lucrare hepatita b
Post on 14-Aug-2015
439 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI
1. 1 Anatomia
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă,
ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja
subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng.
Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât
cel stâng.
Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa
superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta
anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ
transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng,
lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal.
In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii
ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului.
Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia
suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este
capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului
de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Vascularizaţia ficatului
Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena
portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele
suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava
inferioară.
~1~
Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii
substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa
inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
1.2. Structura histologică
Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă
pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul
conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase.
Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama
reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura
mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială,
alcătuită din celulele hepatice (hepatocite).
Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic.
Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice
(hepatocite), capilare şi canaliculi biliari.
Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare
anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre
hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se
descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor.
Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi,
ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final,
în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.
~2~
Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care
rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se
deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din
calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele
interdigestive în vezicula biliară.
1.3. Fiziologia
Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple, fiind
îndeplinite la nivelul hepatocitului.
Funcţiile lui principale sunt:
Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic şi mineral.
I n metabolismul glucidic , ficatul intervine în fosforilareaşi
polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea
homeostaziei glicemice.
In metabolismul protidic , ficatul are funcţie proteinoformatoare, şi
de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din
α- globuline, 50% din β -globuline, protrombina şi fibrinogenul, catabolizează
nucleoproteinele.
In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în
fosforilarea lor, în sinteza şi esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor,
fosfolipidelor şi trigliceridelor.
In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea fierului şi a
cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor (ionii de Na +, K şi Cl-)
în organism.
Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în
digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în
absorbţia fierului şi calciului alimentar.
~3~
Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi biliari,
colesterol, lecitine şi săruri anorganice.
Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin
care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele
endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare.
Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită, într-o
mare măsură, de ficat.
Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.
~4~
CAPITOLUL II
2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ
Definiţie
HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un
grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale
digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire
generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene
generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Importanţă
HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate
publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele
considerente:
- morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele
peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează
că au făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea
puternic implantată în populaţie pe întregul glob;
- potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);
- potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu
tendinţă mare de cronicizare;
- persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor
severe cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă
imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a
hepatitei B şi nonA-nonB;
- consecinţe economice importante datorită pierderilor în
producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi
~5~
recuperării lente;
- consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,
cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).
Etiologia HVA - Clasificarea HVA
Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice
acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult
asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin
modul de evoluţie în timp a bolii.
Cele 4 tipuri de viruşi sunt:
Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%
din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul
Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are
evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la
subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr;
excepţional la bătrâni.
Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita
virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul
hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri.
Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal,
responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză.
Este mai frecventă la adult.
~6~
Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul
hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale:
a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,
care determină hepatita virală C;
b) virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit
şi virusul E care determină hepatita virală E.
Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus
C, au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.
Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus
defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus
"helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce
apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus
hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.
2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B
HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un
virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală,
caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu
potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi
ciroză (constituie 10-15% din HVA).
~7~
Etiologie
Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu
helicoidal şi are 42 nm.
In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene
principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici.
Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B)
denumit şi
Antigen Australia
AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice,
începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a
săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este
posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de
HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are
semnificaţia trecerii în stare cronică.
Antigenul central (AgHBc)
Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în
sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai
puţin în citoplasmă).
Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi
persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii,
tendinţă la cronicizare.
Antigenul "e" (AgHBe)
Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile
AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii
transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar
persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare.
~8~
Alte antigene ale HVA de tip B
• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost
decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu
Hepatitiă
cronică.
Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere
prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la
eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.
Epidemiologie
HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei
manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi
vârstnici.
Rezervorul de virus hepatitic B
Este reprezentat de om prin:
- bolnavii de HVA de tip B,
- bolnavii de hepatită cronică purtători de AgHBs,
- bolnavii cu ciroză posthepatită B,
-bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători
de AgHBs.
Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de
sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de
mamă), saliva.
~9~
Perioada de contagiozitate
La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi
de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din
bolnavi
continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la
vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs
persistă mai mult de 3 luni de la detectare.
Calea de transmitere
Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea
parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul
persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de
tipB.
HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi
contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională.
Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA
de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada
postnatală.
Receptivitatea
Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.
Patogenie
Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai
complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în
determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al
fiecărei persoane.
~10~
Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii
imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se
multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de
virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de
diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt
implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau
deloc anticorpii anti-AgHBs.
Tablou clinic
Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip
A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări
extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi
un potenţial important de cronicizare.
Perioada de incubaţie
Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această
perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o
săptămână de la inoculare.
Perioada prodromală (preicterică)
Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se
instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală.
Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate
şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante
sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului;
manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.
~11~
Perioada de stare (icterică)
Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în
HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter
colestatic).
Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice:
• manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu
tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară.
• manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent.
• manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita
nodoasă.
• manifestări renale: nefrită interstiţială şi, în unele cazuri, apare
glomerulonefrita.
• manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In
formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice.
• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de
culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale;
orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti.
• manifestări hematologice: - VSH normală sau încetinită
- teste hepatice cu valori crescute
- TGP 1000-2000 UK - foarte mari
- sideremie crescută
- testele de disproteinemie sunt pozitive
- bilirubină crescută
- leucopenie şi anemie hemoiitică acută
~12~
Evoluţie
HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi
forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din
bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20%
rămân purtători cronici de virus.
Forme clinice
Forma anicterică
Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.
Forma colestatică
Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător;
colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie
5-15mg% (icter)
Forme prelungite
HVA tip b prelungita simpla
Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.
HVA persistenta
Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi
chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără
aspecte de cronicizare
HVA tip B ondulanta
Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de
eforturi,
~13~
abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.
HVA prelungita cu potenţial de cronicizare
Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor
hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi
manifestări histopatologice.
Forme severe
In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi
brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive,
prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea
dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de
protrombină sub 50%.
Forma fulminantă
In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică
supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La
această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din
cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână.
Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri.
Manifestările clinice ale formei fulminante sunt:
- icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil)
- persistenţa şi agravarea simptomelor digestive
- astenie intensă
- manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii)
- persistenţa febrei în perioada icterică
- somnolenţă
- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril
~14~
-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)
Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii
mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus
hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu
malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină.
Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este
foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când
HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.
Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu
potenţial crescut letal şi de cronicizare.
HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive,
tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.
Complicaţii şi sechele
Complicaţii infecţioase
- anemii hemolitice
- anemia aplastică sau pancitopenică
- suprainfectări biliare
- redeşteptarea unei TBC
Complicaţii funcţionale vegetative
- balonări abdominale
- diskinezii biliare
- digestie dificilă
- hipotensiune hipostatică
~15~
-hiperbilirubinemie (icter prelungit)
Hepatita cronică persistentă sau agresivă
Ciroză posthepatită B
Cancer hepatic primar
Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B
Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Se pune pe baza:
- datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită
virală
acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală
(manopere
medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)
- date clinice
- date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic:
• date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv
- anticorpii antiHBc de tip IgM
care
permit un diagnostic precoce
-AgHBe
• date nespecifice:- bilirubină crescută(în cea
icterică)
- leucograma - leucopenie
- VSH mică
- TGO,TGP- mari (teste de
citoliză)
~16~
- sideremie crescută
- fosfatoza alcalină - crescută
- scăderea albuminelor
- creşterea y globulinelor
- teste de coagulare - modificată
Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se
pozitivează
lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita
virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau
uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute.
Diagnostic diferenţial
- asemănător cu HVA tip A.
Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de:
Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica,
hidroelectrolitica.
Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb.
Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie.
Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.
Prognostic
-este rezervat
- se vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre infecţie
cronică (hepatită cronică, ciroză).
Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul,
~17~
hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice,
leziuni hepatice anterioare.
Tratament
Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi
condus pe baza următoarelor obiective:
► scurtarea evoluţiei bolii
► prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză
hepatică
supraacută
► prevenirea complicaţiilor imediate
► prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică
► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o
muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului
Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei.
Reluarea activităţii se va face progresiv.
DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în
funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi
alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza.
Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn.
Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta
~18~
trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea
bolnavului.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei
- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei
18-24 cp/zi timp de o lună
vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) -vitamina B-anabolizant,
hepatoregenerator
- vitamina C – antiinflamator
- vitamina Kl, K3 - coagulant
colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic
x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 15-
21 zile
- Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese
- Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese
hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:
Preparate: - Purinol
- Aspartofort
Fosfoliptdele: Esenţiale
Silimarină
Trofopar
La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:
- soluţie de glucoza i.v.
- Arginină sorbitol
- vitamina B1,B6,B12,C,E,K
- cortizonul are două indicaţii:
~19~
1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se
administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison
l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile
2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează
Prednison.
Alte medicaţii:
Interferonul
Fenobarbital în icterul prelungit
Colecistinamină diminua pruritul
Tratamentul formei fulminante:
repaus total fizic şi psihic
suprimarea proteinelor din dietă
se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,
Apartofort, Trofopar
combaterea producerii de amoniac în intestin cu:
Neomicină 1 g la 6h peros
Ampicilina lg la 8h i.m.
HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă
hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia
- asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi
Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.
corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser
fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)
combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca,
Venostat
combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%
~20~
- Furosemid
- Glicerol 10%
- Cortizon: combate edemul cerebral
- sedative
prevenirea infecţiilor secundare
vitaminizare
supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale
controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP,
Timp
Quick, echilibru acidobazic.
Profilaxie
Măsuri faţă de sursele de infecţie
bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea
tipului de hepatită;
izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;
măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini
cu
apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente:
autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.
contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin
control
periodic pe durata incubaţiei maxime.
Măsuri faţă de căile de transmitere
Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri:
~21~
- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs
- eliminarea donatorilor periculoşi
- utilizarea raţională a transfuziilor
- protecţia cu imunoglobuline umane specifice.
CAPITOLUL III
NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE
FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
3.1 NURSA
Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel:
este o persoană care:
a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor
Medicali,
a trecut cu succes examenele stabilite de CAM,
îndeplineşte standardele stabilite de CAM,
este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi
pregătirea sa,
este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru
care nu este calificată.
Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:
promovarea sănătăţii
prevenirea îmbolnăvirilor
~22~
îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe,
indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.
Nursa este pregătită şi autorizată:
• să desfăşoare educaţie pentru sănătate;
• să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate;
• să supravegheze şi să formeze asistente medicale;
• să fie implicată în cercetare.
3.2 NURSING-UL
Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca:
Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii,
cuprinzand:
- promovarea sanatatii;
- prevenirea bolii;
- ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate
varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele
de asistenta sociala.
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:
„ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face,
si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand
~23~
posibil”.
3.3ROLUL NURSEI
Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei
medicale:
„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele
sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar
fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa
indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat
mai reoede posibil”.
3.4 FUNCTIILE NURSEI
De natura independenta:
- educatie pentru sanatate
- promovarea sanatatii
- restaurarea sanatatii
- inlaturarea suferintei.
De natura dependenta:
- la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de
readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le
transmite medicului.
De natura interdependenta:
~24~
- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social,
educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.
Alte functii:
- profesionala
- educativa
- economica
- de cercetare.
3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE
Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite
acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de
reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de
sănătate.
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:
Colectarea de date sau aprecierea
Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul
muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele
privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească
acţiunile de îngrijire.
Tipuri de informaţii culese:
- date obiective - observate de asistentă despre pacient
- date subiective - expuse de pacient
- date conţinând informaţii trecute
- date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de
mediul înconjurător.~25~
Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite.
METODE DE CULEGERE A DATELOR
OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor
pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea,
mirosul).
In observarea pacientului de către asistentă pentru
culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de
măsură: termometru, tensiometru etc
ASCULTAREA
INTERVIUL - este o formă specială de interacţiune verbală care se
desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care
recurg la îngrijiri de sănătate
- permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale
persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le
determină.
Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare
pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil:
♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură
cu pacientul
♦ să se pună o singură întrebare o dată
♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a
răspunde
♦ dacă este cazul să discute câteva minute despre
lucruri banale
♦ să explice pacientului că informaţiile sunt
~26~
necesare pentru planificarea unor îngrijiri potrivit
dorinţelor sale
♦ să se facă o concluzie a interviului şi să se
aprecieze dacă consideră folositor acest interviu
♦ să se mulţumească pacientului pentru colaborare.
