lecturile scolarului - clasa 4 - libris.ro scolarului - clasa 4.pdfde9teapta-te, romane, drn somnut...
Post on 26-Oct-2020
31 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Confrcrm Programei Scolarepentru disciplina Limba si Literatura Romini clasa a IV-a,
aprobate de Ministerului Educatiei Nalionale
Lecturilescolarului
Clasa a IV-a
Antologie cle texte literaredin
literatura romdnisi
literatura universali
Coordonatorul seriei:Prof. Imurge DnAcnrcr
PrezentAnle autorilor gi alegerea textelor:
ndreas
Laura Ivona Dumitru
ffiPRINT
Descrierea CIP a Bibliot€cii Nationale a RomanieiLecturile qcolarului : clasa a IV-a : antologie de taxte literare din
literatura romeri Si [eratura univelsali / prczenL{rile autorilor $ialegerga textelor: Ivona Dumi&u. - Bucuretti: Aldreas Print, 2020
rsBN 978-606-765- 122-5
I. Dumihu, Laura Ivona (antolog.)
31
Traduceri: Iutin FELDRIHAN; Otilia FEIEA, Gabricln SrutoN, ConsuelaTANASE
Deseneinterior ConrrundnARMEANU: Costin CAUM)1EANU; E. W. KsMstE,
Vqsile OLac
@ €{ Editura AMREAS rnwr, Bucureqti, 2020
Toate dr€pturile sunt rezervate, Nici o parte dir aceasta luqare nu poate fircPlodusa, $oca6 fi Efansmisd sub formt tipErif,i, electonicd, nEcanicd, fotocopiatd,
arrto sau sub orice alti varian6 fdrn pennisiwrca scrisi a Editurii Andrcas Print,
TELJFU:021.22.20.767
Coperti: Editua AndreasDesene copert4: 123 RFTehnoredactare qi DTP copertS: Gheorghe DUMITRUCorecturd: I-aura Ivona DUMITRU
Bun de tipar: 1O.O3.n2O:
Coli de tipar: 24Follm t Q6): 16154x84 cm.
lipar: ARTPRINT
Email: offi ce@artprint.ro
DIFUZOR EXCLUSIV:IVO PRINT
Petru Maior 32, sector I, cod 011264, Bucureqti,Tel./Fax: O21.22.20.7 67',
E-mail: ivo_print@yahoo.com
6ryrhs
Desjeapti-t€ romane(Andrei Murescnu) I 7
Limba mastrd (4. Meteevici) I l0LITERATURA ROMANA / 13
Vasile ALlcsAI\DRr / 13
- Stundnatorii / 14
- Rodica / 15
- Lunca din Mircegti / 16
* Malul Siretului / 18
Grigore ALEXANDRESCU / 21
- Lupul moralist / 22
Dimitrie BoLrNrtr\'E NU / 25
- Cea de p€ urma noapt€ a lui
Mihai cel Mare / 26
- Ndvala lui Tepel / 27
- Jepeq $ solii / 28
- Fala dn dafiu;, I 29
LL, CAMGTALE / 33
- Fdt Frunos cu Mot-fu-hnte / 35
George CofBUc / 45
- Trei, Doamne, qi toli trei / 46
- Paqa Hassan / 49
-Maml52- Dunirea qi Oltul / 55
Ion CREANG,{ / 58
- Aninni din cqihde m qi IV / 59
- Dinild Prepeleac / 95
Al.DoNrcr/ll0- $tiuca si motanul / 111
Mibai E!tr$Jcu / 113
- Fit Frumos din Lacrini / 115
@N€NOGN€NO 5
- Ce-1i doresc eu $e, dulce
Romtuie / 138
- Cdlin (file din poveste) / 140
- Mai am un singur dor / 149
Enil GARLEANU / 153
- Cea dintdi durere / 154
- Vulturul / 158
- Pdrnsite / 160
- Trandafirul / 163
- Frunza / 165
Calishat Hoc S/ 169
- Pe drumuri de munte / 170
Amintiri dintr-o cdlanie I 170
Spre manistiri / 170
SJ.O. IosF / l8l- Revedere / 182
- Visul lui $tefan Vodd / 1 83
-Yzta I 184
Petre IsPrRr.scu / 187
- Vulpea firoscoasi / 188
- Bogdlia qi veselia / 189
- tuiciul qi rulpea / 192
- Aleodor impdrat / 195
Alexsndru VLAnuT,[ / 205
- Povestiri / 206
in ajunul Crdciunulai / 206
Mogdltua / 208
- Hchrul lScob Gripnst /212
Viala picnrului / 212
- Romenia pitoreasd / 217
