci afecteazăși stabilitatea financiară. Pe termen scurt (etapa 1), cei cinci președinți propun crearea unui consiliu
bugetar european cu rol consultativ care ar coordona și ar completa consiliile bugetare existentedeja la nivel național (a se vedea anexa 3). Consiliul respectiv ar urma să asigure o evaluareindependentă, la nivel european, a modului în care bugetele îndeplinesc obiectivele economiceformulate în cadrul de guvernanță bugetară al UE. Pe termen mai lung (etapa 2), ar trebui să fieinstituită o funcție comună de stabilizare macroeconomică pentru a face față în mod mai eficientșocurilor care nu pot fi gestionate doar la nivel național. Aceasta ar urma să îmbunătățească atenuareașocurilor macroeconomice de mare anvergură și ar asigura o mai mare reziliență a UEM. O astfel defuncție de stabilizare ar putea să se bazeze pe Fondul european pentru investiții strategice ca unprim pas, prin identificarea unei rezerve de surse de finanțare și de proiecte de investiții specifice zoneieuro, care ar urma să fie valorificată.
4. Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională: trecerea de la unsistem de norme la un sistem bazat pe instituțiiO mai mare răspundere și integrare la nivelul UE și al zonei euro înseamnă o mai mareinterdependență. De asemenea, acest lucru presupune o mai bună repartizare a noilor competențe și otransparență sporită cu privire la cine decide ce și când. Acum este momentul să ne revizuim și să neconsolidăm construcția politică: raportul propune consolidarea implicării și a controluluiparlamentar, atât la nivel național, cât și la nivel european, în special în ceea ce priveșterecomandările specifice fiecărei țări, programele naționale de reformă și analiza anuală a creșterii. Petermen scurt (etapa 1), UEM are nevoie de o reprezentare externă unificată, astfel cum seprevede în Orientările politice ale președintelui Juncker. În prezent, UE și zona euro nu sunt încăreprezentate ca o singură entitate în cadrul instituțiilor financiare internaționale, în special în cadrulFMI. Din cauza acestei fragmentări, UE nu se prevalează de întreaga sa forță de negociere politică șieconomică. Cei cinci președinți propun, de asemenea, consolidarea rolului Eurogrupului. Pe termenscurt, acest lucru ar putea necesita o consolidare a președinției sale și a mijloacelor de care dispune.Pe termen mai lung (etapa 2), ar putea fi avut în vedere un președinte al Eurogrupului cu normăîntreagă.
În fine, în timp ce statele membre din zona euro vor continua să ia decizii cu privire la impozitare și larepartizarea cheltuielilor bugetare în funcție de alegerile naționale în materie de politici, va trebui totmai mult ca anumite decizii să fie luate în mod colectiv, asigurându-se, în același timp, răspundereademocratică și legitimitatea. O viitoare trezorerie a zonei euro ar putea fi forul potrivit pentruaceastă activitate colectivă de luare a deciziilor.
5. Dimensiunea socială a UEMUna din principalele lecții desprinse în urma crizei este faptul că o „UEM cu un rating de tip AAA”trebuie să coreleze existența unor economii competitive care sunt în măsură să inoveze și pot să aibăsorți de izbândă într-o lume tot mai globalizată cu necesitatea unui nivel înalt de coeziune socială.Potrivit declarației președintelui Juncker rostite în fața Parlamentului European cu ocazia alegerii sale înfuncția de președinte al Comisiei Europene: „Îmi doresc ca Europa să se consacre obținerii unui ratingde tip AAA pe plan social, precum și dobândirii unui rating de tip AAA în domeniul financiar șieconomic.”, se poate concluziona în special că piețele forței de muncă și sistemele de protecție socialătrebuie să funcționeze bine și să fie sustenabile în toate statele membre din zona euro. Obținerea unorrezultate mai bune pe piața forței de muncă și a unor performanțe sociale sporite, precum și coeziuneasocială ar trebui să se afle în centrul noului proces de „convergență ascendentă” prezentat în acestraport.
Pașii următori: prezentul raport a evidențiat principalele măsuri necesare pentru finalizarea UEM celmai târziu în 2025. Primele inițiative ar trebui să fie lansate de instituțiile UE începând cu 1 iulie2015. Pentru a pregăti tranziția dintre etapele 1 și 2, Comisia, în consultare cu președinții celorlalteinstituții ale UE, va prezenta o „carte albă” în primăvara anului 2017, în care se vor evaluaprogresele realizate în etapa 1 și se vor schița pașii care trebuie urmați în viitor. În cadrul acestuidocument se vor discuta condițiile prealabile de ordin juridic, economic și politic aferente măsurilor maicuprinzătoare care sunt necesare pentru finalizarea UEM în etapa 2 și se vor utiliza contribuțiileanalitice ale unui grup consultativ de experți. Transpunerea la nivel legislativ și instituțional araportului celor cinci președinți ar trebui să înceapă fără întârziere.
ContextParticipanții la reuniunea la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014 au subliniat că „ o mai strânsăcoordonare a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniuniieconomice și monetare” . Aceștia au cerut să se lucreze în continuare „la elaborarea unor mecanismeconcrete pentru mai strânsa coordonare, convergență și solidaritate a politicii economice” și să se
IP/15/5240
pregătească „pașii următori către o mai bună guvernanță economică în zona euro”.
Acest raport a beneficiat de pe urma discuțiilor intense cu statele membre și cu societatea civilă.Acesta se bazează pe raportul „Către o veritabilă uniune economică și monetară” (așa-numitul „raportal celor patru președinți”) și pe documentul din 2012 al Comisiei intitulat „Proiect pentru o Uniuneeconomică și monetară profundă și veritabilă”, care continuă să constituie elemente de referințăesențiale pentru finalizarea UEM.
Raportul reflectă deliberările și discuțiile personale ale celor cinci președinți. Acesta se concentreazăasupra zonei euro, întrucât țările cu aceeași monedă au provocări, interese și responsabilități comunespecifice. Procesul de consolidare a UEM este însă deschis tuturor statelor membre ale UE.
Pentru mai multe informații: Raportul celor cinci președinți în toate limbile
Nota de analiză elaborată de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, JeroenDijsselbloem și Mario Draghi, intitulată „Pregătirea pentru următoarele etape ale guvernanțeieconomice îmbunătățite în zona euro”:http://ec.europa.eu/priorities/docs/analytical_note_ro.pdf
Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană
Nota strategică elaborată de Centrul european de strategie politică (CESP), intitulată „Dimensiuneasocială a uniunii economice și monetare”
Nota strategică a CESP intitulată „Pactul euro plus – modul în care integrarea în cadrul UE poate oferiun nou impuls reformelor structurale din zona euro”
Persoane de contact pentru presăAnnika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)Mina ANDREEVA (+32 2 299 13 82)Annikky LAMP (+32 2 295 61 51)
Întrebări din partea publicului larg:Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
AttachmentsRO_annexe1.pdfannex_3_RO.pdfannex_2_RO.pdf
22
Uniunea economică � Un nou impuls pentru convergență, locuri de muncă și creșterea economică
• Crearea unui sistem de autorități în materie de competitivitate la nivelul zonei euro;
• Consolidarea punerii în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;
• Un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și pe obținerea unor performanțe sociale;
• O mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul semestrului european revizuit.
