inovaţii în cultura arbuştilor...
Post on 24-Jan-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
0 | P a g
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi
Raport de etapă (II)
Director de proiect:
Conf.dr. Adrian ASĂNICĂ
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
Decembrie, 2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
1 | P a g
Etapa 2 - 31/12/2016
Obiectiv 2.1 - Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin si
coacaz)
Activitate 2.1.1 - Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz si aplicarea diferitelor
metode de taiere
Activitate 2.1.2 - Inregistrarea parametrilor biometrici
Obiectiv 2.2 - Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații
protejate
Activitate 2.2.1 - Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura
Activitate 2.2.2 - Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de
cultura
Obiectiv 2.3 - Ameliorarea la goji prin lucrari de hibridare
Activitate 2.3.1 - Obtinerea de fructe hibride
Activitate 2.3.2 - Evaluarea unor biotipuri de goji
Rezultate livrate pe etapa 2: Raport de experimentare: 1 lucrare ISI + 1 lucrare BDI
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
2 | P a g
CUPRINS
A. Infiintarea experientelor pe teren
1. Coacaz – modul 1
2. Coacaz – modul 2
3. Afin – modul 1
4. Afin – modul 2
5. Goji – modul 1
6. Goji – modul 2
7. Aronia – modul 1
B. Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin si coacaz)
1. Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz; metode de taiere diferentiate
2. Inregistrarea parametrilor biometrici
C. Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații protejate
1. Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura
2. Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de cultura
D. Ameliorarea la goji prin lucrari de hibridare
1. Obtinerea de fructe hibride
2. Evaluarea unor biotipuri de goji
E. Activitati de diseminare
1. Lucrari stiintifice
2. Participarea la conferinte
3. Prezentari in cadrul unor evenimente de marca din domeniu
4. Alte forme de diseminare si crestere a vizibilitatii proiectului
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
3 | P a g
A. INFIINTAREA EXPERIENTELOR
1. Coacaz - modul 1
Infiintare modul experimental cu plante tinere si coroana preformata
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati, de diam 10 cm, si H 300 cm, deasupra solului 240 cm la distanta de cca
5m intre ei pe rand
4 randuri duble de sarme de inox distantate la 35 cm intre ele
Bambusi pentru sustinere individuala de 240 cm, diam 16/18
Distante de plantare
Intre randuri: 3 m
Intre plante/rand:
Ax vertical – 33 cm
Bibaum – 66 cm
Trident – 99 cm
Tufa – 100 cm
Mulcire: folie de agrotextil latime 100 cm
Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm de 2 l/h
Materialul biologic*:
Coacaz rosu: ‘Jonkheer van Tets’
Coacaz alb: ‘White Versailles’
Coacaz negru: ‘Black Reward’
*plantele in varsta de 2 ani au provenit dintr-o pepiniera din Belgia livrate in ghivece de 3
litri avand preformata coroana ca tufa cu mai multe tulpini.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
4 | P a g
Fig. A.1.1. Schema experimentala – coacaz - modul 1
Pe fiecare rand au fost plantate succesiv atat penru sistemul de conducere pe verticala cat si
tufa cate 5 plante de cocaz alb, rosu si negru rezultand astfel 15 plante pe sistem de conducere
astfel:
Pt forma de conducere ax vertical:
15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru
Pt forma de conducere bibaum:
15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru
Pt forma de conducere trident:
15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru
Pt forma de conducere tufa:
15 plante in urmatoarea ordine: 5 x c. rosu+ 5 x c. alb + 5 x c. negru
Randul 1
Conducere
pe verticala
Randul 2
Conducere
clasica tufa
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
5 | P a g
Etape infiintare coacaz - modul 1
Montare spalieri pin si
Pichetare
Plantare si adaugare
substrat fertil plus
ingrasaminte cu eliberare
controlata
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
6 | P a g
Montare folie
agrotextil
Montare sarme
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
7 | P a g
Tufa
Trident
Bibaum
Ax vertical
Vedere de ansamblu in lungul
randului condus pe verticala
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
Coacaz rosu
Coacaz alb
Coacaz negru
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
8 | P a g
Palisare cordoane verticale pe
suporti de bambus
Forma de coroana Trident
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
9 | P a g
2. Coacaz - modul 2
Infiintare modul experimental intr-o plantatie deja existenta de coacaz folosind plante mature
in varsta de 6 ani de coacaz rosu si negru conduse anterior clasic ca tufa
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si inaltime 300 cm, deasupra solului ramanand dupa
fixarea in sol 240 cm.
4 randuri duble de sarme de inox distantate la 40 cm intre ele, cu prima sarma la 45 cm de
la sol
Bambusi pentru palisare individuala de 240 cm inaltime si diametru 16/18 mm
Distante de plantare
• Intre randuri: 1.2 m
• intre plante/rand: 0.8 m
Mulcire: folie de agrotextil rezistent UV pe rand si intre randuri
Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm de 2 l/h
Materialul biologic:
• Coacaz rosu: ‘Elite’
• Coacaz negru: ‘Tinker’
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
10 | P a g
Fig. A.2.1. Schema experimentala – coacaz - modul 2
In urma interventiilor de transformare a arhitecturii coroanelor la plantele deja existente in
plantatie din forma de conducere tufa in cordoane verticale, au rezultat urmatoarele variante
experimentale:
Rd 1 Coacaz rosu:
4 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)
4 plante conduse cu 4 cordoane verticale
4 plante conduse cu 5 cordoane verticale
4 plante martor conduse in continuare ca tufa
Rd 2 Coacaz negru:
4 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)
4 plante conduse cu 4 cordoane verticale
4 plante conduse cu 5 cordoane verticale
4 plante martor conduse in continuare ca tufa
Randul 1
Coacaz rosu
Randul 2
Coacaz negru
Randul 3
Coacaz negru + rosu
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
11 | P a g
Rd 3 Coacaz negru si rosu:
3 plante de coacaz negru conduse cu 1 cordoan vertical (ax)
3 plante de coacaz negru conduse cu 2 cordoane verticale (bibaum)
2 plante de coacaz negru conduse cu 6 cordoane verticale
2 plante de coacaz rosu conduse cu 1 cordoan vertical (ax)
2 plante de coacaz rosu conduse cu 1 cordoan vertical (bibaum)
1 planta de coacaz rosu condus cu 6 cordoane verticale
Etape infiintare coacaz - modul 2
Modul plantatie existenta de coacaz rosu
si negru, cu plante mature in varsta de 6
ani inainte de modificarea sistemului de
conducere
Montare folie de agrotextil,
mulcire integrala
Montare sistem de irigatie
prin picurare
Montare stalpi de pin si
sarme de inox
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
12 | P a g
Montare bambusi si
palisarea tulpinilor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
13 | P a g
3. Afin - modul 1
Infiintare modul experimental de afin contaneirizat pentru testare conducere pe cordoane
vertical
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati Ø 10 cm si H 300 cm, deasupra solului 240 cm
4 randuri de sarme de inox distantate la 40 cm intre ele, prima sarma la 50 cm de sol
Bambus de 240 cm inaltime cu diametrul de 16/18 mm
Distante de plantare
• Intre randuri: 1.2 m
• intre plante/rand: 0.85 m
Mulcire: folie de agrotextil negru
Sistem irigare: furtun picurae Ø16 cu cate 2 picuratori tip pana (tija) de 2.2 l/h, la fiecare
container
Container: capacitate 50 l, diam in partea superioara de 50 cm
Substrat: amestec de turba acida, rumegus si perlit in parti egale
Materialul biologic:
• Vaccinium corymbosum L. ‘Coville’
• Vaccinium corymbosum L. ‘Blueray’
Plantele cu care s-a realizat modulul sunt in varsta de 3 ani de zile si prezentau multiple
cresteri din zona coletului.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
14 | P a g
Fig. A.3.1. Schema experimentala – afin - modul 1
In urma interventiilor de transformare tufelor de afin in diferite forme de conducere pe
verticala, au rezultat urmatoarele variante experimentale:
Soiul Coville, idem soiul Blueray:
3 plante conduse cu 1 cordoan vertical (ax)
3 plante conduse cu 2 cordoane verticale (bibaum)
3 plante conduse cu 3 cordoane verticale (trident)
3 plante martor conduse in continuare ca tufa
Randul 1
Soiul Coville
Randul 2
Soiul Blueray
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
15 | P a g
Etape infiintare afin - modul 1
Montare folie de agrotextil,
mulcire integrala
Montare sistem de irigatie
prin picurare
Montare stalpi de pin si
sarme de inox
Montare bambusi pentru
palisare individuala
cordoane verticale
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
16 | P a g
4. Afin - modul 2
Infiintare modul experimental de afin contaneirizat pentru testare in spatiu protejat si folii de
diferite culori
Dimensiuni solar: 18m x 6m
- 3 tronsoane (module) acoperite cu folie de polietilena Ginegar: 6m x 6m
A. Suncover 205N, 200 microni, transmisie lumina 89%PAR, difuzie lumina 65%, yellow
B. Suncover Clear, 150 microni, transmisie lumina 89%PAR, difuzie lumina 22%
C. Suntherm diffused, 150 microni, transmisie lumina 88%PAR, difuzie lumina 56%
Mulcire sol: folie de agrotextil pe toata suprafata
Sistem irigare: furtun Ø16 cu cate 2 picuratori tip pana (tija) de 2.2 l/h, la fiecare container
Container: capacitate 50 l, diam 50 cm
Substrat: amestec de turba acida, rumegus si perlit in parti egale
Materialul biologic:
• Vaccinium corymbosum L. ‘Bluetta’ – maturare timpurie
• Vaccinium corymbosum L. ‘Coville’ – maturare mijlocie
• Vaccinium corymbosum L. ‘Elliot’ – maturare tarzie
Plantele cu care s-a montat experienta in solar au fost in varsta de 3 ani si formate ca tufa.
Soiurile au fost alese prin prisma evaluarii potentialului de largire a perioadei de obtinere a
fructelor si consum in stare proaspata sub influenta spatiului protejat.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
17 | P a g
Etape infiintare afin - modul 2
Pregatirea terenului si
montarea stalpilor
Protectia anticoroziva a
stalpilor
Sudarea arcelor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
18 | P a g
Montarea
agrotextilului
Invelirea solarului cu cele 3 tipuri de folii
rezultand 3 tronsoane de cate 6 m lungime
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
19 | P a g
Bluetta
Coville
Elliot
Suncover
205N–65%
Suncover Clear – 56%
Suntherm
diffused – 22%
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
20 | P a g
5. Goji - modul 1
Infiintarea unui modul experimental pentru testare biotipuri de goji si formare coroane
pornind de la plante tinere in varsta de un an obtinute in 2016.
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si 300 cm inaltime, deasupra solului 240 cm, asezati la
aprox 5 m unul dupa celalalt pe lungimea randului
4 randuri de sarme de inox distantate la 45 cm intre ele
Distante de plantare
Intre randuri: 3 m
Intre plante/rand:
Ax vertical – 40 cm
Bibaum – 80 cm
Tufa – 100 cm
Mulcire: folie de agrotextil neagra, rezistenta UV, latime 100 cm
Sistem irigare: furtune picurare cu picuratori la 30 cm si debit de 2 l/h
Materialul biologic:
• Lycium barbarum ‘B1’
• Lycium barbarum ‘B2’
• Lycium barbarum ‘BUA’
• Lycium barbarum ‘B4/10’
• Lycium chinense ‘AS’
• Lycium chinense ‘S’
• Lycium chinense ‘C9’
• Lycium chinense ‘Zhong’
In experienta amenajata au fost introduse cate 3 plante din fiecare biotip de goji pentru toate
cele 3 forme de conducere (ax, bibaum si tufa) rezultand un total de 72 de plante.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
21 | P a g
Fig. A.6.1. Schema experimentala
– goji - modul 1
B1
B2
BUA
Zhong
B4/10
AS
S
C9
B1
B2
BUA
Zhong
B4/10
AS
S
C9
B1
B2
BUA
Zhong
B4/10
AS
S
C9
Ax
Bibaum
tufa
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
22 | P a g
Etape infiintare goji - modul 1
Montarea spalierilor si a sarmelor
Montarea foliei de agrotextil
Montarea furtunelor de picurare
Montarea tutorilor individuali
de bambus si fixarea acestora
de sistemul de sustinere cu
sarme de inox
Palisarea plantelor de goji
de tutorii de bambus
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
23 | P a g
6. Goji - modul 2
Infiintarea unui modul experimental pentru testare biotipuri goji si formare coroane pe
plante mature in varsta de 4 ani.
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati de 8 cm si H 300 cm, deasupra solului 240 cm
4 randuri de sarme de inox distantate la 45 cm intre ele, prima sarma la 50 cm de sol
Distante de plantare
• Intre randuri: 1.2 m
• intre plante/rand: 1.0 m
Mulcire: folie de agrotextil neagra, rezistenta UV
Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori individuali tip tija cu debit de 2 l/h
Materialul biologic:
• Lycium barbarum ‘B1’ – 2 randuri a cate 10 plante
• Lycium barbarum ‘B2’ – 4 randuri a cate 10 plante
Fig. A.5.1. Schema experimentala – goji - modul 2
B
I
O
T
I
P
1
B
I
O
T
I
P
2
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
24 | P a g
Etape infiintare goji - modul 2
Modul 1 de goji
inainte de
interventiile de
formare a
coroanelor
Modul 1 de goji
dupa
interventiile de
formare a
coroanelor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
25 | P a g
Montarea
agrotextilului
Montarea spalierilor si a
sarmelor
Palisarea plantelor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
26 | P a g
Aspectul biotipurilor din
perioada de fructificare
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
27 | P a g
6. Aronia - modul 1
Sistem sustinere
stalpi de pin tratati de 8 cm diametru si H 300 cm, deasupra solului 240 cm
4 randuri de sarme de inox distantate la 50 cm intre ele
Bambus 240 cm, diam 20/22 mm
Distante de plantare
• Intre randuri: 3.0 m
• intre plante/rand:
Ax: 0.5 m
Bibaum: 1.0 m
Trident: 1.5 m
Tufa aplatizata: 1.5 m
Mulcire: folie de agrotextil neagra rezistenta UV, latime 100 cm
Sistem irigare: furtun picurare cu picuratori la 30 cm si debit de 2 l/h
Materialul biologic:
• Aronia melanocarpa ‘Nero’
Plantele utilizate in experienta provin dintr-o pepiniera autorizata din Belgia si au fost in
varsta de 3 ani cu coroana preformata de tufa multitulpinala.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
28 | P a g
Fig. A.7.1. Schema experimentala – Aronia – modul 1
Modulul experimental cuprinde 4 forme de conducere iar pentru fiecare dintre ele cate 5
plante / varianta, rezultand un total de 20 de plante.
Ax
Bibaum
Tufa aplatizata
Trident
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
29 | P a g
Etape infiintare Aronia – modul 1
Tratarea bazei stalpilor de
pin cu solutie bituminoasa
Aliniere, pichetare si
repartizarea stalpilor pe rand
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
30 | P a g
Fixarea stalpilor de pin si
montarea sarmelor de inox
Plantarea la distantele stabilite
prin protocolul de
experimentare
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
31 | P a g
Mulcirea cu agrotextil si
montarea sistemului de irigatie
(legarea de prima sarma de inox)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
32 | P a g
B. EXPERIMENTAREA SISTEMELOR DE CONDUCERE LA ARBUSTII
FRUCTIFERI (GOJI, ARONIA, AFIN SI COACAZ)
B.1. Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz; metode de taiere diferentiate
Pentru realizarea acestui obiectiv, ne-am propus doua situatii concrete pentru care sa testam
si propunem sisteme de taiere diferentiate, astfel:
1. Infiintarea unor plantatii superintensive de arbusti fructiferi pornind de la un material
biologic tanar in varsta de 2 sau 3 ani care in mod frecvent este folosit la infiintarea noilor
livezi (ex: coacaz modul 1, afin modul 1, goji modul 1, aronia modul 1)
2. Transformarea plantatiilor mature existente, in general realizate intr-o forma de conducere
joasa globuloasa tip tufa, in plantatii moderne utilizand sisteme verticale palisate aplatizate
(coacaz modul 2, goji modul 2)
Pentru prima varianta, sunt prevazute lucrari de formare ale coroanelor pornind de la
momentul plantarii si pana la intrarea pe rod respectiv trecerea la taierile de fructificare si
intretinere (specifice sistemului de conducere). Cea de a doua situatie, reclama interventii
particulare asupra plantelor aflate pe rod, necesitand operatiuni suplimentare de modificare a
arhitecturii plantei si apoi de intretinere si fructificare.
In cele ce urmeaza le vom analiza pe rand, fiecare specie si modul fiind exemplificat.
Coacaz modul 1
In realizarea unei plantatii superintensive de coacaz condus pe verticala avem nevoie de un
material initial de plantare care sa corespunda in livada cu sistemul de conducere adoptat. Insa
majoritatea materialului saditor care vine din pepinera este deja recepat si preformat pentru sistemul
de conducere tufa.
De aceea, pentru infiintarea de plantatii de arbusti fructiferi cu conducere pe verticala avem
nevoie de aplicarea unor taieri de plantare realizate inainte sau imediat dupa aceasta. Rolul acestei
interventii este de a alege cordoanele verticale optime si de a consolida cresterea mai viguroasa pe
inaltime de-a lungul sezonului de vegetatie.
In cazul nostru, materialul de plantare a fost reprezentat de plante in varsta de 2 ani tras la
ghivece de 3 litri ce avea pornite din zona coletului 5 pana la 10 cresteri anuale de vigoare diferita.
Pentru realizarea formei de coroana ax, din manunchiul de cresteri anuale a fost retinuta o
singura tulpina restul fiind eliminate prin taiere (fig B.1.1). Considerentele care au stat la baza
alegerii tulpinii sunt: cresterea sa fie cat mai dreapta pentru o pozitionare mai buna in teren a
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
33 | P a g
acesteia in raport cu celelalte plante alaturate (respectarea distantelor intre cordoane); vigoare mai
mare atat sub aspectul diametrului la baza cat si a inaltimii, acest lucru favorizand o crestere mai
buna in camp si o palisare facila la nivelul primei sarme.
Fig. B.1.1. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in ax vertical
In cazul formei de coroana Bibaum, vom retine doua cresteri mai viguroase pe post de
cordoane verticale (fig. B.1.2). Alegerea acestora trebuie facuta tinand cont de echilibrul pe care
trebuie sa il realizam intre cele doua brate, in caz contrar, diferentele de inaltime sau diametru
ducand in teren la cresteri inegale ale acestora pe parcursul perioadei de vegetatie din anul plantarii.
Fig. B.1.2. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in Bibaum
(cu doua cordoane verticale)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
34 | P a g
Pentru forma de conducere Trident, este nevoie de alegerea a trei ramuri (fig. B.1.3) din
cadrul ramificatiilor existente, avand in vedere aceleasi considerente de echilibrare a vigorii de
crestere ca si in cazul formei de coroana Bibaum.
Fig. B.1.3. Taierea de formare a coacazului inainte de plantare, transformare din tufa in Trident
(cu trei cordoane verticale)
Pentru punerea in evidenta a diferentelor dintre cele doua sisteme de conducere, am
procedat la plantarea in experienta a acelorasi soiuri insa conduse ca tufa (fig. B.1.4). In mod
normal in vederea stimularii ramificarii si obtinerii unui numar cat mai mare de tulpini scurtarea
cresterilor anuale se face la cepi de 2-4 muguri in functie de diametrul ramurilor la baza.
