lucrare amf produsele stupului mierea.doc.doc
Post on 06-Jul-2018
275 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
1/67
A R G U M E N T
Am ales acest subiect deoarece am considerat foarte important de scos
în evidenţă ce pot face albinele, aceste insecte foarte deştepte pentru mine.
Se spune că:
“Albinele sunt simbol al nemuririi fiind considerate spirite ce-şi
schimbă locul dar nu mor niciodată”.
Sunt mici vietăţi cu viaţa foarte scurtă!" de #ile$ dar foarte a%itată de
c&nd ies din matcă.
Sunt cunoscute de '( mii de ani de c&nd %recii foloseau mierea şi
propolisul ca aliment şi medicament.
Această lucrare are )* capitole:
). Mierea sau hrana #eilor cum spuneau %recii. Astfel în #ona
noastră %ăsim:
+ierea de rapiţă albă se cristali#ea#ă în maim ! #ile de la etracţie.
+ierea de salc&m cea mai pură şi limpede miere re#istă foarte mult
timp în stare lichidă.
+ierea de tei are o aromă plăcută av&nd calităţi ecepţionale fiind
recomandată în insomnii, afecţiuni ale paratului respirator, calmea#ă
S/.
+ierea polifloră este mierea cea mai completă, efectele ei terapeutice
sunt deosebite datorită faptului că este culeasă din toate tipurile de
plante.
+ierea de 0loarea soarelui este un ener%i#ant fi#ic şi psihic cu efecte
tonice asupra între%ului or%anism.
+ierea de mană este mierea care nu este etrasă din polenul florilor ,
ci din seva arborilor. 1ste mierea ce poate fi consumată de diabetici, dar
care dă intoicaţii albinelor dacă o consumă. 1ste un bun laativ,
favori#ea#ă eliminarea toinelor, antiinflamatoare. 1fectele terapeutice1
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
2/67
ale mierii fiind: antibacterian, antiinflamator, anal%e#ic, sedativ, boli
respiratorii, dermatolo%ice, cardiovasculare, pulmonare, %enitale,
hepatice, renale.
)). Polenul una din principalele surse naturale bo%ate în substanţe
antioidante. 2oate fi utili#at sub forme de %ranule, pulbere,
comprimate, dra3at, capsule, în afecţiuni ca surmena3, anemie
convalescentă, re%ulator al funcţiilor intestinale, în constipaţie,
acţiune asupra S/, depresie, insomnii.
))). Propolisul produsul secundar al stupului folosit de albine
pentru căptuşirea crăpăturilor. 1ste folosit în stare solidă, catinctură, supo#itoare, avule, dra3euri aseptic, antibiotic, natural,
antifun%ic, antiviral, aneste#ic local, cicatri#ant, re%enerator.
)4. Lăptişorul de matcă produs %landular ecretat de albine în
fa%uri. u este un medicament ci un aliment natural. 1ste folosit
în ca#ul persoanelor epuse la radiaţii, este re%enerator celular,
cicatri#ant folosit pentru arsuri, răni şi acnee.4. Ceara produsă de transpiraţia albinelor str&nse în ciorchine
fiind utili#ată pentru balsamuri, un%uente, pome#i, supo#itoare,
produse cosmetice, în industria tetilă şi a sticlei.
4). Păstura numită “2&inea Albinelor” are proprietăţi mai ridicate
dec&t polenul. 1ste formată în fa%ure dintr-un amestec de polen,
miere şi ceară. 5ratea#ă tubul di%estiv, anemia, hepatitele,detoifierea or%anismului, creşte imunitatea, S/, calcemii.
4)). Căpăceala re#ultă din îndepărtarea capacelor cerate ale fa%urilor
atunci c&nd se etra%e mierea. /ăpăceala conţine miere, ceară,
propolis, diferite en#ime- antibiotice naturale. 1ste un produs net
superior fa%urilor. )ntervine în re%larea metabolismului,
2
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
3/67
ameliorea#ă vindecarea multor boli, intervine în i%iena orală,
vindecă bolile respiratorii, de ficat boli de inimă.
4))). Fagurii cu miere folosiţi în tratarea afecţiunilor respiratorii,
curăţarea dinţilor, însănătoşirea %in%iiilor, creşte imunitatea.
+ierea din fa%uri nu conţine impurităţi este sterili#ată direct de
albine.
)*. Veninul tratea#ă artrita, osteoartrita, sclero#a multiplă,
aboseala cronică, bolile endocrine, bolile cardiovasculare.
4eninul de albine poate fi folosit şi natural, sub formă de
un%uente, %eluri şi soluţii in3ectabile. 6nainte utili#are trebuietestat fiind persoane aler%ice la venin.
AVANTAE
At&t mierea c&t şi celelate produse ale stupului sunt folosite at&t în
alimentaţie c&t şi pentru tratarea sau ameliorarea anumitor afecţiuni. +ierea
poate fi consumată încep&nd de la su%ari p&nă la v&rstnici. 7aharurile din
miere a3un% în s&n%e în (" de minute deci scuteşte stomacul şi ficatul de un
efect suplimentar !
"E#AVANTAE
8iabeticii nu pot consuma orice fel de miere.
u poate fi folosită de persoanele aler%ice.
9a copii sub un an poate declanşa o complicaţie cunoscută subnumele de botulism.
/opiii p&nă la ! ani nu au voie să consume mai mult de
lin%uriţe de miere pe #i iar cei de peste ; ani au voie < lin%uriţe
pe #i.
6n conclu#ie produsele apicole constituie un supliment alimentar
sănătos at&ta timp c&t or%anismul le tolearea#ă.
3
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
4/67
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
5/67
2rimele urme istorice le%ate de recoltarea mierii, datea#a din neolitic,
adica de aproimativ '( """ de ani, atestate de o pictura descoperita in 'D('
in pestera 2aian3enului de lan%a 4alencia Spania$.2e tabletele de ar%ila ale
culturii mesopotamiene (E"" i/h$, se mentionea#a mierea ca medicament. )n
)raF, la ipur au fost descoperite doua fra%mente din ceramica ('""-("""
i/h, scrise in limba sumeriana, ce contin o reteta de leacuri si unsori obtinute
din miere. 2e papirusurile e%iptene ale lui 1bers se citea#a mierea si ceara de
albine ca medicamentG reiese ca babilonienii, asirienii si mai ales e%iptenii
intrebuintau inca de pe atunci mierea ca medicamentG considerau ca mierea
vindeca ranile, bolile tubului di%estiv, ale rinichilor, ochilor, se aplicaucataplasme pe arsuri, tumori, fistule, pla%i infectate. @recii o foloseau ca
aliment, medicament dar si la diverse ritualuri si ceremonii, pentru a-i venera
pe #ei si o numeau H ectarul 7eilor H. )n i%veda, cea mai veche carte din
)ndia, scrisa intre !"""-(""" i/h, sunt mentionate atat albinele cat si mierea
lor.
1ista o multime de alte scrieri ramase de la Aristotel in H)storiaanimalelorH sunt ; carti in care se ocupa de viata si productia albinelor$.
2linius cel >atran , reputat enciclopedist roman scrie despre albine si
produsele lor in H)storia naturalaH. +edicul si botanistul 8ioscorides
considera mierea un panaceu capabil sa usure#e orice suferinta. =ipocrates,
parintele medicinei recomanda mierea intr-o serie de afectiuni respiratorii,
cardiace, renale, %astro-intestinale, cutanate, pentru tratarea pla%ilor, etc. )n ce priveste primele marturii scrise privind apicultura la 8aci, le avem de la
istoricul =erodoth
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
6/67
CAP$T%LUL $!
M$EREA UN AL$MENT &%GAT
Mierea îsi pastrea#a intacte calitatile in timp, drept dovada este mierea
veche de peste (""" de ani descoperita intr-o amfora, ea avand toate calitatile
intacte.
Intelepciunea populara abunda de cugetari ale acestui miraculos produs care
este mierea#
" acerea e ca mierea "
" $auta, nici albina nu gaseste miere in fiecare floare"
" %in aceeasi floare, albina face miere si sarpele, veninul "
" $and slobo&i sageata adevarului, inmoaie varful in miere "
" %aca toate mustele ar face miere ar fi faguri pe toti peretii "
" 'mului cu invatatura ii curge miere din gura "
8ioscorides, socotea mierea de albine un panaceu, e un remediu bun la
toate, capabil sa usure#e orice suferinta.
6
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
7/67
'! PR%"UCEREA M$ER$$ "E CATRE AL&$NE
4iata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele
deoarece, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se ba#ea#a eclusive
pe produs de ori%ine ve%etala. Astfel, pentru asi%urarea necesarului de
substante hidrocarbonate #aharoase$, albinele cule% nectar si mana, iar pentru
satisfacerea necesarului de substante proteice, minerala, %rasimi si vitamine,
albinele cule% polenul florilor, vi#and in acest scop flora entomofila eistenta
in 3urul stupinei din ra#a lor de #bor.
ectarul constituie principala sursa din care albinele produc mierea.
/omponenta de ba#a a lui o constituie substantele %lucidice care sunt
sinteti#ate in eclusivitate de catre plante cu a3utorul clorofilei si ener%iei
solare.
Adesea in natura se constata fenomene interesante de simbio#a intre
diferite cate%orii de vietuitoare. Asemenea relatie eista intre plantele
entomofile si unele insecte, printre care si albina. Specificul plantelor entomofile consta in aceea ca fecunditatea lor in vederea inmultirii se face in
principal cu a3utorul insectelor. 2entru reali#area acestei necesitati, pentru
atra%erea insectelor care sa efectue#e poleni#area, plantele s-au adaptat in
sensul de a oferi ceva acestora, si anume elemental indispensabil eistentei lor
hrana. /um necesitatile de hrana ale insectelor poleni#atoare sunt absolute
specifice, a trebuit ca in decursul milioanelor de %eneratii plantele entomofilesa-si cree#e or%ane speciali#ate, capabile sa fabrice hrana corespun#atoare
cerintelor acestor insecte. )n felul acesta s-au format la plantele entomofile
%landele secretoare de nectar. elatiile de convietuire intre plantele
entomofile si insectele poleni#atoare au devenit udecursul timpului asa de
stabile incat cele doua cate%orii de vietuitoare si-au le%at eistenta unele de
celelalte.
7
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
8/67
@landele nectarifere ale plantelor ofera albinelor material prima din
care ele isi prepara hrana. /um eistenta nectarului este le%ata de poleni#are,
este usor de inteles de ce nectarinele sunt plasate chiar in floare, acolo unde se
%asesc or%anelle seuale ale plantei, in activitate carora trebuie sa intervina
albina pentru a inlesni fecundarea.