Uniunea financiară � Finalizarea Uniunii bancare
• Instituirea unui mecanism de finanțare provizorie (bridge financing) pentru Fondul unic de rezoluție (FUR);
• Punerea în aplicare a unor măsuri concrete în vederea instituirii mecanismului de protecție comun pentru FUR;
• Ajungerea la un acord cu privire la un sistem comun de garantare a depozitelor;
• Îmbunătățirea eficacității instrumentului de recapitalizare directă a băncilor din cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES). � Lansarea Uniunii piețelor de capital � Consolidarea Comitetului european pentru risc sistemic
Uniunea fiscală � Un nou consiliu fiscal european cu rol consultativ
• Consiliul ar urma să asigure o evaluare independentă și publică, la nivel european, a modului în care bugetele – și execuția acestora – îndeplinesc obiectivele și recomandările economice formulate în cadrul fiscal al UE. Avizele oferite de acesta ar contribui la deciziile luate de Comisie în contextul semestrului european.
Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională � Revizuirea semestrului european
• Reorganizarea semestrului în două etape consecutive, prima etapă fiind dedicată zonei euro în ansamblu, iar cea de a doua discutării aspectelor specifice fiecărei țări.
� Consolidarea controlului parlamentar în cadrul semestrului european
• Dezbaterea în plenul Parlamentului European a analizei anuale a creșterii, atât înainte de prezentarea acesteia de către Comisie, cât și ulterior, urmată de o dezbatere în plen cu privire la recomandările specifice fiecărei țări;
• Interacțiuni mai sistematice între comisari și parlamentele naționale, atât cu privire la recomandările specifice fiecărei țări, cât și cu privire la bugetele naționale;
• Consultarea și implicarea într-un mod sistematic de către guverne a parlamentelor naționale și a partenerilor sociali înainte de prezentarea anuală a programelor naționale de reformă și stabilitate.
MĂSURI IMEDIATEETAPA 1 1 IULIE 2015-30 IUNIE 2017
Anexa 1O foaie de parcurs către o Uniune economică și monetară completă
23Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei
Uniunea economică � Oficializarea și accentuarea caracterului obligatoriu al procesului de convergență
Uniunea fiscală � Instituirea unei funcții de stabilizare macroeconomică pentru zona euro
• O condiție pentru a avea acces la acest mecanism ar fi convergența către structuri economice naționale similar de flexibile.
Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională � Integrarea Mecanismului european de stabilitate (MES) în cadrul dreptului UE
� Instituirea unei trezorerii a zonei euro care să își asume răspunderea la nivel european
FINALIZAREA ARHITECTURII UEMETAPA 2
ETAPA FINALĂ CEL MAI TÂRZIU PÂNĂ ÎN 2025
� Creșterea nivelului de cooperare dintre Parlamentul European și parlamentele naționale
� Consolidarea coordonării Eurogrupului
� Întreprinderea unor măsuri în vederea unei reprezentări externe consolidate a zonei euro
� Integrarea în cadrul legislației UE a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, a părților relevante ale Pactului euro plus și a Acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție
24
RaportulConsiliului fiscal
european
Rapoarte de țară +bilanțuri aprofundate pentru anumite țări
Programe naționalede reformă Recomandări
specifice fiecărei țări și avize privind bugetele
naționale
Bugete naționale
Programe de stabilitate
Raportul Comitetului european pentru risc
sistemic (CERS) privind aspecte macroprudențiale
Raportul din partea autorităților independente
în materie de competitivitate
Analiza anuală a creșterii, inclusiv mecanismul de alertă, politica fiscală
agregată, eterogenitatea țării
Recomandări privind zona euro;
lista bilanțurilor aprofundate pentru
fiecare țară
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă
și situația socială
O MAI BUNĂ INTEGRARE A SEMESTRULUI EUROPEAN
Zona euro:Noiembrie anul n-1 - februarie anul n
Nivel național:Martie-iulie anul n
Anexa 2
Anexa 2Un semestru european mai bine integratPentru o mai bună integrare a zonei euro și a nivelurilor naționale, semestrul european ar trebui să fie structurat în două etape succesive, care să facă o distincție mai clară între un moment european și un moment național (figura de mai jos ilustrează noua structură).
Prima etapă (din luna noiembrie a anului „n-1” până în luna februarie a anului „n”) ar urma să fie dedicată evaluării situației din zona euro în ansamblu. Analiza anuală a creșterii elaborată de Comisie (AAC) ar constitui baza pentru această discuție și s-ar întemeia pe o serie de rapoarte tematice, cum ar fi Raportul privind mecanismul de alertă, raportul anual al Comitetului european pentru risc sistemic, raportul comun privind ocuparea forței de muncă și situația socială, precum și pe punctele de vedere exprimate de un nou consiliu fiscal european și de noul sistem de autorități în materie de competitivitate la nivelul zonei euro. Împreună, aceste rapoarte ar oferi o imagine completă a provocărilor cu care se confruntă zona euro. Analiza anuală a creșterii (AAC) ar urma să fie prezentată Parlamentului European și dezbătută de către acesta. În același timp cu AAC, Comisia ar formula o recomandare de măsuri specifice pentru zona euro și ar publica o listă a statelor membre pe care le are în vedere pentru realizarea de „bilanțuri aprofundate”, în conformitate cu procedura privind dezechilibrele
macroeconomice. Aceste documente ar urma să fie discutate cu Parlamentul European în cadrul dialogului economic, astfel cum este prevăzut în „pachetul de șase”, precum și cu diferitele formațiuni ale Consiliului și Eurogrupului. Aceasta înseamnă că în fiecare an, până la sfârșitul lunii februarie, ar urma să aibă loc o veritabilă dezbatere cu privire la prioritățile stabilite pentru UE și, în special, pentru zona euro, pentru anul următor.
Etapa următoare (din luna martie până în luna iulie a anului „n”) ar urma să fie dedicată revizuirii și evaluării performanțelor și a politicilor statelor membre în funcție de aceste priorități. Aceasta este etapa în care statele membre ar trebui să implice în mod sistematic parlamentele naționale, împreună cu partenerii sociali și societatea civilă, în vederea dezbaterii priorităților naționale. Etapa respectivă va începe cu publicarea de către Comisie a rapoartelor de țară, care rezumă provocările cu care se confruntă statele membre și performanțele acestora și ar urma să se încheie cu adoptarea unor recomandări specifice fiecărei țări, care ar trebui să ia în considerare în mod clar aspectele legate de zona euro convenite în prima etapă.
