intamplarea din padure
Post on 21-Dec-2015
31 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Intamplarea din padure
DECORUL:
– este adecvat unui câmp cu iarbă şi flori. În mijlocul scenei este aşezată o floare de înălţimea copiilor, confecţionată din hârtie viu colorată. În jurul ei se va desfăşura dialogul dintre personajele scenetei;
– fiecare personaj va avea costumaţia adecvată.
CANTEC : HAI LA SPECTACOL
1.–ZANA
(se îndreaptă spre floare)
– Vedeţi această minunată floare?
Să nu vă fie cu mirare,
Dar odată, tare de mult,
Chiar lângă acest loc, (arată floarea)
Am auzit o întâmplare
Cum nu s-a mai văzut sub soare!
– Vă invit să ascultaţi!
2. Pitic
– Peste ierburi şi răzoare,
Se-ndreptau spre-aceeaşi floare,
Două picături de soare: (intră în scenă „albina”)
O albină gospodină,
Paznică peste grădină
Şi o albina uşurică,
Subţirică, strânsă-n brâu,
Ca o furnică.
3.PITIC
Bâzâind cât ce putea,
Fiecare se grăbea,
Dar când fură să coboare,
Cele două zburătoare
Nu-ncăpeau pe-aceeaşi floare.
Şi albina, supărată,
Se porni aşa deodată:
4.ALBINUTA IZA:
(pe un ton certăreţ)
– Eu am coborât întâi,
Viespe fără căpătâi!
Dă-te’ncolo şi mă lasă! (se înţeapă; se împing)
Tu din flori n-alegi nimic,
Decât iască şi venin.
Pe când eu, de-aici un pic
Şi de dincolo puţin,
Miere adun în stupi de aur!
5. ALBINUTA MAIA
(pe ton certăreţ)
– Tu eşti animal domestic,
Eşti o biată lucrătoare...
Casa mea e drept că nu-i
Nici frumoasă, nici ochioasă.
Dar prin scorburi de copac
Când mi-o fac,
Nu cer voie nimănui!
4. ALBINUTA IZA
– Ei, şi voie dacă-ai cere,
Cine-ar zice „Vino-n’coace?”
Mierea ta, să-i zicem miere,
Nici la trântori nu le place!
Ia uitaţi-vă la ea!
Umblă lelea ici-colea,
Nu munceşte, că i-e lene
Şi se teme, cuconiţa,
Că şi-o murdari rochiţa
În vreun smoc de sânziene.
(o scutură de rochiţă)
5. ALBINUTA MAIA
(foarte supărată)
– N-are cine să m-asculte,
Că ţi-aş spune eu mai multe,
Că doar am şi eu un ac
De cojocul tău sărac;
Dar mai bine, uite, tac!
(îi întoarce spatele; se rotesc în jurul florii; se înţeapă din când în când)
6.CIUPERCUTA
– Şi cum sfada începea,
Mai cu acul, mai cu gura,
Să se-ntreacă cu măsura,
S-au gândit să-şi ia arbitru
Un bondar de catifea,
Somnoros şi mofturos. (apare „bondarul”, mergând alene)
– S-a făcut pe loc tăcere
Şi un glas de contrabas
Le-a’ntrebat aşa pe nas:
BONDARUL:
– V-aţi certat?
ALBINA, VIESPEA:
– Da!!!
BONDARUL:
– Vreţi să vă împac?
ALBINA, VIESPEA:
– Da, da!!!
7.BONDAREL:
– Foarte bine, cu plăcere!
Dacă altfel nu se poate,
Ca bătrân mai cu cădere,
Iaca, să vă fac dreptate.
Să poftească de pe-aici
Fluturi, greieri şi furnici,
Ca să spună tuturor,
Că sunt nepărtinitor.
(se aşază între „albină” şi „viespe”; în scenă apar „fluturii” şi „florile”)
Ca să nu fiţi supărate,
Deci cu n-am alta putere ,
Cin’mi-o da mai multă miere,
Am să-i dau şi eu dreptate!
(caută în găletuşa viespei, apoi în cea a albinei)
– Pe asta o iau, că e mai plină!!
(încearcă să fugă cu găletuşa albinei, dar apar „fluturaşii”)
CANTEC –FLUTURASUL MEU
8.FLUTURAŞUL
Eu sunt mândru Rosior
Micul vostru dansator.
Cum răsare soarele,
Deschid aripioarele
Şi dansez cu florile
Mirosindu-le pe rând.
Apoi, mă las dus de vânt
Hăt, departe, până-n zare,
Ca să fac polenizare.
– Stai, stai! Nu fugi!
Măi bondare, am văzut,
Ce dreptate ai făcut.
Nu-i cinstit şi nu e bine
Să furi mierea de albine!
