lucrari cercetare
Post on 06-Feb-2016
41 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
OI POS DRU
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.2: „Calitate în învăţământul superior”
POSDRU/156/1.2/G/ 137623 „Extinderea oportunităţilor de învăţare prin inovare, cercetare si
interacţiune cu mediul de afaceri”
GHID METODOLOGIC DE ELABORARE A TEMELOR DE
CERCETARE DE CĂTRE STUDENŢII / MASTERANZII
FACULTĂŢII DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Prezentul ghid metodologic urmăreşte să sprijine şi îndrume studenţii şi masteranzii
Facultăţii de Ştiinţe Economice în vederea realizării temelor de cercetare în cadrul proiectului
POSDRU/156/1.2/G/137623 „Extinderea oportunităţilor de învăţare prin inovare, cercetare şi
interacţiune cu mediul de afaceri”.
Sunt precizate, astfel, cerinţele de care studenţii de la cele 3 domenii - Administrarea
Afacerilor, Contabilitate şi informatică de gestiune, Marketing vor trebui să ţină cont în
elaborarea temelor de cercetare.
Astfel, prezentul ghid contribuie la realizarea următoarelor obiective:
îmbunătăţirea procesului de coordonare a temelor de cercetare de către experţii pe
piaţa muncii, experţii pe probleme de cercetare şi experţii sectoriali;
asigurarea unei redactări corecte de către student/masterand a temei de cercetare;
creşterea valorii ştiinţifice a temelor de cercetare;
facilitarea unei evaluări unitare a temelor de cercetare elaborate.
1
OI POS DRU
Capitolul I. Aspecte general valabile pentru realizarea temelor de cercetare
pe cele 3 domenii
Pe prima pagină a lucrărilor de cercetare se vor specifica:
Titlul temei de cercetare;
Numele studentului / masterandului care a elaborat tema.
Denumirea programului de studii.
Conţinutul lucrării va avea următoarea structură:
Introducerea;
Metodologia cercetării;
Rezultatele cercetării;
Concluziile;
Referinţele bibliografice;
Anexele (dacă este cazul).
Introducerea – se va preciza pe scurt (maximum 200 de caractere) ce se urmăreşte
prin cercetarea realizată, precum şi rezultatele estimate a se obţine.
Metodologia cercetării – se vor prezenta obiectivele cercetării şi demersul parcurs în
vederea realizării acestora. Astfel, studenţii / masteranzii vor preciza în metodologia
cercetării, după caz, următoarele aspecte:
sursele de date folosite: lucrări de specialitate, baze de date statistice, date
obţinute din evidenţele financiar – contabile sau tehnico – operative, studii,
situaţii, rapoarte, sinteze, date obţinute direct de la purtătorii lor – consumatori,
salariaţii organizaţiilor etc. sau din documentele contabile primare ale organizaţiei
etc.
În alegerea surselor de date o atenţie deosebită se va acorda credibilităţii acestora
precum şi actualităţii lor (se vor utiliza doar sursele de date recunoscute ca fiind
credibile – furnizate de către companie, statistica oficială, organisme şi instituţii
de profil recunoscute la nivel naţional sau internaţional, mediul universitar etc.).
În măsura în care este posibil se vor utiliza sursele de date originale.
2
OI POS DRU
Studentul / masterandul va realiza un inventar al informaţiilor disponibile în
legătură cu problema de cercetare (informaţii existente în diverse baze de date
prezentate centralizat / sub formă de indicatori) – acestea având avantajul că nu
necesită eforturi deosebite pentru culegerea lor - , după care, în situaţia în care
sursele identificate nu asigură informaţia necesară pentru realizarea studiului se va
proceda la culegerea datelor direct de la purtătorii lor, din evidenţele contabile
primare ale organizaţiei etc., date ce vor fi ulterior supuse operaţiei de centralizare
şi prelucrare.
modalitatea concretă de culegere a datelor, locul şi perioada în care acestea au
fost culese: se va descrie modul în care studentul / masterandul a intrat în posesia
diverselor documentele / baze de date utilizate, metoda folosită în cazul
cercetărilor directe (anchetă, observare mecanică sau personală, interviu în
profunzime, discuţie focalizată de grup etc.).
Se va indica, de asemenea, intervalul de timp utilizat pentru culegerea datelor,
precum şi locaţia în care a avut loc culegerea acestora (platforma electronică
realizată în cadrul proiectului unde organizaţiile postează informaţiile solicitate,
informaţii culese la domiciliul respondenţilor sau în incinta magazinelor, pe stradă
etc., informaţii culese la sediul organizaţiilor sau la diferitele puncte de lucru de la
personalul de specialitate sau din diverse documente puse la dispoziţie de către
acestea etc.);
populaţia cercetată şi eşantionul utilizat (pentru cazul cercetărilor directe): se va
preciza colectivitatea ce face obiectul investigaţiei, dimensiunea eşantionului
cercetat şi modalitatea de selecţie a unităţilor din eşantion;
limitele metodologiei utilizate: se va preciza dacă din analiza realizată au lipsit
anumite informaţii, respectiv dacă rezultatele cercetării se bazează doar pe o parte
dintre informaţiile necesare pentru realizarea obiectivelor lansate anterior datorită
absenţei anumitor date sau caracterului lor confidenţial, au fost utilizate informaţii
mai vechi în absenţa unor date actuale, eşantionul cercetat nu a fost determinat cu
respectarea principiilor sondajului context în care indicatorii astfel determinaţi nu
vor fi reprezentativi pentru întreaga colectivitate cercetată şi nu se va putea testa
semnificaţia statistică a rezultatelor etc.
3
OI POS DRU
Rezultatele cercetării – această componentă din structura lucrării este partea cea mai
cuprinzătoare, reprezentând minim 2/3 din întregul proiect de cercetare.