Pe Dundre / 217
Oiurgiu. Cilugirenii / 217
ln muntii noSti / 221
6@0SSO
in Muntii Neamtrului / 221
Valea Teleajenutui / 23 ILnnAnnA ooMnsoRANi mrRU
ffw 1235
$tefan SGANDAR / 235
Puiul de lup / 236
Feciorul de imptuat / 242
Mihaela IoN / 248
Mdna din cer / 249'Co6ul cu nararnze / 256
LITERATURA UNTVERSALA / 261
Charles DIcIcNs / 262
- Aventurile donnului Pickwick(fragmente) / 263
Capitolul I- la Roche,sbr / 264
Mary Elisaboh MAPES-DoDGE / 283
- Patinele & argint (fa$Fne) / 285
Jack Inr,{DoN / 297
- colf Alb (cryirlele I II $ ]ll / 299
Wilian SHAT(ISPEARI / 317
- Futuna / 318
Mark Twen / 331
- Aventurile lui Huckleberry
Finn (Capitolele I - IV) / 333
Oscar WI,DE / 355
- Printul fericit / 356
MODELE DE FISEDE LECTURA / 368
- Vard, St.O. Iosif / 368
- Ddnild Prepeleac,
Ion Creanga / 370
- $tiuca ;i motanul,
41. Donci I 372
- Vulpea firoscoasd,Petre Ispirescu / 374
- Mama, George Cogbuc / 375
- Frunza, Emil Girleant I 377
- Prtnlul fericit,Oscar Wilde / 378
- Cdlin (file din poveste),
Mihai Eminescu / 381
DESTEAPTA-IE, ROMANE!
DE9TEAPTA-TE, ROMANE, DrN SOMNUT CEL DE MOARTE,
iN cmr TE-ADANcTRA BARBART DE TTRANI
ACUM ORr NTCTODATA, CROTEgTE-Ir ALTA SOARTE,
lA CARE SA SE-NCHTNE Sr CRUZil TAr DUgMANIT
ACUM ORI NICIODATA SA DAM DOVEZI LA LUME
cA.N ASTE MANI MAI CURGE UN SANGE DE ROMAN,
9I CA-N A NOASTRE PIEPTURI PASTRAM CU FALA.UN NUME
TRIUMFATOR iN I-UPTT, UN NUME DE TRAIANI
PRIVIII, MAREIE UMBRE, MIHAI, 9TEFAN, CORVINE,
ROMANA NATIUNE, AI VO9TRI STRANEPOTI,
cu BRATELE ARMATE, CU FOCUL VOSTRU.N VINE,
,,vrA.TA-N UBERTATE ORr MOARTE!" STRTGA TOI|.
pREOIr, CU CRUCEA-N FRUNTE CAC| OASTEA E CREgTNA,DEVIZAI LIBERTATE 9I SCOPUT EI PREASFANT. -MURIM MAI BINE-N IUPTA, CU GLORIE DEPLINA,
DEcAr sA FrM scLAVr ARAgr iN vEcHruL NosT'PAMANTT
GN<>O6€NO 7 G\€N6)GN€NO
Rdsdri-va o comoard
in adancuri infundati,Un girag de piatrd rar5,
Pe mogie revirsatd.
LITERATURA ROMANA
Vasrb Alecsandri
Poet, prozator $i dramaturg, VAsu,E ALECSANDRI s-a ndscut in Moldova,
la Mirceqti, pe 14 iznip l8l8 Q82l?). Binni paqi spre invdfdturd ii face acasd,
cu dascdlul Gheorghe vida. Studiaza apoi la Paris. Este afias mai mult de li-teraturd, de$i fdcuse cursuri de medicind pi de drept. Crealiile populare, care
l-au fascinat, vor h un real izvor de inspiralie. Aduni soieri populare, pe care
le qi publicd in volum: Poezii populare ale rotnlanilor.Mdiestnapo€tului este
dezvdluitd insd in volumri Pastelui. Iqi cd;tigd asdel renumele de Barful din
Mirceqti, iu MthaiEminescu il numqte ,,acel rege-al poeziei". in afard de
poezii, Alecsandri a mai scris qi prozd (Vasile Polrln $i alt€le), dar $i piese
de teafiu, dintre care cele mai cunoscute sunt acelea care au ca personaj prin-
cipal pe Curoana Chirila.Pe mngd activitatea culturald, Vasile Alecsandri s-a implicat in eveni-
mentele istorice ale rremii in care a fdil Revolulia de la 1848, Unirea
Moldovei cu Jara RomAneascd (1859). A scis Hora Unirei. A fost director al
teatrului din Iati $i ambasador al Rom6niei la Paris. Perlrttrryda CA icul gtntei
latine, este premiat la concursul SocietAiilor limbilor romanice de laMontpllier, in 1878.
