l.p. 7 populus salix

Lucrarea nr. 7

Întocmit: Şef lucr. dr. SANDU Tatiana

GENUL POPULUS

P. alba (plopul alb)

Frunzele sunt lung peţiolate şi au forme variabile:

- cele de pe lujerii lungi sunt ovate, lobate, cu 3-5 lobi, având faţa inferioară alb-tomentoasă;

- cele de pe lujerii scurţi sunt mai mici, ovate sau oblongi, pe margini sinuat-dinţate, cenuşiu-tomentoase pe dos.

P. tremula(plopul tremurător)

Frunzele sunt variate ca formă:

- pe lujerii lungi pot fi subrotunde până la ovate, pe margini neregulat-crenat-dinţate, cu dinţi mari;

- pe lăstarii scurţi sunt mai mari (până la 15 cm lungime), cordiforme sau ovat-triunghiulare, pubescente pe dos.

P. tremula

P. tremula

P. nigra(plopul negru)

Frunzele de pe lăstarii viguroşi sunt subdeltoide sau romboidale, de 10-12 cm lungime, iar cele de pe lăstarii scurţi, de 6-8 cm lungime, mai mult sau mai puţin romboidale, verzi lucitoare.

P. nigra var. italica(plopul negru italian)

Frunzele sunt mai mari, romboidale, verzi-închis, lucioase, apar cu

2-3 săptămâni mai devreme decât la celelalte varietăţi.

P. x canadensis “Regenerata”

Frunze triunghiular-ovate, pe margini crenat-serate, de culoare verde-deschis şi apar mai târziu decât la plopul italian.

P. x canadensis

“Marilandica” Frunze rombic

ovate, lung acuminate, la bază lat-cuneate, glabre, de 7-13 cm L. şi 6-10 cm lăţime.

P. simonii(plopul chinezesc)

Frunzele au 5-12 cm lungime, sunt eliptic romboidale sau obovate, pieloase şi lucioase.

GENUL SALIXSalix pentandra

(salcie)

Frunzele au 4-12 cm lungime, sunt ovat-eliptice, lucioase, verzi-închis pe partea superioară şi verzi-deschis pe dos iar la început frunzele, lujerii şi mugurii sunt cleioşi.

Salix pentandra

Salix fragilis (plesnitoare)

Frunzele sunt de culoare verde strălucitor, de 9-15 cm lungime și 1,5-3 cm lăţime, cu o margine fin dințată;  sunt foarte fin păros la început, în primăvară, dar apoi devin glabre.

Amenţii apar la extremitatea unor lujeri foliari odată cu frunzele, florile mascule având 2 stamine

Salix triandra(salcie)

Frunzele sunt oblong-lanceolate, de 5-11 cm.

Amenţii apar odată cu frunzele, cei masculi au flori cu 3 stamine.

Salix alba(salcia albă)

Frunzele sunt lanceolate lungi de 4-10 cm, cu marginile fin serate; partea inferioară a frunzelor este albăstruie sau albicioasă, pubescentă.

Amenţii sunt situaţi pe pedunculi foliaţi, apar odată cu frunzele, cei masculi de 1,5-6,5 cm L. iar cei femeli max. 4,5 cm L., floarea femelă având un ovar glabru, scurt pedicelat .

Salix babylonica(salcia pletoasă)

Frunzele sunt îngust lanceolate sau liniar-lanceolate, de 8-16 cm lungime, dorsal verzi cenuşii.

Salix purpurea(răchita roşie)

Frunzele de pe lăstarii lungi sunt aşezate opus, iar cele de pe lujerii scurţi sunt aşezate altern, sunt lungi de 4-7 cm, obovat-lanceolate, până la liniar-lanceolate cu vârful îngust şi serat; pe faţă sunt verde-închis, iar pe dos verzi-albăstrui.

Salix viminalis (mlaje)

Frunzele sunt liniare sau lanceolate, lungi de cca. 13 cm, pe dos alb-pubescente.

Salix incana (răchita albă)

Frunze liniar lanceolate de 5-12 cm L. şi cca. 1 cm lăţime, acuminate, cu marginile revolute, în tinerețe pe ambele feţe alb-tomentoase, la maturitate pe faţă glabre, verde închis şi pe dos alb tomentoase.