Se vor prezenta într-un limbaj clar (limbaj concis, fără exprimări ce pot îngreuna
înţelegerea textului, lipsit de ambiguitate) informaţiile obţinute în urma demersului întreprins
în raport cu obiectivele formulate anterior. Toţi indicatorii prezentaţi se vor interpreta.
Studenţii / masteranzii vor insista asupra informaţiilor relevante pentru problematica
abordată.
Tabelele şi figurile (imagini, grafice) vor fi introduse în text doar dacă sunt absolut
necesare. Titlul tabelelor şi al graficelor trebuie să fie sugestiv pentru informaţiile prezentate.
Concluziile - se vor prezenta succint aspectele care răspund obiectivelor formulate
iniţial, cu indicarea limitelor cercetării şi a recomandărilor / ipotezelor pentru eventuale
cercetări viitoare.
Referinţele bibliografice – se vor indica totalitatea surselor bibliografice utilizate în
elaborarea lucrării – cărţi ştiinţifice, cursuri universitare, articole din reviste / ziare de
specialitate, lucrări tipărite în volumele unor conferinţe, pagini web etc. Sursele bibliografice
vor fi ordonate alfabetic după numele autorului. În cazul în care au fost utilizate mai multe
lucrări ale aceluiaşi autor, acestea vor fi ordonate în ordine inversă a anului de apariţie.
Ulterior, vor fi prezentate documentele utilizate elaborate de diverse organizaţii/instituţii de
profil sau din cadrul societăţii pentru care se elaborează lucrarea, actele normative utilizate,
bazele de date statistice. Toate sursele bibliografice se vor numerota. Bibliografia va fi scrisă
conform indicaţiilor de mai jos:
Numele autorului, Iniţiala prenumelui autorului. (Anul apariţiei lucrării), Titlul
cărţii, Editura (pentru cărţile cu un singur autor);
Numele autorului A, Iniţiala prenumelui autorului A., Numele autorului B, Iniţiala
prenumelui autorului B., ş.a.m.d. (Anul apariţiei lucrării), Titlul cărţii, Editura
(pentru cărţile cu mai mulţi autori);
Numele autorului, Iniţiala prenumelui autorului. (Anul apariţiei revistei), Titlul
articolului, Denumirea revistei, Numărul / Volumul, pagina de început şi de
sfârşit. (pentru articole în jurnale/reviste);
4
OI POS DRU
Numele autorului, Iniţiala prenumelui autorului., (Anul apariţiei revistei), Titlul
articolului, Denumirea revistei, Numărul / Volumul, pagina web unde revista este
disponibilă (pentru articolele în reviste disponibile online);
Numele autorului, Iniţiala prenumelui autorului., Titlul documentului electronic,
pagina web unde este disponibil, data accesării (pentru documentele electronice);
Denumire organizaţie / Instituţie (Anul elaborării documentului), Denumire
document (pentru documente elaborate de diverse organizaţii/instituţii de profil);
Numele reglementării, Numărul reglementării şi anul elaborării (pentru actele
normative);
Denumire organizaţie / Instituţie (Anul accesării bazei de date), pagina web unde
este disponibilă baza de date (pentru sursele de date statistice).
Anexele (dacă este cazul) – acestea vor fi ataşate la sfârşitul lucrării, numerotate şi
ordonate crescător (Anexa nr. 1, Anexa nr. 2 etc.). Se vor ataşa acele anexe la care s-a făcut
referire în text.
Pe parcursul întregii lucrări, pentru toate informaţiile prezentate (care nu sunt
rezultatul propriei prelucrări) se va indica sursa datelor. De asemenea, se va indica sursa
informaţiilor ce au stat la baza propriilor prelucrări (de exemplu: prelucrare proprie pe baza
datelor furnizate de INS, prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de SC…..).
Citatele vor fi evidenţiate prin includerea între ghilimele cu indicarea sursei (Numele
şi iniţiala prenumelui autorului / autorilor şi anul publicaţiei) între paranteze. Toate sursele
bibliografice la care se va face referire în text, se vor regăsi la sfârşitul lucrării în secţiunea
„Referinţele bibliografice”
Pentru toţi indicatorii prezentaţi se va preciza denumirea completă, perioada de
referinţă, aria de cuprindere, eventualele aspecte particulare necesare pentru înţelegerea
semnificaţiei lor.
Evidenţierea anumitor aspecte de o mai mare importanţă se va realiza cu ajutorul
caracterului bold.
5
OI POS DRU
Reguli de tehnoredactare a proiectelor de cercetare
Pagina va avea format A4.
Marginile paginii vor avea următoarele dimensiuni: margine stânga: 3 cm; margine
dreapta: 2,5 cm; margine sus: 2,5 cm; margine jos: 2,5 cm.
Întreaga lucrare va fi redactată la 1 rând, utilizând fontul Times New Roman.
Titlul proiectului de cercetare va fi redactat cu font de 14 puncte, Bold, Centrat,
Majuscule. Deasupra titlului vor fi lăsate 2 rânduri libere (14 puncte) iar sub titlul 1 rând liber
(14 puncte).
Sub titlu se va trece numele şi prenumele studentului / masterandului - 12 puncte,
bold, centrat.
Denumirea programului de studii de licenţă / masterat va fi trecută sub numele
studentului / masterandului – 11 puncte, italic, centrat, după care se vor lăsa 2 rânduri libere
(14 puncte).
Textul va fi redactat la dimensiunea de 11 puncte, Justify.
Cele 5 elemente de structură ale lucrării (Introducerea, Metodologia cercetării,
Rezultatele cercetării, Concluziile, Referinţele bibliografice) vor fi scrise cu majuscule, pe un
rând separat. Între elemente de structură va fi lăsat un spaţiu liber.
Tabelele şi figurile vor fi inserate în text centrat.
Tabelele vor fi numerotate de la 1 la n. (Tabel nr. 1, Tabel nr. 2, ….), cu precizarea
titlului lor deasupra, 11 puncte, bold, centrat. Dacă este cazul, se va preciza sub tabel sursa
datelor - 11 puncte, centrat.