Analiza şt interpretarea datelor
Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta
la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o
problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi
experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire.
Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului
pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa.
Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula
PES:
P robleme de sănătate
E tiologie
S emne şi simptome
Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la
informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă
problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi
care reies din datele culese.
Planificarea îngrijirilor
Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie,
~27~
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie
luate.
Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de
intervenţie cuprinde două componente:
obiective de îngrijire
intervenţiile.
Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa
problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să
le respecte în cursul unei zile de muncă.
Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un
grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.
Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare
a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în
practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi
recapete independenţa.
In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta
trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile
persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine.
Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor
sale de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai
puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu
pacientul, îl ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi
comunică acestuia înţelegerea sa empatică.
~28~
Evaluare
Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în
raport cu intervenţiile asistentei.
Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă
intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu
avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.
Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale.
Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne
propunem să evaluăm două aspecte:
• rezultatul obţinut sau schimbarea observata
• satisfacerea pacientului însuşi.
Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea
însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o
relaţie cu pacientul.
3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14
nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale
ale individului.
Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este
ţelul profesiei de asistentă medicală.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie
să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane
pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
a respira
~29~
a se alimenta şi hidrata
a elimina
a se mişca, a păstra o bună postură
a dormi, a se odihni
a se îmbrăca şi dezbrăca
a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
a fi curat, a-şi proteja tegumentele
a evita pericolele
a comunica
a acţiona după credinţele sale şi valorile sale
a se realiza
a se recrea
a învăţa.
Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:
o dimensiune biologică (biofiziologică)
o dimensiune psihologică
o dimensiune culturală
o dimensiune spirituală
o dimensiune sociologică
~30~
~31~
1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si corporale elementare)
- a bea- a manca- a se odihni- a comunica- a se distra- a elimina- absenta durerii- anularea suferintei- nevoia de aer, apa
NEVOIA DE SIGURANTA- nevoia de siguranta se manifesta in cazul agresiunilor externe (piererea locului de munca, schimbarea mediului, oeasului) – catastrofe, razboi, evenimente sociale etc.
NEVOIA DE APARTENENTA- a apartine unui grup- de a fi recunoscut si
acceptat de catre grup- de a avea cui impartasi- nevoia de putere.
NEVOIA DE RECUNOASTERE
- de iubire- de recunostinta- de stima- de recunoastere
a statusului- de respect.
NEVOIA DE REALIZARE- realizarea personalitatii-autodepasire- creativitate
PROCESUL DE INGRIJRE
~32~
CULEGEREA DATELOR
ANALIZA DATELOR
DIAGNOSTIC EXISTENT
FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE
STABILIREA PRIORITATILOR
STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV
SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA
INGRIJITA SPRE OBIECTIV
EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)
EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII
Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala.
Obiective si timp pentru a le atinge.
NU ESTE PE CALEA DORITA
ANALIZA CAUZELOR
PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE
INGRIJIRE
EXTERNARE
CAPITOLUL IV
PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA
VIRALA ACUTA tip B
Cazul 1
Numele: Mihailescu
Prenumele: Anton
Varsta: 37 ani
Profesie: somer
Data internarii: 17.02.2007
Diagnostic: hepatita virala acuta tip B
Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau
INTERVIU
Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti
Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi,
varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome,
senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor.
Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă
diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele
hepatice mult crescute).
Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în
această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de
enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.
~33~
Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi
suferit de boli cronice sau debilizante.
Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 4-
5cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B, au determinat alterarea
necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături,
inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale
intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se
observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind
consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului,
a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă
afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.
~34~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
17-23.02.2007
Alterarea starii generale
Cauza:
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- dureri epigastrice
- greata
- varsaturi
- inapetenta
- senzatie de greutate in hipocondrul
drept
- icter
Pacientul sa prezinte stare de comfort
fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze
durerile epigastrice.
Pacientul sa aiba o stare de bine fara
greturi si varsaturi.
Pacientul sa fie echilibrat psihic.
- asigur repausul fizic si psihic al
pacientului
- explic acestuia ca este necesar sa
stea in pat
- linistesc pacientul, si-i administrez
medicatia, la indicatia medicului:
1. antispastice: Papaverina, Scobutil
1 f
2. antiemetice: Torecan 1 f
- in functie de starea pacientului il
asez in pozitie sezand, semisezand
sau decubit dorsalcu capul intr-o
parte, cat mai aproape de marginea
patului
- linistesc pacientul din punct de
vedere psihic, il ajut in timpul
varsaturilor si pastrez produsul
eliminat.
- pacientul are o stare generala
alterata
- durerile si varsaturile au cedat dupa
ce i-am adiminstrat tratamentul
prescris de medic
- pacientul nu mai prezinta senzatie
de greata.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
~35~
DELEGATEInvestigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea
diagnosticului.
- informez pacientul ca trebuie sa nu
manance nimic a 2-a zi dimineata
pentru a-i putea recolta probe de
laborator (pentru ca datele de
laborator sa fie exacte).
- asigur un climat cald, confortabil,
incurajez pacientul si ii explic scopul
investigatiilor. Recoltez sange,
dimineata, pe nemancate, prin
punctie venoasa, pentru urmatoarele
probe de laborator: TGO, TGP,
AgHBs, TQ, tymol, HLG.
Printr-o miscare sigura retrag acul si
tamponez locul cu alcool; pentru
hemostaza pacientul va tine tamponul
cu alcool timp de 5-10 minute.
- completez buletinul de analiza si
trimit produsul la laborator.
Rezultatele probelor de laborator
confirma diagnosticul de HVA tip B:
TGP= 31 UI
Tymol= 20,3 UI
AgHBs- prezent pozitiv
VSH= 10mm/h
Hb= 12,93 mg%
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea
diagnosticului.
Recoltarea urinii: recoltez urina de
dimineata care este cea mai
Examenul urinei: se evidentiaza
pigmenti biliari prezentei (+++++)
~36~
concentrata- recoltarea se face in
recipiente sterile.
urobilinogen ++++.
Nevoia de a bea si de a manca.
Alimentatie neadecvata prin deficit.
Cauze:
- procesul inflamator de la nivelul
celulei hepatice
Manifestari:
- inapetenta
- adinamie.