Secretia de nectar nu poate fi socotita ca o metoda prin care planta se
debarasea#a de ecesul de hidrati de carbon. 1a a aparut ca o necessitate bine
definite si anume, aceea de a atra%e insectele in scopul efectuarii poleni#arii.
8e asemenea, secretia de nectar nu repre#inta un simplu process mechanic de
eteriori#are a sevei plantelor ci un process comple de sinteti#are sielaborare la nivelul tesutului nectarifer, asemanator cu elaborarea laptelui la
nivelul tesutului %landular mamar. 2entru nectarine seva indeplineste acelasi
rol ca si san%ele pentru mamela. ectarul se deosebeste de seva atat prin
compo#itia sa chimica cat si prin rolul pe care il indeplineste in biolo%ia
plantei.
ectarul contine aceleasi elemente primare ca si mierea, dar in altaforma si alte proportii. 2entru a deveni direct consumabil si conservabil
pentru o perioada lun%a de timp el trebuie sa fie prelucrat de catre albine intr-
un mod specific.
+ana este o substanta dulce, ecretata de insecte, care para#itea#a
ve%etatia lemnoasa si mai rar pe cea ierboasa, numita in mod popular”paduchi
de plante” afide$, “pureci de frun#e” psilide$, si “paduchi cu carapace sau paduchi testosi”. +a3oritatea insectelor producatoare de mana traiesc in
colonii, care in timp calduros si secetos pot a3un%e la catateva #eci de mii de
indivi#i intr-o sin%ura colonie. 1le se hranesc cu seva plantelor folosindu-se
de trompa, atat pentru intepare cat si pentru su%ere.
8
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
9/67
2rincipalele componente ale sevei sunt #aharurile si substantele
minerale, iar substantele a#otoase se %asesc in cantitati reduse comparative cu
primele doua.
)nsectele producatoare de mana au o capacitate impresionanta de
crestere, de#voltare si inmultire. Aceasta presupune un aport corespun#ator de
substante plastice substante a#otoase$. 2e de alta parte ele sunt foarte putin
mobile sau chiar immobile, deci necesita un consum redus de substante
ener%etice #aharuri$. 0ata de cerintele de viat#a ale insectelor, seva din mana
este deficitara in substante plastice si ecedentara in substante %lucidice si
minerale. )n aceste conditii ele trebuie sa su%a o cantitate etreme de mare dinseva, din care retin substante minerale utile a#otoase$ si elimina substante in
eces #aharurile si sarurile minerale$ dupa o posibila concentrare la nivelul
tractusului lor di%estive sub forma de picaturi de mana.
)nsectele de mana para#itea#a fata ventrala a frun#elor, in special cele
din partea de varf a coroanei unde fluul de seva este mai bo%at. 2icaturile
mici de mana eliminate, cad pe frun#ele inferioare unde confluea#a in picaturimai mari sau formea#a o adevarata pelicula vascoasa la suprafata lor. )nitial
picaturile de mana sunt lichide apoase$, transparente, stralucitoare ca roua
din aceasta cau#a mierea de mana se mai numeste si miere de roua$. 2e
masura deshidratarii, ele devin din ce in ce mai vascoase, iar datorita oidarii,
impre%narii cu diferite microor%anisme cum ar fi al%ele, isi schimba culoarea
capatand nuante intunecate ver#uie, maronie, roscata sau bruna$.9ipsa nectarului din aria de #bor a albinelor le determina sa culea%a
orice substanta dulce, inclusive mana. /antitatea de mana depinde de numarul
insectelor producatoare iar acestea de conditiile atmosferice. S-a constatat ca
veritabilele eplo#ii de mana apar in primaverile si verile foarte calduroase si
secetoase cand fiecare individ din coloniile etreme de numeroase a3un% sa
elimine chiar o picatura de man ape minut. )n aceste conditii arborii para#itati
9
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
10/67
si suprafata de sol corespun#atoare coroanei lor sunt tapisate cu o adevarata
pelicula lipicioasa, dulce, inclusive mana.
/ompo#itia chimica a manei este influentata de un foarte mare numar
de factori: specia plantei para#itate” specia insectei producatoare de mana si
stadiul ei de de#voltare, starea timpului calduros, uscat, umed, racoros$,
%radul de impurificare a atmosferei si natura acesteia, nivelul de contaminare
cu microor%anisme si cate%oria acestora, timpul scurs de la eliminarea manei
si pana la recoltarea ei de catre albine.
2e lan%a #aharurile obisnuite %luco#a, fructo#a, #aharo#a, malto#a$
mana contine si cantitati variabile de #aharuri cu structura compleamaltodetrine sau poli#aharide$. 8e asemenea, in mana s-a decelat un #ahar
specific melicito#a$, care se pare ca este sinteti#at in tractusul di%estive al
insectelor producatoare de mana. Astfel in mana produsa de unele insecte care
para#itea#a unele conifere, cum ar fi #ada, acest tri#aharid poate sa a3un%a
pana la !"C din %lucidele totale.
8e asemenea, mana este bo%ata in substante minerale, in substantea#otoase u#ate din punct de vedere biolo%ic si in en#Ime, in schimb este
lipsita de substante aromate specifice nectarului florilor.
8atorita compo#itiei chimice complee transformarea manei in miere
necesita un efort mult mai mare din partea albinelor comparative cu
prelucrarea nectarului, iar o parte din componentele produsului final sunt
inutili#abile, constituie ballast si sunt daunatoare pentru sanatate.2roducerea mierii de catre albine este un process comple, care incepe
cu recoltarea materiei prime si se incheie cu capacirea fa%urilor din stup in
care se depo#itea#a produsul finit. 2relucrarea nectarului si manei in scopul
transformarii in miere se reali#ea#a prin doua cate%orii de procese:
prelucrarea en#imatica si prelucrarea hidrica.
10
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
11/67
2relucrarea en#imatica apare ca o cerinta specifica albinelor de a
transforma #aharo#a, malto#a si celelalte #aharuri cu structura complea din
compo#itia materiei prime, in #aharuri simple, direct si complet asimilabile,
de tipul %luco#ei si fructo#ei. Aceasta cerinta este 3ustificata de faptul ca in
perioada de inactivare in timpul iernarii$ albinele trebuie sa consume astfel
hrana care san u necesite transformari in procesul de di%estie, care sa fie
absorbita si asimilata in cvasitotalitate in forma in care a fost re%ur%itate se
stie ca albinele nu defeca iarna$. Se poate afirma deci ca prin prelucrarea
en#imatica a nectarului si manei, albinele isi di%era hrana inainte de a o
consuma.2relucrarea hidrica se reali#ea#a in doua etape: initial diluarea, in final
concentrarea.
8iluarea initiala a materiei prime este o consecinta fireasca a
incorporarii unei cantata apreciabile de saliva care este vectorul en#imelor
#aharolitice. 2e de alta parte diluarea apare ca o cerinta a activitatii
en#imatice, deoarece in conditiile unui substrat concentrate activitateaen#imelor este foarte slaba.
/oncentratia finala incepe numai dup ace prelucrarea en#imatica a fost
incheiata. ostul acesteia se refera la trei aspecte: stabili#area mierii prin
blocarea proceselor en#imatice, conditie care s
+ateria prima diluata cu saliva este in%ur%itata si stocata in %usa.
ecoltarea se intrerupe in mod obisnuit numai dupa ce %usa a fost completumpluta. Sunt insa si situatii in care, prin secretia salivara abundenta dictate
de una din impre3urarile enumerate mai sus, or%anismul albinei sufera o
deshidratare pronuntata, care la randul sau declansea#a inhibarea secretiei
salivare ulterioara. )n acest ca#, albina intrerupe culesul si il reia dupa
rehidratare adaptare$, pana la umplerea %usii.
11
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
12/67
1n#imele adu%ate odata cu saliva isi incep imediat activitatea
#aharolitica ce se desfasoara neantrerupt in timpul recoltarii si in continuare,
in timpul #borului catre stup. )n ansamblu insa, in acest timp relative scurt,
transformarea en#imatica a #aharurilor este redusa. Adevarata prelucrare
en#imatica se reali#ea#a in stup.
A3unsa in stup, albina cule%atoare, preda recolta prin re%ur%itare unei
albine lucratoare care o in%ur%itea#a la randul sau. Aceasta din urma nu o
depo#itea#a direct in celulele fa%urelui, ci o preda altei albine lucratoare, iar
aceasta operatie se repeat in mai multe randuri. )n acest circuit, la fiecare
re%ur%itare-in%ur%itare, albinele diluea#a materialul adus in stup cu o nouacantitate de saliva, deci activitatea en#imatica se intensifica treptat. )n
continuare, materialul adus in stare finala a prelucrarii este depo#itat in
picaturi mici pe fundul mai multor celule, unde se definitivea#a transformarea
en#imatica. )n acest scop o albina, ori cateva pe rand, continua operatiile de
re%ur%itare-in%ur%itare, adau%and noi cantitati de en#ime. Aceste operatii de
vanturare nu sunt facute in scopul conlucrarii asa cum %resit afirma uniiautori, ci din contra, prin saliva adau%ata diluarea materialului se mentine sau
chiar se accentuea#a.
2relucrarea en#imatica se incheie cand cel putin D"C din #aharul total a
fost adus la forma de #aharuri simple. )n acest moment incepe cea de-a doua
etapa a prelucrarii, respectiv concentrarea.
/oncentrarea rapida de reali#ea#a sub influenta a trei factori:-ventilatia ener%etica produsa de albine cu a3utorul aripilorG
-temperatura ridicata din stup !B-!
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
13/67
)n timpul concentrarii mierii activitatea en#imatica se incetineste treptat, pana
la un punct critic, cand devine practice nula. Acest punct corespunde cu
nivelul de concentrare de minim
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
14/67
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
15/67
dulce-lemnos care poate fi recunoscut cu multa usurinta. Acest tip de miere
cristali#ea#a foarte repede, mai ales intr-un mediu rece. +ierea de tei este
fluida, dar la inceputul toamnei capata un aspect vascos. )n stare cristali#ata,
are un aspect untos cu cristale mari si albe. +ierea de tei cristali#ata este mult
mai dulce decat cea lichida. Aroma acestei varietati de miere este atat de
puternica incat trebuie amestecata cu alte tipuri de miere, mai ales miere
poliflora.
+ierea de tei este considerata ca fiind una dintre cele mai bune varietati
de miere. 1ste foarte bo%ata in vitamine, mai ales cele din compleul >,
amino aci#i, polen si mana. Are un continut de polen foarte ridicat, dinaceasta cau#a nefiind recomandata persoanelor ce pre#inta aler%ie la polen.