Figurile vor fi numerotate de la 1 la n. (Figura nr. 1, Figura nr. 2, ….), cu precizarea
titlului lor sub figură, 11 puncte, bold, centrat. Dacă este cazul, se va preciza sub titlul figurii
sursa acesteia - 11 puncte, centrat.
Atât figurile cât şi tabelele (considerate împreună cu informaţiile aferente – titlu,
sursă), vor avea deasupra şi dedesubt câte 1 rând liber.
Lucrarea se va elabora utilizând diacritice.
Paginile nu se vor numerota.
Nu se vor utiliza opţiunile “Header and Footer”sau notele de subsol. Eventualele
precizări necesare se vor face în text, între paranteze.
Lucrarea va avea dimensiunea cuprină între 5 şi 10, exceptând anexele.
6
OI POS DRU
După finalizare, lucrarea de cercetare va fi verificată din perspectiva originalităţii cu
ajutorul programului Plagiarismdetector, utilizat de universitate.
Prezentul ghid este însoţit de Anexă care reprezintă un Template (machetă) pentru
realizarea proiectelor de cercetare, cu scopul facilitării respectării de către studenţi /
masteranzi a regulilor de tehnoredactare precizate în Ghid.
7
OI POS DRU
Capitolul II. Elemente metodologice referitoare la elaborarea temelor de
cercetare pentru fiecare dintre cele 3 domenii
Informaţiile din acest capitol detaliază şi completează aspectele metodologice din
Capitolul I. Aspecte general valabile pentru realizarea temelor de cercetare pe cele 3
domenii, pentru cazul temelor de cercetare aferente fiecărui domeniu.
2.1. ELEMENTE METODOLOGICE REFERITOARE LA ELABORAREA
TEMELOR DE CERCETARE PE DOMENIUL ADMINISTRAREA AFACERILOR
2.3. ELEMENTE METODOLOGICE REFERITOARE LA ELABORAREA
TEMELOR DE CERCETARE PE DOMENIUL
CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
8
OI POS DRU
2.3. ELEMENTE METODOLOGICE REFERITOARE LA ELABORAREA
TEMELOR DE CERCETARE PE DOMENIUL MARKETING
Informaţiile din prezentul subcapitol detaliază şi completează aspectele metodologice
din Capitolul I. Aspecte general valabile pentru realizarea temelor de cercetare pe cele 3
domenii, pentru temele de cercetare din domeniul Marketing, insistând asupra demersului de
parcurs pentru realizarea obiectivelor cercetării şi indicând informaţiile suplimentare ce
trebuie precizate în cadrul proiectelor elaborate de către studenţi / masteranzi.
Elaborarea temelor de cercetare din domeniul Marketing se bazează, conform
aspectelor metodologice asupra cărora s-a convenit în discuţiile purtate între expertul pe
termen lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei educaţionale şi
experţii sectoriali şi care sunt prezentate în Procesele Verbale încheiate precum şi în Studiul
sectorial elaborat pentru stabilirea tematicii cu potenţial inovator de interes comun, pe
Domeniul Marketing pe următoarele metode de culegere a datelor: cercetare directă prin
anchetă, observare mecanică sau personală, interviu în profunzime şi discuţie focalizată de
grup şi analiza datelor secundare. Elaborarea temelor presupune utilizarea uneia sau a mai
multor dintre metodele de culegere a datelor prezentate, ceea ce imprimă anumite
particularităţi metodologiei de cercetare.
Trebuie, de asemenea, avut în vedere că unele dintre temele de cercetare presupun
utilizarea unor informaţii obţinute de la mai multe unităţi / mai mulţi subiecţi, informaţii ce
pot fi disponibile în forma dorită în cadrul organizaţiei sau în diverse surse de date externe
(cum este cazul analizelor privind mediul de marketing al organizaţiei, a pieţelor
organizaţiilor / produselor sau a diferitelor fenomene economico-sociale) sau după caz,
presupun culegerea datelor şi ulterior sistematizarea şi centralizarea lor (cum este cazul
temelor de cercetare ce se bazează pe informaţii obţinute de la eşantioane prin intermediul
anchetelor, observărilor, interviurilor în profunzime sau discuţiilor focalizate de grup). Pe de
altă parte, alte teme de cercetare presupun analiza anumitor fenomene / situaţii etc. ce nu
necesită informaţii centralizate de la mai mulţi subiecţi, cum este cazul: analizelor de
portofoliu, ale celor privind demersul strategic al organizaţiei sau ale activităţii de
comunicare etc..
9
OI POS DRU
Pornind de la similitudinile în ceea ce priveşte metodologia de elaborare a temelor de
cercetare (teme prezentate în Registrul temelor de cercetare – Domeniul Marketing), acestea
pot fi împărţite în următoarele categorii:
Categoria I. Teme de cercetare ce presupun cercetarea unor colectivităţi cu ajutorul
anchetei:
Nr.
tem
ă d
in
Reg
istr
ul t
emel
or
de
cerc
etar
e
Denumire temă Organizaţia
1 Studierea imaginii Direcţiei Judeţene de Statistică Bacău Direcţia Judeţeană de
Statistică Bacău
2Studierea comportamentului utilizatorului de informaţie statistică
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
3Cercetarea aprecierilor utilizatorilor în raport de informaţiile furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
5 Studierea imaginii Agricola Internaţional SA Bacău SC Agricola
Internaţional SA
6Cercetarea criteriilor de alegere a produselor din carne şi preparate din carne ale Agricola şi ale principalilor concurenţi
SC Agricola Internaţional SA
7Cercetarea motivelor, frecvenţei, locului de achiziţie şi categoriei de ambalaj preferate pentru produsele din carne şi preparate din carne ale Agricola
SC Agricola Internaţional SA
8Cercetarea comportamentului de cumpărare şi consum pentru ouăle Agricola
SC Agricola Internaţional SA
9Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de produsele pregătite şi semipreparate vegetale marca Agricola
SC Agricola Internaţional SA
10Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de lanţul de magazine Agricola
SC Agricola Internaţional SA
12 Studierea imaginii Comat Bacău S.A. SC Comat Bacău SA
13Analiza comportamentului de cumpărare şi consum a consumatorului de produse metalurgice
SC Comat Bacău SA
10
OI POS DRU
14 Studierea imaginii S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău S.C. C.R.A.B. S.A.
Bacău
15Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
16Analiză privind nivelul preţurilor practicate de S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
17 Studierea imaginii SC Grup Termloc SA SC Grup Termloc SA
18Cercetarea gradului de satisfacţie a clienţilor SC Grup Termloc SA
SC Grup Termloc SA
19 Studierea imaginii S.C. Inter-Tour S.R.L. S.C. Inter-Tour
S.R.L.