Asigurarea unui regim igien-dietetic
corepunzator afectiunii. Pacientul sa
fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional. Pacientul sa elimine din
alimentatie alimentele interzise si sa
consume din cele permise in cantitati
adecvate intolerantei digestive.
- informez pacientul asupra dietei pe
care trebuie sa o urmeze
- dieta va contine toti factorii nutritivi
si va fi oferita in functie de toleranta
digestiva, de apetit, continand
alimente care solicita cat mai putin
functiile hepatice
- in prima saptamana de boala,
regimul alimentar este lacto-hidro-
zaharat (in prima si a doua zi dieta
hidrica)
- i se dau pacientului ceaiuri
indulcite, compoturi, sucuri naturale
din fructe, supe de zarzavat, lapte. In
urmatoarele zile regimul alimentar va
fi imbogatit cu: miere de albine,
dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de
vaci proaspata, paine prajita.
- urmaresc orarul si distributia
meselor; mesele vor fi dese si reduse
Pacientul a luat la cunostinta de
regimul alimentar ce trebuie urmat
pentru a grabi vindecarea.
Alaturi de tratamentul medicamentos,
dieta este un element principal care
intervine in vindecarea bolii.
Pacientul are apetit diminuat si a
primit regimul alimentar
corespunzator evolutiei si
stadializarii bolii.
~37~
cantitativ; pentru stimularea
apetitului se vor folosi alimente
estetic prezentate, ambianta placuta
in salon; din a II-a saptamana de
boala voi imbogati dieta pacientului
cu oua moi sau ochiuri in apa, unt
proaspat, carne slaba, peste slab
pregatit rasol cu adaos de ulei si
lamaie. Deoarece pacientul necesita
un aport crescut de vitamine si pentru
a nu forta apetitul, la indicatia
medicului, administrez vitamina B1,
B6, i.m., vitamina C si pentru
refacerea celulei hepatice
administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb
3/zi cu o jumatate de ora inaintea
meselor principale.DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
Cauza:
Pacientul sa prezinte temperatura
corporala in limite normale. Pacientul
sa fie echilibrat hidroelectrolitic.
Masor zilnic temperatura pacientului
(dimineata si seara) si notez in foaia
de observatii.
Pacientul este subfebril T= 37.3 0C
- in urma tratamentului cat si datorita
antietermicului administrat
~38~
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- febra (subfebrilitate)
- transpiratii.
Pacientul sa aiba o buna stare fizica
si psihica.
Administrez antitermice : Aspirina,
Paracetamol si lichide n cantitati
suficiente pentru a evita
deshidratarea.
Aerisesc camera.
Asigur pacientului imbracaminte
lejera.
Schimb lenjeria patului; mentin
igiena tegumentelor.
temperatura incepe sa scada spre
limite normale.
Nevoia de a evita pericolele.
Cauza: nerespectarea regulilor de
profilaxie a hepatitei virale.
Manifestari: riscul raspandirii
infectiei.
Pacientul sa nu devina sursa de
infectie pentru persoanele din jur
(izolarea pacientului).
- se are in vedere depistarea si
controlarea infectiei.
- trebuiesc respectate cu strictete
toate regulile de igiena, masurile de
asepsie si circuitele din sectie:
1. dezinfectia veselei folosite de
bolnav prin surmenaje in cloramina 1
% 2 h
2. pacientul nu are voie sa primeasca
vizitatorii in salon.
3. Curatirea si dezinfectia
mobilierului pavimentelor.
4. Respectarea normelor de sterilizare
si dezinfectie a fiecarui obiect folosit
de pacient
Nu se inregistreaza raspandirea
procesului infectios.
~39~
- declararea nominala a pacientului
cu HVA in primele 24 h de la
depistare la Directia de Sanatate
Publica.
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de
HVA
- contactii vor fi investigati clinic si
prin probe de laborator.Nevoia de a comunica.
Cauze:
- necunoasterea bolii si a
prognosticului ei
- neliniste in legatura cu starea sa
Manifestari:- deprsie psihica
Pacientul sa fie echilibrat psihic;
- diminuarea anxietatii prin
informarea bolnavului despre boala
sa si prognostic.
- transmit bolnavului notiuni despre
boala sa si despre complicatiile
potentiale ce pot surveni
- discut cu pacientul si il incurajez in
privinta bolii permitandu-i sa-si
exprime emotiile si sentimentele sale;
ii explic ca boala este infectioasa si
se transmite pe cale digestiva, prin
intermediul alimentelor si a
obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra regimului
de viata pe care trebuie
sa-l urmeze pentru grabirea
Pacientul este echilibrat psihic si si-a
insusit informatiile privitaore la boala
sa.
~40~
vindecarii lui si evitarea transmiterii
infectiei
- creez un climat de incredere
explicandu-i pacientului ca in mare
parte vindecarea depinde de el.25-29.02.2006
Discomfort abdominal
Cauza:
- durere epigastrica.
Manifestari:
- usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept
- icter
Combaterea durerilor epigastrice.
Pacientul sa prezinte o stare de
comfort fizic.
- la indicatia medicului, administrez
pacientului, pe cale orala:
Dicarbocalm 1 tb x 3/zi
Anghirol 1 tb x 3/zi
Metaspar 1 tb x 3/zi
Durerea a scazut in intensitate, s-a
ameliorat
- icterul s-a diminuat.
Nevoia de a dormi si a se odihni
Cauze:
- oboseala
Manifestari:
- astenie
Sa se asigure conditii
corespunzatoare penrtu ca pacientul
sa se poata odihni.
Pacientul sa prezinta o stare buna
psihica.
- discut cu pacientul despre
importanta repausului la pat cat si
renuntarea,pe cat posibil, la
activitatile fizice si psihice care il
suprasolicita.
- climat coresounzator
- aerisesc salonul pentru a indeparta
mirosurile neplacute
Climatul corespunzator a fost
asigurat iar pacientul se poate odihni.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si
proteja tegumentele.
Se urmareste ca pacientul sa-si
asigure igiena corporala pentru a
- ajut pacientul, in functie de starea
sa generala, sa faca baie sau dus, sau
Bolnavul prezinta tegumente si
mucoase icterice (icterul a scauzt in
~41~
Risul de a nu-si pastra tegumentele si
mucoasele curate.
avea tegumente curate
- evitarea aparitei altor complicatii
(infectii cutanate)
ii efectuez toaleta pe regiuni
- identific, impreuna cu pacientul,
cauzele si motivele nepreocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijirile
igienice
- constientizez pacientul in legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
suprainfectarii
intensitate).