A incetat din yia!4 in 1890, pe 22 august, fiind inhumat chiar in parcul
casei de la Mirceqti.
GN€NO6€NO 13 6@Oe6O
Siminitorii
Sdmindtorii hamici, cu sacul subsuoard,
Pfuescu-n lungul brazdei pe fragedul pdmdnt;
Pe culme, pe vdlcele se suie 5i coboari
Zv6rlind in a lor cale seminla dupd vAnt.
,,O miel" zice urul menind cu veselie,
,,Noroc Ai roadi buni!" adaoge un alt.
,Ca vrabia de toamnd rotund spicul sd fie!Ca trestia cea nalu sd fie paiul naltl
Din ziori qi pdnd-n noapte tot graul sd rdsard;
in el sd se ascundl porurnbii ostenifi,
$i c6nd fldcdi qi fete vor secera la vard,
in valuri rnari de aur sd-noate rdLiciti!"
Slminatorii veseli spre fund inainteazd,
De-a cunneziqul brazdei boroanele pomesc,
$i grapele spinoase de-aproape le urmeazd,
ingroapi-ncet seninla gi cflmpul netezesc.
Convorbii literare, 15 mai 1868
s€Nos$o 14 6€No6@o 660CN<^O rs eN60660
Rodica
hxtAnd cofi1d cu apd,rece
Pe ai sIi umeri albi, rotunzori,
Juna Rodica voioasii trece
Pe l0ngi junii sdmindtori.
Ei cu gnibire ii sar in cale,
ZcAnd: ,,Rodic6, floare de crin,
tn plin sd-1i rneargl vrerile tale,
Precum tu, dragd, ne ieqi cu plin
S-ajungi mireas6, sajungi cr,iiasd!
Calea si-fi fie numai cu flori,
$i casa casi, qi masa masi
$i sdnul leagln de pruncugori!"
Cu grAul de aur ei o presoar.i,
Apoi cofta intreagi-o beu,
Copila rAde qi-n cale-i zboard,
Scuturdnd griul din pirul siu.
Convorbii litersri, 15 mai 1868
Lunca din Mircesti
Bate vdnt de primdvard gi pe muguri ii deschide;
Vdntul bate, frunza creqte, 9i voioasd lunca r6de,
Sub verdeala drdgdlagd dispar crengile pe rdnd,
$i sub crengi umbroase mierla sare guierdnd.
O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare!
in oricare zi pe lume iese cite-o noui floare,
$-un nou glas de armonie completeazd imnul sfdnt
Ce se-nalt6 citrd ceruri de pe veselul pimdnt.
Tot ce simte gi vlczri, feard, pasere sau phntdin cdldura primaverii na$te, salta, zboarl, cenu,
Omul igi indreaptd pasul citrd desul stejdrig,
Unde umbra cu lumina se alungi sub frunziE.
El se duce dupd visuri; inima lui creqte pliniDe o sacri melodie, melancolicd, divini,De o tainicd vibrare, de-un avdnt inspirator
Ce-i aduc in pept suspinuri gi-n ochi lacrimi de amor.
Este timpul renvierii, este timpul rennoirei,
$-a sperirei zdmbitoare, $-a pldcerei, 9-a iubirei,
Paserea-qi gdteqte cuibul, floarea m6ndrele-i colori,
CAmpul via sa verdeafd, lanul scumpele-i comori.
Slus, paingul pe tn frasin, urzind pdnza-i diafand,
Cu-al sdu fir de-argint subfire face-o punte-aeriani,
Iar in leagdn de matasd grangurul misterios
e€Noe$o 16 6Go6€N,o
Cu privighetoarea dulce se ingdnd-armonios.