20Cercetarea comportamentului consumatorului de servicii turistice
S.C. Inter-Tour S.R.L.
21Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de serviciile oferite de S.C. Inter-Tour S.R.L. şi principalii concurenţi
S.C. Inter-Tour S.R.L.
22Cercetarea locului deţinut de Pambac între principalii concurenţi de pe piaţa de panificaţie a municipiului Bacău din perspectiva aprecierilor consumatorilor
S.C. Pambac S.A. Bacău
23Analiza comportamentului de cumpărare şi consum a consumatorului de produse de panificaţie
S.C. Pambac S.A. Bacău
24Cercetarea imaginii magazinelor Pambac Caffe în rândul clienţilor din municipiul Bacău
S.C. Pambac S.A. Bacău
25Analiza gradului de satisfacţie a consumatorilor, clienţi ai magazinelor Pambac Caffe din punct de vedere al produselor si serviciilor oferite
S.C. Pambac S.A. Bacău
26Cercetarea imaginii SC Vicmod SRL Bacău în rândul consumatorilor
SC Vicmod SRL Bacău
27Cercetarea satisfacţiei utilizatorilor de produse SC Vicmod SRL
SC Vicmod SRL Bacău
28Cercetarea motivelor de cumpărare sau respingere a produselor Mizar şi a principalilor concurenţi
SC Vicmod SRL Bacău
29Cercetarea comportamentului cumpărătorilor, clienţi ai magazinelor Mizar
SC Vicmod SRL Bacău
11
OI POS DRU
Categoria II. Teme de cercetare ce presupun cercetarea unor colectivităţi prin intermediul
observării mecanice:
Nr.
tem
ă d
in
Reg
istr
ul t
emel
or
de
cerc
etar
e
Denumire temă Organizaţia
30Cercetarea comportamentului consumatorului în cadrul magazinului Mizar
SC Vicmod SRL Bacău
Categoria III. Teme de cercetare ce presupun cercetarea unor colectivităţi cu ajutorul
interviurilor în profunzime sau discuţiilor focalizate de grup
Nr.
tem
ă d
in
Reg
istr
ul t
emel
or
de
cerc
etar
e
Denumire temă Organizaţia
4Cercetarea aprecierilor cu privire la importanţa informaţiei statistice pentru mediul academic
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
11Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de produsele marca “Puiul fericit”
SC Agricola Internaţional SA
59Analiza activităţii de comunicare a Direcţiei Judeţeane de Statistică Bacău
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
60Analiza activităţii de comunicare a SC Agricola Internaţional SA, comparativ cu alte companii concurente
SC Agricola Internaţional SA
62Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de site-ul S.C. Comat Bacău S.A.
SC Comat Bacău SA
67Analiza eficienţei acţiunilor de promovare întreprinse de Pambac pentru produsele de panificaţie
S.C. Pambac S.A. Bacău
68Cercetarea aprecierilor consumatorilor faţă de site-ul Vicmod şi de vânzările on-line
SC Vicmod SRL Bacău
12
OI POS DRU
Categoria IV. Teme de cercetare ce presupun analiza datelor statistice (date
centralizate de la nivelul organizaţiei sau disponibile sub formă de indicatori în diverse surse
de date statistice)
Nr.
tem
ă d
in
Reg
istr
ul t
emel
or d
e ce
rcet
are
Denumire temă Organizaţia
31 Analiza situaţiei economice a judeţului BacăuDirecţia Judeţeană de
Statistică Bacău
32 Analiza situaţiei demografice a judeţului Bacău Direcţia Judeţeană de
Statistică Bacău
33 Analiza pieţei forţei de muncă a judeţului BacăuDirecţia Judeţeană de
Statistică Bacău
34Studiul mutaţiilor în comportamentul de cumpărare şi consum al populaţiei, pe baza analizei cheltuielilor de consum la nivelul regiunii de Nord-Est şi a ţării
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
35Studiu comparativ privind piaţa învăţământului superior de la nivelul judeţului Bacău, regiunii Nord-Est şi ţării
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
36Analiza pieţei naţionale a produselor din carne de pasăre şi a ouălor şi locul Agricola Internaţional la nivelul acesteia
SC Agricola Internaţional SA
37Analiza pieţei naţionale a mezelurilor crud uscate şi locul Agricola Internaţional la nivelul acesteia
SC Agricola Internaţional SA
38Analiza pieţei naţionale a produselor pregătite şi semipreparate (inclusiv produsele vegetale) şi locul Agricola Internaţional la nivelul acesteia
SC Agricola Internaţional SA
39Analiza pieţei regionale a comerţului en-gross de produse metalurgice şi locul Comat Bacău SA la nivelul acesteia
SC Comat Bacău SA
40Analiza pieţei naţionale a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare şi locul SC Grup Termloc SA la nivelul acesteia
SC Grup Termloc SA
41Analiza pieţei naţionale a construcţiilor rezidenţiale şi locul SC Grup Termloc SA la nivelul acesteia
SC Grup Termloc SA
42Analiza pieţei naţionale a lucrărilor de instalaţii sanitare şi termice şi locul SC Grup Termloc SA la nivelul acesteia
SC Grup Termloc SA
13
OI POS DRU
43Analiza pieţei naţionale a lucrărilor de tratare a deşeurilor şi locul SC Grup Termloc SA la nivelul acesteia
SC Grup Termloc SA
44Analiza pieţei serviciilor de întreţinere şi reparaţii auto a judeţului Bacău şi locul S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău la nivelul acesteia
S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
45Analiza pieţei naţionale a serviciilor turistice şi locul S.C. Inter-Tour S.R.L. la nivelul acesteia
S.C. Inter-Tour S.R.L.