29.02-03.03.2005
Nevoia de a bea si a manca
Asigurarea regimului dietetic
corespunzator evolutiei bolii.
- din saptamana a 3-a asigur
pacientului un regim alimentar
complet cu exceptia conservelor,
mezelurilor, sosurilor cu rantas,
grasimi prajite, condimente, alcool,
legume uscate- bogate in celuloza.
Pacientul prezinta un apetit crescut.
Nevoia de a actiona dupa convingerile
proprii.
Manifestari:
- respectarea religiei si a convingerilor
proprii.
Asigurarea conditiilor pentru
practicarea religiei.
- facilitarea conditiilor pentru
rugaciunea de dimineata si seara.
Pacientul prezinta stare de bine fizica
si psihica.
~42~
~43~
Epicriza:
Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de
boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta,
coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a
mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de
nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil
(antibiotice).
In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de
hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs
pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope,
vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice).
Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza
in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La
externare se recomanda:
- dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni;
- sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza
- repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni
- odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un
program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).
Cazul 2~44~
NUMELE: PERIDON
PRENUMELE: MARIAN
VARSTA: 37 ANI
PROFESIA: SOFER
DATA INTERNARII: 08.04.2007
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena
SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau
INTERVIU:
Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase
adulţi Bacau, bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani, cu dureri musculo-
articulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de
greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar.
Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor
medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa
pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele
mult crescute).
In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune
diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B.
Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli
cardiovasculare.
Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în
urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După
2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.
Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.
Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii, ~45~
cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter
cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare.
La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
- temperatura 37,6 °C (subfebrilitate)
- puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale)
- respiraţia 16 r/min (respiraţii ample)
- TA = 120/65 mmHg
- greutate 66 kg
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au
fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat
în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.
~46~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
08-15.04.2007
Alterearea starii generale.
Cauza:
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- dureri musculo-articulare
- astenie
- cefalee
- senzatie de greutate in
hipocondrul drept
- icter
Pacientul sa prezinte stare de confort
fizic, sa se amelioreze durerile
musculo-articulare.
Pacientul sa fie echilibrat psihic.
- asigur repaus fizic si psihic al
bolnavului
- explic acestuia ca este
necesar sa stea in repaus la pat
majoritatea timpului dar mai ales
postprandial.
- la indicatia medicului,
administrez pentru combaterea
durerii antialgice usoare:
Algocalmin.
Pacientul are stare generala alterata.
- in urma repausului la pat urmat de
bolnav cat si a tratamentului prescris
de medic durerile musculo-articulare
au scazut in intensitate.
Investigatii de laborator. Prelevarea de sange pentru precizarea
diagnosticului.
- pregatesc pacientul pentru
recoltarea probelor de laborator.
- asigur un climat cald,
comfortabil, incurajez pacientul si ii
explic scopul investigatiilor
- recoltez sange, dimineata, pe
nemancate, prin punctie venoasa
In urma explorarilor de laborator se
comfirma diagnosticul de HVA de tip
B icterigena
TGP= 110 UI
Tymol= 12,4 UI
VSH= 10 mm/h
~47~
pentru urmatoarele probe de
laborator: TGO, TGP, VSH, Timp
Quick, AgHbs, tymol,
hemoleucograma.Investigatii de laborator Prelevarea de urina pentru
justificarea diagnosticului de HVA.
Recoltez urina (prima emisie de
dimineata, la mijlocul jetului) pentru
urmatoarele probe de laborator:
- examen de urina, sediment urinar,
urobilinogen.
- pigmenti biliari prezenti: ++++
- sediment urinar – leucocite
- urobilinogen +++
Nevoia de a bea si de a manca.
Cauze:
- procesul inflamator al celulei
hepatice.
Manifestari:
- inapetenta
- adinamie.
- pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic si nutritional
- asigurarea unui regim igieno-
dietetic corespunzator afectiunii;
- pacientul va fi informat
asupra regimului alimentar pe care
trebuie sa-l urmeze
- se urmareste pacientul sa
elimine din alimentatie alimentele
interzise si sa consume din cele
permise in canitati adecvate
tolerantei gastrice.
- informez pacientul asupra
dietei pe care trebuie sa o urmeze
- dieta va contine toti factorii
nutritivi si va fi oferita in functie de
toleranta digestiva, de apetit,
continand alimente care solicita cat
mai putin functiile hepatice
- regimul alimentar de baza in
HVA este constituit din glucide usor
digerabile, cu proteine si vitamine
suficiente si o cantitate moderata de
grasimi in functie de evolutia bolii
- in prima saptamana de boala,
- pacientul este constient de
regimul alimentar pe care trebuie sa-l
urmeze atat pe perioada bolii cat si
dupa vindecarea clinica
- regimul alimentar este
principalul principiu de tratament al
HVA tip B
- pacientul are un apetit
diminuat si a primit regimul
alimentar comform stadializarii bolii.
~48~
regimul alimentar este hidro-lacto-
zaharat: ceaiuri indulcite, compoturi,
sucuri naturale din fructe, supe de
zarzavat, lapte, miere de albine,
dulceturi, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita
- mesele vor fi dese si reduse
cantitativ
- la indicatia medicului,
administrez vitamine din complex
„B” si vitamina C 200 (B1, B6 – 1
f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi)
- pentru regenerarea celulei
hepatice aministrez:
Liv tablete 3/zi
Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate
de ora innaintea meselor.
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
Cauze:
- pacientul sa aiba o
temperatura corporala in limite
normale
(36-37 0C)
- masor temperatura seara si
dimineata si o notez in foaia de
observatie
- la indicatia medicului,
- Temperatra a scazut.
- Pacientul este afebril.
~49~
- procesul inflamator hepatic
Manifestari:
- subfebrilitate 37,6 0C
- transpiratie
- pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic
- pacientul sa aiba o buna stare fizica
si psihica.
administrez antitermice: Aspirina,
Paracetamol.