Partenerii sociali de la nivelul UE ar putea fi implicați în discuții mai devreme, de exemplu prin reînnoirea Summitului social tripartit și a dialogului macroeconomic, pentru a valorifica la maximum contribuțiile acestora la noul proces.
25Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei
Anexa 3Un consiliu fiscal european cu rol consultativ – principii directoareMandatul Consiliului fiscal european cu rol consultativ ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:
• ar trebui să coordoneze rețeaua consiliilor fiscale naționale și să respecte același standard în materie de independență;
• ar trebui să ofere consiliere, și nu să pună în aplicare politici. Asigurarea respectării normelor ar trebui să rămână sarcina Comisiei Europene, care ar trebui să aibă posibilitatea de a se abate de la punctele de vedere ale Consiliului fiscal european în măsura în care are motive întemeiate și explică aceste motive;
• sarcina sa principală ar trebui să consiste din formularea unui punct de vedere economic, mai degrabă decât juridic, cu privire la politica fiscală corespunzătoare, atât la nivel național, cât și la nivelul zonei euro, în contextul normelor fiscale ale UE. Acest lucru ar trebui să se realizeze în conformitate cu normele stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere (PSC);
• ar trebui să fie în măsură să emită avize atunci când consideră că acest lucru este necesar, inclusiv, în special, în legătură cu evaluarea programelor de stabilitate, cu prezentarea proiectelor anuale de planuri bugetare și cu execuția bugetelor naționale;
• ar trebui să ofere o evaluare ex post a modului în care a fost pus în aplicare cadrul de guvernanță.
#deepenin
gEM
U
3
#deepenin
gEM
U
4
4
#deepenin
gEM
U
#deepenin
gEM
U
5
5
#deepenin
gEM
U
8
#deepenin
gEM
U
9
#deepenin
gEM
U
10
#deepenin
gEM
U
11
#deepenin
gEM
U
12
#deepenin
gEM
U
13
1
3 #
deepenin
gEM
U
#deepenin
gEM
U
14
#deepenin
gEM
U
15
#deepenin
gEM
U
16
#deepenin
gEM
U
17
1
7 #
deepenin
gEM
U
#deepenin
gEM
U
18
Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei: Comisia ia măsuriconcrete pentru consolidarea UEM Bruxelles, 21 octombrie 2015
Comisia Europeană - Comunicat de presă
Comisia pune în aplicare etapa 1 din „Raportul celor cinci președinți”
© European Commission, 2015
Uniunea economică și monetară a Europei (UEM) este într-o formă mult mai bună astăzi decât eraînainte de criza financiară. Cu toate aceste, în pofida progreselor înregistrate, în special în ceea ceprivește consolidarea guvernanței economice și lansarea Uniunii bancare, UEM rămâne incompletă.Divergențele între performanțele economice din cadrul zonei euro sunt semnificative. Având în vederecele aproape 18 milioane de șomeri și numărul mare de persoane expuse riscurilor de excluziunesocială din cadrul societăților noastre, mai rămân multe de făcut pentru a transforma zona euro într-oconstrucție pe deplin robustă. Comisia Europeană pune în aplicare în prezent măsuri concrete pentru ase face tranziția de la gestionarea necesară a crizei din ultimii ani către o uniune mai puternică șicompletă; către o uniune construită pe o bază durabilă, echitabilă și cu legitimitate democratică pentruviitor, care contribuie la crearea mai multor locuri de muncă, la sporirea creșterii economice și la maimultă prosperitate pentru toți cetățenii. Acesta este mesajul „Raportului celor cinci președinți ”, care vafi pus în aplicare în mai multe etape în vederea finalizării UEM în următorii zece ani.
În urma prezentării „Raportului celor cinci președinți” de către președintele Comisiei, președintelereuniunii la nivel înalt a zonei euro, președintele Eurogrupului, președintele Băncii Centrale Europene șipreședintele Parlamentului European, Comisia a lansat, la 1 iulie 2015, etapa 1 („aprofundarea prinpractică”) a procesului care vizează finalizarea UEM. Ea este urmată astăzi de măsuri concrete pentru aîncepe punerea în aplicare a planului ambițios de aprofundare a UEM.
Pachetul de măsuri adoptat de colegiul comisarilor presupune o abordare revizuită privindsemestrul european, inclusiv printr-un dialog democratic consolidat și o mai bună guvernanțăeconomică, cum ar fi instituirea unor consilii naționale în materie de competitivitate și a unuiconsiliu fiscal european cu rol consultativ; o reprezentare mai unificată a zonei euro în cadrulinstituțiilor financiare internaționale, în special FMI. Acesta precizează, de asemenea, măsurilenecesare în vederea finalizării Uniunii bancare, în special prin intermediul unui sistem european degarantare a depozitelor, precum și măsurile menite să reducă în continuare riscurile în sistemulbancar.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Uniuneaeconomică și monetară a Europei are nevoie de o temelie solidă, nu în ultimul rând pentru a fi mairezistentă la eventuale șocuri viitoare și pentru a face față provocărilor globale care neașteaptă. Astăzi, propunem măsuri concrete pentru îmbunătățirea normelor UE în materie deguvernanță economică, care au fost consolidate ultima oară în perioada imediat următoare crizei.Normele există, ține doar de noi să le utilizăm mai eficient. Privind în perspectivă, va trebui ca înurmătorii doi ani să găsim un consens pentru modificări mai ample care vor fi necesare pentrufinalizarea Uniunii noastre economice și monetare.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Pachetul adoptat astăzi vizează relansarea convergenței economice și sociale în cadrul Uniunii noastremonetare. Următoarea etapă va fi consacrată convergenței politice și reînnoirii democratice.”
Pachetul convenit de colegiul comisarilor contribuie la o UEM mai puternică. Mai precis, acesta include:
1) Reprezentarea externă a zonei euroReprezentarea externă a zonei euro nu a ținut pasul cu importanța economică și financiară din ce în cemai mare a acestei zone monetare. De exemplu, în timp ce dolarul american are un reprezentant unicși puternic în cadrul forurilor economice și financiare internaționale, statele membre din zona euro nupot să se exprime la unison. Prin urmare, Comisia prezintă o foaie de parcurs pentru a permite statelormembre din zona euro să se exprime cu o singură voce pentru interesul lor comun. În special, Comisiapropune să se treacă la o reprezentare unificată pentru zona euro în cadrul Fondului MonetarInternațional, președintele Eurogrupului devenind reprezentantul zonei euro.Comisia propune
realizarea acestui obiectiv în mai multe etape (prezentate aici).