Fig. B.1.4. Taierea de formare inainte de plantare, mentinerea formei de conducere tufa (martor)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
35 | P a g
In final, in cadrul experientei au fost realizate 4 forme de coroana (fig. B.1.5): Trident (cu 3
cordoane verticlae), Bibaum (cu 2 coroane verticale, ax (cu un singur cordon vertical) si tufa (cu
mai multe ramificatii de la baza).
Fig. B.1.5. Tipurile de forme de coroana experimentate la coacaz, realizate prin taierea de plantare
Fig. B.1.6. Materialul saditor de coacaz preformat si pregatit pentru plantare
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
36 | P a g
Fig. B.1.7. Evolutia plantelor de coacaz in camp conduse sub forma de
cordoane verticale (stanga) sau tufa (dreapta)
Afin modul 1
In cazul plantelor de afin, sistemul de conducere este unanim recunoscut ca fiind tufa
multitulpinala. Pentru realizarea sistemului nostru inovativ de conducere, am procedat la realizarea
unui modul experiemental care cuprinde 2 soiuri (Coville si Blueray), plante cultivate la containere
de 50 litri initial sub aspect de tufa.
Dupa amplasarea ghivecelor pe teren, in vederea dresarii si sustinerii tulpinilor pentru
conducerea pe verticala a fost realizat un sistem de palisare format din stalpi de pin tratati, plus 4
randuri sarme de inox pe care s-au fixat suportii de bambus, pentru fiecare cordon vertical cate unul,
asigurand echidistanta optima, in functie de varianta de coroana propusa (vezi cap A.3.).
Pasul urmator a reprezentat alegerea cresterilor / tulpinilor mai viguroase si echilibrate ca
talie din cadrul tufei si legarea acestora de stalpii de bambus. Restul cresterilor de la baza au fost
reduse prin taierea la cepi scurti (fig B.1.7.) pentru stimularea ingrosarii cordoanelor alese pentru
conducerea pe verticala. De-a lungul cordonului au fost facute interventii minimale (fig. B.1.8.)
asupra ramificatiilor, doar cu scopul de ramificare sau garnisire cu noi lastari a zonelor mai
degarnisite.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
37 | P a g
Fig. B.1.7. Taierea in cep a ramificatiilor existente in partea bazala a plantelor de afin (stanga)
Fig. B.1.8. Interventii minime de scurtare a lastarilor pozitionati in treimea superioara a cordonului
vertical (dreapta)
Datorita sistemului de conducere jos tip tufa si a lipsei de lumina implicit de la baza tufelor
si in interiorul acestora, in momentul dresarii acestora si palisarii pe bambusi s-a constatat o
degarnisire accentuata a portiunii bazale si mediane a tulpinilor (fig. B.1.9.).
Fig. B.1.9. Aspectul degarnisit al tulpinilor de afin dupa dresarea acestora pe suportii de bambus
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
38 | P a g
Pe parcursul formarii noilor sisteme de conducere la afin a fost remarcat un aspect deosebit
de benefic ca urmare a dresarii cordoanelor pe verticala si anume acela de emitere de noi cresteri
(lastari) pe zonele degarnisite de la baza si mujlocul plantelor (fig. B.1.10). Acest lucru s-a realizat
fara incizii sau alte operatiuni suplimentare aplicate ramurilor degarnisite.
De evidentiat si faptul ca daca la inceput lastarii noi formati au evoluat intr-o pozitie tot spre
verticala, ulterior la numai cateva saptamani, sub greutatea frunzisului acestia s-au aplecat ajungand
la unghiuri de insertie aproape de 90 de grade (fig. B.1.11) ce favorizeaza formarea de noi muguri
de rod.
Fig. B.1.10. Emiterea de lastari in zonele degarnisite si
garnisirea cu noi cresteri a cordoanelor de afin
Fig. B.1.11. Pozitia lastarilor ulterior pe cordoanele verticale la afin
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
39 | P a g
In continuare, prezentam modul de realizare a coroanelor, prin constituirea celor 4 variante
experimentale (ax vertical – fig B.1.12., bibaum – fig B.1.13., trident – fig B.1.14 si tufa – fig.
B.1.15).
Fig. B.1.12. Conducerea afinului sub forma de ax sau cordon vertical
Fig. B.1.13. Conducerea afinului sub forma de Bibaum sau cordon vertical dublu
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
40 | P a g
Fig. B.1.14. Conducerea afinului sub forma de Trident sau cordon vertical triplu
Fig. B.1.15. Conducerea afinului sub forma de tufa (martor)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
41 | P a g
Fig.B.1.16. Realizarea unui gard fructifer de afin prin forme de coroane inovative
Goji modul 1
Intreaga colectie de biotipuri de goji inmultite in cadrul proiectului a fost plantata in sistem
palisat cu conducere pe verticala pentru stabilirea pretabilitatii acestei conduceri inovative la cele 2
specii de Lycium sp.
Au fost propuse 3 forme de conducere si anume: ax vertical, bibaum si tufa (Fig. B.1.17) .
Experienta a prevazut aceeasi pasi ca in cazul afinului cu deosebirea ca aici, plantele care au fost in
varsta de 1 an, au necesitat doar lucrari de palisare a tulpinilor.
Lucrarile specifice de taiere si conducere urmeaza a se desfasura in anul urmator (2017) si
sa se prezinte in viitorul raport sintetic.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
42 | P a g
Fig. B.1.17. Sisteme de conducere a coroanelor la goji (ax, bibaum si tufa) – colectia de Lycium sp.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
43 | P a g
Aronia modul 1
In cazul modulului de Aronia melanocarpa cv ‘Nero’, arbustii utilizati la infiintare au fost in
varsta de 3 ani si aveau configurata coroana in forma de tufa multitulpinala.
Dupa plantare conform modelului experimental, au urmat taierile de incadrare in formele de
coroana propuse in proiect: ax vertical, Bibaum, Trident si tufa aplatizata.
Acestea au vizat alegerea acelor tulpini care sa porneasca din zona coletului cat mai aproape
de locul de insertie si care sa fie viguroase, drepte si cu cat mai multe ramificatii laterale de vigoare
slaba. Au fost eliminate toate celelalte cresteri neconforme sau tulpinile care prezentau ramificatii
superioare in detrimentul dominantei apicale.
La montarea sistemului de sustinere individual din bambus, s-a avut in vedere respectarea
exacta a distantelor dintre cordoanele verticale, astfel incat spatiul rezultat intre tulpini sa poata fi
explorat deopotriva de ambele plante vecine cu scopul formarii mai tarziu a unui gard fructifer
compact si uniform.
Mai jos sunt prezentate interventiile facute in primavara anului 2016 pentru realizarea
taierilor de plantare destinate obtinerii celor 4 tipuri de coroane verticale si aplatizate.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
44 | P a g
Fig. B.1.18. Taierea de formare a axului vertical din plante de aronia crescute sub forma de tufa
Tufa
multitulpinala
1. Alegerea
cordonului
vertical
2. Taierea de la colet
a tulpinilor in plus
Tufa
Ax
vertical
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
45 | P a g
Fig. B.1.19. Taierea de formare a plantelor de aronia din tufa in Bibaum
In cazul in care avem de format o planta din tufa in Bibaum sau Trident, vom incerca pe cat
posibil sa alegem acele tulpini verticale la distantele prevazute in experienta (50 cm intre ele).
Totusi, daca acest lucru nu este posibil, tulpinile vor fi trase catre bambusii montati la
distantele exacte de 50 cm intre ei. Cu cat unghiul de inclinare este mai mare si tulpina supusa unei
torsionari mai mari cu atat vigoarea de crestere va fi mai mica in viitoarea perioada de vegetatie.
Aceasta situatie poate fi convenabila atunci cand una dintre tulpini este mai viguroasa decat
cealalta, fiind un mijloc de echilibrare a vigorii intre cordoanele verticale rezultate in urma taierii.
Tufa Bibaum
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
46 | P a g
Fig. B.1.19. Taierea de formare a plantelor de aronia din tufa in Trident
Trident
Tufa
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
47 | P a g
Fig. B.1.20. Aspectul plantelor conduse in cele 4 forme de coroana in timul vegetatiei
Ax vertical Bibaum
Trident
Tufa
aplatizata
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
48 | P a g
Degarnisirea constatata in zona mediana si bazala a tulpinilor a putut fi corectata cu succes
prin efectuarea unor incizii deasupra mugurilor ramasi neporniti in primavara. Unul dintre marile
dezavantaje ale formei de coroana tufa este acela de degarnisire accelerata a bazei tufei datorata
lipsei luminii in acea zona a plantei.
In cazul plantelor lemnoase de arbusti fructiferi, recomandam ca dupa taierea de formare a
coroanelor verticale sa se execute incizii deasupra nodurilor (fig. B.1.21) pentru garnisirea cu
ramuri de rod in sezonul imediat urmator, aceasta zona fiind un potential neexplorat de tufa dar
devenit productiv in noile variante de conducere pe verticala.
Fig. B.1.21. Realizarea de incizii la tulpinile de aronia pentru garnisirea zonelor denudate
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
49 | P a g
Coacaz modul 2
Propunerile de modificare a arhitecturii plantelor de arbusti fructiferi pornesc de la
conceptul de redistribuire a elementelor de crestere care sunt impartite in mai multe tulpini ce
pornesc din zona coletului catre mai putine tulpini conduse pe verticala la o inaltime ce
compenseaza energia de crestere dezvoltata in functie de specie si soi.
Fig. B.1.22. Propunerile de modificare a arhitecturii coroanelor la arbustii fructiferi
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
50 | P a g
In teren, transformarea plantelor mature de coacaz rosu si negru conduse clasic ca si tufa
(fig. B.1.23.), in cordoane verticale specifice sistemului nou de conducere (B.1.24.) dresat si
aplatizat a necesitat parcurgerea mai multor pasi dupa cum urmeaza:
- Evaluarea vigorii de crestere si a tipologiei de ramificare a soiurilor de coacaz
experimentate;
- Marcarea tulpinilor alese pentru noua forma de coroana;
- Eliminarea acelor tulpini din tufa ce nu corespund sistemului de conducere vertical si formei
de coroana selectata (cele neetichetate);
- Echilibrarea tulpinilor ramase sub aspectul taliei acestora prin taieri de plafomare si/sau
transfer.
- Scurtarea la cep a cresterilor prea viguroase situate de-a lungul tulpinilor verticale
Fig. B.1.23. Lotul de coacaz condus ca tufa, inainte de interventiile de transformare
Fig. B.1.24. Lotul de coacaz transformat prin taiere in corodoane verticale
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
51 | P a g
Datorita faptului ca in teren plantele de coacaz se gaseau plantate la o echidistanta de 80 cm
intre ele pe rand, am considerat oportun sa extindem numarul de variante experimentale realizand in
final sase tipuri de coroane verticale in functie de numarul de tulpini ramase pe planta (de la 1 la 6),
incluzand si tufa ca a saptea coroana considerata martor.
Limitarea in acest caz vine din distantele de plantare preexistente care ne forteaza sa alegem
un anumit numar de tulpini pe planta de asa maniera incat randul de plante sa nu fie nici prea
aglomerat si nici prea rar. De aici si decizia de crestere a numarului de variante pentru surprinderea
distantelor corecte dintre cordoane pe rand ajustate in acord cu a vigoarea de crestere si
capacitatatea de ramificare a soiului. In urma cercetarilor vom fi in masura sa precizam numarul
exact de cordoane verticale ce trebuie mentinut pe planta matura atunci cand distanta de plantare
intre tufe este de 80 cm pe rand.
Pentru inceput, iata in imagini care au fost interventiile realizate pentru realizarea celor 6
forme de coroana verticale:
A B
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
52 | P a g
C
D
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
53 | P a g
Fig. B.1.25. Marcarea si eliminarea tulpinilor si cresterilor necorespunzatoare in realizarea formelor
de coroana verticala la coacaz (A. tufa-ax; B. tufa-bibaum; C. tufa-trident; D. tufa-4 cordoane; E.
tufa-5 cordoane; F. tufa-6 cordoane)
E
F
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
54 | P a g
Fig. B.1.26. Taierea normala de fructificare si intretinere aplicata plantelor martor de coacaz
conduse in forma de tufa
Pe perioada de vegetatie s-a intervenit prin taieri in verde aplicate cresterilor anuale situate
pe tulpinile verticale atat pentru stimularea ramificarii si garnisirii cu ramuri de rod cat si pentru
asigurarea unei mai bune aerisiri a plantelor in cazul formelor de coroana verticale cu mai multe
cordoane verticale.
Mai jos prezentam imagini (B.1.27., B.1.28.) din timpul vegetatiei cu lotul experimental de
coacaz condus in sistem vertical.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
55 | P a g
Fig. B.1.27. Evolutia in cursul vegetatiei a formelor de coroana ax vertical si Trident
la coacazul negru
Ax vertical
Trident
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
56 | P a g
Fig. B.1.28. Multiple cordoane verticale vs tufa la coacazul rosu si negru in timpul vegetatiei
Sistem de conducere cu 4 si 5 cordoane verticale
Sistem de conducere cu 6 cordoane verticale Sistem de conducere tufa
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
57 | P a g
Goji modul 2
Formarea coroanelor in modulul 2 de goji a vizat transformarea materialului vegetal existent
din biotipurile de Lycium barbarum L. B1 si B2 in varsta de 5 ani in forme de conducere verticale
cu unul sau mai multe tulpini verticale dupa modelul aplicat la coacaz (vezi coacaz modul 2).
Interventiile de taiere s-au bazat pe pastrarea tulpinilor mai viguroase si amplasate
corespunzator si eliminarea tuturor acelora ce concurau sau impiedicau cresterea pe inaltime a
cordonului principal. Totodata, ramificatiile laterale cu grosimi mai mari au fost reduse la cepi de 7-
15 cm pentru stimularea lastaririi dar mai ales pentru impiedicarea ingrosarii excesive a unora dintre
ele in detrimental axului central (fig. B.1. 29.).
In comparatie cu coacazul sau alti arbusti fructiferi lemnosi, formarea unor tulpini verticale
si conducerea pe cordoane leader este mai dificila la goji datorita elasticitatii cresterilor anuale si
multianuale. Rabufnirea unor noi cresteri de la baza tind sa aglomereze si concureze tulpinile
principale. Montarea de folie agrotextil a limitat insa aparitia cresterilor de la colet (lastari si mai
ales drajoni) sau in apropierea locului de plantare.
In acelasi timp, capacitatea mare de crestere a plantelor intr-un sezon de vegetatie permite
refacerea rapida a tulpinilor si chiar inlocuirea unora imbatranite cu unele tinere pornite de la baza.
Mai departe sunt prezentate in imagini tipurile de taieri executate plantelor de goji pentru
realizarea formelor de coroana vertical cu una sau mai multe cordoane verticale.
Fig. B.1.29. Transformarea in ax vertical a plantelor de goji si reducerea la cepi a ramificatiilor
situate pe cordonul central
Ax vertical Tufa
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
58 | P a g
Fig. B.1.30. Transformarea in Bibaum a plantelor de goji biotip B1
Fig. B.1.31. Transformarea in Trident a plantelor de goji biotip B1
Trident Tufa
Bibaum Tufa
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
59 | P a g
Fig. B.1.32. Aspectul modulului 2 de goji dupa interventiile de taiere
(transformarea din tufe in Ax vertical, Bibaum, Trident sau palmeta evantai)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
60 | P a g
Fig. B.1.33. Evolutia in cursul vegetatiei a formelor de coroana ax vertical la goji
Fig. B.1.34. Evolutia plantelor de goji in cursul vegetatiei conduse cu doua brate verticale (Bibaum)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
61 | P a g
Fig. B.1.35. Evolutia plantelor de goji in cursul vegetatiei conduse cu trei brate verticale (Trident)
Fig. B.1.36. Goji condus ca palmeta evantai (aplatizare cu multiple cresteri conduse vertical)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
62 | P a g
B.2. Inregistrarea parametrilor biometrici
Toate loturile experimentale infiintate cu arbusti fructiferi au fost monitorizate sub aspectul
cresterii si fructificarii si s-au aplicat lucrari de intretinere pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
Masuratorile biometrice efectuate au avut ca scop evaluarea comportarii speciilor si soiurilor de
arbusti fructiferi din parcelele experimentale in raport cu sistemele noi de conducere.
In continuare sunt prezentate principalele elemente biometrice relevante pentru inregistrarea
proceselor de crestere si fructificare la goji, coacaz, aronia si afin.
B.2.1. Aronia - Modului 1
Pentru a evidentia diferenta de vigoare de crestere intre plante in functie de sistemul de
conducere a fost calculat sporul de crestere atat in inaltime cat si in grosime a plantelor analizate.
Din datele prezentate in tabelui B.2.1.1 se poate remarca o crestere modesta in inaltime a
plantelor de doar cativa centimetrii indiferent de forma de coroana, acest lucru fiind explicat de
incarcatura mare de fructe realizata in partea superioara a cordoanelor acolo unde se aflau grupati
majoritatea mugurilor de rod initial, respectiv inflorescentele cu fructe in final (fig. B.2.1.1.).
Totusi, mici diferente se pot remarca intre Ax si Bibaum comparativ cu Trident si Tufa, unde
cresterile au fost mai mai slabe pe zona de prelungire a ramurilor terminale.
Tabelul B.2.1.1. Vigoarea de crestere a plantelor de Aronia exprimata in functie de diferitele
sisteme de conducere aplicate (2016)
Soiul Tip
conducere
Nr.
cordoane
/ planta
Talia medie a
plantei (cm)
Sporul de
crestere in
inaltime
(cm)
Diametrul
mediu al
tulpinilor
(mm)
Sporul de
crestere in
grosime (mm)
Incidele de
crestere in
grosime a
cordoanelor*
N
E
R
O
2015 2016 2015 2016
ax 1 172 183 12 18.89 20.25 1.37 1.37
bibaum 2 170 183 13 19.14 21.69 2.55 1.28
trident 3 180 188 7 19.13 22.53 3.40 1.13
tufa 8 162 170 8 13.69 17.45 3.76 0.60
*Indicele este calculat ca raport intre cresterea in grosime a cordoanelor si numarul de cordoane pe planta
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
63 | P a g
Fig. B.2.1.1. Fructificarea abundenta in treimea superioara a cordoanelor reduce potentialul
de crestere in inaltime a tulpinilor
Mult mai evidente in schimb sunt cresterile in grosime ale cordoanelor. Indicele de crestere
in grosime ne demonstreaza clar o vigoare sporita in cazul formelor de coroana cu unul, doua sau
chiar trei cordoane verticale fata de tufa multitulpinala, diferentele fiind de aprox 2 ori intre ele.
Analiza comparativa intre momentul plantarii si sfarsitul perioadei de vegetatie a anului
2016 surprinde diferentele corelative dintre numarul si lungimea medie a ramurilor anuale (Tab.
B.2.1.2.). Astfel, constatam ca desi pentru fiecare planta numarul de ramuri a crescut dupa un an de
vegetatie, lungimea acestora s-a redus corespunzator.
Tabelul B.2.1.2. Particularitati de crestere a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de conducere
Soiul Tip
conducere
Nr. cordoane
/ planta
Nr mediu de ramuri
anuale / planta
Lungimea medie a
ramurilor anuale
(cm)
Suma cresterilor
anuale / planta (cm)
Indice
de
crestere
anual*
N
E
R
O
2015 2016 2015 2016 2015 2016
ax 1 12.00 26.00 17.55 7.29 205.77 182.77 1,83
bibaum 2 12.20 85.60 35.76 6.69 444.00 549.93 2.75
trident 3 11.80 93.60 40.00 6.92 458.17 643.15 2.14
tufa 8 18.60 132.80 41.00 6.71 740.00 883.83 1.10
*Indicele este calculat ca raport intre suma cresterilor anuale pe planta in 2016 si numarul cordoanelor pe planta / 100
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
64 | P a g
Pentru a estima energia de crestere a plantelor de aronia in acord cu forma de coroana
realizata, a fost calculata suma cresterilor anuale pe planta. De aici putem surprinde faptul ca odata
cu cresterea numarului de cordoane pe planta, suma cresterilor anuale a fost mai mare, Insa indicele
de crestere anual ne poate preciza in care din situatii volumul de coroana poate fi atins mai repede si
care forma de coroana cu conducere pe verticala este mai productiva sub aspectul cresterilor totale
pe planta.