Jos pe la tulpini, la umbrd, fluturii, flori zburitoare,
Se-ndragesc in pdrechere pe sdn alb de ldcrdmioare,
$i, ca roi de petre scumpe, ginddceii smdlluiliStrdlucesc, vie comoard, pe sub ierburi tdinuili.
O pdtrunzitoare $oaptd umple lunca, se ridicd.
Ascultali!... stejarul mare grdie$te cu iarba micA,
Vulturul cu ciocdrlia, soarele cu albul nor,
Fluturul cu pldnta, rdul cu limpidele izvor.
$i qtejarul zice ierbei: ,,Mult egti vie qi gingaq5!"
Fluturagul zice floarei: ,,Mult egti mie drdgdlaqn!"
Vulturul uimit ascultd ciocfulia ciripind;
Rdu, izvoare, nouri, raze se impreuni iubind.
Luncd, lunci, dragd luncd! rai frumos al larii mele,
Mdndri-n soare, dulce-n umbra, tainici la foc de stele!
Ca grddinele Annidei, ai un farmec ripitor,
$i Siretul te incinge cu-al sdu bral dismierddtor.
Umbra ta rlcoritoare, adormindd, parfumati,
Sti aproape de lumini, prin poiene tupilati,
Ca o nimfi pinditoare de sub arbori inflori1i,
Ea la sdnul ei atrage cflntorii fericili.
$i-i incdntd, gi-i imbatl, qi-i aduce la uitare
Prin o magicd pldcere de parfum gi de cdntare,
Cici la tine, luncA dragd, tot ce are suflet, grai,
Tot qoptegte de iubire in frumoasa lunl mai!
Convorbii literare, 1 nai 1868
e€NOe€NO 17 6€NO66O
Malul Siretului
Aburii uqori a noplii ca fantasme se ridiciSi, plutind deasupra luncii, pintre ramuri se despicd,
Rdul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce in raza diminelii migci solzii lui de aur.
Eu mi duc in faptul zilei, md aqez pe malu-i verde
$i privesc cum apa curge gi la cotiri ea se perde,
Cum se schimbi-n vilurele pe prundiqul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, sdpdnd malul nisipos.
Cind o salcie pletoasi lin pe balLi se coboari,
Cind o mreani salti-n aer dupd-o viespe sprintioarS,
Cind sdlbaticele rale se abat din zborul lor,
Bdtand apa-ntunecatd de un nour trecdtor.
Si gdndirea mea furat{ se tot duce-ncet la vale
Cu cel rdu care-n veci curge, far-a se opri din cale,
Lunca-n giuru-mi clocote$te; o gopdrld de smarald
Cati !intr4, lung la mine, pdr.4sind nisipul cald.
Convorbiri literare, 1 mai 1869
Dt,noltAR. tx.PuunvviLzi = tfiiestepli;ntd = plantd
paing = pdianjen
6€NOe€NO 18 6€Noe@o
lult st i+rnt ru,
l. Cum sunt fuscti$i semindtorii de cdtre poet?
.:. .i. n2, Ce Ie duce Rodica semandtorilor!
**.:.3. in ce anotimp este swprinsd lunca din Mirce;ti li cum o descfie autotul?
1'.tt4. Cu ce este comparat Siretul?
n.:.n5 . Identifi.cali in texte adjectivele $ apoi despd$ili-le tn silabe.
Bqnct-cuviinldpe- slrada'
Nu olergo pe slrodo. Mergdnd, nu idripicioorele. Nu te lego-
no, nu lopoi gi mergi linigtil. Nu fluiero, nu cdnlo, nu intordto
cdinii.
Nu rdde de ologi, de orbi 9i de olli cergetori. Soluto frumos
pe preoli, pe invololori gi pe botrdni. chior doco nu-i cunogli.
Cdnd soluli pe cinevo, ridico gopco sou polorio de pe cop.
Doco mergi cu cinevo pe slrodo, nu porniinoinleo lui; cdnd std
el sd priveosco cevo, sloi gi tu. Mergiin sldngo celui moi more
9i loso-l pe porleo dinspre cose.
Fo loc inlotdeouno botrdnilor.