2) Pași în direcția unei Uniuni financiarePe lângă progresele înregistrate în privința guvernanței economice, finalizarea Uniunii bancare este unpas indispensabil către o UEM completă și profundă. În ciuda progreselor înregistrate, băncile șientitățile suverane ale statelor din zona euro sunt în continuare mult prea interconectate. FinalizareaUniunii bancare necesită punerea în aplicare a legislației deja convenite, precum și noi măsuri pentru aconsolida stabilitatea financiară.
Un sistem comun de garantare a depozitelor rămâne elementul-lipsă al Uniunii bancare. După cum adeclarat președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii, Comisia vaprezenta până la sfârșitul anului o propunere legislativă privind primele etape către un sistem europeande garantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme - EDIS), în vederea instituirii unuisistem mai european care să fie deconectat de portmoneele guvernelor. Acest sistem le va permitecetățenilor să aibă certitudini cu privire la siguranța depozitelor lor, indiferent de situarea lorgeografică. Comisia va propune un sistem bazat pe reasigurare, care va permite menținerea sistemelornaționale ale statelor membre. Pachetul de astăzi va fi completat printr-o propunere legislativă care vafi prezentată mai târziu în cursul acestui an.
De asemenea, Comisia își menține angajamentul de a continua să reducă riscurile și să asigure condițiide concurență echitabile în sectorul bancar, precum și să limiteze spirala negativă dintre bănci șientitățile suverane. În sfârșit, alături de finalizarea Uniunii bancare, Uniunea piețelor de capital este oprioritate-cheie.
3) Un semestru european reînnoitComisia Juncker a simplificat deja în mod substanțial semestrul european în cursul primului an almandatului său, permițând un dialog veritabil cu statele membre prin publicarea rapoartelor de țarădeja în februarie, cu trei luni înainte de finalizarea recomandărilor specifice fiecărei țări. În viitor, voravea loc mai întâi dezbateri și vor fi formulate recomandări pentru zona euro în ansamblul său,înaintea discuțiilor specifice fiecărei țări, pentru a garanta o abordare coerentă a provocărilor comune.
Se va acorda o mare importanță ocupării forței de muncă și aspectelor sociale în cadrul semestruluieuropean și al procesului de aprofundare a UEM. În acest context, partenerii sociali ar trebui să joaceun rol fundamental. De asemenea, Comisia va garanta că se acordă o atenție mai mare echității socialeîn cadrul noilor programe de ajustare macroeconomică, așa cum a făcut și în cazul Greciei, referitor lacare Comisia a pregătit prima sa evaluare a impactului social.
4) Îmbunătățirea instrumentelor în materie de guvernanță economicăÎn ultimii ani, a avut loc o aprofundare și o extindere a cadrului de guvernanță economică și, deasemenea, acesta a câștigat în complexitate. Președintele Juncker s-a angajat în orientările salepolitice să efectueze o „revizuire orientată spre stabilitate” a „pachetului de șase măsurilegislative” și, respectiv, „a pachetului de două măsuri legislative”.Această legislație este încărecentă și Comisia ar dori să dispună de mai multe elemente și de mai multă experiență privindfuncționarea structurii reformate de guvernanță, înainte de a decide cu privire la necesitatea unor noimodificări legislative. Pe baza a ceea ce s-a realizat până în prezent, Comisia va propune îmbunătățiripractice pentru a consolida practicile și a îmbunătăți transparența, previzibilitatea și, deci, eficacitateanormelor existente. Pentru a completa și a consolida setul de instrumente economice, Comisiapropune, de asemenea, în conformitate cu „ raportul celor cinci președinți”, instituirea unor consiliinaționale în materie de competitivitate, precum și a unui consiliu fiscal european cu rolconsultativ.
Consiliile naționale în materie de competitivitateComisia recomandă Consiliului să invite statele membre să instituie consilii naționale în materie decompetitivitate responsabile de monitorizarea performanței și de politicile din domeniul competitivității.Configurația consiliilor ar trebui să respecte un set de criterii minime, care iau în considerarediversitatea statelor membre și respectă pe deplin rolul partenerilor sociali.
Consiliul fiscal europeanComisia instituie un consiliu fiscal european independent cu rol consultativ pentru i) a evalua punereaîn aplicare a cadrului fiscal al UE, ii) a oferi consultanță cu privire la orientarea fiscală adecvată pentruzona euro în ansamblu, iii) a coopera cu consiliile fiscale naționale din statele membre și iv) a ofericonsultanță ad-hoc la cererea președintelui.
Consiliul va fi un organism independent din punct de vedere funcțional, format din cinci experți, subauspiciile Comisiei.
Următoarele etape
„Raportul celor cinci președinți” stabilește trei etape diferite pentru finalizarea UEM. Pachetul adoptatastăzi se referă la etapa 1 și la pregătirile pentru etapa 2:
- Etapa 1 sau „aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015 - 30 iunie 2017): utilizarea instrumentelorexistente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența structurală, pentrua realiza politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, pentru a finalizaUniunea financiară și pentru a consolida răspunderea democratică.
- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterulobligatoriu al procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privindconvergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui otrezorerie a zonei euro.
- Etapa finală (cel mai târziu până în 2025): odată cu realizarea deplină a tuturor acțiunilor, o UEMprofundă și veritabilă ar oferi stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii statelor membre ale UEcare au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membreale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.
Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvaraanului 2017, care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizăriiUEM în etapa 2. Cartea albă va fi elaborată în consultare cu președinții celorlalte instituții aleUE. Pentru a pregăti acest document și a stimula o dezbatere amplă, Comisia va facilita discuții șidezbateri publice în întreaga UE. La mijlocul anului 2016, Comisia va institui un grup de experți pentrua analiza condițiile prealabile juridice, economice și politice care vor sta la baza propunerilor pe termenmai lung prevăzute în „Raportul celor cinci președinți”.
ContextRealizarea unei Uniuni economice și monetare mai profunde și mai echitabile este una dintre cele 10priorități ale președintelui Juncker enunțate în Orientările sale politice. „Raportul celor cinci președinți”,prezentat la 22 iunie 2015, constituie baza pentru atingerea acestui obiectiv în următorii zece ani.Raportul a fost întocmit la solicitarea reuniunii la nivel înalt a liderilor din zona euro din octombrie 2014și a Consiliului European din decembrie 2014.