Asadar, forma de coroana Bibaum asigura un randament mai bun de crestere in volum a
plantelor, fiind la acest moment mai potrivita pentru varsta plantelor si distantele de plantare.
Din datele prezentate in tabelul B.2.1.3. se poate remarca raspunsul plantelor in urma
interventiilor de taiere de formare din primavara, atunci cand din tufa au fost configurate coroane cu
unul, doua, trei sau mai multe cordoane verticale conduse palisat pe sistem de sustinere individual.
Tabelul B.2.1.3. Capacitatea de lastarire de la colet a plantelor de aronia
Soiul Tip
conducere
Nr. cordoane /
planta
Nr mediu de lastari
porniti de la colet
Suma cresterilor
lastarilor de la colet (cm)
Diametrul mediu al
ramurilor de la colet (mm)
N
E R
O
ax 1 12.75 605.00 39.10
bibaum 2 7.40 273.20 35.70
trident 3 5.40 242.60 43.59
tufa 8 2.00 100.40 27.85
Diferente limita 2.00-12,75 100,4-605,00 27,85-43,59
Astfel, cei mai multi lastari porniti de la colet au fost inregistrati la forma de coroana Ax si
Bibaum (Fig. B.2.1.2.) urmat de Trident si cu foarte putini la Tufa.
Practic cu cat interventia de reducere a masei lemnoase a fost mai mare cu atat planta a
format mai multe cresteri din zona coletului. Valorile limita ale numarului de lastari ne arata
diferente de cca 6 ori mai mari intre ax si tufa. La fel si in cazul lungimii acestor lastari. Suma
cresterilor releva diferente consistente intre ax si tufa (de cca 6 ori), insa mai mici intre Trident si
tufa sau Bibaum si tufa (de numai 2,4 ori respective 2,7 ori).
Diametrul ramurilor formate la baza plantelor a variat in general invers proportional cu
lungimea si numarul de lastari de la colet/planta.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
65 | P a g
Fig. B.2.1.2. Aparitia lastarilor de la colet ca urmare a interventiilor de formare a coroanelor
Ax vertical – stanga; Bibaum - dreapta
Dupa cum se cunoaste, aronia este o specie precoce, ce realizeaza productii semnificative
chiar din anul al doilea de la plantare.
In cazul nostru, plantele in varsta de 3 ani au reusit sa fructifice abundant insa numai pe
tronsonul superior acolo unde aveam ramuri de rod. Acest neajuns al repartitiei productiei pe planta
provine din modalitatea de conducere sub forma de tufa compacta din pepiniera ce a dus la
degarnisirea bazei si mijlocului. Ca masura reparatorie, am realizat incizii deasupra mugurilor
ramasi neporniti pe zona degarnisita. Raspunsul plantelor a fost unul foarte bun, prin emiterea de
lastari din aproape toate punctele de incizii.
Totusi, uniformitatea materialului a permis compararea productivitatii formelor de coroana
experimentate, fiind inregistrate toate elementele de fructificare prezente pe planta (Tab. B.2.1.4.).
Estimarea productiei s-a facut pornind de la numarul de inflorecente pe planta, numarul
mediu de flori in inflorescenta, numarul mediu de fructe pe planta si greutatea medie a unui fruct de
aronia. De mentionat faptul ca legarea fructelor a fost una foarte buna iar inflorescentele s-au pastrat
excelent pe planta timp de 2 luni de zile, fara a avea pierderi de productie datorate scuturarii
fructelor mature sau postmaturate (in faza de deshidratare).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
66 | P a g
Tabelul B.2.1.4. Particularitati de fructificare a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de
conducere
Soiul Forma de
coroana
Nr. cordoane
/ planta
Distanta de
plantare
Nr mediu de inflorescente
/ planta
Nu mediu
de flori
in infl
Nr mediu de fructe /
planta
Greutatea medie a
fructului
(g)
Productia pe planta
(g)
Productia la unit de
supraf
(t/ha)
N
E
R
O
ax 1 3.5x0,5 32.68
13.91
454.59
0.73
331.85 1,896
bibaum 2 3,5x1,0 70.51 980.78 715.97 2,045
trident 3 3,5x1,5 69.75 970.16 708.22 1,349
tufa 8 3,5x1,5 53.52 744.50 543.48 1,035
Rezultatele obtinute indica forma de coroana Bibaum si Trident ca fiind cele mai productive
din perspectiva incarcaturii de fructe pe planta (peste 700 g/planta). Totusi, datorita densitatii mai
mari la unitatea de suprafata, forma Bibaum poate genera un spor de productie la hectar, din calcule
reiesind in primul an de la plantare in cazul nostru peste 2 t/ha.
Fig. B.2.1.3. Productivitatea remarcabila a plantelor de aronia
Din cauza portiunilor degarnisite de pe tronsonul median si bazal al tulpinilor, valorizarea
intregii capacitati productive a fost redusa semnificativ. De aceea, pentru a estima corect potentialul
de fructificare al plantelor am procedat la calculul unui indice de productivitate (Tab. B.2.1.5.) pe
segmentele de crestere ce au prezentat rod (treimea superioara a plantelor) si au constituit baza
productiei de anul acesta.
A fost asadar masurata lungimea lastarilor ce au prezentat rod si s-au numarat fructele
formate pe acel lastar roditor. Din raportul celor doua valori, a reiesit o valoare medie a indicelui de
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
67 | P a g
1.98 fructe/cm de lastar. Aceasta valoare ne indica un potential foarte mare de productivitate a
plantei, practic putandu-se astfel estima o greutate de 1.44 g/cm liniar.
Tabelul B.2.1.5. Productivitatea lastarilor de aronia
Specificare Valoare
Dimensiunea medie a lastarului fructifer (cm) 40.27
Nr mediu de bace / lastar fructifer 83.47
Indicele de productivitate a lastarului* 1.98
* Indicele este calculat ca raport intre numarul de bace si lungimea lastarului fructifer
Dimensiunea fructelor de aronia a fost cu siguranta influentata de conditiile pedoclimatice si
tehnologice din acest an. Pentru a verifica si caracteriza corect dimensiunea fructelor soiului ‘Nero’,
am considerat oportun sa calculam indicele de marime rezultat din media celor doua masuratori
(inaltimea si diametrul fructului) (Fig. B.2.1.4.).
IM = DxH / 2 = 11.05
Fig. B.2.1.4. Principalele dimensiuni ale fructului de Aronia melanocarpa ‘Nero’
Masuratoare fruct
Diametru = 12.14 mm
Inaltime = 9.96 mm
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
68 | P a g
B.2.2. Goji modul 1
Materialul biologic obtinut la goji este reprezentat de 3 biotipuri de Lycium barbarum L.
(B1, B2, BUA) si 5 biotipuri de Lycium chinense Mill. (B4/10, AS, S, C9 si Zhong).
Cu plantele in varsta de 1 an a fost realizat un lot experiemental pentru conducerea pe
verticala a biotipurilor de goji in 3 variante de coroana: Ax, Bibaum si Tufa libera (fig. B.2.2.1.).
Datele biometrice primare au fost inregistrate in luna noiembrie 2016 la incheierea perioadei
de vegetatie a plantelor.
Fig. B.2.2.1. Modulul 1 de goji infiintat cu plante de 1 an din 8 biotipuri si 3 tipuri de coroana
Tabelul B.2.2.1. Talia plantelor de goji la data infiintarii modului experimental (1.11.2016) (cm)
Biotip Specia Forma de coroana Media
(cm)
Medie specie
(cm) Ax Bibaum Tufa
B1 Lycium
barbarum
93 57 35 62 62
B2 94 65 52 70
BUA 55 35 69 53
B4/10 Lycium
chinense
123 81 78 94 67
AS 64 40 69 58
S 95 36 36 56
C9 80 45 40 55
Zhong 85 55 74 71
Media 86 52 57 65
Din datele prezentate in tabulul B.2.2.1. se evidentiaza in mod special biotipul B4/10 care
are talia plantelor cea mai mare, depasind 1 m inaltime la forma de coroana Ax vertical (123 cm).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
69 | P a g
Vigoarea deosebita a biotipului se confirma si prin diametrul la colet mai mare in comparatie cu
celelalte plante de goji din Lycium chinense dar mai mic fata de toate biotipurile de Lycium
barbarum.
De remarcat este faptul ca biotipurile din Lycium barbarum au prezentat valori usor
superioare altor biotipuri de Lycium chinense insa ca valori medii acestea s-au situat cu numai 5 cm
mai putin decat la L. chinense.
Toate plantele de goji conduse ca Ax vertical sunt mai inalte decat cele conduse cu 2
cordoane sau tufa, intre ultimele doua nefiind diferente foarte mari in inaltime.
Tabelul B.2.2.2. Diametrul la colet a plantelor de goji la data infiintarii modului experimental
(1.11.2016) (mm)
Biotip Specia Forma de coroana Media
(mm)
Medie specie
(mm) Ax Bibaum Tufa
B1 Lycium
barbarum 3.98 3.21 3.47 3.55 3.92
B2 3.88 3.36 4.28 3.84
BUA 3.77 2.87 6.50 4.38
B4/10 Lycium
chinense 3.08 2.22 2.84 2.71 2.26
AS 2.39 1.70 1.95 2.01
S 2.52 1.62 1.96 2.03
C9 2.69 2.30 2.42 2.47
Zhong 2.11 1.92 2.16 2.07
Media 3.05 2.40 3.20 2.88
Diametrul masurat la colet a scos in evidenta o vigoare mai mare a biotipurilor din Lycium
barbarum fata de cele din Lycium chinense in medie cu 73,45%.
Intre biotipurile de Lycium barbarum, BUA se evidentiaza ca grosime mai mare la colet dar
inaltime mai mica a plantei.
Si in acest caz, al diametrului masurat la colet, in medie, plantele conduse ca Ax vertical au
valori mai mari decat celelalte tipuri de conducere, indiferent de biotip.
O exprimare concludenta a vigorii de crestere va putea fi facuta dupa parcurgerea sezonului
2017 de vegetatie, atunci cand diferentele ne vor indica capacitatea diferita de crestere si dezvoltare
a biotipurilor luate in studiu.
In particular fata de elementele de biometrie inregistrate, mentionam precocitatea
extraordinara a biotipurilor B1 si B2 (Fig. B.2.2.1.) care la doar cateva luni de la transplantare au
format fructe pe toata lungimea tulpinii.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
70 | P a g
Fig. B.2.2.2. Precocitatea mare a biotipurilor B1 si B2 manifestata prin aparitia pe plante a
fructelor inca din primul an de viata
B.2.3. Goji modul 2
Inregistrarea parametrilor biologici la plantele de goji amplasate in modulul 2 ce cuprinde
plante mature de Lycium barbarum L. s-a realizat dupa efectuarea taierilor de transformare din tufa
in mai multe forme de conducere verticala.
Prin datele colectate ne propunem sa remarcam comportarea plantelor din cele doua
biotipuri (‘B1’ si ‘B2’) de Lycium barbarum L. sub aspectul vigorii de crestere si al potentialului de
fructificare, in acest caz tinand cont si de forma de coroana implementata.
Dupa cum se poate observa in tabelul B.2.3.1., diferentele de vigoare sunt destul de reduse
intre biotipurile de goji, mediile indicand un echilibru intre cresterea in inaltime si diametrul la colet
a plantelor la finalul sezonului de vegetatie 2016.
Se remarca insa o vigoare mai mare a plantelor conduse sub forma de tufa evantai
comparativ cu celelalte forme de conducere, gradual descrescand odata cu numarul de tulpini lasate
pe planta.
Prin comparatie, utilizand clasele de vigoare, se pot decela mai bine diferentele intre
sistemele de conducere, evidentiind diferente nesemnificative intre Bibaum si Trident la biotipul
B1sau foarte reduse intre tufa evantai de la cele doua biotipuri. Cele mai slabe ca vigoare au fost
plantele de B1 conduse ca ax vertical si cele formate Bibaum la B2.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
71 | P a g
Tabelul B.2.3.1. Vigoarea de crestere a plantelor de goji in functie de forma de coroana (2016)
Biotipul
Tip conducere
Nr. de
cordoane
/ planta
Inaltimea medie a
plantei (cm)
Diametrul mediu al
tulpinilor (mm)
Clasa de vigoare*
B1
Ax vertical 1 119 9.2 C/D
Bibaum 2 122 11.0 C/C
Trident 3 125 10.3 C/C
Tufa evantai 5 171 11.3 A/B
Media 134 10.4
B2 Ax vertical 1 100 12.9 D/A
Bibaum 2 113 9.0 D/D
Trident 3 140 9.4 B/D
Tufa evantai 6 154 10.2 A/C
Media 127 10.4
*Clasa de vigoare este stabilita in functie de incadrarea in ecarturile de vigoare rezultate din diferentele limita
ale inaltimii si diametrului tulpinilor in proportii egale; H (A=154-171; B=136-153; C=118-135; D=100-117) si D
(A=12,01-13; B=11,01-12; C=10,01-11; D=9,01-10)
Interventiile de formare de la inceputul anului asupra plantelor de goji din cele doua
biotipuri au avut implicatii vizibile asupra cresterilor pe planta, reactiile fiind marcate de o crestere
in general a numarului de ramuri anuale pe planta insotita de o descrestere a lungimii acestor ramuri
(Tab. B.2.3.2). Pentru a estima corect diferentele rezultate din tipul de coroana, a fost calculata
suma cresterilor anuale pe planta, valori care au evidentiat cresteri foarte asemanatoare la biotipul
B1 si foarte diferite la biotipul B2, unde volumul coroanelor a crescut in medie de 2.5 ori fata de
anul precedent.
Aceste diferente provin in special din sporul cresterilor anuale pe plante, numarul de ramuri
mai mare fiind explicat de interventiile de taiere in cepi scurti de 5-10 cm care au determinat
multiplicarea lor de-a lungul tulpinilor de goji (fig. B.2.3.1.).
Interesant este de remarcat faptul ca biotipul B2 a raspuns intr-o maniera mai buna acestor
interventii, amplificand coroana foarte mult.
Aceasta particularitate a plantelor de goji permite cultivatorilor realizarea unor plantatii
incheiate de goji intr-un timp mult mai scurt, numarul de ramuri formate intr-o perioada de
vegetatie fiind in cazul nostru cuprins intre 6,2 ori pana la de 12,3 ori mai mare fata de cel realizat
in anul anterior.
Cel mai mare indice de crestere l-a inregistrat axul vertical la biotipul B2 urmat de Bibaum,
Trident si Tufa evantai. In cazul biotipului B1, tufa a mentinut un ritm de crestere foarte bun, la fel
si axul vertical.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
72 | P a g
Tabelul B.2.3.2. Particularitati de crestere a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere
Biotipul
Tip
conducere
Nr. de
cordoane
/ planta
Nr de ramuri anuale
/planta
Lungimea medie a
ramurilor anuale (cm)
Suma cresterilor anuale
(cm)
Sporul numarului de ramuri
anuale/planta
Indicele de
crestere
anual*
2015 2016 2015 2016 2015 2016 val abs %
B1
Ax vertical 1 4 17 70 15 210 224 13 592 2.24
Bibaum 2 6 29 59 10 293 313 24 508 1.92
Trident 3 9 40 61 13 477 475 31 598 1.58
Tufa evantai 5 12 97 96 14 1190 1401 85 780 2.66
Media 8 46 72 13 543 603 38 619 2.10
B2 Ax vertical 1 3 38 49 13 148 480 35 1250 4.80
Bibaum 2 6 35 50 24 313 749 29 1134 3.75
Trident 3 7 67 71 17 415 1091 61 1387 3.48
Tufa evantai 6 6 70 93 23 616 1489 63 1158 3.34
Media 5 52 66 19 373 952 47 1232 4.00
*Indicele este calculat ca raport intre suma cresterilor anuale pe planta in 2016 si numarul cordoanelor pe planta / 100
Fig. B.2.3.1. Lastarirea
puternica a biotipurilor de
goji ca urmare a
interventiilor de formare a
coroanelor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
73 | P a g
O problema constanta in plantatiile de goji o reprezinta lastarirea si drajonarea abundenta
de-a lungul randului de plante cat si pe intervalul dintre randuri. Acest lucru impiedica intretinerea
prin ierbicidare a randului de plante si chiar a intervalului si scade vigoarea de crestere si
capacitatea productiva a plantelor mama.
Prin mulcirea cu folie de agrotextil de culoare neagra s-a reusit reducerea drastica a
numarului dedrajoni, doar cativa lastari de la baza fiind semnalati la unele dintre plante. De aceea,
sub rezerva posibilei supraincalziri pe perioada de canicula din vara, mulcirea cu folie de agrotextil
reuseste sa mentina sub control atat buruienile cat si drajonii plantelor de goji.
In ceea ce priveste capacitatea de fructificare a biotipurilor de goji, din tabelul B.2.3.3.
putem observa productivitatea biotipului 1 de goji care in total a reusit sa produca cu 45% mai mult
decat biotipul 2. Se evidentiaza aici, pentru ambele biotipuri performanta mai buna a tufei evantai in
raport cu celelalte forme de coroana (Tab. B.2.3.3.), numarul mai mare de tulpini verticale reusind o
productie mai mare pe planta si la unitatea de suprafata (Tab. B.2.3.4.).
Tabelul B.2.3.3. Particularitati de fructificare a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere (2016)
Biotipul
Tip
conducere
Numar de
fructe
ajunse la
maturitate
Greutate
medie a
fructului
Cantitatea
de fructe
recoltate
(I cules)
Cantitatea de
fructe
recoltate
(al II-lea cules)
Cantitatea de
fructe recoltate
(al III-lea cules)
Productia
totala
recoltata de
pe planta
(g) (g) % (g) % (g) % (g)
B1
Ax vertical 296 0.46 57 42 45 33 34 25 136
Bibaum 2419 0.46 109 10 749 67 255 23 1113
Trident 1256 0.46 356 62 84 15 138 24 578
Tufa evantai 4361 0.46 609 30 932 46 466 23 2006
Media 2083 0.46 283 30 452 47 223 23 958
B2 Ax vertical 797 0.42 223 67 35 10 77 23 335
Bibaum 1272 0.42 65 12 346 65 123 23 534
Trident 1618 0.42 204 30 322 47 153 23 680
Tufa evantai 2584 0.42 303 4 532 73 250 23 1085
Media 1568 0.42 199 28 309 49 151 23 659
Inepand cu luna iulie, fructele biotipurilor 1 si 2 de goji au intrat in parga (Fig. B.2.3.2.), iar
in perioada 20 iulie-2 august 2016 s-a realizat primul cules ca varf de maturare a fructelor pe planta.
Un al doilea val de maturare a fructelor important a avut loc in perioada 2-14 septembrie
2016 la aproximativ 30 de zile distanta de primul val de maturare si recoltare. Din datele
inregistrate, acest moment se remarca ca fiind cel mai bogat din punct de vedere al cantitatii de
fructe recoltate de pe plante in decursul sezonului de vegetatie 2016.