46Analiza pieţei serviciilor turistice de la nivelul judeţului Bacău şi regiunii Nord-Est şi locul S.C. Inter-Tour S.R.L. la nivelul acestora
S.C. Inter-Tour S.R.L.
47Analiza pieţei de panificaţie a S.C. Pambac S.A. (piaţa municipiului Bacău) şi conjuncturii acesteia
S.C. Pambac S.A. Bacău
48Analiza pieţei naţionale a produselor de morărit şi locul Pambac în cadrul acesteia
S.C. Pambac S.A. Bacău
49Analiza pieţei naţionale a pastelor făinoase şi locul Pambac în cadrul acesteia
S.C. Pambac S.A. Bacău
50Analiza pieţei naţionale a confecţiilor de damă şi locul SC Vicmod SRL la nivelul acesteia
SC Vicmod SRL Bacău
51Analiza pieţei de capital de la nivel naţional şi locul SIF Moldova S.A. la nivelul acesteia
SIF Moldova S.A.
52Analiza mediului extern de marketing al S.C. Comat Bacău S.A.
SC Comat Bacău SA
53Analiza mediului extern de marketing al SC Grup Termloc SA
SC Grup Termloc SA
54 Cercetarea conjuncturii pieţei S.C. I.A.T.S.A. S.A. BacăuS.C. I.A.T.S.A. S.A.
Bacău
55 Cercetarea conjuncturii pieţei S.C. Inter-Tour S.R.L. S.C. Inter-Tour
S.R.L.
56 Analiza mediului extern de marketing al SC Vicmod SRLSC Vicmod SRL
Bacău
57 Benchmarkingul mediului concurential al SC Vicmod SRL SC Vicmod SRL
Bacău
58 Cercetarea conjuncturii pieţei SIF Moldova S.A. SIF Moldova S.A.
14
OI POS DRU
Categoria V. Teme de cercetare ce presupun studiul unor fenomene sau situaţii de
marketing utilizând date secundare, observarea sau discuţii cu personalul de specialitate al
organizaţiei
Nr.
tem
ă d
in
Reg
istr
ul t
emel
or
de
cerc
etar
e
Denumire temă Organizaţia
61 Analiza activităţii de comunicare a SC Comat Bacău SA SC Comat Bacău SA
63Analiza activităţii de comunicare a S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
64 Analiza activităţii de comunicare a SC Grup Termloc SA SC Grup Termloc SA
65 Analiza activităţii de comunicare a S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
66 Analiza activităţii de comunicare a S.C. Inter-Tour S.R.L.S.C. Inter-Tour
S.R.L.
69 Analiza activităţii de comunicare cu stakeholderii a SIF Moldova S.A.
SIF Moldova S.A.
70Cercetarea gradului de dependenţă a organizaţiei în cadrul filierei la SC Agricola Internaţional SA
SC Agricola Internaţional SA
71 Cercetarea gradului de dependenţă a SC Comat Bacău SA în cadrul filierei
SC Comat Bacău SA
72 Cercetarea gradului de dependenţă a S.C. Inter-Tour S.R.L. în cadrul filierei
S.C. Inter-Tour S.R.L.
73Cercetarea gradului de dependenţă a organizaţiei în cadrul filierei la SC Vicmod SRL Bacău
SC Vicmod SRL Bacău
74Analiza portofoliului Agricola pentru produsele din carne de pasăre şi ouă
SC Agricola Internaţional SA
75Analiza portofoliului Agricola pentru mezelurile crud uscate
SC Agricola Internaţional SA
76Analiza portofoliului Agricola pentru produsele pregătite şi semipreparate
SC Agricola Internaţional SA
77Analiza demersului strategic de marketing al S.C. Comat Bacău S.A.
SC Comat Bacău SA
78 Analiza importanţei demersului de planificare strategică la SC Comat Bacău SA
SC Comat Bacău SA
15
OI POS DRU
79 Analiza importanţei demersului de planificare strategică la S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
80 Analiza importanţei demersului de planificare strategică la SC Vicmod SRL Bacău
SC Vicmod SRL Bacău
81Managementul relaţiilor cu clienţii – strategie integrată de afaceri în cadrul SC C.R.A.B. S.A.
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
82Operaţionalizarea unor instrumente web în demersul CRM al SC C.R.A.B. S.A.
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
83Managementul unei campanii de e-mail marketing în cadrul SC C.R.A.B. S.A.
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
84 Managementul call center-ului în cadrul SC C.R.A.B. S.A.S.C. C.R.A.B. S.A.
Bacău
85Raportarea rezultatelor în strategia CRM a companiei SC C.R.A.B. S.A.
S.C. C.R.A.B. S.A. Bacău
86Analiza activităţii de management a relaţiilor cu clienţii a SC Grup Termloc SA
SC Grup Termloc SA
87Analiza activităţii de management a relaţiilor cu clienţii a S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
S.C. I.A.T.S.A. S.A. Bacău
88 Auditul punctelor de vânzare ale SC Vicmod SRLSC Vicmod SRL
Bacău
În elaborarea temelor de cercetare, studenţii / masteranzii vor parcurge o serie de
etape prezentate mai jos şi care vor fi adaptate specificului metodelor şi obiectivelor
cercetărilor întreprinse, respectiv categoriei în care se încadrează şi care au fost prezentate
anterior. Astfel, etapele enumerate mai jos reprezintă un cadru general, urmând ulterior a fi
adaptate particularităţilor cercetării.