„Raportul celor cinci președinți” propune o foaie de parcurs ambițioasă, deși pragmatică, în vedereafinalizării UEM prin realizarea de progrese pe patru fronturi în paralel. În primul rând, în direcția uneiveritabile Uniuni economice care să garanteze că fiecare economie dispune de caracteristicilestructurale necesare pentru a prospera în cadrul Uniunii monetare. În al doilea rând, în direcția uneiUniuni financiare care să garanteze integritatea monedei noastre la nivelul întregii Uniuni monetareprin limitarea riscurilor la adresa stabilității financiare și prin sporirea gradului de partajare a riscurilorcu sectorul privat. În al treilea rând, în direcția unei Uniuni fiscale care să ofere atât sustenabilitate, câtși stabilizare fiscală. Și, în cele din urmă, în direcția unei Uniuni politice, care să se afle la baza tuturorcomponentelor de mai sus, prin intermediul unei răspunderi democratice veritabile, al legitimității și alconsolidării instituționale.
Pentru mai multe informații:Notă de informare: Finalizarea Uniunii economice și monetare — întrebări și răspunsuri
Fișa informativă nr. 1: Reprezentarea externă a zonei euro
Fișa informativă nr. 2: Un sistem alcătuit din consilii naționale în materie de competitivitate
Fișa informativă nr. 3: Un consiliu fiscal european cu rol consultativ
Fișa informativă nr. 4: Finalizarea Uniunii bancare
Fișa informativă nr. 5: Un semestru european reînnoit
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind pașiinecesari pentru finalizarea Uniunii economice și monetare
Decizia Comisiei de instituire a unui Consiliu fiscal european independent cu rol consultativ
Recomandare de recomandare a Consiliului privind instituirea unor consilii naționale în materie decompetitivitate în cadrul zonei euro
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind ofoaie de parcurs pentru trecerea la o reprezentare externă mai coerentă a zonei euro în cadrul forurilorinternaționale
Propunere de decizie a Consiliului privind stabilirea unor măsuri în vederea instituirii unei reprezentăriunificate a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internațional
„ Raportul celor cinci președinți”
DEPARTAMENTUL DE STUDII PARLAMENTARE ȘI POLITICI UE DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
Fişă de analiză
Afaceri economice și financiare
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 2
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE ........... 3
INTRODUCERE ............................................................................. 3
DESCRIEREA PROPUNERILOR ....................................................... 3
ANALIZĂ ...................................................................................... 4
CONCLUZII ................................................................................... 5
CAMERA DEPUTAŢILOR
DIRECŢIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti
Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086
E-mail: politiciue@cdep.ro
Pagina internet: Direcţia pentru Uniunea Europeană
Autor: Andrei Mocearov Data: 16 noiembrie 2015
Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reprezintă punctul de vedere al Camerei Deputaţilor.
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 3
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
INTRODUCERE
Ca și acum peste 20 de ani, când s-au pus bazele Uniunii economice și monetare (UEM) prin Tratatul de la Maastricht, în prezent, dezbaterea se centrează în jurul conceptelor de uniune monetară și uniune politică. Poate funcționa uniunea monetară fără a fi o uniune politică? În acest caz, semnificația uniunii politice este restrânsă la strictul necesar pentru ca funcționarea uniunii monetare să aducă câștiguri tuturor membrilor săi. În acest sens, uniunea politică presupune două aspecte majore: (1) existența unui buget european comun cu funcție de stabilizare, care poate funcționa ca absorbant de șocuri asimetrice, (2) coordonarea / armonizarea unor politici economice – de exemplu politica salarială sau politica fiscală – pentru a preveni crearea unor șocuri endogene în UEM/UE. În alte cuvinte, are nevoie uniunea monetară de transferuri fiscale permanente și asigurare publică la nivel european contra șocurilor? Are nevoie uniunea monetară de coordonarea politicilor economice pentru prevenirea șocurilor endogene?
DESCRIEREA PROPUNERILOR
Principalul document care propune pașii următori pentru reforma UEM este Raportul celor cinci președinți intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”1. Propunerea respinge din start ideea unui buget european consistent cu funcție de stabilizare, enunțând ipoteza unei Uniuni monetare „unde nu sunt prevăzute transferuri fiscale importante între membri”. Mai mult, Raportul propune ca „în cazul unor șocuri economice, care sunt de altfel inevitabile (sic!), fiecare țară trebuie să fie în măsură să reacționeze în mod eficace”. Acest lucru înseamnă că [țările] „trebuie să aibă capacitatea de a absorbi șocurile la nivel național prin crearea unor economii cu o elasticitate (“resilient economies”) adecvată pentru a răspunde la șocuri și prin crearea unui spațiu fiscal suficient de-a lungul ciclului economic”. Capacitatea de absorbi șocurile se obține prin realizarea unor reforme structurale în economie care presupun sporirea eficienței piețelor muncii și a piețelor de produse, precum și modernizarea sistemelor de protecție socială. Conceptul de convergență structurală care ar asigura reducerea decalajelor de competitivitate ocupă un loc central în argumentația raportului. Pentru a atinge convergența în etapa 1, pe termen scurt, trebuie reînnoite
1 Raport elaborat de Jean-Claude Juncker în strânsă colaborare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schultz
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 4
eforturile în direcția celor mai bune performanțe și practici în Europa. În etapa a 2-a, pe termen mediu, procesul de convergență se va formaliza prin introducerea unui set de standarde cu caracter juridic obligatoriu, presupunând amendamente la tratate. Realizarea de progrese semnificative în direcția adoptării standardelor ar fi o condiție pentru crearea unui mecanism de absorbție a șocurilor la nivel european. Această funcție de stabilizare este vag definită și oricum nu se referă la eventuale transferuri fiscale permanente, fiind propusă ca o funcție de prevenire a crizelor prin îmbunătățirea capacității economiei UEM în ansamblu de a răspunde la șocuri.
ANALIZĂ
În esență, propunerile din raport se bazează, în continuare, pe cei doi piloni majori pe care s-a construit întreaga arhitectură instituțională de răspuns la criză: responsabilitatea bugetară / austeritate și reforme structurale. Acest eșafodaj are la bază un diagnostic asimetric: principala cauză a crizei financiare ar fi fost indisciplina fiscală, iar indisciplina piețelor financiare ar fi reprezentat doar o cauză secundară. De aici rezultă preferința pentru consolidarea fiscală. De asemenea, efectele severe ale crizei asupra cererii sunt în bună măsură neglijate, accentul punându-se pe deficitul de ofertă. De aici rezultă preferința pentru reformele structurale îndreptate spre mărirea piețelor prin privatizare și dereglementarea lor cu scopul de a înlătura obstacolele din fața potențialilor investitori și antreprenori. Raportul propune 4 piloni. Analiza semnificației celor 4 piloni arată că, în fond, se propune consolidarea modelului de guvernanță economică care a condus la criză și care nu a fost capabil să răspundă optim în perioada post-criză (UE se află în pragul unei stagnări pe termen lung, iar tendința este de divergență între state și creștere a inegalității în interiorul statelor). Cei patru piloni sunt:
1. Uniunea economică care trebuie „să garanteze că fiecare economie are caracteristicile structurale necesare pentru a prospera în cadrul Uniunii monetare”. Este vorba deci de convergența structurală sau convergența de competitivitate realizată prin piețe mai multe și mai dereglementate. Sunt ignorate practic sursele reale ale șocurilor endogene.