- adminstrez lichide in cantitati
suficiente pentru a evida
deshidratarea
- cantitatea de lichide
administrata va fi in functie de foaia
de temperatura; astfel, pentru fiecare
grad de temperatura in plus fata de
valorile normale, se va adauga inca
500 ml lichide pe langa 1,5-2 l
(cantitate ce trebuie consumata zilnic
de un om)
- aerisesc camera
- asigur imbracaminte lejera
pentru pacient.Nevoia de a comunica.
Cauza:
- necunoasterea prognosticului
bolii
- neliniste in legatura cu starea
sa
- pacientul sa fie echilibrat
psihic
- diminuarea anxietatii prin
informarea bolnavului despre boala
sa si prognosticul ei
- schimb lenjeria pacinetului
- mentin igiena tegumentelor
pacientului
- transmit bolnavului notiuni
despre boala sa si despre
complicatiile potentiale ce pot
Pacientul are o stare de mai bine.
- pacientul este echilibrat psihic si si-
a insusit informatiile privitoare la
boala, regimul de viata si alimentar.
~50~
Manifestari:
- depresie psihica (neliniste,
ingrijorare)
surveni
- discut cu pacientul
incurajandu-l in privinta evolutiei
bolii si ii permit sa-si exprime
emotiile si sentimentele sale
- informez pacientul despre
regimul de viata si alimentar pe care
trebuie sa-l urmeze pentru grabirea
vindecarii lui si evitarea transmiterii
infectiei
- creez un climat de incredere
empatica
- ii explic ca este o boala
infectioasa care se transmite pe cale
digestiva prin intermediul alimentelor
si obiectelor contaminate.Nevoia de evita pericolele
Cauza:
- nerespectarea regulilor de
profilaxie a hepatitei virale.
Manifesteri:
Riscul raspandirii infectiei.
- Pacientul sa nu devina sursa
de infectie pentru persoanele din jur.
- Se are in vedere depistarea,
izolarea si controlarea infectiei.
- Urmaresc respectarea tuturor
masurilor de asepsie, a regulilor de
igiena si circuitele din sectie:
- Dezinfectia veselei folosite
de bolnav prin sumerjare in
cloramina 1% timp de 2 h
- Nu se inregistreaza
raspandirea procesului infectios
- Pacientul a luat la cunostinta
de masurile ce trebuiesc respectate
pentru a impiedica raspandirea bolii.
~51~
- Informez pacientul ca nu are
voie sa primeasca vizitatorii in salon
- Se va dezonfecta si curata
mobilerul, pavimentele
- Se vor respecta normele de
sterilizare si dezinfectie pentru
fiecare material folosit de pacienti
- Declararea nominala a
bolnavului cu HVA in primele 25 h
de la depistare la Directia de Sanatate
Publica
- Contactii vor fi investigati
clinic si prin teste de laborator
- Ancheta epidemiologica a
fiecarui caz de HVANevoia de a fi curat, ingrijit.
Riscul de a nu-si pastra tegumentele
si mucoasele curate.
- Se urmareste ca pacientul sa-
si asigure igiena corporaal
- Pacientul sa-si redobandeasca
stima de sine
- Ajut pacientul sa-si efectueze
toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie
sau dus, in functie de starea sa
generala
- Observ si notez zilnic in foaia
de observatii evolutia coloratiei
icterice a tegumentelor si mucoaselor
- Icterul s-a diminuat (a scazut
ca intensitate)
- Pacientul prezinta tegumente
curate
- Nu au aparut infectii cutanate.
~52~
- Identific, impreuna cu
pacientul, cauzele si motivele
nepreocuparii pentru aspectul fizic si
ingrijirii igienice
- Constientizez pacientul in
legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor.Nevoia de a dormi si a se odihni.
Cauze:
- oboseala
Manifestari:
- astenie
- sa se asigure conditii
corespunzatoare pentru ca pacientul
sa poata reusi sa se odihneasca
- pacientul sa prezinte o buna
stare psihica.
- Discut cu pacientul despre
importanta repausului la pat, cat si
renuntarea, pe cat posibil, la
activitatile fizice si psihice care il
suprasolicita.
- Aerisesc salonul pentru
indepartarea mirosurilor neplacute.
- Climatul corespunzator a fost
asigurat iar pacientul se poate odihni.
16-21.05.2007
Discomfort abdominal.
Cauze:
-procesul inflamator hepatic
Manifestari:
- usoara jena in epigastru si in
hipocondrul drept
- Pacientul sa prezinte stare de
comfort fizic si sa inlature sau sa
diminue durerile epigastrice
- Sa se amelioreze starea
generala.
- Asigur repaus fizic al
pacientului
- La indicatia medicului
administrez:
Algocalmin tb 1/zi
Anghirol tb 3/zi
- Starea generala s-a ameliorat
in urma medicatiei administrate.
~53~
- inapetenta.Nevoia de a bea si de a manca.
Alimentatie adecvata.
- Asigurarea unui regim
alimentar corespunzator evolutiei
bolii.
- Din a 3-a saptamana de boala,
dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua
moi sau ochiuri in apa, unt proaspat,
carne slaba (pui, vitel, vaca) sau
peste slab pregatite rasol cu adaos de
ulei si lamaie, soteuri de legume.
- Pentru imbogatirea aportului
de vitamine, se vor administra, la
indicatia medicului:
Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200
- medicatia pentru regenerarea celulei
hepatice:
Liv 3 dj/zi
Metaspar 3 dj/zi.
- Pacientul prezinta apetit
crescut
- Bolnavul a primit regimul
corespunzator starii in care se afla.
Nevoia de a se misca si a avea o buna
postura.
Riscul sedentarismului, al imobilitatii
articulare si alterarii circulatiei.
- Pacientul sa efectueze
exercitii fizice usoare, sa evite
aparitia complicatiilor articulare.
- Ajut pacientul sa faca
plimbari scurte si exercitii fizice
usoare
- Urmaresc valorile functiilor
vitale si le notez in foaia de
observatie.
- Pacientul evita sedentarismul;
are o circulatie si mobilitate buna
- Nu au aparut complicatii
AV= 72 b/min
TA= 130/80 mmHg
T= 36,8 0C
R= 17 r/min.
~54~
Pacientul prezinta stare de bine fizica
si psihica.Nevoia de a actiona dupa credintele
si valorile sale.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
convingerilor proprii.