+ierea de tei are proprietati antispetice si din aceasta cau#a este
utili#ata pentru a trata racelili, %ripele, tusea si bronsita. 1a di#olva mucusul si
curata %atul. 8easemenea, acest tip de miere este recomandat persoanelor ce
sufera de stres si insomnie. Jn pic de miere de tei, seara inainte de culcare
este mai buna decat orice somnifer. 2roprietatile sale anti-inflamatorii si anti-septice o fac ideal pentru a trata crampele si problemele renale.
Are o valoare ener%etica de !""" Fcal la ' Filo%ram.
+ierea poliflora este obtinut din nectarul mai multor tipuri de flori.
/uloarea si aroma sa varia#a in functie de tipul de floare predominant.
Mierea poli,lora este considerata de ma3oritatea specialistilor ca fiind o
miere completa, utili#ata in tratarea a numeroasa boli si afectiuni. )ncompo#itia sa intra vitamine din compleul > si /, en#ime, aci#i or%anici
acid lactic, acid %luconic$ i diverse saruri minerale fier, fosfor, calciu,ș
potasiu$. 1ste usor de asimilat datorita continutului sau de %luco#a, sucro#a si
fructo#a.
+ierea poliflora are o valoare ener%etica de !""" de Fcal la ' Filo%ram.
/hiar daca este cristali#ata proprietatile ei vindecatoare nu se pierd.
15
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
16/67
Specialistii recomanda ca mierea sa fie consumata cu moderatie, doua-trei
lin%urite amestecate cu lapte sau fructe, de doua-trei ori pe #i.
Acest tip de miere este recomandat pentru tratarea anoreiei, datorita
continutului sau bo%at in fier. Mierea poli,lora stimulea#a apatitul, facilitea#a
procesul di%estiv, imbunatateste activitatea inimii si a ficatului i determina oș
crestere a procentului de hemo%lobina din san%e. 1ste si un eecelent remediu
pentru oboseala fi#ica i psihica. /osumul re%ulat previne probleme deș
crestere i deminerali#area oaselor.ș
8e-a lun%ul timpul s-a impamantenit credinta ca mierea de salcam este
superioara celei poliflore. 8rept urmare mierea poliflora se vinde la un pretmult mai mic decat cea de salcam. +a3oritatea apicultorilor si a
nutritionistilor sunt insa de o alta parere.
5ipurile monoflore de miere, fie ca e vorba de miere de salcam, tei,
#meura, floarea-soarelui sau orice alt tip de planta, sunt inferioare mierii
poliflore. Aceasta este obtinuta din nectarul mai multor tipuri de flori si
contine toate minerale, vitaminele i substantele active pre#ente in planteleșrespective. 2rin consumarea de miere poliflora o persoan ob ine un plus deț
vitamine i minerale transferate de albine de la planta la miere. 8in aceastaș
cau#a, mierea poliflora este varietatea de miere cea mai indicata in a fi
utili#ata in remediile naturiste.
+edicina populara, recomanda un amestec pe ba#a de miere si suc de
lamaie pentru tratarea bolilor de ficat. eteta nu este una foarte complicata.Astfel, aveti nevoie de cateva lamai, pe care sa le spalti bine si apoi sa le
ster%eti. 9amaile se taie in cubulete mici, patrate, fara insa a deco3i fructul.
>ucatelele de lamaie se pun intr-un borcan curat. Apoi se toarna deasupra
miere, pana ce bucatele sunt in totalitate acoperite. 8upa cateva ore sau #ile-
in functie de temperatura camerei- se ob ine un suc. /ate o lin%urita din acestț
16
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
17/67
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
18/67
foarte %reu in apa. /a orice tip de miere are si proprietati curative, fiind
recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce afectea#a rinichii. Jleiul de
rapita contine si K!, care este etrem de necesar pentru oase.
8in aceasta cau#a mierea de rapita este utili#ata in tratamentul
osteoporo#ei. A3uta si la refacerea si mentinerea elasticitatii peretilor
vasculari. /onsumul de miere de rapita prote3ea#a ficatul, splina si pancreasul
de diverse boli.
Mierea de floarea soarelui
/uloarea acestui tip de miere varia#a de la auriu la %alben mustar. Are un%ust fructat, unic. Se cristali#ea#a foarte repede, formand o masa compacta.
)n sedimentul sau %ranulele de polen pot a3un%e si pana la '""C. Se
cristali#ea#a foarte repede, chiar in fa%uri si din acest motiv trebuie etrasa
etrem de repede.
1ste utili#ata in consumul casnic dar si pentru producerea de biscuiti si
nu%at.
+ierea este o soluţie concentrată de %lucide.
8in punct de vedere chimic %lucidele se împart astfel:
iacina !, ; m% C
Acid pantotenic ", ' m% C
4itamina >; ", ! m% C
Apă ("C4itamina / (-' m% C
Aci#i proveniţi din fructe ", ' C
=idrati de carbon ED, BC
4itamina >' ", "( m% C
4itamina >( ", "; m% C
18
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
19/67
?#e sau %luco#e, #aharuri nehidroli#abile dintre care cele mai importante
sunt heo#ele printre care se numără %luco#a, levulo#a, %alacto#a.
?#ide sau %luco#ide, #aharuri hidroli#abile care se împart în olo#ide şi
holo#ide, cele mai importante dintre %licide sunt #aharo#a sau #ahărul
obişnuit, care prin hidrolo#ă se desface într-o moleculă de %luco#ă şi una de
levulo#a, lacta#ă cu #aharuri din lapte, malto#ă. ?#one care sunt polimeri ai
o#elor dintre care amintim %lico%enul din ficat, detrina, amidonul din %r&u,
porumb, ore#, cartofi.
19
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia_mierea_de_albine_ca_produs_MEDIA_1.jpg&imgrefurl=http://blog.bioterapi.ro/?p%3D565&h=397&w=596&sz=53&tbnid=taRxTmOu9YNTxM:&tbnh=90&tbnw=135&prev=/search%3Fq%3Dmierea%2Bimagini%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=mierea+imagini&hl=ro&usg=__xN1xQVjcDNWSWRgqlW0kt-G4zKw=&sa=X&ei=0aawT87MDO_P4QT36tTJCQ&ved=0CBcQ9QEwAg
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
20/67
/?+2?7)5)A +)1)) : 8intre minerale fac parte :
+ierea conţine deci în medie ED, B C %lucide constituite în cea mai mare
parte din %luco#a şi levulo#ă, conţinutul în #aharo#ă fiind mic. @luco#a şi
#aharo#a sunt #aharuri direct asimilabile şi trec în circuitul san%uin fară să fie
necesară o transformare prealabilă. S&n%ele conţine în mod normal ' % de
%luco#ă la litru. 9evulo#a este depo#itată în ficat sub formă de %lico%en şirestituită ulterior or%anismului la nevoie sub formă de %luco#ă.
2rin conţinutul său ridicat de %lucide, mierea constituie un produs ener%etic
de prim ran%. 1ste un aliment sănătos care convine tuturor v&rstelor: adulţilor
care fac efort fi#ic, copilului în perioada de creştere, bătr&nilor.
4aloarea terapeutică a mierii este determinată de trei factori:
'! atura #aharurilor sale. Superioritatea %luco#ei a fostdemonstrată de toţi medicii şi ea este de altfel folosită
pentru prepararea serurilor %luco#ate.
)! 2re#enţa polenului şi a lăptişorului de matcă în miere au
un efect neîndoielnic, deşi do#ele lor sunt homeopatice
.! 2re#enţa antibioticului din corpul albi
0osfor
/upru
+an%an
2otasiu
Sodiu
+a%ne#iu
/alciu
0ier
'' m% C
'; m% C
", D m% C
", "< m%
C ", ( m%
C !' m%
C
'' m% C
; m% C
20
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
21/67
.! Te/nica de degustare a mierii
Anali#a or%anoleptică poate fi practicată de toţi amatorii de miere.
1ste o de%ustare în sensul nobil al acestui termen: ca răspuns la
stimulările provocate de alimentul dulce, de%ustătorul traduce în mod
obiectiv din punct de vedere calitativ sau cantitativ sen#aţiile pe care le
percepe. Anali#a sen#orială este un act intelectual ce necesită cunoştinţe,
concentrare şi antrenament. 1a face apel la un aparat de măsură
ecepţional dar fra%il, delicat şi susceptibil de dere%lări frecvente şi deci
instabil în răspunsuri: omul.
8in punct de vedere tehcic anali#a sen#orială a mierii este
indispensabilă anali#elor fi#ice, chimice, biolo%ice şi polinice. Aceste
anali#e ne dau informaţii foarte importante dar insuficiente.
Anali#a or%anooleptică se operea#ă în trei timpi: se priveşte, se
miroase şi se %ustă mierea. Aceasta provoacă stimulări diverse în cadrul a
patru tipuri de
sen#aţii fundamentale:
sen#aţii vi#ualeG
sen#aţii olfactiveG
sen#aţii %ustative,
sen#aţii tactile.
)n domeniul vi#ual, se înre%istrea#ă culoarea, omo%enitatea şi eventual
defecte de cristli#are. Stimulările olfsactive sunt foarte complee, ele duc&nd la
recunoaşterea diverşilor compuşi aromatici din miere. +etoda de de%ustare este
urmatoarea: apucăm de ti3a paharului ce conţine eşantionul. /u a3utorul unei
mici spatule din material plastic se a%ită mierea şi, apropiind paharul de nări:
21
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
22/67
respirăm lent de mai multe ori sau sacadat. 8upă familiari#area cu parfumurile
cele mai intense, putem de%usta parfumurile secundare.
/u a3utorul spatulei, preluam apoi c&teva %rame de miere din pahar şi le
introducem în %ură, di#olv&nd mierea în mod pro%resiv şi proiectand-o spre
centrul cavităţii bucale.
2ercepem astfel aromele în mod olfactiv, dar şi pe cale retrona#ală. Această a
doua fa#ă trebuie să reamintească, să preci#e#e şi să complete#e stimulările
primite pe cale na#ală directă. 2ercepţia aromatică poate fi fu%itivă sau
persistentă. Stimulările %ustative sunt variate şi percepute confu#. 0ie că sunt
una sau mai multe arome fundamentale ale produsului, pentru miere este vorbaîn mod evident de savoarea dulce puternic resimţităG mai sunt de asemenea şi
aromele percepute pe cale retrona#ală şi în sf&rşit poate să mai fie un %ust
puternic care răm&ne în %eneral de#a%reabil. Ansamblul tuturor acestor stimulări
%ustative, numite L sen#aţii de %ură L constituie %ustul mierii. Stimularea tactilă
intervine atunci c&nd se striveşte încetişor între limbă şi palat, putină miere
cristali#ată. Astfel se aprecia#ă direct v&sco#itatea sau consistenţa teturiicristaline a produsuluiG se determina pre#enţa cristalelor, forma şi %rosimea lor.