2. Uniunea financiară care are rolul de „a spori gradul de partajare privată (prin intermediul piețelor, n.a.) a riscurilor prin intermediul noii Uniuni a piețelor de capital și completarea Uniunii bancare”. Completarea Uniunii bancare este însă imposibilă fără o uniune fiscală care este de facto respinsă (de exemplu, Germania se opune categoric creării unei scheme comune de garantare a depozitelor, pilonul 3 al Uniunii bancare, care ar presupune transferuri fiscale). Nici un cuvânt de sistemul bancar din umbră (“shadow banking”), care s-a amplificat și mai mult după 2008, creând riscuri sistemice majore. Practic, se menține situația dinainte de criză când ipoteza Uniunii
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 5
monetare à la Maastricht presupunea că piețele financiare integrate vor absorbi șocurile.
3. Uniunea fiscală care are rolul de „a oferi sustenabilitate și stabilizare fiscală”. Este o interpretare atipică a uniunii fiscale care presupune doar disciplină fiscală severă, fără transferuri fiscale.
4. Uniunea politică care se realizează „prin intermediul unei răspunderi democratice veritabile, al legitimității și al consolidării instituționale”.
La nivel de instituții, Raportul propune câteva noutăți pentru a pune în practică conceptul de uniune monetară bazat pe responsabilitate fiscală / bugetară și reforme structurale. În acest sens, raportul recomandă, pentru etapa 1, instituirea de către fiecare stat membru a unui organism național responsabil cu monitorizarea performanței și a politicilor în domeniul competitivității. Mandatul acestor autorități de competitivitate va fi de a „evalua dacă salariile evoluează în acord cu productivitatea, comparând și cu evoluțiile din alte țări ale zonei euro și din principalii parteneri comerciali”. În plus, ele vor monitoriza politicile legate de competitivitate și reforme structurale. Pentru etapa 1, este prevăzut și crearea unui consiliu fiscal european cu rol consultativ ce ar urma „să coordoneze și să completeze consiliile fiscale naționale instituite în contextul Directivei UE privind cadrele bugetare”. Acest consiliu fiscal european ar trebui să contribuie la o mai bună respectare a normelor fiscale comune și la o mai bună coordonare a politicilor fiscale naționale. Pentru etapa a 2-a, se prevede introducerea standardele juridic obligatorii privind competitivitatea structurală și disciplina bugetară și monitorizarea lor la nivel european, adică trecerea de la reguli la instituții constrângătoare. Aceste noi instituții au rolul de a consolida și a perfecționa funcționarea celor doi piloni majori ai guvernanței economice post-criză în UE: responsabilitatea bugetară și reformele structurale. Se pune o presiune mare pe salarii în sensul limitării drastice a creșterii acestora, deși evidențele arată că salariile au crescut mai puțin decât productivitatea în ultimele decenii.
CONCLUZII
1. Reforma UEM propune în fapt 2 lucruri: • Realizarea unei asigurării private contra șocurilor la nivel național, adică asigurare
prin piețe naționale mai flexibile, alias mai dereglementate, realizate prin reforme structurale, ca substitut al unei asigurări publice la nivel european. Așadar se propune o schemă cu 28 de instrumente naționale private în loc de un instrument european public pentru stabilizare și absorbție a șocurilor.
• Realizarea convergenței structurale / de competitivitate, înțeleasă ca flexibilizare a diferitelor piețe, ca substitut pentru coordonarea politicilor economice cu risc de a genera șocuri endogene.
REFORMA ACTUALĂ A UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 6
2. Reforma se concentrează în special pe disciplinarea statelor și mai puțin pe disciplinarea piețelor, bazându-se pe un diagnostic greșit al cauzelor crizei.
3. Reforma neglijează tendința de distribuire asimetrică a PIB-ului între salarii și profituri, în favoarea celor din urmă, una dintre cauzele majore ale dezechilibrelor macroeconomice.
4. Reforma se bazează în special pe instrumente și instituții la nivel național mai degrabă decât pe cele la nivel european. Iar când propune instituții la nivel european, ele sunt mai degrabă constrângătoare, reducând spațiul de manevră pentru politici naționale de dezvoltare economică.
5. Reforma va conduce foarte probabil la divergență economică în cadrul UE și instabilitate crescută.
121
PE
542.6
59
RO
Cou
ntr
y S
pec
ific
Rec
om
men
dati
on
s 2014
SG
P:
CS
R 2
an
d M
IP:
-
Ass
essm
ent
of
imp
lem
enta
tion
of
CS
R 2
014
(base
d o
n C
OM
sta
ff d
ocu
men
ts)
Cou
ntr
y S
pec
ific
Rec
om
men
dati
on
s 2015
SG
P:
CS
R 2
an
d M
IP:
CS
R 1
, 2, 3, 4
1.
Imp
lem
ent
the
EU
/IM
F f
ina
nci
al
ass
ista
nce
pro
gra
mm
e b
y
full
y
add
ress
ing
the
poli
cy
condit
ion
alit
y -
in
clu
ded
in
th
e M
emora
ndum
of
Under
stan
din
g
of
6
No
vem
ber
2013
and
its
subse
qu
ent
supp
lem
ents
- t
hat
com
ple
men
ts a
nd
support
s th
e im
ple
men
tati
on
o
f th
ese
countr
y-
spec
ific
rec
om
men
dat
ion
s.
No P
rogre
ss (
This
over
all
asse
ssm
ent
of
CS
R 1
excl
udes
an
ass
essm
ent
of
com
pli
ance
wit
h t
he
Sta
bil
ity a
nd G
row
th P
act)
:
The
firs
t fo
rmal
rev
iew
mis
sion (
2-1
6 J
un
e 2
014)
to a
sses
s th
e im
ple
men
tati
on s
tatu
s of
pro
gra
mm
e
condit
ional
ity
was
not
concl
uded
. A
lso
th
e
seco
nd f
orm
al r
evie
w m
issi
on (
27
Jan
uar
y –
10
Feb
ruar
y)
was
not
concl
uded
.
1.
Tak
e al
l th
e n
eces
sary
mea
sure
s to
co
mp
lete
the
fin
an
cial
ass
ista
nce
pro
gra
mm
e.
2.