Cel de-al treilea val de fructificare si ultimul a fost semnalat in perioada 15 oct – 2 nov
2016, atunci cand aproximativ un sfert din intreaga cantitate recoltata de pe planta a fost culeasa.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
74 | P a g
Mentionam ca de la aparitia primelor flori pe planta de la sfarsitul lunii mai si pana la
sosirea brumelor in toamna, plantele au evoluat constant din perspectiva formarii de flori si fructe in
diferite stadii de crestere si maturare. Pe durata celor trei valuri de maturare, recoltarile s-au realizat
zilnic sau la 2 zile, fiind extreme de migaloase si pretentioase sub aspectul timpului necesar petrecut
pentru culesul intregului lot de plante.
Tabelul B.2.3.4. Estimarea productiei la unitatea de suprafata in functie de densitatea de plantare
asociata formelor de conducere
Biotipul Tip conducere
Distanta de
plantare
Nr de plante/ ha Productia medie
/ planta
Productia
calculata (t/ha)
B1
Ax vertical 3.0x0.4 8333 136 1.13
Bibaum 3.0x0.8 4166 1113 4,64
Trident 3.0x1.0 3333 578 1.93
Tufa evantai 3.0x1.0 3333 2006 6.69
B2 Ax vertical 3.0x0.4 8333 335 2.79
Bibaum 3.0x0.8 4166 534 2.22
Trident 3.0x1.0 3333 680 2.27
Tufa evantai 3.0x1.0 3333 1085 3.62
Fig. B.2.3.2. Fructe de goji ajunse in faza de parga in luna iulie 2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
75 | P a g
Fig. B.2.3.3. Aspect din timpul perioadei de fructificare – Biotip 1
Fig. B.2.3.4. Aspect din timpul perioadei de fructificare – Biotip 2
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
76 | P a g
Pentru stabilirea corecta a formei si dimensiunii fructelor la goji, s-a procedat la masurarea
inaltimiii si a celor doua diametre ale fructului pentru fiecare biotip in parte (fig. B.2.3.5.).
Fig. B.2.3.5. Masuratori pentru determinarea dimensiunii fructelor la biotipurile de goji
Media celor 3 masuratori a indicat biotipul B1 de goji cu fructe mai mari (IM=10,67 mm)
decat cele ale biotipului B2 (IM=9.97). Mult mai mari s-au remarcat fructele biotipului B410
(IM=12,18) si B36 (IM=12,61). Mai jos prezentam valorile celor trei dimensiuni masurate (tab.
B.2.3.5.).
Tab. B.2.3.5. Parametrii de marime ai fructelor de goji in fucntie de biotip
Biotipul Inaltime Diametrul 1 Diametrul 2 Indicele de
marime* (IM)
B1 14.84 8.55 8.61 10.67
B2 13.91 8.11 7.89 9.97
B410 16.05 10.55 9.55 12.18
B36 17.09 10.28 10.46 12.61
*Indicele de marime se calculeaza ca medie aritmetica acelor 3 dimensiuni (HxD1xD2)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
77 | P a g
B.2.4. Coacaz modul 1
Lotul experimental a fost infiintat cu material initial sosit ca tufa si transformat in prealabil
prin taieri de plantare in sistem de conducere Ax, Bibaum si Trident (vezi Cap. B1), tufa ramanand
pe un rand separat pentru a fi utilizata ca martor.
Datorita faptului ca materialul de plantat nu a prezentat ramuri de rod, fructificarea nu a
putut fi urmarita in acest an de studiu, masuratorile si observatiile biometrice fiind facute doar
pentru monitorizarea cresterilor realizate in cursul vegetatiei.
De asemenea, intreaga reactie a plantelor a fost inregistrata prin masuratori cu privire la
numarul de cresteri anuale pe cordoane si la baza plantei, cresterea in inaltime si in grosime, etc.
Tabel B.2.4.1. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de forma de
conducere (2016)
Soiul Tip
coroana
Nr cordoane/planta Inaltimea plantelor la
inceputul perioadei de
vegetatie (cm)
Inaltimea plantelor la
sfarsitul perioadei de
vegetatie (cm)
Diferenta de
crestere in
inaltime (cm)
Jonkheer van Tets Ax vertical 1 69.80 125.20 55.40
White Versailles 73.60 105.60 32.00
Black Reward 94.00 144.80 50.80
Media 79.13 125.20 46.07
Jonkheer van Tets Bibaum 2 67.00 112.60 45.60
White Versailles 68.40 106.10 37.70
Black Reward 91.80 143.70 51.90
Media 75.73 120.80 45.07
Jonkheer van Tets Trident 3 70.47 112.27 41.80
White Versailles 72.20 103.40 31.20
Black Reward 99.53 143.87 44.33
Media 79.63 118.43 38.80
Jonkheer van Tets Tufa ∞ 17.00 70.47 53.47
White Versailles 17.00 72.20 55.20
Black Reward 17.00 99.53 82.53
Media 17.00 80.73 63.73
Coacaz rosu 56.07 105.14 49.07
Coacaz alb 57.80 96.83 39.03
Coacaz negru 75.58 132.98 57.39
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
78 | P a g
Cea mai mare inaltime la sfarsitul perioadei de vegetatie a inregistrat-o soiul ‘Black
Reward’ condus ca ax vertical (144.8 cm). De altfel, in medie toate plantele de coacaz conduse ca
ax vertical au crescut mai mult in inaltime, devansand pe cele conduse Bibaum sau Trident.
Diferentele nu sunt semnificative in cifre absolute insa arata totodata si o vigoare mai mare a
coacazului negru fata de cel alb sau rosu.
Si in cazul tufelor, coacazul negru a demonstrat o crestere mai viguroasa fata de cel alb sau
rosu, cu aprox 30 cm mai inalte, tufele ajungand la sfarsitul perioadei de vegetatie la 82,53 cm.
Cresterile in diametru a tulpinilor au fost influentata atat de numarul de cordoane cat si de
soiul de coacaz. Cel mai mult s-au ingrosat tulpinile plantelor conduse ca ax vertical insa sporul cel
mai mare l-au avut plantele conduse ca tufa urmate apoi de cele ax vertical.
Tabel B.2.4.2. Evolutia cresterilor in grosime a plantelor de coacaz in functie de forma de
conducere (2016)
Soiul Tip
coroana
Nr cordoane /
planta
Diametrul
cordoanelor la
plantare (mm)
Diametrul cordoanelor
la sfarsitul perioadei de
vegetatie (mm)
Diferenta de
crestere in
grosime (mm)
Jonkheer van Tets Ax vertical 1 7.92 18.21 10.29 White Versailles 5.65 16.76 11.11 Black Reward 8.06 19.71 11.65
Media 7.21 18.23 11.02
Jonkheer van Tets Bibaum 2 7.20 15.84 8.64 White Versailles 6.24 16.99 10.75 Black Reward 10.01 17.19 7.18
Media 7.82 16.67 8.86 Jonkheer van Tets Trident 3 7.20 17.54 10.34
White Versailles 6.24 16.72 10.49
Black Reward 10.01 19.15 9.14
Media 7.82 17.80 9.99 Jonkheer van Tets Tufa ∞ 9.60 18.04 12.40
White Versailles 7.46 19.22 14.83
Black Reward 9.87 15.92 10.11
Media 8.98 17.73 12.67
Coacaz rosu 7.98 17.41 9.43
Coacaz alb 6.40 17.42 11.03
Coacaz negru 9.49 17.99 8.51
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
79 | P a g
Urmarind evolutia cresterilor plantelor de coacaz din campul experiemental observam o
crestere mai abundenta a acestora in sistem de conducere vertical Trident, acolo unde coacazul
negru spre exemplu a atins valori de 1527,4 cm crestere total pe planta (tab. B.2.4.3.) intr-un sezon
de vegetatie (2016).
Cele mai mari cresteri le-a inregistrat si coacazul rosu tot condus ca Trident insa cel alb a
format o coroana mai bogata in varianta de tufa.
Daca in cazul formelor de coroana cu mai multe cordoane cat si la tufa, ponderea mare in
total cresteri pe planta a revenit acelor ramuri anuale aparute prin evolutia mugurilor situati pe
cordoane sau cepi, in cazul axului vertical se remarca o explozie a cresterilor de la baza plantelor,
acesti lastari de colet detinand peste 50% din cresterile formate pe planta in 2016.
Astfel, se retine raspunsul prompt si destul de agresiv din partea plantelor asupra carora s-a
intervenit prin taieri mai drastice in scopul formarii sistemelor vertical din plante furnizate cu
coroana ramificata de tip tufa.
Coacazul condus in forma de Bibaum a reactionat mai slab in comparatie cu Axul vertical in
ceea ce priveste lastarirea, cca 35% din total cresteri pe planta fiind reprezentate de acesti lastari. In
mod firesc, aceasta emisie de lastari a scazut mai mult la Trident unde ponderea s-a redus la 27%
din total cresteri pe planta pentru ca la tufa, doar 3% din total sa fie dat de lastarii bazali.
Si intre specii se poate constata o diferenta de comportament in sensul ca la soiul White
Versailles (coacaz alb), numarul de lastari de la colet a fost mai mare decat la cel rosu sau negru.
In toate masuratorile efectuate, se poate observa vigoarea mai mare de crestere a coacazului
negru. Suma totala a cresterior anuale pe planta este depasita de peste 2 ori ca valoare comparativ
cu suma cresterilor la coacazul rosu si cel alb.
Fig. B.2.4.1. Diferentele de
inaltime intre cele 2 sisteme
de conducere (tufa si
cordoane verticale) spre
sfarsitul perioadei de
vegetatie 2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
80 | P a g
Tabel B.2.4.3. Particularitatile de crestere ale coacazului in diferite forme de coroana sub impactul taierilor de formare din primul an de la plantare
Soiul Tip
coroana
Nr
cordoane
/ planta
Nr mediu
de cresteri
pe
cordoane
Lungimea medie
a cresterilor
anuale de pe
cordoane (cm)
Suma
cresterilor
anuale de pe
cordoane (cm)
Nr mediu de
lastari porniti
de la colet
Lungimea medie a
lastarilor porniti de la
colet (cm)
Suma cresterilor
lastarilor porniti
de la colet (cm)
Suma totala a
cresterilor anuale
de pe planta (cm)
J. van Tets Ax 1 4.80 57.61 255.00 2.80 87.15 243.20 498.20
White Versailles 7.40 24.36 188.70 7.80 55.88 409.40 598.10
Black Reward 13.00 38.56 500.20 4.80 112.26 535.80 1036.00
Media 8.40 40.18 314.63 5.13 85.10 396.13 710.77
J. van Tets Bibaum 2 10.00 36.00 353.20 2.20 53.37 109.40 462.60
White Versailles 9.40 19.85 200.20 5.40 59.05 325.80 526.00
Black Reward 19.80 45.41 911.40 4.60 86.70 382.20 1293.60
Media 13.07 33.75 488.27 4.07 66.37 272.47 760.73
J. van Tets Trident 3 14.40 30.88 439.60 4.20 53.60 226.00 665.60
White Versailles 14.00 19.17 269.00 5.20 61.23 304.40 573.40
Black Reward 34.40 41.10 1338.40 2.60 81.12 189.00 1527.40
Media 20.14 29.75 643.74 4.08 64.39 242.79 886.53
J. van Tets Tufa ∞ 11.00 33.26 352.20 2.20 21.90 59.60 411.80
White Versailles 20.40 29.44 594.00 1.00 16.45 31.60 625.60
Black Reward 31.60 42.15 1345.80 0.20 3.00 3.00 1348.80
Media 21.00 34.95 764.00 1.13 13.78 31.40 795.40
Coacaz rosu 10.05 39.44 350.00 2.85 54.01 159.55 509.55
Coacaz alb 12.80 23.21 312.98 4.85 48.15 267.80 580.78
Coacaz negru 24.70 41.81 1023.95 3.05 70.77 277.50 1301.45
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
81 | P a g
B.2.5. Coacaz modul 2
Estimarea impactului taierilor de formare si incadrare a plantelor mature de coacaz in forme
de coroana cu conducere pe verticala s-a realizat prin inregistrarea si interpretarea in cele ce
urmeaza a datelor biometrice. Acestea cuprind informatii cu privire la cresterea si fructificarea celor
doua soiuri de coacaz supuse procesului de palisare si taiere in uscat si verde.
Tabel B.2.5.1. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de numarul
cordoanelor lasate pe planta (2016)
Soiul Nr cordoane /
planta
Inaltimea plantelor la
inceputul perioadei de
vegetatie (cm)
Inaltimea plantelor la sfarsitul
perioadei de vegetatie (cm)
Diferenta de
crestere in
inaltime (cm)
Elite 1 83 87 4
Tinker 128 138 10
Media 105.5 112.5 7
Elite 2 78 88 10
Tinker 113 127 14
Media 95.5 107.5 12 Elite 3 106 111 5
Tinker 89 114 25
Media 97.5 112.5 16 Elite 4 106 112 6
Tinker 121 135 14
Media 113.5 123.5 10 Elite 5 119 123 3
Tinker 120 135 15
Media 119.5 129 9.5 Elite 6 108 113 5
Tinker 130 133 3
Media 119 123 4 Elite tufa 125 129 4
Tinker 139 153 14
Media 132 141 9 Coacaz rosu 104 109 5
Coacaz negru 120 134 14
Vigoarea mai mare a plantelor cu mai multe tulpini verticale (4, 5, 6 cordoane) lasate la
taierea de formare in primavara pe tufa (tab. B.2.5.1.), exprimata prin cresterea in inaltime arata o
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
82 | P a g
nutritie mai buna si o sinteza mai mare a asimilatelor cu efecte atat in crestere cat si in fructificare si
diferentiere. In sezonul de vegetatie curent, cel mai mult au crescut in inaltime ca diferenta a taliei
plantelor cele cu 3 tulpini urmate de cele cu 2 tulpini si cele cu 4 tulpini.
Forma clasica de coroana tufa a mentinut o talie mai mare atat la debutul cat si la incheierea
perioadei de vegetatie a plantelor.
Soiul ‘Tinker’ de coacaz negru se dovedeste a fi mai viguros decat soiul ‘Elite’ de coacaz
rosu, valorile inaltimii plantei fiind in favoarea acestuia de la inceput si pana la sfarsitul perioadei
de vegetatie.
Tabel B.2.5.2. Evolutia cresterilor in grosime a plantelor de coacaz in functie de numarul
cordoanelor lasate pe planta (2016)
Soiul Nr cordoane /
planta
Diametrul cordoanelor la
inceputul perioadei de
vegetatie (mm)
Diametrul cordoanelor la
sfarsitul perioadei de vegetatie
(mm)
Diferenta de
crestere in
grosime (mm)
Elite 1 11.12 14.24 3.12
Tinker 14.51 19.99 5.48
Media 12.81 17.11 4.30
Elite 2 12.68 13.73 1.05
Tinker 15.59 19.54 3.95
Media 14.13 16.63 2.50
Elite 3 11.39 15.95 4.55
Tinker 15.88 20.81 4.93
Media 13.63 18.38 4.74
Elite 4 12.84 19.09 6.25
Tinker 16.21 20.49 4.28
Media 14.52 19.79 5.26
Elite 5 13.42 18.36 4.94
Tinker 17.73 20.07 2.34
Media 15.56 19.21 3.64
Elite 6 14.50 15.60 1.10
Tinker 13.53 15.71 2.17
Media 14.01 15.65 1.63
Elite tufa 12.99 17.15 4.16
Tinker 17.67 19.59 1.93
Media 15.33 18.37 3.04
Coacaz rosu 14.29 17.88 3.59
Coacaz negru 13.16 16.82 3.66
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
83 | P a g
Nu acelasi lucru il putem spune si in cazul diametrului masurat la colet, in acest caz, valorile
intre cele doua specii de coacaz fiind asemanatoare, dar in favoarea coacazului rosu care a
inregistrat in medie pe intraga experienta la sfarsitul perioadei de vegetatie cordoane mai groase cu
aprox 6% mai mult. Uitandu-ne la diferentele inregistrate intre perioda de debut si cea de sfarsit a
perioadei de vegetatie, constatam o crestere ceva mai intensa in grosime a coacazului negru fata de
cel rosu insa nesemnificative, de sub 0.1 mm.
Cel mai mare spor de crestere in diametru de 48,67% l-a inregistrat soiul ‘Elite’ de coacaz
rosu condus pe 4 tulpini iar cel negru in firma de ax, cu 37.76%. Insa diametrele cele mai mari la
finalul perioadei de vegetatie au fost masurate tot la coacazul negru (Tab. B.2.5.2.) condus pe 3, 4
sau 5 cordoane verticale (peste 2 cm in diametru).
Analizand datele din tabelul B.2.5.3. cu privire la particularitatile de crestere ale coacazului
rosu si negru, observam o crestere foarte buna a plantelor conduse cu 5 cordoane verticale, in medie
cu 1340 cm intr-un singur sezon de vegetatie. Coacazul negru a fost leader cu 1708 cm cresteri
anuale.
Si din aceste valori sintetice se constata o vigoare mai mare a coacazului negru fata de cel
rosu, indiferent de sistemul de conducere a plantelor, soiul Tinker crescand in medie de aproape 2
ori mai mult decat soiul Elite.
Sub aspectul numarului de ramuri anuale formate in 2016 pe planta, se poate observa ca tot
varianta de conducere cu 5 cordoane a reactionat cel mai bine, diferentele fata de momentul
formarii coroanelor fiind de 60 de ramuri la coacazul negru si de 41 la coacazul rosu.
Cel mai mare numar de ramuri scurte tip buchet s-au format pe cordoanele plantelor de
coacaz rosu (90 de buchete la varianta cu 4 cordoane verticale) iar pe cel negru in aceasi varianta cu
74 de buchete pe planta.
Reactia plantelor la taierile de formare au fost deosebit de interesante si sub aspectul emiterii
de la baza plantelor a lastarilor de colet care au fost mai prezenti la coacazul negru decat la cel rosu
insa la variante de conducere diferite. Astfel, in medie 8 lastari au fost numarati la plantele de
Tinker conduse cu 5 si 6 cordoane verticale, numarul acestora descrescand in raport cu numarul de
cordoane de pe planta. In schimb, cele mai multe cresteri de acest tip s-au remarcat la coacazul rosu,
la plantele conduse ca Ax si Bibaum (cate 5 respectiv 6 lastari de colet).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
84 | P a g
Tabel B.2.5.3. Particularitatile de crestere ale coacazului sub impactul taierilor de formare si incadrare in forme de conducere verticale
Soiul Nr
cordoane /
planta
Nr de ramuri anuale /
planta
Diferenta nr
ramuri anuale
Suma cresterilor
anuale/planta (cm)
Diferenta de
crestere anuala
(cm)
Nr buchete
formate pe
planta (2016)
Nr lastari
proniti de
la colet
Lungimea
lastarilor porniti
de la colet (cm)
Total cresteri
anuale pe
planta (cm) 2015 2016 2015 2016
Elite 1 2 11 9 17 95 78 4 6 252 347
Tinker 6 16 10 52 429 377 20 5 174 603
Media 4 14 10 35 262 228 12 6 213 475
Elite 2 5 13 8 60 153 93 9 6 204 357
Tinker 4 21 18 62 473 411 25 6 211 684
Media 5 17 13 61 313 252 17 6 208 521
Elite 3 14 23 9 60 230 170 74 5 191 421
Tinker 6 34 29 52 847 795 72 3 164 1011
Media 10 29 19 56 539 483 73 4 178 716
Elite 4 11 30 19 71 444 373 90 4 272 715
Tinker 4 58 54 62 1095 1033 74 7 403 1498
Media 8 44 37 67 770 703 82 6 338 1107
Elite 5 10 52 41 68 954 887 65 0 17 972
Tinker 7 66 60 122 1249 1127 40 8 459 1708
Media 9 59 51 95 1102 1007 53 4 238 1340
Elite 6 16 35 19 138 321 183 24 1 30 351
Tinker 9 34 25 175 556 382 59 8 189 745
Media 13 35 22 157 439 283 42 5 110 548
Elite tufa 16 51 36 165 775 610 84 3 136 911
Tinker 13 59 46 151 1312 1161 73 5 299 1610
Media 15 55 41 158 1044 886 79 4 218 1261
Coacaz rosu 11 31 20 83 425 342 50 4 157 582
Coacaz negru 7 41 35 97 852 755 52 6 271 1123
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
85 | P a g
Capacitatea de productie in primul an dupa taierile de formare se poate observa din
elementele de productie prezentate mai jos in tabelul B.2.5.4.