Pentru fiecare etapă prezentată mai jos s-a precizat categoriile de teme pentru care
este valabilă.
Etapa 1. Definirea scopului cercetării (pentru toate categoriile de teme)
Pentru toate temele de cercetare, studenţii / masteranzii vor preciza scopul cercetării
întreprinse. Acesta rezultă de fapt din denumirea temelor stabilite în cadrul discuţiilor dintre
expertul pe termen lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei
educaţionale şi experţii sectoriali şi care se regăsesc în Registrul temelor de cercetare –
Domeniul Marketing. Studenţii / masteranzii vor proceda însă la o analiză a acestora şi
16
OI POS DRU
implicit a obiectivelor precizate pentru o înţelegere în profunzime a scopului întregului
demers de cercetare ce urmează a-l parcurge, de corecta înţelegere a acestuia depinzând
practic rezultatele ce se vor obţine. Pentru corecta înţelegere a scopului cercetării
studenţii / masteranzii vor fi asistaţi atât de către experţii de cercetare şi experţii
sectoriali????.
Etapa 2. Studiul exploratoriu (pentru toate categoriile de teme)
Indiferent de categoria din care temele de cercetare fac parte, demersul de culegere a
informaţiilor presupune pentru început parcurgerea unei etape de documentare cu privire la
problematica supusă investigaţiei (studiu exploratoriu) pe baza diferitelor informaţii
disponibile – informaţii puse la dispoziţie de către organizaţie, din diverse lucrări de
specialitate, de pe diferite pagini web etc. -, ceea ce va permite mai corecta formulare a
problemei de cercetare, stabilirea priorităţilor cercetării şi definirea ipotezelor, după caz.
De asemenea, acest prim proces de documentare prealabilă va permite cunoaşterea
organizaţiei / produselor / serviciilor / activităţilor cercetate şi a criteriilor / elementelor de
caracterizare ale acestora, a variabilelor de caracterizare a fenomenelor investigate, sprijinind
astfel, după caz, elaborarea chestionarelor utilizate în anchete, a grilelor de observare sau a
ghidurilor de conversaţie pentru interviurile în profunzime sau discuţiile focalizate de grup,
alegerea indicatorilor ce urmează a fi supuşi analizei pentru caracterizarea diferitelor
fenomene etc.
În cazul temelor bazate pe cercetări directe, respectiv cele din categoriile I, II, III,
studiile exploratorii vor conduce la cunoaşterea principalelor caracteristici ale populaţiei
investigate, ceea ce va permite adaptarea limbajului utilizat în elaborarea chestionarelor sau
în cadrul discuţiilor purtate cu participanţii la interviuri în profunzime sau discuţii focalizate
de grup.
Etapa 3. Elaborarea obiectivelor cercetării (pentru toate categoriile de teme)
Obiectivele cercetării au fost stabilite în cadrul discuţiilor dintre expertul pe termen
lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei educaţionale şi experţii
sectoriali. Cu toate acestea, în urma documentării exploratorii, precum şi ca rezultat al
17
OI POS DRU
discuţiilor ulterior purtate cu experţii sectoriali şi de cercetare, aceste obiective vor putea fi
modificate / extinse / detaliate.
Obiectivele finale trebuie să fie astfel definite încât să precizeze într-o manieră clară
şi completă totalitatea informaţiilor ce urmează a fi culese, asigurându-se evitarea dispersării
eforturilor în vederea culegerii unei cantităţi cât mai mari de informaţii ce nu au relevanţă
pentru scopul cercetării şi care pot face obiectul altor teme de cercetare. Astfel, încercarea de
a culege cât mai multe informaţii şi, implicit, formularea unui număr mare de obiective, poate
avea efecte negative datorită obosirii inutile a studentului / masterandului şi, după caz, a
purtătorilor informaţiei, riscând chiar refuzul acestora de a oferi toate informaţiile solicitate.
În funcţie de specificul cercetării şi având în vedere importanţa obiectivelor pentru
realizarea scopului cercetării, se pot defini atât obiective centrale cât şi obiective secundare
(ultima categorie fiind de o mai mică importanţă pentru cercetarea realizată). Pe de altă parte,
trebuie precizat că realizarea obiectivele centrale este, în multe cazuri, condiţionată de
realizarea unor obiective secundare, definite în funcţie chiar de obiectivul central la atingerea
căruia contribuie.
Etapa 4. Descrierea surselor de informaţii (pentru toate categoriile de teme)
În această etapă se vor preciza tipul surselor de informaţii utilizate, care rezultă de
fapt din obiectivele identificate anterior.
Există mai multe categorii de informaţii ce pot fi utilizate pentru realizarea diferitelor
obiective de cercetare, ce se pot clasifica astfel:â
în funcţie de originea lor distingem: informaţii interne (din interiorul organizaţiilor
colaboratoare în cadrul proiectului, ca de exemplu cele preluate din evidenţa financiar
– contabilă, din studii, rapoarte, publicaţii editate de către organizaţie sau de la
personalul societăţii etc.) şi externe (din exteriorul organizaţiilor colaboratoare în
cadrul proiectului pentru care se realizează cercetarea, ca de exemplu cele obţinute de
la firme cliente sau concurente, parteneri de afaceri, consumatorii efectivi şi
potenţiali, instituţii de profil, publicaţii ale diverselor organisme specializate în
furnizarea de informaţii etc.);
în funcţie de scopul care a stat la baza obţinerii lor există: informţii primare (obţinute
special pentru cercetarea realizată ca de exemplu: informaţii obţinute prin cercetare
18
OI POS DRU
directă de la consumatorii efectivi şi potenţiali, întreprinderi, experţi, personalul din
interiorul întreprinderii etc.) şi secundare (obţinute anterior pentru realizarea altor
obiective, dar care pot servi şi la atingerea obiectivelor cercetării în derulare, ca de
exemplu: informaţii preluate din documente din interiorul întreprinderii, din diverse
publicaţii statistice, rapoarte ale unor organisme de profil etc.).