Imp
lem
ent
the
bu
dget
ary
stra
tegy
for
2014,
sign
ific
an
tly s
tren
gth
en t
he
bu
dg
etary
eff
ort
to
ensu
re
reac
hin
g
the
med
ium
-ter
m
obje
ctiv
e in
2015
in
line
wit
h
com
mit
men
ts
under
th
e
Bal
ance
of
Pay
men
ts p
rogra
mm
e an
d a
s re
flec
ted
in
the
201
4
Co
nver
gen
ce
Pro
gra
mm
e,
in
par
ticu
lar
by s
pec
ifyin
g t
he
un
der
lyin
g m
easu
res,
and
rem
ain
at
th
e m
ediu
m-t
erm
obje
ctiv
e
ther
eaft
er.
Imp
rove
tax c
oll
ecti
on
by c
onti
nuin
g
to
imp
lem
ent
a co
mp
reh
ensi
ve
tax
com
pli
ance
stra
tegy,
step
pin
g
up
ef
fort
s to
re
duce
V
AT
frau
d.
Fig
ht
un
dec
lare
d w
ork
. R
educe
tax
burd
en
for
low
- an
d m
idd
le-i
nco
me
earn
ers
in a
budget
-
neu
tral
way
. F
inal
ise
the
pen
sio
n r
eform
sta
rted
in 20
10
b
y eq
ual
isin
g th
e p
ensi
onab
le ag
e fo
r
men
an
d w
om
en.
Som
e P
rogre
ss:
Lim
ited
pro
gre
ss h
as b
een m
ade
in i
mp
rovin
g
tax co
llec
tion an
d fi
ghti
ng undec
lare
d w
ork
. A
pil
ot
pro
ject
on u
ndec
lare
d l
abour
is i
n p
rogre
ss.
The
VA
T
reim
burs
emen
t pro
cedure
is
b
ein
g
stre
amli
ned
and i
mple
men
ted.
Su
bst
an
tial
pro
gre
ss h
as b
een m
ade
on
red
uci
ng
the
tax
burd
en
on la
bour.
T
he
tax
burd
en
has
bee
n
reduce
d
thro
ugh
a 5
pp.
reduct
ion
in
emplo
yer
s’
soci
al
secu
rity
co
ntr
ibuti
on
s ac
ross
the
boar
d.
How
ever
, th
e re
com
men
dat
ion
o
n
targ
etin
g t
he
reduct
ion
was
not
foll
ow
ed a
nd
the
tax
wed
ge
on
low
-inco
me
earn
ers
rem
ain
s
com
par
ativ
ely h
igh.
Lim
ited
p
rogre
ss
has
bee
n
mad
e in
p
ensi
on
refo
rm;
a la
w h
as b
een a
dopte
d b
y t
he
Sen
ate
but
not
yet
dis
cuss
ed b
y t
he
low
er c
ham
ber
.
2.
Lim
it t
he
dev
iati
on
fro
m t
he
med
ium
-ter
m
bu
dg
eta
ry o
bje
ctiv
e i
n 2
01
5 t
o a
max
imu
m o
f
0.2
5%
o
f G
DP
as
spec
ifie
d u
nder
th
e 2
01
3-1
5
bal
ance
-of-
pay
men
ts
pro
gra
mm
e an
d
retu
rn
to
the
med
ium
-ter
m
bu
dget
ary
obje
ctiv
e in
2
01
6.
Imp
lem
ent
the
com
pre
hen
siv
e ta
x c
om
pli
an
ce
stra
teg
y,
stre
ngth
en v
erif
icat
ion
con
tro
l sy
stem
s
in
ord
er
to
tack
le
un
dec
lare
d
wo
rk,
and
p
ush
ahea
d w
ith
th
e eq
ual
isat
ion
o
f th
e pen
sio
nab
le
age
for
men
an
d w
om
en.
3.
Ste
p
up
re
form
s in
th
e h
ealt
h
sect
or
to
incr
ease
its
eff
icie
ncy
, q
ual
ity a
nd a
cces
sibil
ity,
incl
ud
ing fo
r d
isad
van
taged
p
eople
an
d re
mote
and
iso
late
d
com
mu
nit
ies.
In
crea
se
effo
rts
to
curb
in
form
al
pay
men
ts,
incl
udin
g
thro
ugh
pro
per
man
agem
ent
and
con
trol
syst
ems.
Lim
ited
Pro
gre
ss:
Som
e p
rogre
ss h
as b
een m
ade
in h
ealt
h s
ecto
r
refo
rm.
The
bas
ic
ben
efit
s pac
kag
e w
as
intr
oduce
d i
n J
une
2014.
The
min
imu
m p
ackage
is
bei
ng
intr
oduce
d
as
of
Januar
y
20
15
. T
he
PE
542.6
59
122
Nat
ional
H
ealt
h
Str
ateg
y
was
ap
pro
ved
in
Dec
ember
2014.
The
Hea
lth
T
ech
nolo
gy
Ass
essm
ent
syst
em
has
bee
n
imple
men
ted
,
toget
her
wit
h e
-hea
lth m
easu
res.
Lim
ited
pro
gre
ss h
as b
een m
ade
in m
anag
em
ent
and c
ontr
ol
syst
ems,
alb
eit
feed
bac
k m
ech
anis
m
for
pat
ients
has
bee
n i
mple
men
ted.
It c
an a
lso
be
use
d t
o r
eport
info
rmal
pay
men
ts.
4.
Str
ength
en
act
ive
lab
ou
r-m
ark
et
mea
sure
s
and
the
cap
acit
y
of
the
Nat
ional
E
mplo
ym
ent
Agen
cy.
Pay
par
ticu
lar
atte
nti
on
to t
he
acti
vat
ion
of
un
regis
tere
d
yo
un
g
peo
ple
. S
tren
gth
en
mea
sure
s to
pro
mo
te t
he
emp
loyab
ilit
y o
f old
er
work
ers.
E
stab
lish
, in
co
nsu
ltat
ion
wit
h
soci
al
par
tner
s,
clea
r gu
idel
ines
fo
r tr
an
spare
nt
min
imu
m
wa
ge
sett
ing
, ta
kin
g
into
ac
count
econo
mic
an
d l
abo
ur
mar
ket
co
ndit
ions.
Lim
ited
Pro
gre
ss:
Lim
ited
p
rogre
ss
has
bee
n
mad
e in
stre
ngth
enin
g a
ctiv
e la
bour-
mar
ket
mea
sure
s an
d
the
capac
ity
of
the
Nat
ional
E
mp
loy
men
t
Agen
cy.