(apare „fluturaşul 2”)
9.FLUTURAŞ
– Cât e ziua de mare,
Ale tale verişoare,
Au zburat din floare-n floare,
Să adune-n găletuşe
Şi nectar şi sucul dulce.
Iar acum ai vrea, bondare,
Să mănânci căldări cu miere,
Fără pic de-alergătură?
Nu se poate, nu se poate!
Nici pe mâini şi nici pe gură
Nu ştii să te speli, ştrengare!
10.FLUTURAS
– Nu-i păcat de dumneata,
Că eşti aşa de voinic
Şi nu vrei să faci nimic?
Măi bondare, nu uita,
Lenea este vina ta!
11 Albinuţa
(intră veselă, cu coşuleţele în mână, pregătită să culeagă polenul florilor)
Ce mai flori şi ce mai soare,
Parcă-i zi de sărbătoare,
Ce mă-ndeamnă să alerg
Şi din cupe să culeg,
Aurul călduţ şi moale,
Ici, în coşurile goale.
Iar la urmă-l voi căra,
Până la stupina mea.
Ce frumoasă-i munca mea.
12.FLUTURAŞ
– Vezi acele floricele?
Vino ca să le cunoşti!
Sunt frumoase, graţioase
Şi dacă le îngrijeşti,
Miere multă ai să primeşti!
FLORILE
13.MARGARETA
Cresc în lan cu grâne coapte,
Mai frumoasă-s decât toate.
Margaretă mă numesc
Câmpul vara-nveselesc.
Rochiţa mea-i din petale
Albe ca nişte ovale;
Am la mijloc puf gălbui,
Frumoasă ca mine nu-i,
Dau viaţă câmpului.
Mă culeg fetiţele şi-şi fac coroniţele.
14.ALBASTRITA
E frumoasă coroniţa
Dacă-i pui şi albăstriţa.
Am petalele crestate,
Ca cerul sunt colorate.
Vânt călduţ adie-n zori
Şi mă leagănă uşor
Lâng-ale mele surori.
Mulţi mă dăruiesc
Celor ce-i iubesc.
Gospodina mă-ngrijeşte
Şi cu apă mă stropeşte.
Bucuroasă-s că în lume
Nu sunt multe flori ca mine.
15.GAROFIŢA:
Voi pe rând v-aţi prezentat,
Dar de mine aţi uitat?
Priviţi-mi rochiţa,
Eu sunt garofiţa.
Am petalele crestate,
Fiecare parfumate
Şi diferit colorate.
Fusta mea poate să fie
Albă, roşie, vişinie,
Gălbioară, arămie.
Îţi mulţumesc, gospodină,
Că mă uzi la rădăcină!
.
BONDAREL
– Cum vreţi să vă îngrijesc,
Ca miere multă să primesc?
16.FLORICICA
Florile sa le-ngrijesti ,
– Să le duci un strop de rouă
Când afară nu mai plouă,
Iar soarele dogoritor
Să-l ascunzi după un nor!
Mai apoi, de poţi să chemi
Pe copii cu stropitori,
Să ne ude obrăjorii,
Să spălăm şi ochişorii!
BONDARUL:
– Să văd dacă voi putea...!!!
17.FURNICA:
– Cum să nu poţi? Uite,
Eu furnica, mititica,
Vreau să-ţi spun dragă bondare,
Dacă nu-i cu supărare,
Că din zori şi până-n seară
Scutur, spăl şi fac mâncare.
Uite, vezi?
Lingura-i mare,
Dar m-ajută, frăţioare,
Întreabă-l şi pe greieraş,
De nu mă crezi, bondaras!
18.GREIERAS
Bună ziua, copilaşi!
Eu sunt micul greieraş
Ce cânt vara pe imaş
Şi sunt tare fericit
Cred că nu v-aţi supărat,
Dacă am întârziat.
Pe căldura asta mare,
Cu chitara la spinare,
Vai de-ale mele picioare!
Prin ierburi şi spice coapte
Cant din zori si pana-n noapte.
Cu furnica m-am certat,
Un grăunte nu mi-a dat!
BUBURUZA
Ştim noi cum este furnica:
Nu stă toată ziulica;
Cară sacii pe spinare,
Să dea la copii mâncare.
Fă şi tu ca ea,
Că de nu munceşti,
Iarna iar o s-o patesti .
19.GREIERAŞUL1
– Aşa este, măi bondare!
De la furnicuţa dragă
Am învăţat şi eu de mult,
Să fiu harnic şi s-ascult
Că nu-i bine să fii leneş,
Dacă vrei să fii iubit!
(apare „viespea” şi „albina”; fiecare îşi pune găletuşa lângă „floare”)
20. Greieras 2
Eu sunt greieras iubit
Cant la gaze, cant la flori
Si-adun alai in zori
Vara-ntreaga cu chitara
Cu furnica, surioara
Impreuna noi muncim
Poienita-nveselim.