Aprecierea %ustativă %lobală a mierii poate fi făcută în urma a două de%ustări
succesive: una pentru cercetare şi memorarea tuturor componentelor %ustului
propriu-#is, cealaltă, pentru anali#a tactilă.
0! Alegerea mierii
/a re%ulă %enerală mierea nu trebuie să provină de la albine care, în
timpul recoltatului au fost hrănite cu #ahăr sau siropuri. +ierea trebuie etrasă
din fa%urele căpăcit, păstrandu-se în ambala3e adecvate, la adapost de
umiditate, soare şi lumină, la o temperatură de maimum '" " /. +ierea nu
22
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
23/67
trebuie încăl#ită, deoarece prin încăl#ire la !EM/ îşi pierde proprietăţile
antimicrobiene. 2entru fiecare tip de boală trebuie să se alea%ă o varietate de
miere care să convină naturii bolii. +ierea utili#ată în acest scop trebuie să
posede proprietati antimicrobiene.
)n ca#ul îmbolnăvirii:
căilor respiratorii se recomandă o miere de munte, de ma%hiran,
cimbru, teiG
pentru bolile di%estive si intestinale miere de c&mp, de mentă,
ma%hiran, cimbruG
pentru maladiile cordululi miere de lavandă, mentă, de c&mpie, de
pădureG
mierea care convine cel mai bine afecţiunilor renale este cea de
castan, de flori de c&mp, de fructe.
1! Pro2leme actuale ale terapiei cu miere
/ercetările au permis reali#area unei amanuntite anali#e fi#ico - biochimice a
mierii, datorită căreia a fost stabilită pre#enta în compo#iţia sa, a ma3oritaţii
elementelor cunoscute în chimia or%anica, anor%anică şi biolo%ică, precum şi în
cercetările alimentare şi în farmacolo%ia contemporană #aharuri,
microelemente. vitamine, proteine, pi%menţi, aci#i or%anici, fermenţi, uleiuri
eterice, antibiotice ve%etale etc.$. Substantele antimicrobiene eistente în miere
sunt volatile, %reu volatile sau nevolatile, cu efect bacteriostatic şi bactericid.
+ierea moşteneşte proprietăţile alimentare şi curative ale plantelor din care este
adunata, dat fiind că diferite sorturi de miere posedă proprietati terapeutice
deosebite. 5oate componentele mai sus mentionate sunt necesare şi uşor
asimilabile de or%anism, astfel înc&t, efectul diferitelor elemrnte curative este
întărit de cel al celorlalte elemente, ceea ce ma3orea#ă efectul ei23
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
24/67
farmacodinamic, %ener&nd, de asemenea, o ameliorare a proceselpr biolo%ice
din unele or%ane şi sisteme.
3! Metode de tratament
1. J# intern, administrare orală: #ilnic c&te '- ( %rame per N% de %reutate. )n
ca#ul îmbolnăvirii căilor respiratorii se recomandă miere, reţinută în
cavitatea bucală, de ; ori pe #i. )n ca#ul bolilor %astro - intestinale, unele
hepatite, nevro#e - miere di#olvată în apă caldă, de ! ori pe #i înainte de
mese, sau de ! ori după masă, în funcţie de natura boli.
(. )nhalaţii de aerosoli. ? soluţie de (" - !" C miere în apă distilată
sau soluţie fi#iolo%ică, se vapori#ea#ă în particule cu dimensiunea de B - B"
microni, inhalandu-se timp de (" de minute, ' data sau de ( ori pe #i Această
formă de tratament se aplică în ca#ul îmbolnăvirilor cu caracter inflamator şi
al aler%iilor căilor respiratorii
!. Aplicaţii locale. Se utili#ea#ă în ca#ul rinitelor, farin%itelor, sinu#itelor,
larin%itelor, al plă%ilor şi al rănilor atrofice şi purulente.
. 1lectrofale#a cu soluţie de !" C miere. Se utili#ea#ă în ca#uri de rinită,
sinu#ită, bronşită, tricomonia#ă, aneită. /&te o şedinţă de 'B - !" minute pe
#i.
B. @ar%ară şi spalaturi cu soluţie !" C miere. în ca#uri de stomatită,
farin%ită, larin%ită, c&te (- soluţii pe #i.
4 5! E,ectele terapeutice
'. )muno - biolo%ice: intensifică capacitatea de re#istenţă a or%anismuluiG
(. AntibacterianG
!. AntiinflamatorG
24
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
25/67
. e%enerator re%lea#ă celulele şi ţesuturile afectateG
B. 1pectorant diluia#ă secreţiile bronşice, ameliorea#ă funcţiile epiteliului
branhiilor, precum şi peristaltismul acestoraG
;. Anal%e#ic şi sedativ: atenuia#ă durerea în re%iunea afectată. ameliorea#ă
somnulG
E. =ipersensibili#ant.
)n ca#ul afecţiunilor căilor respiratorii: rinite, sinu#ite, farin%ite, traheită,
bronşită, bronşită - asmatică în
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
26/67
)n ca#ul bolilor sistemului urinar nefrită, cistită, pielita$ şi al celor
hepatice, administrarea mierii a3ută muşchiului cardiac şi al vaselor cordului,
dilată vasele san%uine, ameliorea#ă activitatea cardiacă nere%ulată, eercită un
efect hipnotic. )n ca#uri de nevro#ă, terapia cu miere are un efect favorabil
asupra tonusului neuropsihic, ameliorea#ă somnul şi capacitatea de muncă.
6! Mierea 7n alimenta-ia sugarului
2rimele referinţe cunoscute în le%ătură cu mierea în alimentaţia infantilă
datea#ă de aproimativ ("" de ani înaintea erei noastre, perioada în care se
folosea pentru su%ari un amestecde laote, miere şi unt topit.
)n pre#ent, în literatuta de pediatrie înt&lnim indicaţii pentru tratarea
distrofiilor prin adău%area a !C miere într-un amestec de lapte, miere şi unt
topit.
8! Mierea şi copiii
Aşa numita lăcomie de dulciuri pe care o manifestă aproaoe toti copii,
demonstrea#ă că or%anismul lor are nevoie de alimente ener%etice. +ierea, pe
l&n%ă faptul că aduce foarte multe calorii, oferă şi substante preţioase pentru
de#voltarea armonioasă şi pentru sănatatea t&nărului or%anism. S-a demonstrat
că administrarea de miere îmbunătăţeşte similarea calciului şi ma%ne#iului,
minerale necesare pentru formarea scheletului.
'9! Mierea 7n /rana tuturor
Sen#aţia de oboseală fi#ică sau intelectuală dispare repede dacă bem un
pahar cu apă caldă în care s-au di#olvat c&teva lin%uriţe de miere. ici un
aliment nu este capabil s& furni#e#e cu at&ta rapiditate or%anismului
26
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
27/67
combustibilul necesar funcţionării sale. 8e aceea mierea poate servi ca re#ervă
de LcarburantH utili#abil în toate ca#urile iîn care or%anismul are nevoie de un
aport ener%etic imediat. 9a toate persoanele care lucrea#ă intelectual sau
manual, se produc adesea în orele dinaintea pr&n#ului, cri#e de randament
scă#ut datorat aşa numitei foame Lascunse”, adică sărăciei s&n%elui in
combustibil. '-( lin%uriţe de miere luate ca atare sau diluate in apa, in momentul
in care se manifesta cri#a, duc la eliminarea ei imediate si de menţinerea
nivelului constant de randament in cursul intre%ii perioade de lucru.
9a convalescenţi, are o deosebita imporanta faptul ca mierea aduce un aport
caloric insemnat fara a obosi aparatul di%estiv pe care, dimpotrivă il stimule#a.Acestor persoane mierea le este recomandata si pentru acţiunea sa
medicamentoasa asupra diferitelor or%ane: stimulea#a muşchiul cardiac,
protectoare a ficatului, diuretica, deon%estionanta a mucoasei %astrice si
intestinale, epectoranta si calmanta a tusei, re%ulatoare a metabolismului.
8esi pare paradoal mierea a fost introdusa cu bune re#ultate atat in
re%imurile de slăbire cat si in cele de mărire a %reutatii. 1vident, do#ele simodul de administrare sunt diferite in cele doua ca#uri. )n re%imurile de
in%rasare mierea constituie un suoliment de foarte mare valoare nutritiva dar cu
o di%estibilitate foarte mare îmbo%ăţind aimentatia fara a incarca tubuldi%estiv.
+ierea se foloseste in aceste ca#uri ca ad3uvant al altor alimente la sfarsitul
meselor principale si intre acestea. 8inpotriva, in re%imul de slăbire, mierea
substituie cea mai mare parte a celorlalte alimente. 2utina miere la sfarsitulmeselor sarace prevă#ute in re%imul de slăbire sau intre doua mese, da o
sen#aţie de satietate care face mai uşor de suportat re%imul si menţine forma
fi#ica.
''! Mierea 7n cosmetică
27
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
28/67
/ompo#iţia mierii eplică utili#area sa tradiţională în cosmetică: măştile pe
ba#ă de miere erau folosite încă din antichitate tot aşa cum o fac femeile astă#i.
4aloarea mierii în cosmetica constă in primul r&nd în calitatile sale emoliente şi
în capacitatea sa de a determina prin osmo#ă un aflu mărit de s&n%e spre
tesuturile cutanate cărora le ameliorea#a astfel nutritia. )n afara măştilor de
frumuseţe, mierea mai este şi un in%redient traditional al cremelor, cărora le
conferă putere emoliantă si hihratantă.