Import
ant
step
s fo
rwar
d
are
a
ben
chm
ark l
earn
ing e
xer
cise
of
the
PE
S n
etw
ork
that
was
pil
ote
d i
n R
om
ania
, th
e ro
llin
g o
ut
of
the
pro
fess
ional
car
d p
rogra
mm
e, m
onit
ori
ng a
ctio
ns
for
jobse
eker
s an
d t
he
updat
ing o
f th
e P
ES
po
rtal
to p
rovid
e ex
tended
e-s
ervic
es,
all
of
wh
ich
nee
d
to b
e ac
cele
rate
d.
Lim
ited
pro
gre
ss h
as b
een m
ade
on a
ctiv
atio
n
of
old
er
work
ers,
as
su
pport
to
em
plo
yer
s
recr
uit
ing th
em co
nti
nued
. T
he
adopti
on
of
the
Act
ive
Agei
ng S
trat
egy w
as del
ayed
to
M
arch
2015.
Som
e p
rogre
ss h
as b
een m
ade
on a
ctiv
atio
n o
f
unre
gis
tere
d y
oung p
eople
. N
ew m
easu
res
un
der
the
Youth
G
uar
ante
e Im
ple
men
tati
on
P
lan
an
d
Youth
G
uar
ante
e pil
ot
schem
es
are
bei
ng
imple
men
ted.
Publi
c E
mplo
ym
ent
Ser
vic
es
are
dev
elopin
g
an
inte
gra
ted
dat
abas
e
on
yo
un
g
peo
ple
who a
re n
ot
in e
mplo
ym
ent,
edu
cati
on
or
trai
nin
g.
Its
impac
t re
mai
ns
how
ever
li
mit
ed:
take-
up,
cover
age
and
ef
fect
ive
imple
men
tati
on
of
exis
tin
g m
easu
res
nee
d to
be
enhan
ced an
d
sust
ained
in t
he
long r
un.
3.
Str
ength
en t
he
pro
vis
ion
of
lab
ou
r m
ark
et
mea
sure
s,
in par
ticu
lar
for
unre
gis
tere
d
yo
un
g
peo
ple
an
d
the
lon
g-t
erm
u
nem
plo
yed
. E
nsu
re
that
th
e n
atio
nal
em
plo
ym
ent
agen
cy
is
adeq
uat
ely s
taff
ed.
Est
abli
sh,
in c
onsu
ltat
ion
wit
h
the
soci
al
par
tner
s an
d
in
acco
rdan
ce
wit
h
nat
ion
al p
ract
ices
, cl
ear
gu
idel
ines
for
sett
ing t
he
min
imu
m
wag
e tr
ansp
aren
tly.
Intr
od
uce
th
e
min
imu
m
inse
rtio
n
inco
me.
In
crea
se
the
pro
vis
ion
an
d
qu
alit
y
of
earl
y
chil
dh
oo
d
edu
cati
on
an
d
care
, in
p
arti
cula
r fo
r R
om
a.
Ad
op
t th
e n
ati
on
al
stra
teg
y
to
red
uce
ea
rly
sch
ool
leav
ing
. P
urs
ue
the
nat
ion
al
hea
lth
stra
tegy
20
14
-20
20
to
re
med
y
issu
es
of
poo
r
acce
ssib
ilit
y,
low
fu
nd
ing
and
in
effi
cien
t
reso
urc
es.
123
PE
542.6
59
No p
rogre
ss h
as b
een m
ade
in s
etti
ng g
uid
elin
es
for
tran
spar
ent
min
imu
m w
age
sett
ing.
A r
evie
w
of
wag
e se
ttin
g
mec
han
ism
s in
oth
er
Mem
ber
Sta
tes
is o
ngoin
g.
Bas
ed o
n t
his
, a
met
ho
do
logy
wil
l be
dev
eloped
an
d
dis
cuss
ed
wit
h
soci
al
par
tner
s in
2015.
5.
Incr
ease
th
e q
ual
ity a
nd
acc
ess
to v
oca
tional
edu
cati
on
an
d t
rain
ing
, ap
pre
nti
cesh
ips,
ter
tiar
y
educa
tion
an
d o
f li
felo
ng l
earn
ing a
nd a
dap
t th
em
to l
abou
r m
arket
nee
ds.
En
sure
bet
ter
acce
ss t
o
earl
y c
hil
dh
oo
d e
du
cati
on
an
d c
are
.
Lim
ited
Pro
gre
ss:
Lim
ited
p
rogre
ss has
bee
n m
ade
in ac
cess
to
earl
y
chil
dhood
educa
tion
and
care
(E
CE
C).
Ther
e is
a l
egis
lati
ve
pro
posa
l on b
aby s
itte
rs a
nd
nan
nie
s in
P
arli
amen
t,
but
acce
ss
to
EC
EC
rem
ains
a ch
alle
nge,
par
ticu
larl
y
for
chil
dre
n
aged
0 t
o 3
. A
nat
ional
EC
EC
pro
gra
mm
e h
as n
ot
yet
bee
n a
dopte
d.
Som
e p
rogre
ss h
as b
een m
ade
in i
ncr
easi
ng t
he
qual
ity o
f an
d a
cces
s to
(i)
voca
tional
edu
cati
on
and
trai
nin
g
and
appre
nti
cesh
ips,
w
ith
ac
tio
ns
incl
udin
g t
he
refo
rm o
f V
oca
tional
Educa
tio
n a
nd
Tra
inin
g
(VE
T)
whic
h
is
bei
ng
imple
men
ted
(dura
tion
in
crea
sed
from
2
to
3
yea
rs),
par
tner
ship
s w
ith s
chools
and s
oci
al p
artn
ers
are
bei
ng
roll
ed
out,
th
e in
troduct
ion
of
VE
T
coll
eges
has
bee
n
announce
d,
and
supp
ort
fo
r
appre
nti
cesh
ip sc
hem
es in
co
nti
nuin
g V
ET
h
as
bee
n
incr
ease
d;
(ii)
hig
her
ed
uca
tio
n,
wh
ere
acti
ons
incl
ude
sett
ing
up
a dat
abas
e al
low
ing
monit
ori
ng o
f th
e re
cruit
men
t of
hig
her
ed
uca
tio
n
gra
duat
es,
a re
quir
emen
t th
at
all
un
iver
siti
es
esta
bli
sh c
ounse
llin
g a
nd c
aree
r guid
ance
cen
tres
,
a new
met
hodolo
gy f
or
reco
rdin
g a
nd a
nal
ysi
ng
the
inse
rtio
n
on
the
labour
mar
ket
of
hig
her
educa
tion
gra
duat
es
and
dra
ftin
g
36
n
ew
occ
upat
ional
st
andar
ds.
S
trat
egie
s fo
r te
rtia
ry
educa
tion a
nd l
ifel
ong l
earn
ing t
o b
e ad
opte
d i
n
the
firs
t quar
ter
of
2015, la
ter
than
pla
nned
.
See
CS
R 3
.
top related