Salix herbacea (salcia pitică)

Frunze scurt peţiolate, rotunde sau rotund-ovate, de 8-20 mm lungime, la bază rotunjite, cu margini crenat dinţate, la vârf rotunjite, glabre, verzi întunecate.

Salix retusa ssp. kitaibeliana(salcia pitică)

Frunze scurt peţiolate, f. variabile, alungit obovate până la lat-obovate, de 15-35 mm L.şi 5-10 mm lăţime, uneori emarginate sau serate.

Salix jacquinii (S. alpina) Frunze scurt peţiolate, eliptice, obovate sau lanceolate de 1-4 cm L. în

tinereţe sericeu păroase, la maturitate glabre şi lucitoare pe ambele feţe.

Salix daphnoides

Frunze oblong-lanceolate de 5-10 cm L., acuminate, glandulos serate, evident peţiolate, la început pubescente, apoi glabre, pe faţă lucitoare, verzi întunecate, pe dos verzi-gălbui.

Salix daphnoides

Salix rosmarinifolia(salcia de nisipuri)

Frunzele sunt mici (1,5-5 cm) eliptice sau lanceolate, scurt peţiolate, pe margini întregi, în tinereţe pe ambele feţe mătăsoase, la maturitatea pe faţă glabre, pe dos mătăsos -pubescente sau tomentoase, prin uscare se înnegresc.

Salix bicolor(salcia de munte)

Frunze peţiolate, eliptice, obovate-eliptice sau lanceolate, acute sau acuminate, serate, crenat-serate sau întregi, de 2-8 cm L., la maturitate pe faţă pronunţat verzi, lucitoare, glabre, pe dos cenuşii sau glauce, cu nervura proeminentă.

Salix starkeana(salcia de mlaştini)

Frunzele sunt scurt peţiolate, rotund-ovate, oblongi sau obovat-oblongi, de 2-4 cm L. şi 1-2 cm lăţime, acute, pe margini ondulat-serate sau crenate, la maturitate pe faţă glabre, lucitoare iar pe dos glabre, verzi deschis sau albăstrui.

Frunze obovat-eliptice sau obovat-lanceolate, de 5-10 cm L. şi 1,5-4,5 cm lăţ., acute, pe margini crenate sau rar serate, pe faţă tomentoase în tinereţe apoi glabre, verzi închis, nelucitoare, iar pe dos cenuşii-albăstrui, des pubescente.

Salix cinerea(zălog, răchită)

Salix caprea(salcia căprească)

Frunzele sunt lat-eliptice, nedinţate, dinţate sau crenate, lucioase, pe partea superioară verzi-închis iar dorsal alb-cenuşii, tomentoase.

Amenţii sunt aproape sesili, cu flori înghesuite, cu 3-6 bractee la bază, cei masculi de 3 cm iar cei femeli de 6 cm L., apar înainte de înfrunzire; florile femele au un ovar lung pedicelat, pubescent, apar în martie-aprilie.

Flori mascule

Flori femele

Salix reticulata(salcia pitică)

Frunzele sunt lat-ovate, de 1-4 cm L., la vârf obtuze sau rotunjite, verzi-închis lucioase pe faţă iar pe dos albe-albăstrui, cu nervuri roşcate, pronunţat reticulate.

Salix silesiaca

(Iovă)

Frunze scurt peţiolate oblongi până la alungit obovate, max. 14 cm L. şi cca. 6 cm lăţime, acute, sinuat dinţate, în tinereţe purpurii.

Salix hastata(salcia de munte)

Frunze peţiolate, f. variabile ca formă, de la oblongi până la obovate, acute sau obtuze, pe margini serate sau întregi, în tinereţe păroase, la maturitate glabre, pe faţă verzi întunecate, pe dos palid verzi, glauce.

Amenţii sunt erecţi sau uşor încovoiaţi, cu flori mascule sesile,de 2-4 cm L. iar cele femele scurt pedunculate de cca. 8 cm L. şi apar odată cu frunzele.

Salix hastata