- Asigurarea conditiilor pentru
a practica religia.
- Facilitarea conditiilor pentru
rugaciunea de seara si dimineata.
-
~55~
Epicriza:
Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de
08.04.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare,
transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare,
prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la
culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept.
In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de
laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa
pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza
hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv).
Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice,
medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine.
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt
în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare.
La externare se recomandă:
- evitarea efortului fizic şi intelectual
- în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi
- eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,
grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză
- dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)
pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate
mică de ulei, dulciuri, miere de albine
- dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni
- odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică
dar cu un program redus de muncă
~56~
Cazul 3
NUMELE: STEFANESCU
PRENUMELE: BOGDAN
VARSTA: 10 ani
Centrul de plasament „Pinochio”
DATA INTERNARII: 07.05.2007
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena.
SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau
Interviu:
Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii
Colentina, copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice,
subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome,
inapetenţă şi splenomegalie.
Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la
vârsta de 2 luni de către mama sa.
Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp
mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost
spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor
copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii
au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă.
La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i
s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost
trimis la spital pentru internare şi tratament.
~57~
La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
-temperatura 37,8 °C
- pulsul 130 b/min
- respiraţia 22 r/min
-TA 100/65 mmHg
- greutate 30 kg
- înălţime 0,80 m
Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost
internat în nici o secţie din spital.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare:
- hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine
- i s-a făcut toaleta pe regiuni
- i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.
~58~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
8-13.05.2007
Alterarea starii generale.
Cauza:
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- dureri epigastrice
- adenopatii
- scaune diareice
- somnolenta
- splenomegalie
Pacientul sa prezinte satre de comfort
fizic si sa-si amelioreze durerile
epigatsrice.
Pacientul sa aiba tranzit intestinal in
limite fiziologice.
Pacientul sa aiba tegumentele si
mucoasele perianale curate, integre.
Pacientul sa elimine produsii rezultati
in urma metabolismului, in limite
normale (1-2 scaune pe zi).
Asigur repaus fizic si psihic total al
pacientului.
Explic acestuia ca trebuie sa stea
linistit in pat cat mai mult posibil dar
mai ales dupa luarea mesei.
Administrez medicatia prescrisa de
medic:
Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.
Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.
Pregatesc pacientul pentru examinari
endoscopice.
Asigur alimentatie hidrica, in primele
24 ore (ceai neindulcit de menta,
morcovi, zeama de orez) apoi,
treptat, introduc in alimentatie mici
cantitati de carne slaba, fiarta, branza
de vaci, paine prajita.
Curat su usuc regiunea anala, dupa
fiecare scaun, aplic creme
protectoare, fac toaleta anusului de
Pacient cu stare generala alterata.
In urma repausului la pat cat si a
tratamentului administrat durerea s-a
ameliorat.
~59~
mai multe ori pe zi, dezinfectez cu
acid boric 2-3 %.
La indicatia medicului administrez
un antidiareic: Furazolidon tablete 1
mojarat si amestecat cu putin ceai de
menta. Investigatii de laborator Recolatare de sange pentru
precizarea diagnosticului.
Pregatesc pacientul pentru explorarile
functionale necesare.
Rog o colega sa tina pacientul pentru
a recolta urmatoarele probe de
laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat
de Zn, bilirubina, timp Quick,
AgHbs.
In urma rezultatelor analizelor de
laborator se comfirma diagnosticul de
HVA tip B icterigena:
TGP= 34 UI
Tymol= 13,9 UI
ZnSO4= 6,5 USH
Bilirubina:
- totala 1,8 mg%
- indirecta= 1,6 mg%
- directa= 2,25 mg%
TQ= 100%
AgHbs pozitiv.Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea
diagnosticului.
- recoltez o cantitate de 100-150 ml
din urina de dimineata, din mijlocul
jetului, in recipientul special.
Examen de urina:
- pigmenti biliari +++
- urobilinogen +++Nevoia de a bea si a manca.
Alimentatie indecvata prin deficit.
Cauze:
Asigurarea unui regim igieno-dietetic
corespunzator afectiunii.
Pacientul sa fie echilbrat hidro-
Dieta bolnavului cu HVA va contine
toti factorii nutritivi si va fi oferita in
functie de toleranta digestiva sau de
Pacientul primeste regimul alimentar
corespunzator stadiului in care se
afla.
~60~
- procesul inflamator de la
nivelul celulei hepatice
Manifestari:
- inapetenta.
electrolitic si nutritional.
Pacientul sa elimine alimentele
interzise si sa consume alimente
permise, in cantitati adecvate
tolerantei sale digestive.
apetit continand alimente care
solicita mai putin functiile hepatice.
In prima saptamana de boala, regimul
alimentar este hidro-lacto-zaharat (in
prima si a doua zi dieta hidrica)-
paine prajita,branza proaspata,
dulceturi pana la normalizarea
tranzitului intestinal. Apoi vor fi
introduse in alimentatie compoturi,
sucuri de fructe, supe cu legume cu
paste fainoase, miere de albine,
bicuiti, iaurt.
Prezinta apetit normal.
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
Cauze:
- procesul inflamator hepatic.
Manifestari:
- subfebrilitate
- transpiratii reci
- sete intensa.
Pacientul sa prezinte temperatura
corpului in limite normale
(36-37 0C).
Pacientul sa aiba o stare de bine si
comfort fizic.
- mentin igiena riguroasa a plicilor si
interdigital; pe cei care transpira pe
plante ii invat sa poarte sosete de
bumbac care absorb foarte bine
transpiratia.
Nu se inregistreaza raspandirea
procesului infectios.
Nevoia de a evita pericolele.
Cauza:
Pacientul sa nu devina sursa de
infectie penrtu persoanele din jur.
- trebuiesc respectate cu strictete
toate masurile de asepsie, regulile de
Copilul are tegumente si mucoase
curate.
~61~
- nerespectarea regulilor de
profilaxie a hepatitei virale.
Manifestari:
- riscul rapandirii infectiei.