Astfel, studenţii / masteranzii vor preciza clar sursele de informaţii utilizate şi
categoria acestora (primară şi externă, primară şi internă, secundară şi externă, secundară şi
internă).
Sursele de informaţii au fost, de asemenea, precizate în Registrul temelor de cercetare
– Domeniul Marketing, însă, ca rezultat al posibilelor modificări ale obiectivelor cercetării şi
al familiarizării / aprofundării problematicii de cercetare este posibil ca acestea să cunoască
schimbări în sensul completării/înlocuirii surselor stabilite în cadrul întâlnirilor dintre
expertul pe termen lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei
educaţionale şi experţii sectoriali cu noi surse identificate ulterior / impuse de realizarea
noilor obiective.
Etapa 5. Indentificarea metodei/metodelor de culegere a datelor (pentru toate
categoriile de teme)
Metodele de culegere a datelor sunt precizate în Registrul temelor de cercetare –
Domeniul Marketing fiind stabilite în urma discuţiilor dintre experţii din proiect (expertul pe
termen lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei educaţionale şi
experţii sectoriali).
În cazul în care, rezultat al completării / modificării surselor de informaţii, se impune
utilizarea altor metode de culegere a datelor, se vor preciza respectivele metode.
Etapa 6. Definirea indicatorilor / variabilelor / aspectelor care fac obiectul cercetării
(pentru toate categoriile de teme)
Pornind de la obiectivele formulate în Etapa 3, se vor stabili indicatorii / variabilele /
aspectele necesare a fi studiate pentru a realizarea lor.
Astfel, în cazul cercetărilor directe prin anchetă sau observare (temele din categoriile I
şi II) se vor defini variabilele despre care se vor culege informaţiile. Definirea acestora se va
19
OI POS DRU
face din punct de vedere conceptual (pentru toate cercetările directe întreprinse) şi, eventual,
operaţional pentru cazul cercetărilor directe care utilizează instrumente structurate de
comunicare. Variabilele astfel definite vor sta ulterior la baza elaborării instrumentelor de
culegere a datelor.
În cazul temelor incluse în categoria III, respectiv cele care presupun culegerea
datelor prin intermediul interviurilor în profunzime sau discuţiilor focalizate de grup se vor
stabili aspectele (temele de discuţie) despre care urmează a se culege informaţii şi care vor fi
cuprinse în ghidurile de conversaţie.
De asemenea, în cazul temelor cuprinse în categoria IV, ce se bazează pe analiza
datelor statistice se vor preciza indicatorii ce vor fi supuşi analizei pentru realizarea
obiectivelor avansate anterior.
Pentru temele încadrate în categoria V, studenţii / masteranzii vor identifica aspectele
despre care se vor culege date şi care vor fi supuse operaţiei de analiză şi interpretare.
Etapa 7. Stabilirea / elaborarea instrumentelor de culegere a datelor (pentru temele
incluse în categoriile I şi III)
Tipul instrumentelor de culegere a datelor utilizate depinde de metoda de culegere a
datelor utilizată. Astfel:
în cazul anchetelor (temele incluse în categoria I) sunt utilizate chestionarele;
în cazul reuniunilor focalizate de grup şi interviurilor în profunzime (temele
incluse în categoria III) se utilizează ghidul de conversaţie;
Chestionarul este un instrument structurat de comunicare, având întrebări prestabilite
şi care se parcurg în aceeaşi ordine de către toţi subiecţii investigaţi, fără a suporta
reformulări.
În proiectarea chestionarului se va ţine cont de structura populaţiei investigate în
funcţie de diferite criterii relevante identificate cu ocazia studiului sectorial (vârstă, nivel de
instruire, cunoştinţe în domeniul investigat etc.); se va folosi un limbaj simplu, clar, care să
evite ambiguitatea, adaptat caracteristicilor populaţiei cercetate, evitându-se astfel erorile
generate de neînţelegerea informaţiilor solicitate.
20
OI POS DRU
Înainte de administrarea chestionarului se impune ca acesta să fie testat pe câţiva
potenţiali respondenţi pentru a se identifica din timp eventualele exprimări ambigue, cazuri
particulare ce nu au fost surprinse în chestionar etc.
Ghidul de conversaţie este un instrument parţial structurat de comunicare prin care
sunt precizate aspectele ce urmează a fi abordate, însă modul în care sunt formulate şi ordinea
lor este lăsată la latitudinea cercetătorului (în cazul de faţă studentului / masterandului).
Etapa 8. Definirea colectivităţii cercetate, determinarea dimensiunii eşantionului şi
alegerea metodei de eşantionare (pentru temele incluse în categoriile I, II şi III)
Colectivitatea cercetată reprezintă colectivitatea componentelor (indivizilor) despre
care se recoltează informaţiile. Colectivitatea cercetată va fi descrisă din punct de vedere
demografic şi spaţial.
Tot în această etapă se vor defini: unitatea de observare (respectiv cea despre care se
culeg informaţiile) şi unitatea de raportare (unitatea care raportează informaţiile solicitate),
pentru cercetările realizate prin anchete (temele incluse în categoria I).
Eşantionul cercetării, deja stabilit şi precizat în Registrul temelor de cercetare –
Domeniul Marketing va putea cunoaşte modificări în funcţie de eventualele elemente
necunoscute la momentul încheierii proceselor verbale de stabilire a temelor de cercetare
dintre expertul pe termen lung pe probleme de cercetare, expertul pentru adaptarea ofertei
educaţionale şi experţii sectoriali, precum şi ca rezultat al modificărilor intervenite la nivelul
obiectivelor de cercetare sau a surselor de date utilizate.