21.Aricel
Din grădina lui Mihai,
De sub tufe de urzici,
Am venit şi eu aici,
Să caut nişte furnici.
Faceţi-mi vă rog frumos
Şi mie un pic de loc.
Sunt ariciul ghemotoc
Plin de ace pe cojoc.
Dacă vreţi, eu pot să-nţep
Spuneţi doar cu cin’ să-ncep.
Că am ace mii si ochii făclii!
Ciupercuta 2
Cantati toti , va –nveseliti
Poate , poate reusiti ,
Gazele sa le treziti ,
Colo-n iarba fratioare
Stau cu fata catre soare
Gaze mici si rosioare
Cu buline pe spinare ,
Somnoroase-s mi se pare .
1.Buburuza1
Pe un fir de margareta
Buburuza cea cocheta
Se suceste, se inclina
Ca o mica balerina.
- Ia te uite ce-ndrazneala,
M-ai calcat pe o petala!
Ce-ar fi vantul sa te-apuce
Si in trestii sa te-arunce?
- Nu fi trista, margareta,
C-am facut o piruieta.
Azi m-am innoit, vezi bine:
Fusta rosie cu buline!
22.Buburuza2
Of, sunt tare supărată,
Că în vis mi se arată
Copil rău şi răsfăţat.
Se făcea că m-a luat
În pumn şi m-a sufocat.
Dar mi-a spus o rândunică:
Nu mai plânge, gâză mică!
Copilul ce te-a strâns tare,
Acrescut de-acuma mare;
Şi să vezi ce bine ştie
Plantele să le-ngrijească,
Gâzele să le-ocrotească,
Natura să o iubească,
Căci doar ea e mama noastră.
CANTEC : GAZELE
ALBINA, VIESPEA:
– Măi bondare, verişoare,
Singure ne-am împăcat.
Miere noi nu ţi-am mai dat,
C-ai fost rău ca avocat.
Dar cu toţii v-om cânta
Un cântec pentru dumneata.
ALBINUTA
Cine-o fi, oare ce floare,
Cu botic şi mustăcioare?
Ce ciudat e, ce petale!
N-am mai văzut aşa floare!
23. IEPURAŞ
Te rog, nu mă confunda!
Să ştii că eu nu sunt floare
Eu sunt mic şi drăgălaş
Şi mă cheamă iepuraş.
Codiţa mi-e mititică
Şi tremur mereu de frică;
Urechile-s lungi de tot,
Mustăcioară am la bot.
Am o hrană preferată:
Morcovi, varză şi salată.
Prin grădini, si livezi,
Poţi oricând ca să mă vezi.
VEVERIŢA:
Vreau ţup-ţup şi uţa-uţa,
Eu sunt Riţa-veveriţa.
Toată lumea aşa-mi spune,
Mâncătoarea de alune.
Sunt azi bucuroasă, zău,
Că pot să mă joc şi eu,
Să sar printre copăcei,
Eu şi frăţiorii mei.
Sunt de-acum nerăbdătoare
Să-ncălzească mândrul soare;
Păsări iar să ciripească,
Pădurea să-nveselească!
BONDARUL:
– Dragi fluturi şi floricele,
Greieraş şi furnicuţă,
De la voi am învăţat că:
„Lenea e cucoană mare,
Care n-are de mâncare!”
TOŢI:
– Bravo, bondarule!
Acum eşti prietenul nostru.
Şi să ducem vestea mare,
Că bondarul din poveste
De-astăzi leneş nu mai este!!!
(aplaudă toţi)
25.Steluţa
Şşş...priveşte, este noapte
Şi pătuţu-i pregătit,
Prin pădure se-aud şoapte,
Numai vântu-a amuţit.
C-a zburdat fără odihnă
Furând pufi de păpădie...
Merită un pic de tihnă,
Ştrengărelul. Doarme-n vie.
Steluta
Noapte bună, sufleţele,
Odihniţi-vă în pace,
Buburuze, floricele,
Brotăcei şi voi brotace.
Eu, veghez asupra voastră,
Dormiţi, ocrotiţi de lună,
Dorm şi florile în glastră,
Somn uşor şi noapte bună!
Steluta
Ati descoperit o clipa
Ca in lumea noastra mica
Toate avem un rost si-o munca
De implinit pe vai si lunca.
Un cuvant mai am de zis
Cei ce ne-au vazut aici
Pot sa-nvete lucruri bune
De la noi de la cei mici
De la gaze, de la flori
De la vantul calator
TOTI:
Si acum plecam, plecam,
Ziua buna va uram,
Vom pleca in vacanta mare
Si la munte,si la mare,
La bunici , ori la plimbare.
Steluţa
Pe a cerului maramă,
Licurici tresar
Şi din noapte se destramă,
Stele de cleştar.
Satinate, lucitoare,
Se leagănă-n vânt,
Luminând vase pe mare
Şi flori pe pământ.
top related