Doco vorbegli cu tovorogul lou, nu strigo tore gi nu geslicu-
lo. in cozulin core soluto el pe cinevo, solulo-l 9i tu, chior doco
nu cunogli oceo persoond.
Fii loldeouno cuviincios pe slrodo.
Qrgwe Alevfuresu
S-a ndscut la TArgoviqte (22 lebruaric 1810), ina-o familie de boieri.(lnditia sociald ii permite sd invefe in copiltuie greaca qi latina. Pasionat citi-l()r de literaturi populard, alituri de cea clasicd. tn 1832 ii apare primul
volum de poezii. Participi la Revolufia din 1848, iar dupd indbuqirea aces-
toia, tldieote refas, manifestirile sale culturale fiind tot nai rare. Relativ
diversd, opera sa alitu$ meditayiilor gi elegiilot romlrlrice epistole, satirc $ltbule. in istoricul fabulei romdnegti, Grigore Alexandrescu rimane vestit,
popularitatea sa sprijinindu-se mult6 vreme, aproape exclusiv, pe fabule. Ca
labulist, deqi modelele nu-i apar,tin, creeazd cdteva capodopere ale genului:
,,lhtul Si vi;elul" , ,,Vulpea liberald" , ,,CAinele qi cdlelul" , ,,l,upul moralist"clc. Denunti: parvenitismul, demagogia, trddarea, ipocrizia, cameleonismul
politic. Ca qi modelele sale (La Fonaine, Kdlov), el urmdreptre imaginea
rlclectului moral personificat de o tipologie animalierd (boul, s,oarecele, pisi-
c[, vulpea, ceinele etc).
Pe 25 noienbrie 1885 se stinge din viald Gdgore Alexandrescu, fiindinrnomentat la Cimitirul Bellu din Bucureqti.
sGoe€No 21 6€No6€No
i
Lupul moralist
V-am spus, cum mi se pare, de nu i1i fi uitat,
Cd lupul se-ntAmplase s-ajungd impdrat.
Dar fiindci v-am spus-0, voi inci sd vd spui
Ceea ce s-a urmat subt stlpenirea lui.
Auzind impiratul cI-n staturile sale
Fac ndpastuiri multe pdrogii dregdtori.
Ci pravila sti-n gheare, cd nu e deal sau vale
Unde si nu vezi jertfe mai mulli prigonitori.
Porunci sd se shangd ob$teasci adunare,
Ldngi un copaci mare;
Cdci vrea pe unii-altii sa ii cam dojeneascd.
$i-n puline cuvinte
SI le aduci aminte
Datoriile lor.
Toti se infiflgard: si-nrdllimea lupeascd
incepu sd vorbeasci
C-un glas dojenitor:
- ,,Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le implinifi?
Nu avefi nici sfiald, nici fricl de picate,
Sd faceli nedreptate qi sa ndpdstui{i?
Toate slujbele voastre tara vi le pllte$te;
incd, pe la soroace,
CAie un dar vd face.
Dar reaua nirdvire,Ce o aveii din fire,
Nu se t{miduieqte.
G\€No)GN€No 22 G\€NaGN€NO
Vedeli cu ce morli grele
Se isprdvesc din lume,
Si cum lasd rdu nume
Acei care fac rele.
Gandifi-vi ci poate veli da cuvdnt odati,La-nalta judecatd.
GAndili-vri la suflet. ;i luali de la mine
Pildi a face bine."
Ast cuvant minunat,
Pe care domnul lup auz cd l-a-nvdlat,
Trecdnd pe ldngi sat,
La ziua unui sftnt, cdnd preotul citeagi propoveduia,
Pe mrt/'li dtn dregdtorl si pldngd i-a-ndemnat.
- ,,E! ce ati hotArat, japdni amploaiali?
^ Oare-o sd vd-ndreptafi?
li intreba atunci inaltimea-mblinttl.Ce purta o manta de oaie jupuitd.
Spuneti, o sd schimbafi purtarea-vd cea proastd?"
- ,,Sn trditi la multi ani, dobitocia-voastri,
l{dspunse un rulpoi, in slujbe ldudat;
Ne poate fi iertat
Sti vi-ntrebim smerit, de vreti a ne-arita,
l)c unde-a1i cumpdrat postavul de manta?"
(llnd mantaua domneascd este de piei de oaie,
Atuncijudec0torii fiti siguri cd despoaie.
rq^60660 23 6S0@\60
top related