În cazul temelor de cercetare încadrate în categoriile I şi II (anchete şi observare),
datorită resurselor limitate, eşantioanele nu vor putea fi dimensionate statistic, astfel că
rezultatele obţinute nu vor putea fi generalizate asupra întregii colectivităţi cercetate.
Se va preciza, de asemenea, metoda de eşantionare utilizată, respectiv se va descrie
modalitatea concretă de extragere a unităţilor în eşantion.
Etapa 9. Culegerea informaţiilor (pentru toate categoriile de teme)
Se referă la modalitatea în care au fost culese datele – demersul întreprins, perioada şi
locul de recoltare.
21
OI POS DRU
În cazul utilizării informaţiilor secundare se va preciza sursa şi modul de intrare în
posesia informaţiilor (de pe pagina web a organizaţiei colaborator în cadrul proiectului, din
diverse documente puse la dispoziţie de către aceasta, din diverse baze de date statistice etc.).
În cazul cercetărilor prin anchete, observări, interviuri în profunzime sau discuţii
focalizate de grup (temele incluse în categoriile I, II şi III) se va preciza locul/modalitatea în
care s-a făcut culegerea datelor (la domiciliul consumatorilor, la sediul organizaţiilor
colaboratoare în cadrul proiectului, pe stradă, prin intermediul diferitelor pagini web unde au
fost postate chestionare, prin telefon, pe mail, în magazine etc.).
În cazul chestionarelor (temele incluse în categoria I), se va preciza, de asemenea,
modul în care au fost completate – de către student / masterand sau de către persoana
investigată (autoînregistrare). Când culegerea datelor s-a făcut de către student / masterand,
după înregistrarea datelor pentru fiecare subiect cercetat acesta va proceda la verificarea
informaţiilor pentru a rezolva eventualele greşeli sau omisiuni, atât timp cât informaţiile sunt
încă proaspete în mintea sa.
Etapa 10. Prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor (pentru toate categoriile de
teme)
Procesul de prelucrare, analiză şi interpretare a informaţiilor se realizează ţinând cont
de scopul şi obiectivele cercetării, metoda de cercetare utilizată pentru culegere datelor,
natura variabilelor de cercetare – calitative sau cantitative etc.
În cazul temelor încadrate la categoriile I şi II (anchete şi observare), datele obţinute
în etapa de culegere vor fi sistematizate şi centralizate cu ajutorul tabelelor. Se vor obţine
aşadar mai multe serii ce prezintă distribuţia unităţilor din eşantioanele cercetate după variaţia
uneia sau a mai multor caracteristici de natură cantitativă sau calitativă.
Procesul de analiză a datelor poate viza: determinarea tendinţei centrale a
caracteristicilor înregistrate; determinarea variaţiei şi a distribuţiei acestora; a gradului de
concentrare; studierea legăturilor de cauzalitate dintre două sau mai multe variabile şi
realizarea de estimări ale variabilelor dependente în funcţie de variaţia probabilă a
variabilelor independente etc.
Analiza informaţiilor provenite din interviuri în profunzime sau discuţii focalizate de
grup (categoria III) se va realiza cu ajutorul metodei denumită analiza de conţinut. Aceasta
22
OI POS DRU
presupune împărţirea interviurilor în unităţi de analiză (teme), stabilirea frecvenţei de apariţie
a fiecărei unităţi de analiză şi interpretarea rezultatelor.
În cazul utilizării surselor statistice (temele de cercetare cuprinse în categoria IV)
datele fiind disponibile sub formă de indicatori nu sunt necesare operaţiile de sistematizare şi
centralizare. Pentru procesul de analiză şi interpretare se vor utiliza diverşi indicatori statistici
în funcţie de natura seriei de date (indicatori de analiză a seriilor de distribuţie, a seriilor
teritoriale sau a seriilor cronologice) şi, respectiv, obiectivele urmărite ale studiului.
Pentru realizarea obiectivelor specifice temelor de cercetare încadrate în categoria V
(studiul diferitelor fenomene sau situaţii de marketing) operaţia de analiză şi interpretare se
va baza pe informaţiile şi / sau metodele specifice prezentate în literatura de specialitate.
Etapele indicate anterior prezintă demersul pe care studenţii / masteranzii trebuie să-l
parcurgă pentru realizarea temelor de cercetare. În proiectele de cercetare însă se vor preciza
succint următoarele aspecte:
- scopul cercetării (vezi etapa 1);
- sursele de informaţii folosite pentru studiul exploratoriu şi, dacă se consideră
important, câteva dintre concluziile extrase (vezi etapa 2);
- obiectivele studiului (vezi etapa 3);
- sursele de informaţii utilizate pentru realizarea temelor de cercetare şi categoria
acestora (vezi etapa 4);
- metoda / metodele de culegere a datelor (vezi etapa 5);
- colectivitatea cercetată, dimensiunea eşantionului cercetat şi metoda de
eşantionare utilizată - pentru temele incluse în categoriile I, II şi III (vezi etapa 8);
- modalitatea în care au fost culese datele – demersul întreprins, perioada de
recoltare (vezi etapa 9);
- rezultatele procesului de prelucrare analiză şi interpretare a informaţiilor (vezi
etapa 10).
Pornind de la structura pe care temele de cercetare vor trebui să o respecte, conform
Capitolului I. Aspecte general valabile pentru realizarea temelor de cercetare pe cele 3
domenii, informaţiile cu referire la etapele indicate anterior vor fi prezentate astfel:
23
OI POS DRU
- informaţiile cu referire la scopul, studiul exploratoriu realizat, obiectivele
cercetării, sursele de informaţii, metoda / metodele de culegere a datelor
colectivitatea cercetată, dimensiunea eşantionului cercetat şi metoda de
eşantionare utilizată şi modalitatea în care au fost culese datele se vor preciza în
„Metodologia cercetării”;
- informaţiile referitoare la rezultatele procesului de prelucrare analiză şi
interpretare a informaţiilor în „Rezultatele cercetării”.
24
top related