Datele medii centralizate, releva faptul ca plantele de coacaz rosu au fost mai productive
decat cele de coacaz negru, cu aproximativ 37 % mai mult indiferent de varianta de cultura.
Tabel B.2.5.4. Particularitatile de fructificare ale coacazului sub impactul taierilor de formare si
incadrare in forme de conducere verticale (2016)
Soiul Nr
cordoane /
planta
Nr de
inflorescente /
planta
Nr mediu de
flori /
inflorescenta
Nr de fructe
legate
Greutatea medie
a unui fruct (g)
Productia pe
planta (g)
Elite 1 68.8 8 5.6 0.45 173.77
Tinker 23.55 8.5 5.5 0.93 120.36
Media 46.18 8.25 5.55 0.69 147.07
Elite 2 68.96 8 5.6 0.45 173.77
Tinker 23.53 8.5 5.5 0.93 120.36
Media 46.25 8.25 5.55 0.69 147.07
Elite 3 68.91 6.16 5.6 0.45 173.77
Tinker 23.55 6.05 5.5 0.93 120.36
Media 46.23 6.11 5.55 0.69 147.07
Elite 4 123.3 8.75 7.95 0.48 470.2
Tinker 47.57 6.66 6.05 1.04 299.6
Media 85.44 7.71 7.00 0.76 384.90
Elite 5 151.19 7.04 6.4 0.56 542.35
Tinker 90 6.22 5.65 0.97 493.35
Media 120.60 6.63 6.03 0.77 517.85
Elite 6 68.96 8 5.6 0.45 173.77
Tinker 23.53 8.5 5.5 0.93 120.36
Media 46.25 8.25 5.55 0.69 147.07
Elite tufa 180.99 7.65 6.95 0.62 780.69
Tinker 113.8 5.83 5.3 0.89 533.03
Media 147.40 6.74 6.13 0.76 656.86
Coacaz rosu 104.44 7.66 6.24 0.49 355.47
Coacaz negru 49.36 7.18 5.57 0.95 258.20
Se remarca sistemul de conducere cu 5 cordoane verticale care atat pentru coacazul negru
cat si pentru cel rosu a oferit conditii mai bune pentru formarea fructelor. De asemenea, un lucru
foarte important este acela ca in aceasta varianta, dimensiunea bacelor a fost cea mai mare,
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
86 | P a g
rezultand si un avantaj din perspectiva asigurarii unor parametrii de calitate la fructele de coacaz
pentru consum in stare proaspata.
In sistemul de conducere cu 4 cordoane verticale, soiul de coacaz rosu dar si cel negru a
format cel mai mare numar de bace in inflorescenta, de asemenea cu inpact pozitiv in asigurarea
unei productii de calitate superioara.
Mentionam ca odata cu palisarea si organizarea arhitecturii plantelor pe verticala, s-a obtinut
o timpurietate in maturarea fructelor atat la soiul Tinker cat si la Elite de aproximativ 8-10 zile. In
conditiile anului 2016, primele fructe ajunse la maturitate pe planta au fost cele ale soiului Elite in
26 mai 2016 !
In concluzie, se poate spune ca pentru productivitate, tufa si sistemele verticale de
conducere cu 4 sau 5 cordoane verticale au fost cele mai bune iar din punct de vedere al asigurarii
calitatii fructelor, se recomanda formele de conducere verticale cu 4 si 5 brate. Fiind primele date
obtinute in premiera in tara noastra legat de aceste sisteme de conducere, consideram necesar
parcurgerea a cel putin un sezon de vegetatie pentru validarea si confirmarea acestor performante.
Fig. B.2.5.1. Aspect din timpul fructificarii soiului Tinker condus pe verticala
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
87 | P a g
Fig. B.2.5.2. Aspect din timpul fructificarii soiului Elite condus pe verticala
B.2.6. Afin modul 1
O solutie inovativa de conducere a plantelor de afin este aceea de dresare a tulpinilor pe
suporti de bambusi si repartizarea spatiala a acestora aplatizat prin alocarea de distante optime intre
cordoanele considerate elementele productive de baza (vezi cap B.1.).
Pentru aceasta etapa prezentam indicatorii biometrici aferenti cresterii si dezvoltarii
vegetative a plantelor, partea de fructificare urmand a se completa in anul urmator atunci cand pe
ramuri vom avea muguri de rod diferentiati in acest sezon.
Inaltimea cea mai mare a plantelor de afin a fost masurata la forma de conducere ax vertical,
cu un maxim de 140 cm la Coville iar cea mai mare crestere in grosime a avut-o acelasi soi condus
ca tufa, situatie in care a ajuns in luna noiembrie la un diametru de 46.43 mm. Soiul Coville s-a
dovedit a fi mai viguros iar valorile au crescut pe masura ce numarul de cordoane pe planta a fost
mai mare.
Numarul de ramuri a crescut si el gradual pe planta, in functie de numarul de cordoane, fiind
cel mai mare la tufa (116 ramuri anuale) si Trident (102 ramuri anuale). In acceasi directie s-au
semnalat si cresterile totale pe planta calculate ca suma a lungimilor ramurilor anuale. Astfel, cea
mai mare crestere a avut-o soiul Blueray in forma de conducere tufa (2599 cm) si cel mai putin pe
Ax vertical (1946 cm).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
88 | P a g
Tabel B.2.6.1. Vigoarea plantelor de afin in sisteme de conducere inovative (2016)
Soiul Forma de
conducere
Nr
cordoane
/ planta
Inaltimea
plantelor
(cm)
Diametrul cordoanelor la
inceputul perioadei de
vegetatie (mm)
Diametrul cordoanelor
la sfarsitul perioadei de
vegetatie (mm)
Diferenta de
crestere in
grosime (mm)
Blueray Ax vertical 1 124 10.76 18.05 7.29
Coville 140 10.38 18.77 8.39
Media 132 10.57 18.41 7.84
Blueray Bibaum 2 124 9.64 18.54 8.89
Coville 126 10.82 23.75 12.93
Media 125 10.23 21.14 10.91
Blueray Trident 3 128 10.77 20.25 9.48
Coville 129 8.80 26.58 17.78
Media 129 9.79 23.42 13.63
Blueray Tufa 5 103 7.69 14.38 6.68
Coville 3 76 9.41 46.43 37.02
Media 90 9.41 31.96 22.55
Blueray 120 9.72 17.80 8.09
Coville 118 9.85 28.88 19.03
Tabel B.2.6.1. Particularitati de crestere la plantele de afin in sisteme de conducere inovative (2016)
Soiul Forma de
conducere
Nr
cordoane
/ planta
Nr de ramuri anuale
/ planta
Diferenta nr
de ramuri pe
planta
Suma lungimii
cresterilor anuale /
planta (cm)
Diferenta sumei
cresterilor
anuale pe planta
03.2015 11.2016 03.2015 11.2016 (cm)
Blueray Ax
vertical
1 14 70 56 651 1946 1295
Coville 15 85 70 568 2153 1585
Media 15 78 63 610 2050 1440
Blueray Bibaum 2 24 108 84 791 2312 1521
Coville 14 83 69 540 2230 1690
Media 19 96 77 666 2271 1606
Blueray Trident 3 14 91 77 618 2216 1598
Coville 21 112 91 709 2347 1638
Media 18 102 84 664 2282 1618
Blueray Tufa 5 15 129 114 448 2599 2151
Coville 3 14 103 89 431 2127 1696
Media 15 116 102 440 2363 1924
Blueray 17 100 83 627 2268 1641
Coville 16 96 80 562 1668 1652
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
89 | P a g
Fig.B.2.6.1. Vigoarea soiului Coville in sistem de conducere pe vertical (iulie 2016)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
90 | P a g
C. TESTAREA UNOR METODE NOI DE CULTIVARE A AFINULUI ÎN
CONTAINER, ÎN CÂMP ȘI SPAȚII PROTEJATE
C.1. Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura
Pentru acest obiectiv, a fost realizata o constructie tip solar care a fost acoperit cu 3 tipuri de
folii (fig. C.1.1) cu grade diferite de selectie si retinere a temperaturii si luminii in interior.
Lotul experimental a fost amenjat tinand cont ca fiecare soi (Bluetta, Coville si Eliott) sa fie
testat in fiecare versiune de folie cat si in exteriorul solarului (cate 7 plante/soi/variant de acoperire
si in exterior). Cultura afinului este de tip contaneirizat (vezi cap. A.4.).
De asemenea, alegerea soiurilor nu a fost intamplatoare, Bluetta find dintre primele soiuri
care isi matureaza fructele la afin, Coville de mijloc de sezon dar cu un grad mai mare de esalonare
a productiei si Eliott ca soi reprezentativ pentru cele tarzii de sfarsit de sezon. Prin protejarea
plantelor dorim sa experimentam posibilitatea largirii perioadei de consum in stare proaspata a
fructelor de afin atat in sensul timpurietatii cat si al tardivitatii.
Acoperirea solarului cu cele 3 tipuri de folii (Fig. C1.2., C.1.3, C.1.4.) urmareste pe de o
parte acumularea de temperaturi pozitive in interior care sa devanseze productia cu atentie asupra
soiului Bluetta cat si efectul acestora asupra cresterii si fructificarii.
Masuratorile biometrice efectuate in timpul vegetatiei, dupa instalarea solarului si
introducerea plantelor in conditii protejate si pana la incheierea acesteia in aceasta toamna pun in
evidenta comportarea diferita a plantelor de afin si asigura pentru prima data in tara noastra
informatii stiintifice cu privire la pretabilitatea acestei culturii in spatii protejate.
In acest scop, au fost inregistrate date cu privire la talia plantelor, diametrul la colet al
acestora, evolutia cresterilor pe planta, numarul si lungimea lor medie si maxima etc.
Fructificarea a fost urmarita in dinamica fiind colectate date despre numarul de inflorescente
si flori formate pe planta, numarul de fructe si greutatea acestora, productia estimata pe planta si in
variantele de cultura protejata sau afara.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
91 | P a g
Fig. C.1.1.a. Solar afin
– vedere din fata
Fig.C.1.1.b. Solar afin
– vedere din lateral
Fig. C.1.1.c. Solar afin
– vedere din spate
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
92 | P a g
Fig. C.1.2. Caracteristicile foliei galbene ce acopera primul tronson al solarului
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
93 | P a g
Fig. C.1.3. Caracteristicile foliei difuze ce acopera tronson de mujloc al solarului
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
94 | P a g
Fig. C.1.4. Caracteristicile foliei clare ce acopera ultimul tronson al solarului
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
95 | P a g
Inaltimea plantelor a fost masurata la inceputul experientei, in luna martie a anului 2016 si la
sfarsitul perioadei de vegetatie derulata in cadrul spatiului protejat si afara. A fost de asemenea
calculate diferenta de crestere in inaltime penru fiecare soi si varianta de cultura.
Datele inregistrate in tab. C.1.1. evidentiaza efectul stimulator al foliei de culoare galbena
asupra cresterii plantelor, cu o medie de 150 cm indiferent de soi si un maxim de 153 cm la soiul
Coville. In cazul foliei difuze, de asemenea cu influenta pozitiva asupra proceselor de crestere a
inregistrat o valoare maxima a inaltimii in luna noiembrie 2016 de 159 cm la soiul Eliott.
Sporul de crestere in inaltime cel mai mare l-am remarcat la soiul Coville unde sub folia
galbena a reusit o crestere in inaltime de 2,5 ori, respectiv cu 91 cm mai mult decat in momentul
introducerii in solar.
In toate variantele soiul Coville a performat sub aspectul vigorii de crestere inclusiv din
perspectiva cresterii in diametru (tab. C.1.2.) unde sub folia difuza a ajuns la un maxim de 31.3 mm
in zona coletului.
Cel mai putin viguros a fost soiul Bluetta atat ca inaltime cat si ca evolutie in grosime a tufei
in zona coletului.
Fig. C.1.5. Aspecte ale vigorii plantelor din spatiul protejat la inceputul si spre sfarsitul perioadei de
vegetatie (Bluetta-rd stanga; Coville-rd central; Eliott-rd dreapta)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
96 | P a g
Tab. C.1.1. Evolutia inaltimii plantelor de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (cm), 2016
Soi / Tip
Folie/
Luna
Galbena Difuza Clara Exterior Media
martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif martie nov Dif
Bluetta 84 148 64 82 143 61 82 132 49 75 126 51 81 137 56
Coville 62 153 91 62 146 84 68 136 68 61 120 58 63 138 75
Eliott 94 149 55 98 159 61 90 143 53 86 124 38 92 144 52
Media 80 150 70 80 149 69 90 137 57 74 123 49 79 140 61
Tab. C.1.2. Diametrul plantelor de afin la sfarsitul perioadei de vegetatie sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm), noiembrie 2016
Soi / Tip folie Galbena Difuza Clara Exterior Media
Bluetta 26.23 26.70 24.03 25.43 25.60
Coville 25.90 31.30 29.45 30.25 29.23
Eliott 23.91 28.58 31.72 20.83 26.26
Media 25.35 28.86 28.40 25.50 27.03
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
97 | P a g
Privind evolutia numarului de ramuri anuale (tab. C.1.3.) sub influenta diferitelor folii
constatam o valoare aproape dubla de ramuri formate de soiul Eliott sub protectia foliei de culoare
galbena, folie ce a influentat pozitiv ramificarea in medie la toate soiurile.
Folia difuza nu a avut o influenta clara asupra numarului de ramuri crescute pe plante, acesta
fiind identic cu cel al plantelor ce au vegetat in afara solarului (47.86).
Folia clara in schimb a scazut numarul de ramuri anuale pe planta, cel mai mare impact
avandu-l asupra soiurior Coville si Eliott.
O diferenta foarte mare in evolutie intre soiuri se observa la Coville care a ramificat cel mai
putin (doar 19,11 ramuri formate la sfarsitul vegetatiei) in comparatie cu Eliott care a reusit sa
formeze in medie 62,36 ramuri pe planta.
Lungimea acestor cresteri insumate ofera o alta viziune asupra modului de crestere a
soiurilor de afin in spatiu protejat (tab. C.1.4.). Daca pana acum mentionam soiul Coville ca cel mai
viguros sub aspectul cresterii in inaltime si a diametrului la colet, iata ca din prisma cresterilor
totale pe planta, lucrurile stau diferit. In cifre absolute, soiul Coville a avut cea mai mica lungime a
cresterilor pe planta (1092 cm).
Cel mai mult a valorificat spatiul protejat soiul Bluetta care a demonstrat ca poate sa-si
amplifice volumul de coroana prin lungimi cu aprox 43% mai mult decat Coville sau cu cca. 15%
mai mult fata de Eliott.
Apreciind valorile medii ale cresterilor sub influenta foliilor de diferite culori, remarcam o
influenta negativa a foliei galbene comparative cu celelalte folii sau cu exteriorul solarului. Toate
soiurile au inregistrat cresteri mai scurte ale lastarilor in cursul verii, totalizand astfel 1734 cm in
luna noiembrie soiul Eliott, 2019 cm soiul Bluetta si 1279 cm soiul Coville.
Fig. C.1.6. Ramificarea foarte buna a soiului Eliott; etapa de crestere intensa a lastarilor
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
98 | P a g
In ceea ce priveste lungimea medie sau maxima a lastarilor formati pe planta (tab. C.1.5.),
putem spune ca acestea au variat cu sistemul de cultura si tipul de soi. Astfel, soiul Coville a format
cei mai lungi lastari atat ca maxime cat si ca valori medii a acestora. Ceva mai scurti (cu cca 5-7
cm) au fost observati sub folia de culoare galbena si cea clara.
Soiul Eliott a dezvoltat cei mai scurti lastari ca valorea medie (24.18 cm) sau maxima
(110.29 cm), folia galbena si in acest caz reducand intensitatea de crestere a acestora.
Folia difuza a avut un comportament neutru fata de cresterea in lungime a lastarilor iar cea
clara similar cu cea galbena.
Influenta foliilor asupra diferentierii mugurilor de rod s-a facut simtita cu precadere la soiul
Eliott care dupa parcurgerea sezonului de vegetatie a reusit sa formeze un numar mediu de 106
muguri de rod sub folia clara si de 105 muguri de rod sub folia galbena. Insa surprinzator, folia
difuza a avut un impact negativ puternic asupra acestui process calitativ, sub aceasta reusind sa
diferentieze numai 69 de muguri de rod in medie pe planta.
De remarcat faptul ca in toate variantele, soiul Eliott a format un numar aprox dublu de
muguri de rod fata de celelalte soiuri.
Folia clara a avut o influenta pozitiva asupra procesului de diferentiere, iar cea difuza o
influenta nengativa, valorile neutre fiind prezente la folia galbena si la exterior (74 de muguri
diferentiati).
Fig. C.1.7. Diferentierea mugurilor de rod la soiul Eliott
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
99 | P a g
Tab. C.1.3. Formarea de ramuri anuale de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)
Soi / Tip
Folie/
Luna
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif
Bluetta 39.71 53.86 14.15 34.14 47.86 13.72 34.57 52.43 17.86 34.57 47.86 13.29 35.75 50.50 14.76
Coville 18.29 29.29 11.00 19.29 29.86 10.57 12.86 27.43 14.57 16.14 29.86 13.72 16.65 29.11 12.47
Eliott 35.29 68.29 33.00 36.43 65.86 29.43 35.86 49.43 13.57 30.71 65.86 35.15 34.57 62.36 27.79
Media 31.10 50.48 19.38 29.95 47.86 17.91 27.76 43.10 15.34 27.14 47.86 20.72 28.99 47.33 18.34
Tab. C.1.4. Suma cresterilor pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)
Soi / Tip
Folie/
Luna
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif
Bluetta 492 2019 1527 477 2051 1574 471 2087 1616 520 2051 1531 490 2052 1562
Coville 224 1279 1055 281 1341 1060 216 1360 1144 231 1341 1110 238 1330 1092
Eliott 550 1734 1184 732 2039 1307 610 1998 1388 478 2039 1561 593 1953 1360
Media 422 1678 1256 497 1810 1313 432 1815 1383 410 1810 1400 440 1778 1338
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
100 | P a g
Tab. C.1.5. Dimensiunile medii si maxime ale lastarilor formati pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara, 2016
Soi
Lungime
ramura
(cm)
Tip folie
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif
Bluetta mediu 11.99 36.71 24.72 14.09 42.91 28.82 14.05 37.48 23.43 14.9 39.22 24.32 13.76 39.08 25.32
maxim 44.00 135.86 91.86 44.29 134.29 90.00 40.57 117.29 76.72 54.14 134.29 80.15 45.75 130.43 84.68
Coville mediu 12.74 42.76 30.02 14.79 42.96 28.17 17.27 47.11 29.84 14.46 41.27 26.81 14.82 43.53 28.71
maxim 50.86 141.86 91.00 52.43 148.43 96.00 51.86 143.71 91.85 46.14 148.43 102.29 50.32 145.61 95.29
Eliott mediu 16.31 24.18 7.87 21.03 33.23 12.2 16.77 39.75 22.98 16.59 42.74 26.15 17.68 34.98 17.30
maxim 54.86 110.29 55.43 72.43 115.86 43.43 50.71 126.71 76.00 55.57 115.86 60.29 58.39 117.18 58.79
Media mediu 13.68 34.55 20.87 16.63 39.7 23.07 16.03 41.45 25.42 15.32 41.08 25.76 15.42 39.20 23.78
maxim 49.90 129.33 79.43 56.38 132.86 76.48 47.71 129.24 81.53 51.95 132.86 80.91 51.49 131.07 79.59
Tab. C.1.6. Diferentierea mugurilor de rod la plantele de afin initial si sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)
Soi / Tip
Folie/
Data
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif Martie Nov Dif
Bluetta 28 73 46 38 43 4 36 70 34 27 56 29 32.25 60.5 28.25
Coville 25 44 20 23 42 19 23 69 46 24 63 39 23.75 54.5 30.75
Eliott 24 105 82 34 69 35 53 106 53 34 102 69 36.25 95.5 59.25
Media 26 74 49 32 51 20 37 82 45 28 74 45 30.75 70.25 39.5
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
101 | P a g
Fig. C.1.8. Materialul biologic de afin pregatit in casa de vegetatie a USAMV Bucuresti pentru
infiintarea experientei in spatiu protejat si afara
Din punct de vedere calendaristic, plantele de afin au inceput sa infloreasca de la sfarsitul
lunii martie si in prima saptamana a lunii aprilie (fig. C.1.9.). Primele fructe legate au fost remarcate
la sfarsitul lunii aprilie (fig. C.1.10.), pentru ca in luna mai acestea sa se afle in plina crestere (fig.