28
http://www.google.ro/imgres?q=mierea+in+cosmetica&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=xriG4Zl0fmCmTM:&imgrefurl=http://www.biomonde.ro/cosmetice-bio-corp&docid=eRAg2S9hJv9RVM&imgurl=http://www.biomonde.ro/uploads/products/sapun_cu_miere1.jpg&w=506&h=337&ei=I5yWT-_YHMzitQa5_by3Dg&zoom=1&iact=rc&dur=0&sig=107889042495828439147&page=5&tbnh=139&tbnw=208&start=51&ndsp=13&ved=1t:429,r:8,s:51,i:201&tx=38&ty=73http://www.google.ro/imgres?q=mierea+in+cosmetica&start=89&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=kBeaynWucLgOyM:&imgrefurl=http://fashionandbeauty.ro/beauty_editorial/beauty_editorial_cosmetica_de_origine_animala&docid=Y-ciMO1WPG-R7M&imgurl=http://www.fashionandbeauty.ro/pictures/article_47953.jpg&w=400&h=293&ei=b5yWT8rICITdsgbc0ZS4Dg&zoom=1&iact=hc&vpx=708&vpy=210&dur=1344&hovh=192&hovw=262&tx=168&ty=142&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=153&tbnw=202&ndsp=15&ved=1t:429,r:14,s:89,i:35
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
29/67
CAP$T%LUL $$!
P%LENUL
2olenul este una din principalele surse naturale alimentare bo%ate în
substanţe antioidante capabile să prevină sau să reducă fenomenul de
producere a unor radicali liberi oid, protoid $ responsabili de apariţia unor
stări patolo%ice in principal in procesul de imbatranire.
2olenul se clasifica în ( cate%orii:
a$ 2olenul anemofil - purtat de vant si a3utala fertili#area plantelor,
este raspun#atorde apariţia reacţiilor aler%ice numite febra f&nului.
b$ 2olenul endomofil este cel care pentru a reali#a fertili#area
plantelor are nevoie de vectori care sa - l transporte insecte$.
'!Forme si dimensiuni
Jnele polenuri eaminate la microscop au formă de boabe de cafea, altele desferă sau oval, fus, tub, cub, tetraedu, într - un cuv&nt cele mai variate forme şi
dimensiuni în funcţie de florile din care provine.
29
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=UEpMzWpC6eWeIM:&imgrefurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia.html&docid=JGUBNcv3pT1KmM&imgurl=http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia_MEDIA_1.jpg&w=596&h=397&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=203&sig=107889042495828439147&page=2&tbnh=149&tbnw=216&start=9&ndsp=13&ved=1t:429,r:12,s:9,i:114&tx=121&ty=101
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
30/67
)! Compo:itia c/imica a polenului
Apă
7aharuri reducatoare
7aharuri nereducatoare
9ipide
2roteine
Amino - aci#i
/enuşa
4itamine
Antibiotice
0actor de creştere
! - C
(" - " C
"-(" C
' - (" C
'' - !B C
'"-B C
'-EC
5oate %rupele
2re#ente
2re#ent
30
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=3sFRDIYMzGvEqM:&imgrefurl=http://www.avantaje.ro/Sanatate/Stiri-si-Noutati-medicale/Polenul-poliflor-comoara-din-stup-1488774&docid=vbagkdZEtqB8wM&imgurl=http://i0.data.avantaje.ro/AFC596651C271CC6EAF42CBBD870A5C41/polen.jpg%253Fwidth%253D364&w=350&h=260&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=203&sig=107889042495828439147&page=4&tbnh=142&tbnw=191&start=34&ndsp=15&ved=1t:429,r:14,s:34,i:176&tx=36&ty=109
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
31/67
Con-inutul de amino ; aci:i din polen
Ar%inina , B - B, E C
=istidina (, " - !, B C
)#oleucina , B - B, < C
9eucina B, < - ;, E C
9i#ina B, D - E, " C
+etionina ', E - (, C
0enil alanina !, E - , C
5reonina (, ! - , " C
5riptofan ', ( - ', ; C
4alina B, B - ;, "C
Con-inutul de ?g@
5iamina B, EB-'", <
iboflavina ';, !"-'D, (
2iridoina "-D
Acid pantotenic !-B
>iotina ", '-", (B
Acid folie !, -;, <
9actoflavine ", ( - , E
4itamina A pre#enta structurilor carotenoide
din vitamina A fara pi%ment
4itamina >( ';, !-'D, (
4itamina / 'B(-;"
4itamina 8 ", (-", ;
4itamina 1 ", ' -", !(
)no#itil !"-" 4itamina >'( si factori de creştere
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
32/67
Con-inutul de minerale si oligominerale din polen = @
2olenul recoltat este destul de umed. Acesta se usucă pentru a evita
muce%aiul. Se pot folosi diferite sisteme. /el mai simplu constă din a - ) pune în
sertare plate înalte de ! cm, av&nd fundul dintr-o reţea foarte fină care nu lasă să
treca polenul. Aceste sertare sunt puse unul peste altul în etuve încăl#ite la !BM/, p&na a doua #i. Jn ventilator sufla aer uscat peste o re#istenţă electrica de "
Oati. Această etuva poate fi combinată cu o lampă bactericidă.
9unile aprilie şi mai sunt cele mai bune pentru recoltarea polenului.
0! +TU"$UL FARMACEUT$C AL P%LENULU$
Forme ,armaceutice
2olenul ca orice alt produs dietetic sau medicament, poate fi comerciali#at
sub diferite forme de pre#entare. 4om începe cu forma lui naturală:
Granulat
2olenul este un produs format din particole a căror mărime varia#ă şi este
imposibil ca albinele sa-l transporte ca atare de la anterele florilor p&na la stup,
2otasiu (" - B+a%ne#iu ' - '(/alciu ' - 'B/upru ", "B-", "<0ier ", "' -", !Siliciu (-'"0osfor ' -("Sulf '/lor ", <+an%an ',
.! Uscarea polenului
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=HxzzuL1Jh3TXmM:&imgrefurl=http://vegis.ro/ProduseCategorii.jsp%3Fcat_id%3D28209&docid=_Ewi2Q7tEUHAOM&imgurl=http://vegis.ro/img/pozeprod/138/1000/7D/490876-BLCP.jpg&w=298&h=286&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=rc&dur=406&sig=107889042495828439147&page=5&tbnh=137&tbnw=143&start=49&ndsp=13&ved=1t:429,r:11,s:49,i:204&tx=79&ty=104
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
33/67
deoarece ar scăpa din LcosuleţeleH lor, în acest ca# lucratoarele sunt obli%ate să
facă o adevarata %ranulare. Aceasta %ranulare se cunoaşte în tehnica
farmaceutica ca %ranulare umedă. 1ste destul de diferita de cea din industrie,
deoarece practic albina este obli%ata să acopere %rauncior cu %rauncior cu
a%lutinanti de care dispune si care sunt de doua feluri:
a$ Soluţie hidrosolubilăG
b$ Soluţie liposolubila.
/u aceste doua tipuri de soluţie de a%lutinanti albina formea#a %hemotocul,
lipind %răunte de %răunte pana la obţinerea volumului corespun#ător cavitatii
LcăuşuluiH sau. A%lutinantii de acest fel nu se usucă repede ceea ce permite celei
de-a doua lucratoare sa-l înma%a#ine#e în celulă fară %oluri împin%&nd-ul cu
capul. 8aca a%lutinantul s-ar usca repede aceasta înma%a#inare nu s-ar putea
face compact, ar ramane %oluri, ceea ce ar în%reuna conservarea lui. 2re#entarea
pe piaţa se face dupa uscarea in mod corespun#ător a %hemotoacelor recoltate
pana ce se a3un%e la un %rad de umiditate sub '" C care asi%ura conservarea lui.
0orma de pre#entare cea mai raspandita este in borcane de sticla cu dop rodat Serecomanda inma%a#inarea in locuri a căror temperatura nu depăşeşte '( M/.
Pul2ere
8intre metodele de do#ificare a produselor dietetice si medicamentoase
este forma cea mai veche. /onservarea polenului pulbere ridica uneori serioase
probleme, in special daca nu este suficient uscat, deoarece in timpul măcinării
instalaţiile se infunda si se pot strica uşor. )ndustria farmaceutica dispune de
produse auiliare care usurea#a acest procesG este ca#ul silicei amorfe bioid
de siliciu $, fabricata prin hidroli#a piro%enica a tetraclorurei de siliciu, cu
vapori de apa,
/l Si P (=("......................Si "( P /) =
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
34/67
şi ale cărei caracteristici analitice se pot %asi in manuale. 2rin adau%area a ' - (
C din acest tip de substanta se usurea#a foarte mult macinatul, in plus, datoritahidrofiliei si stabilitatii, reuşeşte sa menţină uscate, de#lipite si afanate
produsele pulveri#ate care, prin acţiunea umiditatii, căldurii sau incarcaturilor
electrice, tind sa se a%lomere#e form&nd mici a%lutinate. 1fectul se datoreste
oidului de siliciu, deoarece dimensiunea particulelor sale este foarte mica si ele
raman lipite de suprafaţa pulberii, împiedic&nd astfel rea%lomerarea. 2rin
aceasta se obţin pulberi de%a3ate, care aluneca uşor, insensibile la căldură siumiditate pentru acest tip de preparate.
Comprimat
Acesta si forma urmatoare de dra3are, sunt cele care s-au bucurat de cea mai
mare raspandire pe piaţa. Sistemul clasic pentru fabricarea lor este %ranularea
umeda. /a a%lutinant pentru formarea %ranulelor se foloseste sirop simplu:7aharo#a B" %
Apa Q. s. '""%
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=JabCt2Y5zQJNKM:&imgrefurl=http://www.farmaciastejara.ro/polen-tablete-p-3500.html&docid=nzC_-TOCTRVfXM&imgurl=http://www.farmaciastejara.ro/images/polen-tablete-helcor.png&w=500&h=500&ei=A52WT7H5AcPFtAapqqiEDg&zoom=1&iact=hc&vpx=329&vpy=155&dur=218&hovh=225&hovw=225&tx=95&ty=131&sig=107889042495828439147&page=6&tbnh=146&tbnw=146&start=62&ndsp=13&ved=1t:429,r:6,s:62,i:223http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=183&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=sYyMtkAmNx1LAM:&imgrefurl=http://e-mierealbine.ro/produse-apicole/polen/polen-crud-salcie-bio-1622.html&docid=Fo0VvS68uVCV3M&imgurl=http://e-mierealbine.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x265/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/m/a/mag_002_1_2_2_1_1.png&w=265&h=265&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=562&vpy=70&dur=2078&hovh=212&hovw=212&tx=102&ty=88&sig=107889042495828439147&page=15&tbnh=146&tbnw=146&ndsp=13&ved=1t:429,r:6,s:183,i:236
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
35/67
Se di#olva #aharul in apa calda, incet si se fierbe ' minut. Se lasa sa se
raceasca si se strecoara prin vata. /antitatea de sirop care se foloseste depinde
atat de %radul de uscare a polenului cat si de procesul de %ranulatie ales.