Se are in vedere depistarea, izolarea
si controlarea infectiei.
igiena si circuitele din sectie:
- curatirea si dezinfectarea
mobilierului, pavimentelor,
pardoselilor
- dezinfectia veselei folosite de
bolnav
- interzic copilului sa faca vizite in
celelalte saloane (chiar il
supraveghez pe acesta)
- respectarea normelor de sterilizare
si dezinfectie a fiecarui obiect folosit
de pacient
- declararea nominala a pacientilor cu
HVA in primele 24 h de la depistare
la Durectia de Sanatate Publica
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de
HVA
- contactii voro fi investigati clinic si
prin probe de laborator.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a
proteja mucoasele si tegumentele.
Ajutarea pacientului in a-si mentine
igiena corporala;
- evitarea aparitiei altor infectii.
- copilul este ajutat sa-si efectueze
toaleta (dus sau baie cel putin o data
pe saptamana).
Pacientul este echilibrat psihic si a
receptat informatiile provitoare la
boala sa.14-19.05.2007 Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre
~62~
Nevoia de a comunica.
Cauza:
- necunoasterea bolii si a
prognosticului ei
Manifestari:
- depresie psihica
- neliniste in legatura cu starea
sa
- diminuarea anxietatii prin
informarea pacientului despre boala
sa si prognostic.
afectiunea sa si despre complicatiile
ce pot surveni
- discut cu pacientul si il incurajez in
privinta evolutiei favorabile; ii explic
ca boala este infectioasa si se
transmite pe cale digestiva, prin
intermediul alimentelor si a
obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra regimului
de viata pe care va trebui sa-l urmeze
pentru a evita complicatiile si a grabi
vindecarea
- creez un climat de incerdere.Discomfort abdominal.
Cauza:
- durere epigastrica
Manifestari:
- usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept; icter.
Combaterea durerilor epigastrice.
Pacientul sa prezinte o stare de
comfort fizic.
La indicatia medicului, administrez
pacientului, pe cale orala:
Anghirol tb1X 3/zi
Metaspar tb 1 X 3/zi
Durerea a scazut ca intensitate, s-a
ameliorat.
- icterul s-a diminuat.
Nevoia de a dormi si a se odihni.
Cauze:
- oboseala.
Manifestari:
- astenie.
Sa se asigure conditii
corespunzatoare pentru ca pacientul
sa se poata odihni.
Pacientul sa prezinte o stare psihica
buna.
- discut cu pacintul despre
importanta repausului la pat
- creez un climat corespunzator
- aerisesc salonul pentru a
indeparta mirosurile neplacute
- climatul corespunzator a fost
asigurat iar pacientul se poate odihni
- pacientul are conditii de
recreere
~63~
Apatie datorita deficitului in
diversificarea activitatilor recreative.
Se vor gasi mijloace de distractie si
recreere pentru pacient.
- asigur o atmosfera agreabila
in salon
- ii dau pacientului carti,
jucarii, pentru a-si petrece timpul cat
mai comod posibil, pentru a fi
preocupat.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si
proteja tegumentele.
Se urmareste ca pacientul sa-si
asigure igiena corporala pentru a se
preveni complicatiile (infectii
cutanate).
- ajut pacientul, in functie de
starea sa generala sa faca baie sau
dus
- constientizez pacientul in
legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor, pentru
prevenirea suprainfectarii.
- pacientul prezinta tegumente si
mucoase icterice (icterul a scazut in
intensitate).
Nevoia de a bea si de a manca.
Alimentatie adecvata.
Asigurarea regimului dietetic
corespunzator evolutiei bolii.
Din saptamana a III-a asigur
pacientului un regim alimentar
cmplex, exceptie facand conservele,
mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimile prajite, condimentele,
legumele uscate, de care va trebui sa
se fereasca toata viata.
- pacientul prezinta apetit crescut.
~64~
Epicriza
Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de
07.05.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate,
somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome.
In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B
(transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari
prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv).
A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice,
antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei
hepatice).
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în
stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză
sunt normale).
La externare se recomandă:
- dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni
- respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie
conservele, mezelurile, sosurile cu rântaş, grăsimi prăjite, condimentele,
alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni)
- repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi
timp de 2-3 luni.
Data externării: 18.05.2007
4.4 Fisa tehnologica
Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie, pacientei ………….. cu diagnosticul de ……………
SCOP – explorator ; – terapeutic.
~65~
MATERIALE NECESARE :
- stativ , garou;- perfuzor steril ;- tava medicala;- solutie de Glucoza 5%;- alcool medicinal ;- vata, foarfeca, leucoplast.
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR
1.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
1.1 se aseaza materialele enume- . rate pe tava medicala;1.2 se transporta in apropierea bolnavei
- pentru folosirea judicioasa a timpului
2.pregatirea fizica si psihica
2.1 se anunta bolnava si i se expli- ca necesitatea efectuarii tehni- cii;2.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie.
- este necesara colaborarea cu pacienta;- pentru reusita tehnicii
3.efectuarea tehnicii
3.1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, apoi se dezinfec- teaza cu alcool medicinal ;3.2 se evalueaza calitatea venelor;
3.3 se efectueaza punctia venoasa;3.4 se verifica pozitia acului in vena pentru aspirare ;
3.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast
- norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei ;- pentru abordarea unei vene bune ;
- pentru prevenirea administrarii parave-noase ;- creaza siguranta.
~66~
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR
4.supravegherea bolnavei
4.1 se atentioneaza bolnava sa nu miste mana ;
4.2 se intrerupe perfuzia inainte de golirea completa a flaco- nului ;4.3 se scoate acul din vena printr- o miscare rapida si sigura ;4.4 se comprima locul injectarii cu un tampon.
- exista posibilitatea ca acul sa iasa din vena ;- se previne embolia gazoasa ;
- previne durerea.
5.reorganizarea locului de munca
5.1 se strang materialele folosite si se arunca la cos ;5.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie ;5.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.
- norme de protectia muncii.
Capitolul v
5.1Motto
~67~
“In orice lucru, daca natura nu ajuta putin, e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres”
(Montaigne)
5.2 Motivatia lucrarii
MOTIVAŢIE
Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în
anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa
de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţa izvorâtă din viaţa în
comun.
Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege
această temă.~68~
Totodată decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv în
plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă.
BIBLIOGRAFIE
1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977
3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON
5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
6. Manual de nursing
Prof. Dr. Crin Marcean
Elena Ciofu- editura “Fundeni”~69~
7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale
Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca
8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca
9. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.
~70~
top related