C.1.11.). Devansarea fenologica a infloritului si de aici a tuturor celorlate etape ale fructificarii au
fost cauzate de cresterea plantelor in casa de vegetatie a USAMV Bucuresti unde au beneficiat de
temperaturi pozitive pe perioada in care solarul se afla in constructie in campul experiemental.
Fig. C.1.9. Soiul Bluetta inflorit la data de 4.04.2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
102 | P a g
Fig. C.1.10. Legarea fructelor la soiul Eliott in data de 19.04.2016
Fig. C.1.11. Fructe in crestere la soiul Eliott in data de 10.05.2016
La sfarsitul lunii mai urma sa aibe loc prima recoltare a fructelor ajunse la maturitate de
soiul Bluetta (fig. C.1.12.). Acesta a fost considerat primul val de fructificare. Soiul Eliott a intarziat
maturarea fructelor pana in 8 iunie (fig. C.1.13.).
Fig. C.1.12. Fructe din soiul Bluetta ajunse la maturitate (25.05.2016)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
103 | P a g
Fig. C.1.13. Fructe din soiul Eliott ajunse la maturitate (8.06.2016)
La numai cateva saptamani de la introducerea plantelor in solar si dupa recoltarea primului
val de fructe, remarcam aparitia de inflorescente si flori pe plante din nou (19-30 iunie 2016).
De aceasta data insa, morfologic inflorescentele sunt mult mai rasfirate, asemanatoare unor
lastari in crestere, cu stipele la baza pedicelului floral, florile fiind prinse solitar de axul
inflorescentei (fig. C.1.14.).
Fig. C.1.14. Soiul Bluetta inflorit la data de 19.06.2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
104 | P a g
Fig. C.1.15. Soiul Eliott inflorit a doua oara (30.06.2016)
Fig. C.1.14. Aspectul morfologic diferit al inflorescentelor aparute pe plante la aproximativ
trei saptamani de la prima fructificare
Luna iulie se caracterizeaza prin cresterea in volum a fructelor nou formate (fig. C.1.15.)
pentru ca in prima decada de august soiul Bluetta deja sa aibe primele fructe din a doua fructificare
ajunse la maturitate (fig. C.1.16.).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
105 | P a g
Fig. C.1.15. Etapa de crestere a fructelor din a doua recolta (29 iulie 2016)
Fig. C.1.16. Intrarea in parga a fructelor de Bluetta (5-8 august 2016)
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
106 | P a g
Totusi, momentul ales a fi considerat cel de al doilea val de recoltare este inceputul lunii
septembrie (5.09.2016). In prima decada a lunii septembrie, pe majoritatea inflorescentelor se
regaseau fructe in proportie de peste 70% ajunse la maturitate (fig. C.1.17.).
Fig. C.1.17. Cel de-al doilea val de fructificare in prima saptamana de septembrie, 2016 (Bluetta)
Este de apreciat faptul ca desi cea de a doua fructificare s-a suprapus peste sezonul de vara
cand temperaturile au fost foarte ridicate, in special sub folia solarului, legarea fructelor nu a fost
influentata si mai mult acestea au ajuns la dimensiunile normale, tipice soiului, fara urme de
deformare sau legare incompleta (fig. C.1.18.).
Fig. C.1.1.18. Dimensiunea normal a fructelor de Bluetta din valul 2 de fructificare
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
107 | P a g
Dupa recoltarea fructelor, pe planta inca se afla fructe in stadiu de crestere si chiar apar noi
flori sporadic. In acest fel, ajungem ca la inceputul lunii octombrie sa avem inca o incarcatura
consistenta de fructe pe plante (fig. C.1.19.) . Pe 18 oct 2016, ultimele fructe din inflorescente ajung
la maturitate si la soiul Eliott.
Fig. C.1.19. Prezenta fructelor in numar mare chiar si la inceputul lunii octombrie 2016
(soiul Bluetta, 6 oct 2016)
Cantitatea de fructe culese de pe plante la acea data tarzie de octombrie se poate vedea si in
fig. C.1.20. Ultimul cules efectiv 22 oct 2016.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
108 | P a g
Fig. C.1.20. Fructe mature pe plante de Bluetta si cantitatea recoltata la data de 22.10.2016
Esalonarea aparitiei de flori solitare in partea a doua a anului a facut posibila existent in faza
de crestere a catorva fructe pe plantele de afin din soiul Bluetta chiar si la data de 4 nov 2016 (fig.
C.1.21.).
Fig. C.1.21. Prezenta pe planta a ultimelor fructe inainte de parga la data de 4.11.2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
109 | P a g
Datorita scaderii temperaturilor afara si in spatiul protejat evolutia spre maturare a acestor
ultime fructe este mult incetinita insa putem constata cu uimire fructe in parga si la data de 3 dec
2016 ! (fig. C.1.22.)
Fig. C.1.22. Fruct ajuns in faza de parga-maturitate (Bluetta), 3.12.2016 !
Iata cum incepand cu sfarsitul lunii mai (ultima saptamana), ajungem sa obtinem fructe in
stare proaspata pe plante ca prim val de fructificare urmat de un al doilea tot in extrasezon (prima
saptamana de septembrie, in sud, conditii Bucuresti) iar pana la caderea frunzelor si sosirea
temperaturilor negative sa culegem periodic fructele ramase pe inflorescente in diferite stadii de
dezvoltare. Procentul acestora este de aproximativ 15% din cantitatea de fructe recoltate la al doilea
val de maturare.
Consideram aceasta modificare adusa in esalonarea productiei precum si largirea periaodei
de consum un pas important catre atingerea obiectivelor la afinul de cultura si un succes al echipei
de proiect.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
110 | P a g
Datele prezentate in tabelul C.1.7. indica o fertilitate mai mare a soiurilor Bluetta si Eliott in
compartie cu soiul Coville, fapt constatat si ulterior in solar. Procentul de legare foarte slab este
explicat de stresul de adaptare al plantelor la momentul introducerii in solar (cu fructe deja in
crestere).Valul al doilea de fructificare este complet desfasurat in conditii de solar.
Tab. C.1.7. Evolutia elementelor de productivitate la plantele de afin inainte de introducerea lor in
solar si dimensiunea medie a fructelor obtinute
Soi / Locatie Casa de vegetatie
Nr de
infl/planta
Nr mediu
flori/ infl
Nr total de flori /
planta
Nr de fructe
legate
%
legare
Greutatea medie a
fructului
Bluetta 29 7 204 25 12.49 0.62
Coville 18 5 91 6 6.89 3.5
Eliott 35 5 177 7 3.87 0.93
Media 157 27 6 13 8.17 1.68
Analizand datele din tabelele C.1.8 si C.1.9. legate de numarul de fructe obtinute pe plante si
de productia realizata la nivel de soi si pe fiecare varianta (in spatiu protejat, 3 folii si afara) putem
concluziona ca solarul a determinat o modificare puternica in comportamentul obisnuit al afinului.
Chiar daca numarul sau cantitatea totala de fructe nu este foarte mare la nivel de planta,
avand in vedere varsta plantelor si conditiile experimentale realizate, consideram ca datele sunt
concludente pentru a scoate in evidenta avantajul culturii protejate in raport cu obiectivul de largire
a perioadei de maturare a fructelor.
Folia de culoare galbena a influentat cel mai puternic formarea fructelor pe planta si implicit
productivitatea plantelor respective. Din total fructe recoltate, 68.53% au revenit valului 2 de
maturare, acest procent scazand la 66.26% in cazul foliei difuze si la 53.31% la cea clara. Plantele
cultivate in exteriorul solarului au avut sporadic fructe, cantitatea de baza fiind culeasa din primul
val de maturare, respectiv 75.91% din productie.
Soiul care a raspuns cel mai bine la sistemul de cultura protejat este Bluetta, soi ce a realizat
77.86% din numarul total de fructe recoltate si peste 51% din productia totala a acestui an.
Chiar daca soiul Coville a produs cel mai putin, dimensiunea fructelor a fost de exceptie, de
3.5 g / fruct. Soiul Eliott a pastrat o anumita intarziere fata de maturarea fructelor in comparatie cu
celelalte soiuri insa cu mult diminuata.
Maturarea fructelor in etape si prelungirea fructificarii pana toamna tarziu reprezinta un
mare avantaj al solarului, folia galbena avand o contributie insemnata in acest sens.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
111 | P a g
Tab. C.1.8. Numarul de fructe recoltate de pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara
Soi / Tip
Folie/
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Val 1* Val 2** Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total
Bluetta 4.86 25.00 29.86 9.86 14.00 23.86 6.00 10.86 16.86 4.71 7.71 12.42 6.36 14.39 20.75
Coville 2.00 1.14 3.14 0.86 2.29 3.15 0.43 0.43 0.86 3.00 0.14 3.14 1.57 1.00 2.57
Eliott 0.43 3.43 3.86 0.86 3.00 3.86 2.14 0.00 2.14 3.43 0.00 3.43 1.72 1.61 3.32
Total 7.29 29.57 36.86 11.58 19.29 30.87 8.57 11.29 19.86 11.14 7.85 18.99 9.65 17.00 26.65
Media 2.43 9.86 12.29 3.86 6.43 10.29 2.86 3.76 6.62 3.71 2.62 6.33 3.22 5.67 8.88
% 19.78 80.22 100 37.52 62.48 100 43.21 56.79 100 58.61 41.39 100 36.15 63.85 100
*Val 1 – 25 mai 2016; ** Val 2 – 5 sept 2016
Tab. C.1.10. Productia de fructe recoltate de pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (g)
Soi / Tip
Folie/
Galbena Difuza Clara Exterior Media
Val 1* Val 2** Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total Val 1 Val 2 Total
Bluetta 3.01 15.50 18.51 6.11 8.68 14.79 3.72 6.73 10.45 2.92 4.78 7.70 3.94 8.92 12.87
Coville 7.00 3.99 10.99 3.01 8.02 11.03 1.51 1.51 3.01 10.50 0.49 10.99 5.50 3.50 9.00
Eliott 0.40 3.19 3.59 0.80 2.79 3.59 1.99 0.00 1.99 3.19 0.00 3.19 1.59 1.49 3.09
Total 10.41 22.68 33.09 9.92 19.49 29.41 7.22 8.24 15.45 16.61 5.27 21.88 11.04 13.92 24.96
Media 3.47 7.56 11.03 3.31 6.50 9.80 2.41 2.75 5.15 5.54 1.76 7.29 3.68 4.64 8.32
% 31.47 68.53 100 33.74 66.26 100 46.69 53.31 100 75.91 24.09 100 44.23 55.77 100
*Val 1 – 25 mai 2016; ** Val 2 – 5 sept 2016
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
112 | P a g
C.2. Monitorizarea proceselor fiziologice la afin in raport cu sistemul de cultura
Pentru monitorizarea metabolismului plantelor de afin in sistemul protejat si afara, au fost
alese 3 momente cheie si anume:
- 21 iunie 2016 – pe plante se afla inflorescente cu flori deschise
- 11 iulie 2016 – pe plante se afla fructe in crestere (valul 2 de fructificare)
- 9 sept 2016 – pe plante de afla fructe mature (valul 2 de fructificare)
Determinarile s-au efectuat cu ajutorul aparatului portabil LCIpro+ photosynthesis system in
cle 3 zile in cursul diminetii intre orele 07:00 – 10:00 AM, atunci cand in solar se inregistrau
temperaturi de pana in 320C. Intensitatea luminoasa a fost reglata prin inclinatia frunzei la aprox
500-700 μmoli/m2/s pentru a se evita fenomenul de fotoinhibitie.
Pentru citiri, au fost alese doar frunzele normal dezvoltate, dupa cum urmeaza:
- Cea de a 5-a frunza e la varful lastarului spre baza, in apropierea inflorescentelor
- Cea de a 3-a frunza de la varf spre baza in apropierea fructelor in crestere
- Cea de a 3-a frunza de la varf spre baza in apropierea fructelor mature
Aceste frunze au fost ulterior recoltate (9 sept 2016) in vederea determinarii continutului de
pigmenti clorofilieni. Acestia s-au determinat prin metoda Arnon cu ajutorul aparatului CECIL
CE1011, citirile facandu-se la 3 lungimi de unda (663, 646 si 470 nm).
Din datele prezentate in tabelul C.2.1., se poate observa faptul a intensitatea fotosintezei a
variat cu sistemul de cultura (protejat si in camp liber), soiul de afin si momentul efectuarii
determinarii asociat cu prezenta langa lastar a florilor, fructelor in crestere sau ajunse la maturitate.
Tab. C.2.1. Intensitatea fotosintezei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara
Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data
21 iunie 2016 Galbena 7.55 7.79 8.33 7.89
7.15 Difuza 5.33 3.51 4.85 4.56
Clara 9.85 4.08 7.28 7.07
Exterior 11.14 8.47 7.60 9.07
11 iulie 2016 Galbena 8.20 2.73 5.51 5.48
7.16 Difuza 5.61 3.59 7.14 5.45
Clara 7.28 9.15 7.83 8.08
Exterior 11.40 9.82 7.68 9.63
9 septembrie 2016 Galbena 5.18 3.16 4.71 4.35
5.20
Difuza 7.23 3.75 3.27 4.75
Clara 5.66 6.13 4.59 5.46
Exterior 6.09 6.51 6.10 6.23
Media / soi 7.54 5.72 6.24 6.50
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
113 | P a g
Foliile de polietilena au redus capacitatea fotosintetica a plantelor de afin, in toate cele trei
momente alese pentru masuratori, cele aflate in camp liber inregistrand valori superioare. Astfel,
media intensitatii fotosintezei la plantele cultivate in afara solarului a fost de 8.31 μmoliCO2/m-2
/s-1
.
Folia clara a redus cu 17.32% rata fotosintezei plantelor din interiorul solarului, folia difuza
cu 40.81% iar cea galbena cu 28.94%.
Nu s-au sesizat diferente intre mediile masuratorilor din vara, ambele valori fiind mai mari
decat cea de la inceputul toamnei, cand intensitatea fotosintezei a scazut cu 27.27%.
Soiul Bluetta s-a evidentiat prin cea mai mare suma a cresterilor justificata si de intensitatea
fotosintetica superioara (7.54 μmoliCO2/m-2
/s-1
) fata de a celorlalte soiuri (Eliott, 6.24 μmoliCO2/m-
2/s
-1 si Coville cu 5.72 μmoliCO2/m
-2/s
-1)
pe toata perioada de vegetatie.
Fig. C.2.1 Determinarea intensitatii fotosintezei la soiul Bluetta sub folia galbena cu aparatul
portabil LCipro+, 21 iunie 2016
Transpiratia a fost mai intensa in luna iunie, a scazut putin in iulie si apoi mai mult in luna
septembrie, corelat si cu temperaturile de afara pentru toate soiurile si tipul de cultura (tab. C.1.2.).
Soiul cu cea mai intensa transpiratie a fost Bluetta, proces care a atins maximul in luna iulie
in conditiile de afata unde a inregistrat 4.63 mmol H2O/m-2
/s-1
.
In luna iunie, folia difuza a mentinut procesul transpiratiei mai ridicat, insa ulterior,
conditiiile din extriorul solarului au determinat inensificarea acestuia.
Soiul Eliott a pierdut mai putina apa prin transpiratie in solar sub folia galbena si cea difuza
in special in partea a doua a anului. Un comportament asemanator l-a avut si soiul Coville.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
114 | P a g
Tab. C.2.2. Intensitatea transpiratei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara
Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data
21 iunie 2016 Galbena 2.16 2.06 2.71 2.31
2.70
Difuza 3.37 3.58 2.10 3.02
Clara 3.94 2.75 1.66 2.79
Exterior 3.05 2.90 2.09 2.68
11 iulie 2016 Galbena 2.87 0.92 1.75 1.85
2.60
Difuza 3.22 1.55 1.36 2.04
Clara 2.81 2.28 1.69 2.26
Exterior 4.63 4.81 3.26 4.23
9 septembrie 2016 Galbena 2.96 1.86 1.31 2.04
2.12
Difuza 2.73 1.70 1.07 1.83
Clara 2.51 2.00 1.67 2.06
Exterior 2.85 2.59 2.21 2.55
Media / soi 3.09 2.42 1.91 2.47
Respiratia plantelor (tab. C.2.3.) a fost de aprox 2 ori mai intensa la prima masuratoare pe 21
iunie fata de luna iulie sau septembrie cand nu au depasit in medie 1 μmoliCO2/m-2
/s-1
Si in cazul respiratiei, soiul de afin Bluetta a inregistrat valorile cele mai mari, cu un maxim
in luna iulie sub folia difuza (3.75 μmoliCO2/m-2
/s-1
) si un minim tot atunci, sub folia galbena de
doar 0.52 μmoliCO2/m-2
/s-1
.
Atat soiul Coville cat si Eliott au consumat cel mai putin in luna iulie sub folia galbena sic el
mai mult in iunie sub cea galbena si difuza.
Tab. C.2.3. Intensitatea respiratiei la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara
Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data
21 iunie 2016 Galbena 2.07 3.64 0.94 2.22
1.80
Difuza 1.55 1.95 2.52 2.01 Clara 1.10 0.89 1.77 1.25 Exterior 2.23 2.09 0.84 1.72
11 iulie 2016 Galbena 0.52 0.66 0.25 0.48
0.93
Difuza 3.75 0.50 0.35 1.53 Clara 1.04 1.20 0.26 0.84 Exterior 0.66 0.76 1.20 0.87
9 septembrie 2016 Galbena 0.74 1.51 0.63 0.96
0.98
Difuza 0.73 0.52 0.57 0.60 Clara 1.62 0.55 0.67 0.95 Exterior 1.14 1.75 1.39 1.43
Media / soi 1.43 1.33 0.95 1.24
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
115 | P a g
Conductanta stomatica (tab. C.2.4.) a mentinut acelasi trend ca si procesele de fotosinteza,
transpiratie si respiratie in sensul scaderii valorilor de la luna iunie spre septembrie, de aceasta data
la acelasi nivel in cazul soiurilor Bluetta si Coville si mai mici la Eliott.