+aterialul %ranulat umed se impr-astie in strat subţire pentru a uşura uscarea
luiG dupa aceasta fa#a se eecuta amestecarea lui cu lubricantul corespun#ător in
vederea comprimării
Stearat de ma%ne#iu
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
36/67
Se introduc mie#urile într - un tambur şi se adau%ă peste ele, de preferinţă
printr-un sistem de pulveri#are, soluţia in alcool i#opropilic în parti e%ale ' )
soluţie la '" N% de mie#uri$. )mportant în aceasta fa#a este soluţia care acoperăsuprafaţa comprimatelor să se poată usca instantaneu. 8aca aplicarea stratului
proctector se face prin pulveri#are, cantitatea calculata va trebui administrata in
'" pri#e. +ie#urile brute trebuie tratae cu mare %ri3a cu oca#ia primei si celei de
- a doua aplicaţie, dupa care se imprima tamburului vite#a de rotatie medie.
?data obtinuta o suprafaţa dura si re#istenta la abra#iune, mie#urile pot fi
acoperite prin procedeul clasic de dra3are sau lacuire. 8at fiind faptul ca dra3areaeste cea mai cunoscuta, ne vom limita la menţinerea cantitatii folosite in etapele
necesare pentru obţinerea dra3eului.
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
37/67
+ie#urile de3a tratate pentru intarire se lasa sa se inverteasca in tambur si li
se adau%a in primul rand un strat de %elatina, folosind o soluţie apoasa (" C.
?data ce stratul s-a uscat se adau%a un al doilea strat format din rasina
solubili#ata in prealabil in alcool de D; ".@uma arabica se diluia#a (B C in sirop simplu si se tine aceasta suspensie
in etuva la ;B - EB M/. Se adau%a in cantitati mici mie#urile care se rotesc in
tambur si se adau%a imediat prin pulveri#are amestecul de carbonat de calciu,
salicilat de aluminiu si talc, aceasta operaţie se repeta de cate ori va fi nevoie
pana ce mie#urile a3un% la %reutatea optima daca pornim de la mie# de (B"
m%, acesta poate fi de aproimativ "" m% $.Jltima fa#a a dra3arii este colorarea, a cărei ale%ere depinde in multe ca#uri
de coloranţi. 2entru ca stratul de culoare sa fie cat mai uniform, de obicei se
adau%a intai un strat de sirop simplu, in care se suspenda o cantitate de bioid de
titaniu (" % pentru '""""" dra3ee $.
8e obicei vehiculul este siropul simplu, in a cărui apa s-a di#olvat
tartracina '" C $, aceasta suspensie se adau%a in mai multe r&nduri, pana ce se
Pentru '99999 de draBee
@elatina 'B" %@uma arabica
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
38/67
obţine o uniformitate in totalitatea dra3eurilorG in sfarsit lustruirea se face cu
ceara de albine ceara 'B %. eter de petrol$
Lăcuire
Are anumite avanta3e asupra metodei precedente, in special in ceea ce
priveşte tipul si creşterea in mai mica masura a %reutatii mie#urilor.
?data ce stratul de stabili#are pe care il adau%am, mie#urilor pentru intarire
s-a uscat complet, se eecuta acoperirea lor in felul următor:
Se pre%ăteşte suspensia colorata:
5alc
>ioid de titaniu cu tartacina
Apa
/arbava ;""
Alcool i#opropilic
2este suspensie se adau%a soluţie de lac cf.compo#iţiei:
asina
Suspensie colorata
Alcool i#opropilic
Capsule
/apsula de %elatina care poate fi considerata ca forma noua de pre#entare a
produsului dietetic administrat oral, capata din ce in ce mai multa importanta.
';" %'(" %
!" %
'B %
E"" %
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
39/67
/apsula este recomandata in special polenului, fiind vorba de un material
hi%roscopic si capsula permiţ&nd combaterea efectelor hi%roscopicitatii mai uşor
dec&t comprimatele si dra3eurilor.
&iodisponi2ilitate
Se intele%e prin biodisponibilitate sau biodisponibilitate biolo%ica procentul
de do#e pe care forma de administrare il pune la dispo#iţia or%anismului in
cantitati optime de absorbţie si se masoara prin procentul de do#e de
medicament sau prdus dietetic administrat, pe care il absoarbe or%anismul. )ncadrul acestui concept se afla: eliberarea, absorbţia, distributia.
"e:agregarea
)n toate formele pe care le vom da polenului, %ranule, pulbere, comprimate,dra3euri sau capsule, precum si la prepararea lor, niciodata nu se atin%e un astfel
de %rad de divi#are care sa permită %răunţelor de polen sa ramana separate unele
de altele, condiţie prealabila pentru folosirea lui. 8e%a3area se face conform
farmacopeelor: se asea#a pe o lamela puţin polen si se adau%a o picătură de suc
%astric artificial: se observa ca dupa B minute dispersia %răunţelor de polen este
practic totala, ceea ce demonstrea#ă ca de#a%re%area este optima.
1!Utili:area medicala a polenului
2olenul este adesea amar de aceea se consuma amestecat cu miere sau #ahar,
sau topit in apa.
2olenul poate fi administrat in ca#uri de surmena3, anemie. convalescenta,
dar si oamenilor sanatosi, insa nu inainte de a consulta un medic, intrucat acest
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
40/67
consum nu poate fi lipsit de pericole si sa provoace un de#echilibru vitaminic.
1cesul de medicamente poate fi la fel de dăunător ca si lipsa lor. 1ste deci
recomandat sa se alterne#e curele cu perioade de repaos.
1fectele clinice ale polenului
)n clinica umana, polenul are efecte ce pot fi clasate in trei catate%orii:
a$ Acţiune re%ulatoare a funcţiilor intestinale la bolnavii suferind de
constipatie sau diaree cronica re#istenta la antibiotice, in coliteG
b$ 9a copii anemici, polenul provoaca o creştere rapida a cantitatii de
hemo%lobina din s&n%eG
c$ Are o acţiune echilibrata asupra sistemului nervos, in special in
ca#urile de depresie, insomnie, reducere a potentei suuale.
Polenul 7n cosmetică
2oate fi folosit ca atare, sau mai bine sub formă de etracte hidro şi
liposolubile şi are un c&mp lar% de aplicare în cosmetică. 2ielea tratată cu etract
de polen devine repede mai moale, mai luminoasă, mai bine hidratată şi mai ales
elastică. Aceste preparate pe ba#ă de polen dau re#ultate bune şi în tratamentul
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=103&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=_hVjOYnIF_QCEM:&imgrefurl=http://www.farmaciavlad.ro/medicament-informatii/bimbi--appettito-sirop-cu-polen-si-extracte-plante-&docid=aFBF-N0LoCNRgM&imgurl=http://www.farmaciavlad.ro/data_files/produs-poze/1858/large_bimbi--appettito-sirop-cu-polen-si-extracte-plante--1858.jpg&w=600&h=600&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=rc&dur=578&sig=107889042495828439147&page=9&tbnh=152&tbnw=170&ndsp=12&ved=1t:429,r:10,s:103,i:61&tx=77&ty=80
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
41/67
pielii capului probabil datorită conţinutului său ridicat în amino-aci#i cu sulf
care intră în compo#iţia cheratinei.
CAP$T%LUL $$$!
PR%P%L$+UL
1ste un produs secundar al stupului, folosit de albine pentru etansei#area,
astuparea crăpăturilor acoperirea corpilor străini şi consolidarea părţilor mobile.
0olosit din cele mai vechi timpuri, numele provine din %reaca veche şi
înseamna L cetatea din faţă L. )n medicina empirică, propolisul înre%istrea#ă
astă#i un interes cresc&nd faţă de folosirea ca principal constituent în produsele
apiterapice.
/ercetările privind ori%inea, compo#iţia şi farmacodinamia propolisului au
cunoscut o deosebită de#voltare. 2rin cercetări aprofundate au fost preci#ate o
serie intrea%ă de aspecte referitoare la acest interesant produs al stupuluiG dar
cercetările nu au epui#at încă subiectul.
http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33http://www.google.ro/imgres?q=propolisul+in+farmacie&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=OEd9U_JdcaLH6M:&imgrefurl=http://miere.strob.info/propolisul.html&docid=GD_o6mYhrpI5ZM&imgurl=http://miere.strob.info/image/propolis_1.jpg&w=406&h=306&ei=x6GWT6OSCJDbsgbn9Yz9DQ&zoom=1&iact=hc&vpx=711&vpy=161&dur=375&hovh=195&hovw=259&tx=129&ty=145&sig=107889042495828439147&page=2&tbnh=160&tbnw=218&start=10&ndsp=15&ved=1t:429,r:9,s:10,i:109http://www.google.ro/imgres?q=polenul+in+farmacie&start=88&hl=ro&sa=X&biw=1016&bih=520&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=tibrVd7wvHc-9M:&imgrefurl=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/frumusete/577-alergiile-de-piele-i-cosmeticele-pot-fi-uneori-in-legtur-direct.html&docid=wDlHhmmnN8jY0M&imgurl=http://www.taifasuri.ro/images/stories/nr_188/pag_04-1-1.gif&w=299&h=300&ei=dZ-WT5ObE8vWsgav-5GFDg&zoom=1&iact=hc&vpx=618&vpy=161&dur=6547&hovh=225&hovw=224&tx=170&ty=200&sig=107889042495828439147&page=8&tbnh=156&tbnw=199&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:88,i:33
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
42/67
'! Compo:i-ia c/imică
/omponentele flavonoide constituie un procent important din masa
propolisului ramasa dupa etra%erea cerii.
)! Te/nologia de o2-inere a etractului moale de propolispentru u: ,armaceutic
/ercetările făcute în numeroase ţări au demonstrat valoarea terapeutică a
propolisului şi a preparatelor pe ba#ă de propolis, au stabilit condiţii de utili#are
în apitertapie şi s-au pre#ent pe lar% re#ultatele obţinute. Rin&nd seama de
multiplele sale utili#ări, propolisul se foloseşte în tratamentele apiterapice sub
diferite forme: măruntit în %ranule, pulbere, etracte moi, etracte uscate
precum şi numeroase preparate în compo#iţia cărora intră propolisul.
BB C
!" C
'"C
BC
ăşini şi balsamuri
/eruri ve%etale şi ceară
Jleiuri eterice şi aromatice
2olen
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
43/67
)n ţara noastra s-au eperimentat mai multe preparate apiterapice cu conţinut
de propolis: miere propoli#ată, supo#itoare, siropuri, tablete, preparate ?9,
un%uente.