Folia galbena a generat o conductanta mai mare la plantele soiului Bluetta in iunie si mai
mare afara in iulie. Cea mai ridicata voloare insa a fost remarcata la soiul Coville sub folia difuza in
iunie (0.52 mol H2O/m-2
/s-1
).
Tab. C.2.4. Conductanta stomatica la soiurile de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara
Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data
21 iunie 2016 Galbena 0.22 0.15 0.18 0.18
0.18 Difuza 0.17 0.52 0.09 0.26 Clara 0.21 0.11 0.08 0.13 Exterior 0.16 0.16 0.10 0.14
11 iulie 2016 Galbena 0.16 0.07 0.16 0.13
0.14 Difuza 0.15 0.09 0.10 0.11 Clara 0.11 0.14 0.11 0.12 Exterior 0.23 0.23 0.13 0.20
9 septembrie 2016 Galbena 0.14 0.15 0.09 0.13
0.10
Difuza 0.12 0.08 0.06 0.09 Clara 0.10 0.10 0.08 0.09 Exterior 0.12 0.09 0.07 0.09
Media / soi 0.16 0.16 0.10 0.14
Un alt indicator fiziologic masurat a fost dioxidul de carbon intern (tab. C.2.5.) care a variat
invers proportional cu data masuratorii, cele mai mari valori regasindu-le in septembrie.
Tab. C.2.5. Variatia concentratiei intracelulare de dioxid de carbon la soiurile de afin sub influenta
diferitelor folii in solar si afara
Data Tip folie Bluetta Coville Elliot Media / tip folie Media/data
21 iunie 2016 Galbena 328 283 291 301
286 Difuza 324 338 282 315 Clara 276 315 201 264 Exterior 276 315 201 264
11 iulie 2016 Galbena 284 358 344 329
290 Difuza 312 316 272 300 Clara 239 264 272 258 Exterior 269 285 265 273
9 septembrie 2016 Galbena 344 422 334 367
315
Difuza 301 331 325 319 Clara 291 301 316 303 Exterior 315 274 227 272
Media / soi 297 317 277 297
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
116 | P a g
Tab. C.2.6. Variatia concentratiei intracelulare de dioxid de carbon la soiurile de afin sub influenta
diferitelor folii in solar si afara
Tipul foliei
Soiul Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala
Raport A/B Carotenoizi Cl.T/Carot
Galbena Bluetta 97.67 24.55 122.23 3.98 29.72 4.11
Coville 96.53 25.47 122.00 3.79 25.08 4.87
Eliott 82.43 21.98 104.40 3.75 25.89 4.03
Media 92.21 24.00 116.21 3.84 26.89 4.34
Difuza Bluetta 131.41 43.20 174.61 3.04 32.61 5.36
Coville 139.38 33.32 172.70 4.18 40.73 4.24
Eliott 124.16 33.00 157.16 3.76 36.53 4.30
Media 131.65 36.51 168.16 3.66 36.62 4.63
Clara Bluetta 95.92 31.65 127.57 3.03 26.92 4.74
Coville 109.85 29.54 139.39 3.72 37.20 3.75
Eliott 181.60 51.17 232.77 3.55 46.78 4.98
Media 129.12 37.45 166.58 3.43 36.97 4.49
Exterior Bluetta 106.12 23.59 129.72 4.50 36.11 3.59
Coville 174.49 45.87 220.36 3.80 48.40 4.55
Eliott 212.14 73.49 285.63 2.89 52.10 5.48
Media 164.25 47.65 211.90 3.73 45.54 4.54
Media generala
129.31 36.40 165.71 3.67 36.51 4.50
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
117 | P a g
D. AMELIORAREA LA GOJI PRIN LUCRARI DE HIBRIDARE
Obiectivele care au stat la baza lucrarilor de ameliorare au fost:
Obținerea prin selecție și hibridare a unor soiuri de masă superioare din punct de vedere
al calității nutriționale și al însușirilor organoleptice
Obținerea unor plante care să beneficieze de o rezistență mai mare la boli și dăunători, o
mai bună adaptabilitate la factorii climatici și o capacitate de producție sporită
Activitati
Schema obtinerii de soiuri noi la goji
Anul I. Alegerea genitorilor. Hibridari dialele. Obtinerea semintelor hibride. Semanarea
semintelor hibride si/sau repicarea plantelor.
Anul II. Cresterea si fortificarea plantelor hibride. Plantarea in campul de selectie a
populatiilor hibride obtinute.
Anul III -V. Observații în parcela de selecție privind rezistența la ger, secetă, boli, habitusul
plantelor, tipul de ramificare. Selectia după calitatea fructelor și alte criterii stabilite prin program.
Prezentarea documentației pentru preomologarea hibrizilor remarcați după 3 ani de observatii.
Înființarea culturii de concurs în două-trei zone diferite cu hibrizii preomologați.
Alegerea genitorilor
- Ca genitori materni (♀) s-au folosit:
Biotipul 1 (L.barbarum) (Fig.D.1.1.),
Biotipul 2 (L. barbarum) (Fig.D.1.2.),
Biotipul 410 (L. chinense) (Fig. D.1.3.) iar
- Ca genitori paterni (♂):
- la primele doua serii
Biotipul B1 (L. barbarum),
Biotipul B2 (L. barbarum),
Biotipul 410 (L. chinense) iar
- la cea de-a treia au fost introduse:
AS (L. chinense),
C9 (L. chinense) si
BUA (L.barbarum).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
118 | P a g
Figura D.1.1. Alegerea plantelor Biotipul 1
. Figura D.1.2. Alegerea plantelor Biotipului 2
Figura D.1.3. Alegerea plantelor Biotipului 410
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
119 | P a g
1. Obtinerea de fructe hibride
Hibridare dirijată – tehnica polenizării – presupune următoarele operații: alegerea
genitorilor, a mugurilor sau a florilor pentru polenizare, castrarea florilor de pe ramurile alese,
izolarea florilor castrate, recoltarea și conservarea polenului (până la întrebuințare), polenizarea
propriu-zisă.
Pentru polenizare se aleg ramuri fructifere ușor de împungit, împungirea se face concomitent
cu castrarea florilor destinate polenizării, iar operația castrării (Fig. D.1.4.) se efectueaza in faza de
boboc floral umflat, moment cand exista siguranta ca anterele nu au atins stigmatul (Fig. D.1.5).
Polenizarea cu polen extras din boboci florali se face la 1-3 zile dupa operatiunea de
castrare, dar se poate efectua si prin introducerea in punga a unui nr de 5-7 flori aflate in fenofaza
avansata de inflorire dar si/sau prin atingerea stigmatului genitorului matern cu stamine ale
genitorului patern cu care se face incrucisarea. Se recomandă la castrare să nu se producă vătămări
ale organelor florale și in special ovarul, stilul sau stigmatul, care se usucă la cea mai mică lovitura.
Figura D.1.4. Castrarea (emasculinizarea) florilor de Lycium sp.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
120 | P a g
Figura D.1.5. Boboc floral de Lycium sp.castrat (emasculinizat) si izolat apoi cu punga
După castrarea tuturor florilor de pe ramură, se controlează atent dacă n-au rămas antere
neînlăturate sau căzute la baza ovarului (de unde polenul ar putea ajunge eventual pe stigmat), dacă
nu sunt ouă de insecte sau omizi mici, care pot duce la compromiterea rezultatelor. Se ia apoi
punga, se rotunjește cu mâinele introduse prin cele două capete și se introduce atent ramura cu flori
castrate, având grijă ca acestea să nu fie date jos. Se strânge punga la baza ramurii, menținând-o pe
cât posibil umflată la mijloc și se leagă strâns cu sfoara. Apoi se strânge la vârf (Fig D.1.6)
Figura D.1.6. Izolarea ramurei cu boboci castrati de goji
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
121 | P a g
Pregatirea polenului - Se recoltează florile in fenofaza de boboc avansat, după ce se ridica
roua. Se scot anterele, fie cu penseta, fie cu vârfurile degetelor. Anterele recoltate se pun în cutii
Petri cu capacul între-deschis, ferite de soare, curent și insecte, se etichetează cutia pe dinafară. Se
lasă astfel anterele 24-72 ore la temperatura camerei până ce se eliberează polenul.
Fig. D.1.7 Polen recoltat din biotipurile B1, B2 si 410
Polenizarea florilor castrate se face atunci când stilul bobocului castrat devine drept si
stigmatul este receptiv, perioada fiind propice la doar 24 de ore, motiv pentru care polenizarea cu
polen extras devine greu de realizat datorita perioadei de pana la 72 de ore pana la eliberarea
acestuia. Cu ajutorul pensulei înmuiate cu vaselină, se ia polen de pe marginile vasului Petri, se
scutură pe stigmat, începând cu florile din fundul pungii spre vârf și numărându-se.
Polenizarea prin atingere se executa ziua premergatoare castrarii cu flori recoltate chiar in
acel moment de la plante apartinand genitorului patern ales, iar pentru siguranta se introduc in
punga flori, aceasta fiind usor scuturata pentru a se elibera polen si in interiorul acesteia.
Prezența pe stigmat a unui numar suficient de grauncioare de polen se poate constata, din
când în când, cu lupa sau chiar cu ochiul liber. În cazul compatibilității între genitori se polenizează
minimum 10 flori la combinație (Fig. D.1.7, D.1.8, D.1.9). Cu cât gradul de compatibilitate este mai
redus, cu atât numărul florilor polenizate trebuie să fie mai mare.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
122 | P a g
Figura D.1.7. Ramuri impungite la Biotipul 1
Figura D.1.8. Ramuri impungite la Biotipul 2
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
123 | P a g
Figura D.1.9. Ramuri impungite la Biotipul 410
Intr-un registru se trece cu creionul, data polenizării, combinația hibridă, numărul florilor
polenizate și denumirea soiului polenizator sau numărul de ordine sub care figurează combinația
hibridă în planul de hibridări.
La 2 – 3 zile după polenizare, se desfac pungile la vârf spre a permite pătrunderea aerului,
luminii, soluțiilor anticriptogamice, deci dezvoltarea normală a fructelor. Tot în acest moment se
numară fructele legate din pungi și astfel facem procentul de fructe legate, adică cât la sută din flori
au legat.
La intrarea în pârgă a fructelor, toate pungile se leagă la ambele capete spre a avea siguranța
că nu vor cădea sau dispărea fructele hibride, recoltarea lor (Fig.D.1.10) se face la maturitatea
deplină si ulterior extragerea semintelor (Fig. D.1.11, D.1.12, D.1.13, D.1.14).
Figura D.1.10. Fruct hibrid la maturitate in punga
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
124 | P a g
Figura D.1.11. Fructe hibride obtinute, seria 1
Figura D.1.12. Seminte hibride obtinute (B1 x B2), seria 1
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
125 | P a g
Figura D.1.13. Seminte hibride obtinute (B2 x B1), seria 1
Figura D.1.14. Seminte hibride obtinute (410 x B2), seria 1
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
126 | P a g
La maturarea deplină se recoltează toate fructele din pungi și se extrag semintele. Dupa
uscare la umbră timp de 1-2 zile se pastreaza in pungi de hartie nu mai mult de 5-7 zile pana se
seamană la ghivece. Toate semințele hibride dintr-o combinatie hibrida trebuie semănate în aceiași
zi in alveole sau in ghivece, etichetate corespunzator (Fig. D.1.15).
Figura D.1.15. Semanarea semintelor hibride si etichetarea corespunzatoare
Ghivecele sau alveolele cu plante hibride sunt îngrijite cu atenție în seră sau în adăposturi de
polietilenă, si se noteaza stadiul de dezvoltare saptamanal (Fig. D.1.16, 1.17).
Figura D.1.16. Rasarirea plantelor hibride
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
127 | P a g
Figura D.1.17. Stadiul de dezvoltare 5 frunze
Cand plantele sunt in faza de crestere si dezvoltare de 10 cm, se transplanteaza in ghivece si
se fortifica in adaposturi timp de 2-3 luni iar dacă nu e pericol să înghețe se transplantează la loc
definiv, în parcela de selecție.
Pe parcursul primului an in care au fost demarate lucrarile de hibridari la goji, din cele trei
serii/etape desfasurate la date calendaristice diferite si a modalitatii de polenizare (seria 1 cu polen
extras si seriile 2 si 3 prin atingere) se desprinde concluzia ca rezultate foarte bune s-au obtinut in
urma celei de-a doua modalitati de polenizare (Tabel D.1.1).
Calendarul demararii lucrarilor se impune a fi unul mai timpuriu, imediat dupa legarea
primei serii de flori legate, pe de o parte datorita asigurarii unei perioade de crestere si fructificare a
fructelor hidride cel tarziu pana la inceputul lunii octombrie, avand in vedere ca sunt necesare un
numar de cca 40 de zile de la operatiunea de castrare pana la coacerea deplina a fructelor hibride. Pe
de alta parte, la inceputul perioadei de fructificare (iunie-iulie) plantele prezinta o stare de sanatate
optima, fructele hibride dezvoltandu-se normal.
Tabel D.1.1. Combinatii hibride utilizate in schema de hibridari la goji, 2016
Seria Combinatia hibrida
Data castrarii
Nr. zile de la castrare la polenizare
Nr. zile pana la maturitatea fructelor
Nr. zile semanare
Nr. zile rasarire de la semanare
Seria 1 ♀B1 x ♂B2 10.08 3 44 48 -
♀B1 x ♂410 10.08 3 44 48 -
♀B2 x ♂B1 10.08 3 44 48 -
♀B2 x ♂410 10.08 3 44 48 -
♀410 x ♂B1 10.08 3 44 48 -
♀410 x ♂B2 10.08 3 44 48 -
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
128 | P a g
Seria Combinatia hibrida
Data castrarii
Nr. zile de la castrare la polenizare
Nr. zile pana la maturitatea fructelor
Nr. zile semanare
Nr. zile rasarire de la semanare
Seria 2 ♀B1 x ♂B2 24.08 1 35 37 19
♀B1 x ♂410 24.08 1 49 65 11
♀B2 x ♂B1 24.08 1 49 65 -
♀B2 x ♂410 24.08 1 49 65 11
Seria 3 ♀B1 x ♂B2 28.09 1 Peste 60
♀B1 x ♂410 28.09 1 Peste 60
♀B1 x ♂AS 28.09 1 Peste 60
♀B1 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60
♀B1 x ♂C9 28.09 1 Peste 60
♀B2 x ♂B1 28.09 1 Peste 60
♀B2 x ♂410 28.09 1 Peste 60
♀B2 x ♂AS 28.09 1 Peste 60
♀B2 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60
♀B2 x ♂C9 28.09 1 Peste 60
♀410 x ♂B1 28.09 1 Peste 60
♀410 x ♂B2 28.09 1 Peste 60
♀410 x ♂AS 28.09 1 Peste 60
♀410 x ♂Bua 28.09 1 Peste 60
♀410 x ♂C9 28.09 1 Peste 60
Rezultatele obtinute in urma hibridarilor efectuate sunt satisfacatoare avand in vedere ca in
tara noastra nu au fost publicate lucrari stiintifice pe aceasta tema !
Din seria 1, desi s-au obtinut cate 1 fruct hibrid (folosind metoda de polenizare cu polen
extras), la 3 combinatii hibride, respectiv 39 seminte hibride, semanarea acestora a fost facuta intr-
un ameste de pamant nepotrivit, turba cu o textura fibroasa, rasarirea a fost ingreunata si in final a
fost compromis rezultatul asteptat. La data de 1.12.2016 exista plante hibride cu dimensiunea de 6-7
cm din seria 2, cu populatii hibride de 38 plante din combinatia B2 x B410, 22 plante hibride din B1
x 410 si 5 plante din B1 x B2.
Procentul plantelor rasarite a fost cuprins intre 7,5% la combinatia B1 x B2 din 66 seminte
hibride semanate, rezultate mai bune inregistrandu-se la combinatia B1 x 410 de 68,75% si 66,66%
la B2 x 410 (Tabel D.1.2).
In urma introducerii in seria 3 a genitorilor paterni AS, BUA si C9 se observa ca in urma
incrucisarii celor 3 biotipuri materne cu C9 compatibilitatea intre acestia a fost redusa neobtinandu-
se nici un fruct hibrid.
Rezultate satisfacatoare au fost obtinute din incrucisarea celor trei biotipuri materne cu
biotipul AS, cu procente de fructe hibride obtinute intre 20% (B1 x AS, B2 x AS) si 100% (410 x
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
129 | P a g
AS). Se observa ca biotipul 410 folosit ca genitor matern a indus o buna compatibilitte cu toate
biotipurile paterne mai putin cu C9, 410 x B1 (2 fructe -20%), 410 x B2 (4 fructe – 40%), 410 x AS
(2 fructe – 100%, 410 x BUA (1 fruct – 50%).
Din seria 3, desi fructele hibride nu au ajuns la maturitate, ele fiind recoltate in toate fazele,
chiar in faza de fruct verde, rezultatele au fost foarte bune cu chiar 115 seminte hibride (atat din
fructe verzi cat si in faza de maturare) din combinatia B2 x B1, 100 seminte hibride (din fructe
alflate in parga) din combinatia B1 x B2, 26 seminte hibride (fructe in parga) din combinatia B2 x
As (Tabel D.1.2).
Rezultate bune s-au obtinut si in combinatiile hibride cu 410 ca genitor matern (♀), toate
fructele hibride recoltate din care au fost extrase semintele aflandu-se in faza de parga, fruct slab
colorat, numarul fiind cuprins intre 8 – 35 seminte.
Tabel D.1.2. Cuantificarea numerica a rezultatelor obtinute in urma hibridarilor la goji, 2016
Seria Combinatia
hibrida
Nr. flori
castrate
Nr. flori
plenizate
Nr.fructe
legate
Nr.
fructe
mature
%
fructe
hibride
Nr.
seminte
Nr.
plante
rasarite
%
plante
rasarite
Seria 1 ♀B1 x ♂B2 20 20 7 1 5 8 0 0
♀B1 x ♂410 20 20 4 1 5 6 0 0
♀B2 x ♂B1 20 20 5 1 5 25 0 0
♀B2 x ♂410 20 20 9 0 0 0 0 0
♀410 x ♂B1 15 15 8 0 0 0 0 0
♀410 x ♂B2 15 15 8 1 6,6 1 0 0
Seria 2 ♀B1 x ♂B2 13 13 13 4 30,7 66 5 7,5
♀B1 x ♂410 6 6 4 1 16,6 32 22 68,75
♀B2 x ♂B1 21 21 4 0 0 0 0 0
♀B2 x ♂410 7 7 3 3 42,8 57 38 66,66
Seria 3 ♀B1 x ♂B2 20 20 8 6 30 100
♀B1 x ♂410 20 20 16 0 0 0
♀B1 x ♂AS 5 5 1 1 20 6
♀B1 x ♂Bua 5 5 1 1 20 4
♀B1 x ♂C9 2 2 0 0 0 0
♀B2 x ♂B1 20 20
8
8 40 39
76
♀B2 x ♂410 15 15 9 0 0 0
♀B2 x ♂AS 10 10 5 2 20 26
♀B2 x ♂Bua 2 2 0 0 0 0
♀B2 x ♂C9 0 0 0 0 0 0
♀410 x ♂B1 10 10 7 2 20 35
♀410 x ♂B2 10 10 6 4 40 24
♀410 x ♂AS 2 2 2 2 100 26
♀410 x ♂Bua 2 2 1 1 50 8
♀410 x ♂C9 0 0 0 0 0 0
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
130 | P a g
Scurte concluzii asupra programului de ameliorare la goji:
Rezultate foarte bune s-au obtinut in urma polenizarii prin atingere.