5oate aceste produse s-au reali#at, pornindu-se de la propolis sub formă de
etract moale, ceea ce confirmă că acest preparat are cea mai lar%ă utili#are
dintre toate formele sub care se pre#intă propolisul. 2rin etract moale de
propoolis se înţele%e preparatul obţinut prin etracţia selectivă a principiilor
active din propolis cu a3utorul alcoolului etilic ca solvent şi concentrarea soluţiei
obţinute p&na la reali#area unei mase v&scoase care pre#intă cel mult !" C
solvenţi. Rin&nd seama de faptul că etractul moale de propolis este din ce în cemai mult solicitat la prepararea numeroaselor preparate apiterapice, a fost
necesar să se treacă de la fa#a de producţie de laborator, la fa#a semiinustrială
care impune o dotare tehnică corespun#ătoare.
+icroelementele varia#ă calitativ şi cantitativ în funcţie de caracteristicile
telurice ale #onei şi de speciile ve%etale vi#itate de albine. +icroelementelemai frecvent înt&lnite în propolis sunt:
AluminiuG
fier calciuG
siliciuG
ma%ne#iu strontiu.
/eara constituie o parte însemnată din %reutatea propolisului./antitatea ei varia#ă în funcţie de numeroşi factori printre care:
caracteristicile florei vi#itate condiţiile meteorolo%iceG
microclimatul stupuluiG
rasa albinelorG
#ona %eo%rafică.
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
44/67
2reparatele se pre#intă sub forma unei mase solide, de culoare brun-
cafenie cu nuanţe ver#ui, cu structură neomo%enă, aspect marmorat, consistenţă
dură şi cu urme de impurităţi.
2entru obţinerea unui preparat cu un conţinut c&t mai bo%at de substanţe
active, este nevoie să se selecte#e blocurile de propolis urmărindu-se mai ales ca
acestea să nu conţină un procent ridicat de ceară, impurităţi sau semne de
dra3are.
1aminarea se face or%anoleptic, şi în ca# de dubiu se fac determinări de
laboraor, lu&ndu-se probe din diferite părţi ale blocului. Anali#ele de laborator
urmăresc determinarea procentului de ceară şi de impurităţi.
Măruntirea
2entru ca etractia substanţelor active să se reali#e#e într-un procent c&t mairidicat şi într-o perioadă de timp c&t mai scurtă, este necesar ca blocurile de
propolis să fie mărunţite p&nă la o %ranulare de (- mm, acestea pre#intă o mai
mare suprafaţă de contact, solventul facili#&nd astfel etractia.
Macerarea
1tracţia principiilor active ale propolisului s-a reali#at în alcool de D" " în
şar3e formate din E" ) alcool şi !" N% propolis în %ranule.
+aterialele s-au introdus într-un aparat de etracţie din ino cu pereţi dubli
printre care circulă apă caldă la temperatura de " M/. +asa este a%itată
mecanic cu un a%itatorG folosirea a%itarii şi a încăl#irii moderate, accelerea#ă şi
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
45/67
îmbunătăţeşte procesul de etractie. 8upă < de ore s-a obţinut o cantitate de
circa EB-
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
46/67
antitumorală. Se administrea#ă sub formă de tincturi, etracte alcoolice sau
apoase şi etracte fluide moi sau uscate.
CAP$T%LUL $V!
LAPT$+%RUL "E MATCA
9ăptişorul de matcă este un produs %landular ecretat de albine in farin%e de
către %landele frontale numite si farin%iene.
5rebuie menţionat că lăptişorul de matcaă nu este un medicament ci un
aliment natural.
'! Compo:i-ieApă (,'BCA#ot total ,B
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
47/67
Se pare că cea mai bună stabilitate se asi%ură prin încorporarea lăptişorului
de matcă în miere.
+edicii afirmă că se pot lua p&nă la i% pe #i. Aceasta nu este o do#ă
curativă, ci doar o proporţie recomandată care nu dă nici obişnuinţă, nici efecte
secundare.
.! Utili:are medicală
8atorită conţinutului de proteine, amino-aci#i, vitamine, eteri, hidrocarbonaţi
şi acetilcolină este recomandabil în tratamentul bolilor batranetii: malnutritie,
neurastenie, anemii, reumatism, bronşite, căderea părului.
1ste folosit şi în ca#ul persoanelor epuse la radiaţii periculoase, ca
re%enerator celular, în cicatri#area plă%ilor provocate de arsuri şi a rănilor
superficiale, precum şi în tratamentul unor boli ale pielii ca acnee, seboree.
CAP$T%LUL V!
CEARA "E AL&$NE
/eara nu este un produs natural ve%etal ci transpiraţie a albinelor.
9ucratoarele str&nse în ciorchine secretă ceara care este eliminată sub formă de
mici pelicule translucide din ultimele inele abdominale.
/eara este deci un produs de ecepţe pe care albina îl produce consum&nd
miere şi polen.5emperatura de topire a cerii este de ;(- ; M/, este maleabilă la !" M/ şi are
densitatea de ", D;" - ", D
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
48/67
eferindu-ne la compo#iţie, ceara de albine, la fel ca şi celelalte ceruri
naturale, este un amestec omo%en şi comple de produse chimice or%anice,
fiecare din ele oferind cerii caracteristici bine definite si care, în ansamblu sunt
cele care determină proprietăţile etraordinare care fac din ceară un produs de
neînlocuit.
/ompo#iţia chimică a cerii este urmatoarea:+onomeri ai aci#ilor cerici, hidroieteri, dieteri triesteri
şi esteri ai colesterilului
E'C
+aterii colorante ' C
9actane ", ! C
Alcooli liberi ", ; CAci#i cerici liberi ' - ', (B C
=idrocarburi '!, B - ', B C
Jmiditate şi impuritati minerale '", B - ', B C
)! Utili:area cerii
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
49/67
/eara este folosită în medicină pentru balsamuri, un%uente, pome#i,
supo#itoare, pentru fabricarea produselor cosmetice, în industria tetilă,
industria sticlei.
/eara a fost cel mai bun vehicul pe care ) - au %ăsit primii farmacişti pentru
a da consistenţă ceratelor lor, pastelor şi pome#ilor.
Utili:area cerii 7n ,armacie
/erate, pome#i si cataplasme.
At&t în ca#ul ceratelor, c&t şi în ca#ul pome#ilor şi cataplasmelor, ceara de
albine are rolul, printre celelalte componente de a da vehiculului consistenţa
corespun#ătoare pentru folosire.
Emulsii ,armaceutice2roprietăţile cerii de albine de a da emulsii stabile, at&t de tip ionic c&t şi
neionic, se foloseşte într-un domeniu foarte amplu de produse farmaceutice
emulsionate sau dispersate. 4arietatea acestor produse c&t şi consistenţa lor
variabila de la foarte fluidă la solida, trec&nd prin cremoasa si pastoasa este
foarte mare, dar, include printre altele: emulsii lichide ale diferitelor uleiuri,
creme pentru piele, creme antisolare, diferite produse pentru tratarea arsurilor.
http://www.curademiere.ro/wp-content/uploads/2013/10/Ceara-de-albine-in-tratamente-de-frumusete.jpg
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
50/67
+upo:itoare
)n supo#itoare pe ba#a de unt de cacao se folosesc deseori anumite proporţii
de ceara de albine, atat pentru a le imbunatatii stabilitatea si consistenta, dar si
pentru a varia punctele de topire pana la condiţiile optime pe care le are
preparatul.
Produse dentare
)n multe produse dentare dar in special cele destinate prote#elor dentare, in
care intervine ceara de albine in unele ca#uri in proporţii foarte importante:
plăcutele de ceara pentru articulaţii, pentru mula3e.
2entru ma3oritatea produselor destinate farmaciei sau cosmeticii, se foloseste
ceara de albine pura si albita Lcera alba”, folosirea cerii de culoare naturala fiind
din ce in ce mai limitata. 8intre tipurile de ceara albita cele mai recomandate
pentru aceste intrebuintari sunt cele obtinute prin albire solara si prin albire
fi#ica prin absorbţie de pamanturi si cărbuni activati, care nu produc modificări
substanţiale in compo#iţia si caracteristicile cerii.
Utili:area cerii in cosmetica
)n cosmetica ceara de albine ocupa un loc important. 8escrierea acestor
tipuri de produse, data fiind multitudinea lor, ar depasi etinderea care se poateda.
+area diversitate de produse cosmetice s-ar putea %rupa in funcţie de
consistenta lor in:
- produse solide
- produse pastoase
- produse lichide
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
51/67
8eci nu se poate spune ca ceara de albine are o aplicaţie sau 3oaca un rol
foarte specific in cosmetica sau farmacie, dar se poate afirma ca, in ansamblu,
este un component foarte preţios si cu un spectru de folosire foarte amplu pentru
cei care elaborea#a formule, datorita proprietăţilor sale multiple.
CAP$T%LUL V$!
PD+TURA
8upă ce polenul este adus în stup de către albinele cule%ătoare, este
depo#itat în celule apoi presat cu capul p&nă ocupă 'T! din înălţimea celulei.
2ăstura, pe l&n%ă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva
lucrătoarelor, folosită ca liant pentru %răuncioarele de polen culese de peanterele florilor.
2ăstura este hrana de ba#ă a puietului, fiind bo%ată în proteine, %lucide şi
săruri minerale, provenită din polenul florilor.
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
52/67
0aptul că păstura are o compo#iţie mai scă#ută dec&t polenul în proteine
şi %răsimi şi mai bo%ată în #ahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună.
2ăstura se recoltea#ă din fa%uri prin trei metode: '$ prin tăierea în f&şii a fa%urilor cu păstura, de unde aceasta se scoate
foarte uşor, sau
($ prin rete#area celulelor.
!$ prin refri%erarea fa%urilor şi sfărmarea cerii.
2entru tăierea în f&şii fa%urele se aşea#ă pe o masă în po#iţie ori#ontală şi
apoi se secţionea#ă lon%itudinal prin mi3locul fiecărui r&nd de celule. 2ăstura se
scoate din celule prin scuturare, iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se
scoate cu a3utorul unei andrele. 2entru rete#area celulelor, rama se aşea#ă pe
masă ori#ontal şi cu spetea#a de 3os spre lucrător. /u a3utorul unui cuţit cu o
lamă subţire şi bine ascuţită se taie ori#ontal r&ndul de 3os de celule cu păstura,
c&t se poate mai aproape de ba#a celulelor. Apoi fiecare r&nd este secţionat pe
verticală şi oblic spre spetea#a de sus a ramei, iar mar%inea inferioară a r&ndului
de celule se îndoaie înspre lucrător.
6n ca#ul fa%urilor noi se poate recolta păstura şi prin refri%erarea acestora.
9a rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. 2ăstura se ale%e, apoi, de
bucăţelele de ceară şi propolis.