Polenul a avut o viabilitate ridicata depasind 98% la toate cele trei biotipuri studiate.
Capacitatea de germinare a polenului a fost cuprinsa intre 9,43% la Biotipul 1,
10,45% la Biotipul 410 si 15,38% la Biotipul 2.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut in combinatiile hibride cu 410 folosit ca genitor
matern (♀).
Recomandari:
Calendarul demararii lucrarilor se impune a fi unul mai timpuriu, imediat dupa
legarea primei serii de flori legate, pe de o parte datorita asigurarii unei perioade de
crestere si fructificare a fructelor hidride cel tarziu pana la inceputul lunii octombrie,
pe de alta parte, la inceputul perioadei de fructificare (iunie-iulie) plantele prezinta o
stare de sanatate optima, fructele hibride dezvoltandu-se normal.
2. Evaluarea unor biotipuri de goji
Viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului
Cercetările privind viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului, pe lângă importanţa
practică legată de cantitatea şi calitatea recoltei posibil de obţinut în condiţii de optimă polenizare a
soiurilor, au şi o valenţă teoretică corelată cu potenţiala lor utilizare ca genitori în lucrările de
ameliorare.
Polenizarea şi fecundarea reprezintă două procese importante în rodire şi constau în
transportul grăunciorilor de polen matur de la antere pe stigmatul florii şi apoi germinarea lor
concomitent cu pătrunderea tubului polinic în sacul embrionar şi ovulul matur.
Polenizarea la speciile pomicole inclusiv arbustii fructiferi, se realizează diferenţiat cu polen
propriu la cele autogame sau polen străin la cele alogame. Totodată polenizarea este selectivă, cea
încrucişată fiind preferată pentru plusul de siguranţă la fecundare şi legarea fructelor. Un rol
important în desfăşurarea în condiţii optime a celor două fenomene îl au viabilitatea şi capacitatea
de germinare a polenului, care la rândul lor sunt variabile după specie şi soiuri. În funcţie de
capacitatea de germinare a polenului se determină şi legarea fructelor, care atunci când depăşeşte 8
– 10% din numărul florilor asigură o recoltă normală de fructe.
De menţionat şi faptul că fecundarea şi legarea fructelor sunt condiţionate şi de
compatibilitatea soiurilor, întrucât există şi grupe de incompatibilitate de tip gametofitic sau
sporofitic, total sau parţial.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
131 | P a g
Capacitatea de germinare a polenului s-a apreciat „in vitro” prin cultivarea pe mediu
nutritiv solid: 15% zaharoză, 1,5 g agar-agar, 0,01 g acid boric la 100 ml apă distilată. S-a citit
imediat la microscop, cu obiectivul 40X.
Viabilitatea polenului s-a determinat folosind metoda de colorare cu carmin-acetic în urma
căreia polenul fertil s-a colorat în roşu carmin, iar polenul steril s-a colorat în roz slab sau a rămas
incolor. S-a citit imediat la microscop, cu obiectivul 40X.
Capacitatea de germinare şi viabilitatea polenului la goji
Durata intervalului dintre momentul maturării polenului (considerat ca fiind acela în care are
loc eliberarea sa din antere) şi momentul realizării germinării, s-a dovedit a fi un factor important
pentru exprimarea la un nivel ridicat a capacităţii de germinare. În acest sens este relevant faptul că
procentele cele mai mari de germinare se înregistrează în cazul polenului a cărui vârstă nu depăşeşte
7 - 8 zile. După acest interval, scăderea capacităţii de germinare a polenului este drastică la
majoritatea soiurilor. Mai mult, creşterea vârstei polenului este asociată şi cu o reducere
considerabilă a lungimii tuburilor polinice, fapt care poate afecta, într-o măsură importantă,
realizarea procesului de fecundare şi implicit, nivelul producţiei de fructe.
In experienta de fata, polenului i-a fost testata capacitatea de germinare si viabilitatea
imediat dupa ce au fost realizate polenizarile, in conditiile in care acesta a fost transportat la locul
experientei si apoi la laborator pentru analize.
Din reprezentarea grafica de mai jos rezulta ca polenul a avut o viabilitate ridicata, depasind
98% la toate cele trei biotipuri studiate.
Capacitatea de germinare a polenului insa, a fost cuprinsa intre 9,43% la Biotipul 1, 10,45 la
Biotipul 410 si 15,38% la Biotipul 2 (Fig D.2.1).
Figura. D.2.1. Viabilitatea si capacitatea germinativa a polenului la goji
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
132 | P a g
Graunciorii de polen se formează odata cu umflarea mulgurilor iar odată cu deschiderea
florilor are loc diferențierea sacului embrionar. Configurația graunciorilor de polen este determinată
genetic fiind diferită de la un biotip la altul, așa cum se poate observa din imaginile captate la
microscopul binocular cu obiectivul 40X.
La cele trei biotipuri studiate se poate observa forma sferica obisnuita a graunciorilor de
polen, fara expresarea diferentelor vizibile intre L. barbarum si L. chinense (Fig. D.2.2, D.2.3,
D.2.4).
Figura D.2.2. Graunciori de polen la Biotipul 1
Figura D.2.3. Graunciori de polen la Biotipul 2
Figura D.2.4. Graunciori de polen la Biotipul 410
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
133 | P a g
Imaginea microscopică a tuburilor polinice la Biotipul 1 (Fig. D.2.5), Biotipul 2 (Fig. D.2.6)
și Biotipul 410 (Fig. D.2.7) evidențiaza o bună calitatea a polenului care de altfel sunt
autocompatibile, adică fecundarea ovulelor are loc si cu polen propriu.
Figura D.2.5. Tuburile polinice la Biotipul 1
Figura D.2.6. Tuburile polinice la Biotipul 2
Figura D.2.7. Tuburile polinice la Biotipul 410
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
134 | P a g
Evaluarea biotipurilor de goji s-a realizat si prin efectuarea masuratorilor biometrice si de
fructificare (vezi cap. B.2.3). In completarea acelor date, prezentam unele observatii facute pe
parcursul perioadei de vegetatie in modului 2 de goji.
Aparitia primilor butoni florali s-a constat la biotipul B2 in data de 16.05.2016 si primele
flori dupa 4-5 zile. Fructele au putut fi observate pe planta incepand cu data de 31.05.2016 (Fig.
D.2.7). Biotipul B1 a parcurs aceleasi etape incepand cu data de 21.05.2016 iar primele fructe la o
distanta de 16 zile, respectiv la data de 7.06.2016 (Fig. D.2.8).
Fig. D.2.7. Aparitia butonilor florali, a florilor si apoi a fructelor mature de goi – Biotipul 2
Fig. D.2.8. Aparitia florilor si formarea fructelor la biotipul B1
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
135 | P a g
Din luna iunie practic, plantele fructifica esalonat, avand la acelasi moment pe aceeasi
ramura de la boboci florali, flori in toate stadiile pana la fructe ajunse la maturitate (Fig. D.2.9).
Fig. D.2.9. Esalonarea pe planta a productiei de la flori pana la fructe mature (iulie 2016)
Fig. D.2.10. Detaliu de fruct si floare la Biotipul B1 si B2 de Lycium barbarum L.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
136 | P a g
Arbuștii de Lycium barbarum L. au dat dovadă de precocitate în ceea ce privește
fructificarea, astfel, aceștia au rodit încă din primul an de la plantare în anul 2011. Important de
menționat că toate cele 10 plante ale fiecărui biotip au rodit, existând chiar o uniformitate a
producției/plantă. Între cele două biotipuri s-au înregistrat diferențe între producțiile medii/plantă
(pag 74-79).
Prima greutate a bacelor a fost determinată în anul 2015, pentru aceasta fiind cântărite 50
fructe pe fiecare plantă, calculând ulterior valoarea medie a acestui indicator. Pentru calcularea
indicelui de formă al fructelor celor două biotipuri studiate, au fost determinate dimensiunile medii
ale acestoa, respectiv lungimea (L) și lățimea (l) cu ajutorul unui șubler cu afișaj (Figura D.2.11).
Figura D.2.11. Masuratori ale formei fructelor de B1 si B2 la goji
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
137 | P a g
Din tabelul D.2.1 rezultă că fructele biotipului 2 sunt mai mari și sunt mai alungite decât ale
biotipului 1. Ambele biotipuri au avut un indice de formă mult peste valoarea 1, ceea ce reprezinta o
formă ovoidă a acestor bace.
Tab. D.2.1. Dimensiunile fructului la cele două biotipuri de Lycium barbarum L. (in anul 2015)
Biotipul Greutatea medie
in 2015 (g)
Dimensiuni medii bace (cm) Indicele de formă
(L2/l
2)
Lungime (L) Lățime(l)
B 1 0,28 1,18 0,67 3,15
B 2 0,41 1,49 0,71 4,40
Un indicator important pentru definirea calității fructelor este conținutul în substanța uscată
solubilă %. Aceasta a fost determinat cu ajutorul refractometrului portabil prin stoarcerea sucului de
la un număr de 25 fructe/biotip. Din datele prezentate în tabelul D.2.2 se poate afirma faptul că din
punctul de vedere al conținutului în substanță uscată, fructele biotipului 2 au fost superioare celor
ale biotipului 1.
Tab. D.2.2. Conținutul în substanța uscată solubilă la cele două biotipuri de Lycium barbarum L.
Biotipul Conținutul în substanța uscată solubilă (%)
B 1 15,40
B 2 17,20
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
138 | P a g
Descrierea biotipurilor conform chestionarului tehnic
BIOTIP 1 (Lycium barbarum L.)
Planta este vigoare mare cu un port semierect, cu o densitate a ramurilor destul de puternică
(Figura D.2.12).
Figura D.2.12. Portul și desimea ramurilor la Biotipul 1
Se remarca absența lenticelelor pe ramura tanara de 1 an. Aceasta este lucioasa si neteda,
fara pubescenta (Figura D.2.13).
Figura D.2.13 Absența lenticelelor pe ramura tanara de 1 an la Biotipul B2
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
139 | P a g
Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an este mijlocie, inserati deasupra uneia sau mai
multor frunze (Figura D.2.14).
Figura 2.14. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an
Pubescenţa este absentă pe lastarul biotipului B1 (Figura D. 2.15).
Figura D.2.15. Absenta pubescenţei în timpul creşterii pe lastar
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
140 | P a g
Ramura de 1 an este mijlocie din punct de vedere al grosimii iar distanta intre internodii este
medie (Figura D.2.16).
Figura D.2.16. Ramura mijlocie de 1 an
Numărul de spini este mic, cu dimensiuni de 0 ,4 -0,5 cm.
Coloraţia antocianică a butonul floral este puternica, de culoare violet. Intr-o inflorescenta
exista doar o singura floare. Pedunculul floral este lung, glabru fara perișori (Figura D.2.17).
Figura 2.17. Elementele florale la Biotipul B1
Receptaculul prezinta 5 sepale, de culoare verde roscat, fara persisori. Floarea este mica, cu
petalele despartite, puternic reflexe. Culoarea principală pe suprafaţa ventrala este violet intens.
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
141 | P a g
Limbul frunzei este lung, mai putin lat, ascutit, cu marginile ușor ondulate, fara pubescenta
pe ambele parti ale frunzei. Prinderea frunzei pe tulpină are loc cu ajutorul unui petiol de lungime
medie (Figura D.2.18).
Figura D.2.18. Caracteristicile frunzei la biotipul B1
Fructul este mic, de 0,42g, cu forma alungită, de culoare rosu aprins cu nuanta portocalie, si
cu pedicel lung. Perioada de înflorire este timpurie, la sfârșitul lunii mai, iar apariția primelor fructe
ajunse la maturitate de recoltare are loc începând cu a treia de decadă a lunii iunie.
Fig. D.2.19. Fructe recoltate de goji Biotip 1
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
142 | P a g
BIOTIP 2 (Lycium barbarum L.)
Planta este vigoare mijlocie cu un port semierect, cu o densitate a ramurilor moderata
(Figura 2.19).
.
Figura D.2.19. Vigoarea si portul Biotipului B2
Se remarca absența lenticelelor pe ramura tânără de 1 an. Aceasta este lucioasă și netedă,
fără pubescență. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an este mijlocie, inserati deasupra uneia
sau mai multor frunze (Figura 2.20).
Figura D. 2.20. Prezenţa butonilor florali pe ramura de 1 an si inserţia acestora
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
143 | P a g
Pubescenţa în timpul creşterii ramurei de 1 an este absentă. Ramura de 1 an este mijlocie din
punct de vedere al grosimii iar distanta intre internodii este si ea mijlocie (Figura D.2.21).
Figura D.2.21. Caracteristicile distincte ale ramurii mijlocii de 1 an la biotipul B2
Numărul de spini este mic, cu dimensiuni de 0 ,4 -0,5 cm (fig. D.2.22).
Figura D.2.22. Descrierea ramurii si a organelor acesteia
Receptaculul prezinta 5 sepale, de culoare verde roscat, fara persisori. Floarea este mica, cu
petalele despartite, puternic reflexe. Culoarea principală pe suprafaţa ventrala este violet intens.
Impregnarea antocianică a butonul floral este puternica, de culoare violet. Intr-o
inflorescenta exista doar o singura floare. Pedunculul floral este lung, glabru fara perisori (Figura
D.2.23).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
144 | P a g
Figura D. 2.23. Organele florale si descrierea lor la Biotipul B2
Limbul frunzei este lung, lanceolat, mai putin lat, ascutit, fara pubescenta pe ambele parti
ale frunzei. Prinderea frunzei pe tulpină este mijlocie cu ajutorul unui petiol de lungime medie
(Figura D. 2.24).
Figura D. 2.24. Limbul frunzei la biotipul B2
Fructul este mic, de 0,46g, cu forma alungită, de culoare galben portocalie care se
transforma in rosu stralucitor, cu pedicel lung.
Perioada de înflorire este timpurie, la sfârșitul lunii mai, iar apariția primelor fructe ajunse la
maturitatea de recoltare este începând cu a doua decadă a lunii iunie (Figura D. 2.25).
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
145 | P a g
Figura D. 2.25. Forma și culoarea fructului la biotipul B2
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
146 | P a g
E. ACTIVITATI DE DISEMINARE
O atentie deosebita s-a acordat diseminarii rezultatelor si vizibilitatii proiectului. Au fost
selectate mai multe cai de realizare printre care:
1. Lucrari stiintifice (cu acknowledgements)
Lucrari ISI:
Asanica A., Manole C., Tudor V., Dobre A., Teodorescu R.I., 2016, Lycium barbarum L. Juice -
Natural Source of Biologically Active Compounds. AgroLife Scientific Journal, Volume 5,
Number 1, ISSN 2285-5718, 15-20
http://agrolifejournal.usamv.ro/pdf/vol.V_1/Art2.pdf
Tudor Valerica, Asanica Adrian, Teodorescu Ionut Razvan, Gidea Mihai., Tanasescu Constantin,
Tudor Andrei Daniel, Tiu Jeni veronica, 2017. Germination capacity of some Lycium
barbarum L., and Lycium chinense Mill. Biotypes seed, Romanian Biotechnological Letters,
Vol. 22, No. 4 – accept de publicare cu certificat anexat
Asanica A., Badescu A., Badescu C., 2016. Blueberries in Romania: past, present and future
perspective, XI International Vaccinium Symposium, Orlando Florida USA, 10-14 April
2016, in review
Book of absracts, pg 147
http://conference.ifas.ufl.edu/vaccinium/documents/Vaccinium_2016_Abstract_Book.pdf
Badescu A., Asanica A., Stanica F., Badescu C., Ungurenus M., 2016. Climate change affects
blueberry production in Romania, XI International Vaccinium Symposium, Orlando Florida
USA, 10-14 April 2016, in review
Book of absracts, pg 148
http://conference.ifas.ufl.edu/vaccinium/documents/Vaccinium_2016_Abstract_Book.pdf
Lucrari BDI:
Asanica Adrian, Tudor Valerica, Teodorescu Razvan Ionut, Iacob Alexandru, Zolotoi
Violeta, Tudor Andrei Daniel, 2016. Results on hardwood cuttings propagation on some Lycium sp.
genotypes, Fruit Growing Research, vol XXXII, 63-70
http://publications.icdp.ro/publicatii/lucrari%202016/11.Lucrare%20Asanica%20Adrian.pdf
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
147 | P a g
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
148 | P a g
2. Participarea la conferinte
- Participarea cu 2 postere (vezi anexe) la XI International Vaccinium Symposium, Orlando
Florida USA, 10-14 April 2016.
- Blueberries in Romania: past, present and future perspective
- Climate change affects blueberry production in Romania
- Participarea cu lucrare orala: Lycium barbarum L. Juice - Natural Source of Biologically
Active Compounds in cadrul Conferintei Internationale Agriculture for Life, life for
Agriculture, USAMV Bucuresti, 9-11 iunie 2016
http://2016.agricultureforlife.usamv.ro/documents/2016/Section_2_Program.pdf - pg 41
- Participarea cu prezentare orala in plen, Inovatii in cultura arbustilor fructiferi, la
Conferinta Gradina Fratilor Calin, Facultatea de Horticultura Bucuresti, 23 noiembrie 2016
http://www.horticultura-bucuresti.ro/evenim/267-conferinta-gradina-fratilor-calin
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
149 | P a g
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
150 | P a g
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
151 | P a g
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
152 | P a g
3. Prezentari in cadrul unor evenimente de marca din domeniu
- Prezentare orala in cadrul Centrului de conferinte INDAGRA 2016 – 2 noiembrie 20016,
ora 15:30-16:30, Sisteme inovative de conducere la arbustii fructiferi, Sala Cupola
http://www.indagra.ro/manifestari-conexe
- Poster de prezentare proiect INNOBERRY (vezi anexat) – Stand USAMV Bucuresti in
cadrul INDAGRA 2016
- Vizita de teren cu prezentarea experientelor in cadrul editiei a XIII-a a Zilelor Horticulturii
Bucurestene, Hortus Florshow Romania, Bucuresti 26-29 mai 2016 – sambata, 28 mai –
intre orele 10:00-12:00
http://horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Programul_Zilelor_Horticulturii_Bucurestene_-
_Hortus___Florshow_Rom%C3%A2nia_2016.pdf
4. Alte forme de diseminare si crestere a vizibilitatii proiectului
- Interviu Radio – Viata satului – 28 mai 2016 – prezentarea proiectului
- Afisare poster de prezentare in cadrul Facultatii de Horticultura Bucuresti si a Centrului de
Cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare-HORTINVEST
- Pagina de facebook a proiectului: https://www.facebook.com/Innoberry-
209467362809326/?fref=ts
- Lucrari de diploma si disertatie, teza de doctorat
Lucrare de disertatie, sesiunea iunie 2016: masterand Violeta Volotoi (Opincaru), Evaluarea
unor biotipuri de goji (Lycium barbarum L.) în condițiile climatice din București, coordonator
Conf.dr. Adrian Asanica
Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2016: student Alin Constantin MARCU, Influența unor
hormoni de înrădăcinare și a substratului asupra butășirii unor biotipuri de goji, coordonator
Conf.dr. Adrian Asanica
Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2016: student Paul Anton IOAN, Efectul unor
stimulatori de înrădăcinare și a substratului în procesul de butășire a unor soiuri de coacăz roșu și
negru, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica
Lucrare de doctorat, Andrei Daniel Tudor, admis in 2016 cu tema Obtinerea de hibrizi la
goji, Coordonator Prof.dr. Razvan ionut Teodorescu
Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749
153 | P a g
top related