)mediat după obţinere, păstura se mărunţeşte, se pune într-un vas şi se
mo3area#ă freacă$, după care se cerne a doua oară, se aşea#ă într-un borcan şi se
presea#ă. 2ăstura se conservă sin%ură sau în amestec cu miere sau pudră de
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
53/67
#ahăr. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen.
2ăstura este folosită în stupină, în industria farmaceutică, în special pentru
obţinerea vitaminelor naturale. 8e asemenea se mai întrebuinţea#ă şi în
medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin şi în
avitamino#e.
At&t păstura c&t şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în
perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna, sub formă de turte, ca
ados la pasta din #ahăr. /oncomitent cu distribuirea păsturii, toţi fa%urii care au
'T( şi 'T! miere se descăpăcesc şi se presea#ă praf de polen peste miere, apăs&nd
cu cuţitul pe toată suprafaţa fa%urelui descăpăcit. Aceşti fa%uri se aşea#ă l&n%ădiafra%ma reductoare a cuibului.
Compo:itia pasturii
0ata de polen, pastura are o compo#itie mult mai complea datorita proceselor de fermentatie si a en#imelor si substantelor cu care albineleimbo%atesc polenul. )n acelasi timp, prin maruntire, invelisul eterior al
polenului este distrus, acesta fiind mult mai usor di%erabil.
0ata de polen, valoarea nutritiva si antibiotica a pasturii este de trei ori maimare, continand mai multe mono#aharide, vitamina N, 1, /, en#ime, polen cueina li#ata, antibiotice naturale, carotenoi#i, lipide, carbohidrati, minerale simulte oli%oelemente.8atorita antibioticelor continute si a acidului lactic, pastura poate fi pastrata untimp mai indelun%at, chiar pana la 'E ani in conditii corespun#atoare$.
Actiunea terapeutica a pasturii
2rincipalele indicatii terapeutice ale pasturii :U Tratarea a,ectiunilor tu2ului digesti
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
54/67
U Scaderea efectelor ne%ative in ca#ul consumatorilor de bauturi alcoolice siti%ari stimulea#a absorbtia seleniului, lucru deficitar in ca#ul acestor cate%oriide oameni$
U >enefica in ca#ul a,ectiunilor sistemului ner
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
55/67
CAP$T%LUL V$$!
CDPDCEALA
Ce este capaceala
)n momentul in care albinele aduc mierea in stup ea este destul de fluida si
contine multa apa. 2rin trecerea mierii de albine din celula in celula, aceasta este
vanturata si imbo%atita cu o serie de en#ime pana cand proportia de apa scade
pana la un procent de aproimativ '
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
56/67
Capaceala contine miere, ceara, propolis si diferite alte substante active e.
en#ime, antibiotice naturale$.
)n functie de calitatile %enetice ale rasei de albine capaceala poate fi capaceala
uscata cu un procent de miere mai redus deoarece intre capaceala si miere se
lasa si o perna de aer$ si capaceala umeda cu mai multa miere$.
Capaceala si proprietatile curati
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
57/67
CAP$T%LUL V$$$!
FAGUR$$
/el mai utili#at produs apicol este mierea de albine. Aceasta se consuma
de obicei dupa ce a fost etrasa din fa%uri.
Jneori, apicultorii, printr-un efort suplimentar, produc si miere in faguri,
sau miere in sectiuni.
Acest sortiment de miere este mai %reu de obtinut si are un pretcorespun#ator, insa calitatile fa%urilor cu miere sunt deosebite.
Sa nu uitam ca in procesul de obtinere a mierii de albine aceasta intra in
contact cu aerul si poate contine diversi compusi din acesta, sau intra in contact
cu diverse unelte folosite in etra%erea mierii. (ierea in faguri nu contine aceste
urme de particole, ea fiind o miere sterili#ata direct de catre albine.
Alte avanta3e al consumului de miere in faguri sunt ceara si propolisul ceintra in compo#itia acesteia. Se stie ca fiecare celula din fa%ure este acoperita cu
cate un capacel de ceara si propolis, aceste produse apicole sporind calitatea
mierii de albine.
8atorita celor trei produse apicole ce intra in compo#itia mierii in sectiuni,
aceasta este foarte apreciata atat ca aliment cat si ca tratament in ca#ul unor boli.
Astfel, medicii naturisti recomanda consumul de faguri cu miere in tratarea
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mierea-de-albine.ro/files/fagure_miere.jpg&imgrefurl=http://www.mierea-de-albine.ro/12,faguri-cu-miere.html&h=375&w=500&sz=54&tbnid=2XHFNg1PF9gH0M:&tbnh=95&tbnw=127&prev=/search%3Fq%3Dfagurii%2Bcu%2Bmiere%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=fagurii+cu+miere&usg=__aWl6Kny3fJxJPjRC_WzS4x9uEQ0=&docid=1WqvBTwDYWgmBM&hl=ro&sa=X&ei=TKLuT4KoJYGn4gTa0_DwDQ&sqi=2&ved=0CGYQ9QEwBw&dur=891
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
58/67
afectiunilor respiratorii, a3utand in special la refacerea mucoasei aparatului
respirator.
/onsumul de fa%uri cu miere intervine si in curatarea dintilor si
insanatosirea %in%iilor. 2rin masticatie, substantele continute in fa%urii de miere
implicit si principiile active din ceara si propolis$ a3un% in intre% or%anismul
uman si intervin activ in re%larea metabolismului si cresterea imunitatii.
)n ultima perioada, datorita necesitatii de adaptare la conditiile din piata,
apicultorii au inceput sa produca miere in fa%uri direct in borcane.
+ierea in fa%uri poate fi de diferite tipuri si poate avea diferite proprietati.
Astfel putem avea miere de diferite sortimente salcam, tei, menta, poliflora etc$
in fa%uri, precum si combinatii de miere in fa%uri de diferite sortimente cu
pastura.
5oate aceste produse recoltate direct din stup ne dau %arantia unor produse
de calitate, nealterate de mediul incon3urator.
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
59/67
CAP$T%LUL $*!
V E N $ N U L
4eninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este
stocat in pun%a de venin si eliminat la eterior in momentul inteparii, car in fapt
repre#inta un act refle de aparare.
Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de se#on. S-
a constatat ca albinele recent eclo#ionate nu au venin, abia la varsta de ; #ilereusesc sa cumule#e pana la ".'Bm% iar la 'B-(" de #ile ".!"m%.
Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. @eneratiile
de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bo%ate, produc mai
mult venin decat cele crescute vara sau toamna. ?data folosita, re#erva de venin
nu se mai reface si albina moare.
4irtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa
vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.
1le au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca
articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor
de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine eercita evidente actiuni
antireumatice.
4eninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri
minerale, aci#i or%anici volatili, un important ferment fosfata#a$, unele
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
60/67
antibiotice, histamina, hialuronida#a si aminoaci#i bo%ati in sulf ca metionina si
cistina. Acestia din urma stimulea#a secretia de corti#on de catre %landele
suprarenale. 8e asemenea veninul este bact%ericid.
5otusi trebuie tinut cont ca aproimativ (C din populatie pre#inta reactii
aler%ice fata de intepaturile de albine si viespi. 2ersoanele aler%ice la veninul
albinelor pre#inta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia
puternica a #onei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si
in alte re%iuni, varsaturi, confu#ie mentala, chiar si dificultati de respiratie.
Tratamente cu
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
61/67
veninul de albine timp de -B #ile, apoi sa face o pu#a de (-! #ileG tratamentul se
reia dupa perioada de pau#a.
+olutie pe 2a:a de
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
62/67
Veninul de al2ine si gluco:amina
Aceasta repre#inta o combinatie ecelenta pentru tratarea articulatiilor
dureroase. 4eninul de albine contine '< substante naturale ce nu se pot
reproduse in laborator.
Jna dintre aceste substante este +elitina, care s-a dovedit ca are
capacitatea de a stimula %landa hipofi#a atat la oameni cat si la animale,
eliberand un hormon care determina %landele suprarenale sa produca
corti#on, unul din principalii a%enti anti-inflamatori ai corpului uman.
+elitina este de '"" de ori mai puternica decat hidrocorti#onul.
@luco#amina este o substanta naturala ce provine din carapacea scoicilor si
a crabilor, fiind importanta pentru intarirea cartila3elor incheieturilor si a
tesuturilor conee. @luco#amina se %aseste si in corpul uman si a3uta la
formarea tendoanelor, li%amentelor, a tesuturilor conee si a cartila3ului
incheieturilor. /ombinatia de venin si %luco#amina a3uta la tratarea
articulatiilor dureroase.
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
63/67
CAP$T%LUL *!
ME"$CAMENTE CE C%N$N PR%"U+E AP$C%LE
Proposeptcomprimate
Compo:i-ie: Jn comprimat conţine: propolis ", '" %, #aharo#ă ", B" % şi
ecipienţi talc şi stearină $.
2roprietăţi farmacoterapice: componentele propolisului, principiul activ al
preparatului, îi conferă proprietăţi antiseptice, cicatri#ante şi antiinflamatoare, lanivelul căilor respiratorii superioare şi a tractului di%estiv.
$ndica-ii: farin%ite, larin%ite, traheo-bronsite. 5ulburări dispectice de
etiolo%ie variabilă.
Mod de administrare: pentru afecţiunile respiratorii: c&te ' comprimat de
!- ori pe #i, care nu se în%hite ci se lasă să se topească în %ură. 2entru afecţiuni
di%estive: c&te un comprimat de !- ori pe #i, care se în%hite după mesele principale.
Pre:entare: cutii de !" comprimate.
Conser
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
64/67
4itamina / '
-
8/16/2019 Lucrare AMF produsele stupului mierea.doc.doc
65/67
+TREP+$L++trepsils Miere şi LămIie are un efect calmant în durerile cau#ate de
infecţile bucale şi ale farin%elui.
Compo:i-ie: acid tartric, ulei de lăm&ie, ulei de mentă, @alben de chinolina,
miere, #ahăr şi %luco#ă.
Mod de administrare: produsul se administrea#ă oral. Se utili#ea#ă chiar de
la apariţia primelor sen#aţii de disconfort farin%ian.
Se di#olvă încet, în %ură, c&te o pastilă la (-! ore.
Contraindica-iiJ
- aler%ie la una dintre substanţele componente
- diabetici
- persoanele însarcinate sau în perioada de alăptare.
ALTE PREPARATE CE C%N$N PR%"U+E AP$C%LE
Aloe şi propolis - capsule
Compo:i-ie: Aloe vera, propolis.
Reco
top related